Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STATUTUL din 28 martie 1983 cooperativei agricole de productie
I. Scopul şi obiectul cooperativei agricole de producţie
ART. 1 Cooperativa agricolã de producţie este organizaţia economicã socialistã în care taranii se unesc de bunãvoie aducind în proprietatea cooperativei pãmîntul şi celelalte mijloace principale de producţie. În cooperativa agricolã munca este organizatã în comun, iar retribuirea se face în raport cu cantitatea şi calitatea muncii prestate, cu producţia realizatã, precum şi cu dezvoltarea economicã a cooperativei. Cooperativa agricolã de producţie are drept obiect cultivarea în comun a pãmîntului, folosirea pe scara larga a mecanizarii, chimizarii, irigatiilor, a ştiinţei şi tehnicii înaintate pentru obţinerea unor producţii agricole vegetale şi animale din ce în ce mai mari, dezvoltarea industriei mici, prelucrarea producţiei agricole, efectuarea de construcţii şi prestãri de servicii, în scopul creşterii continue a bunastarii ţãrãnimii, ridicãrii social-culturale a satului la un nivel tot mai înalt de civilizatie, sporirii contribuţiei cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, ale economiei naţionale. Prin intreaga sa activitate, cooperativa agricolã de producţie îşi aduce contribuţia la realizarea sarcinilor stabilite de Partidul Comunist Roman pentru faurirea societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism, la întãrirea aliantei dintre clasa muncitoare - clasa conducatoare a societãţii -şi taranime, la creşterea conştiinţei socialiste a ţãrãnimii. Cooperativa ricola de producţie se bucura de sprijinul permanent şi multilateral al partidului şi statului nostru, are create, prin dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale a agriculturii, condiiiile consolidãrii sale economico-organizatorice. Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii reprezintã princinalul mijloc prin care statul asigura macanizarea lucrãrilor în cooperativele agricole de producţie. Creşterea continua a producţiei, şi îndeosebi a producţiei marfa, valorificarea acesteia pe baza de contracte încheiate prin buna-învoiala cu unitãţile de stat şi cooperatiste, asigurarea aprovizionarii populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime, duc la mãrirea veniturilor cooperatorilor şi contribuie la progresul întregii tari. Cooperativa agricolã este forma cea mai potrivita pentru unirea eforturilor taranilor şi implatirea strinsa a intereselor lor cu ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societãţi; ea are un rol deosebit de însemnat în economia tarii noastre, în intreaga perioada istorica de construire a socialismului şi comunismului. ART. 2 Cooperativa agricolã de producţie îşi înfãptuieşte scopul pentru care a luat fiinta, prin: a) folosirea în comun, deplina şi eficienta a pãmîntului, conservarea şi ridicarea continua a potenţialului productiv al tuturor terenurilor agricole proprietatea cooperativei; b) gospodãrirea raţionalã a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, pe baza principiilor autoconducerii şi autogestiunii, organizarea superioarã a producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea continua a eficientei economice şi obţinerea de beneficii în toate sectoarele de activitate, asigurind astfel autofinantarea întregii activitãţi; c) întãrirea şi dezvoltarea continua a proprietãţii cooperativei, factor hotaritor al creşterii producţiei, al dezvoltãrii economice a cooperativei şi al creşterii bunastarii cooperatorilor; d) conlucrarea strinsa în producţie, pe baza de contract, cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, a carei secţie se integreaza în activitatea cooperativei; împreunã cu aceasta, rãspunde nemijlocit de realizarea producţiei agricole planificate; plata lucrãrilor executate de staţiune se face potrivit normelor legale în vigoare, pe baza de tarif pe unitatea de produs agricol, proporţional cu productiile realizate; e) cooperarea şi asocierea în producţie cu unitãţi de stat şi cooperatiste pentru realizarea de noi capacitãţi de producţie, sporirea productiilor agricole, a industriei mici şi prestãrilor de servicii, prelucrarea şi valorificarea superioarã a produselor, sprijinirea cooperatorilor şi a celorlalţi locuitori ai satelor pentru sporirea productiilor agricole în gospodãriile personale ale acestora şi valorificarea surplusului la fondul de stat; f) exploatarea raţionalã şi eficienta a amenajãrilor pentru irigaţii, a lucrãrilor de desecare şi a celor de combatere a eroziunii solului, executate din fondurile statului, precum şi a celor realizate cu contribuţia cooperativelor; g) folosirea economicã şi eficienta a sprijinului acordat de stat prin credite, asistenta tehnica, îngrãşãminte chimice, erbicide, seminţe din soiuri de mare productivitate, animale de rasa etc.; h) cointeresarea materialã a cooperatorilor prin aplicarea principiului socialist al repartiţiei dupã cantitatea, calitatea şi importanta socialã a muncii prestate, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare cooperativa în îndeplinirea planului de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli; i) ridicarea continua a nivelului profesional şi cultural al membrilor cooperativei şi satisfacerea nevoilor lor sociale; j) educarea cooperatorilor în spiritul muncii în comun, al ordinii şi disciplinei în producţie, al rãspunderii pentru buna gospodãrire, apãrare şi dezvoltare a proprietãţii cooperativei, al principiilor eticii şi echitãţii socialiste.
II. Proprietatea cooperativei agricole de producţie şi proprietatea personalã a membrilor ei
ART. 3 Proprietatea cooperativei agricole este alcãtuitã din: - pãmîntul adus de cooperatori; - animalele de munca şi de producţie, construcţiile, plantaţiile, mijloacele de transport, utilajele, instalaţiile, inventarul agricol şi celetalte bunuri aduse de cooperatori, precum şi cele obţinute ca urmare a activitãţii cooperativei agricole, ori dobîndite de aceasta în alt mod: - intreaga producţie agricolã vegetala şi animala şi orice alte produse sau venituri rezultate din activitatea cooperativei apricole; - mijloacele fixe şi circulante cu care participa la asociaţii economice intercooperatiste, la asociaţii cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, precum şi beneficiile cuvenite din activitatea acestora; - produsele şi veniturile realizate prin munca în comun a pãmîntului, proprietate de stat, dat în folosinta cooperativei. Proprietatea cooperativei, întãrirea şi dezvoltarea ei neincetata stau la baza întregii activitãţi a cooperativei agricole de producţie şi a creşterii bunastarii membrilor sãi. ART. 4 Din terenul agricol, proprietatea cooperativei, adunarea generalã poate atribui, anual, lot în folosinta fiecãrei persoane care: a) este cooperator, a realizat în anul anterior şi se angajeazã sa efectueze şi în anul în curs volumul de munca stabilit de adunarea generalã, în perioadele de timp şi potrivit cerinţelor producţiei; b) este cooperator şi lucreazã, cu aprobarea adunãrii generale, în asociaţiile economice intercooperatiste, asociaţiile cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, la care cooperativa s-a asociat; c) este cooperator, încadrat permanent, cu aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie, la întreprinderea agricolã de stat şi lucreazã direct în sectoarele de producţie agricolã şi de mecanizare ale acestei unitãţi; d) este cooperator încadrat ca mecanizator sau mecanic agricol al statiunii pentru mecanizarea agriculturii şi lucreazã în cooperativa agricolã; e) este specialist agricol, lucreazã în cooperativa agricolã şi domiciliazã în localitatea în care îşi are sediul cooperativa. Mãrimea lotului poate fi în suprafata echivalenta cu pînã la 15 ari teren arabil, în raport cu categoria de folosinta terenului şi de clasa de fertilitate naturala a solului. În zonele viticole, în cazul în care lotul atribuit în folosinta este plantat cu vie, pînã la 5 ari, nu se va calcula prin echivalare cu teren arabil. În cooperativa agricolã de producţie situata în zona de deal sau munte, adunarea generalã poate atribui loturi în folosinta personalã şi peste 15 ari, atunci cînd terenurile respective se afla pe pante mari, nemecanizabile, au fertilitate scãzutã şi prezintã dificultãţi pentru cooperativa de a le exploata. Adunarea generalã poate hotãrî, de la caz la caz, menţinerea sau atribuirea de loturi în folosinta, în cazul unor familii cu situaţii deosebite (incapacitate de munca, femei cu mulţi copii minori şi altele). Cooperatorii care se pensioneazã pãstreazã dreptul de folosinta asupra lotului pe care l-au deţinut la data pensionãrii, în condiţiile prevãzute de statut. Specialiştii agricoli care au devenit, în condiţiile legii, membri ai cooperativelor agricole de producţie şi domiciliazã în comuna îşi pãstreazã dreptul de folosinta asupra lotului pe care l-au deţinut, potrivit statutului, la data pensionãrii, dacã dobindirea calitãţii de cooperator a avut loc cu cel puţin 10 ani înainte de pensionare. În situaţia în care, prin atribuirea loturilor în folosinta, s-ar diminua suprafata agricolã în folosinta obsteasca şi atunci cînd urmeazã sa se atribuie loturi în folosinta personalã peste 15 ari, se va cere, în prealabil, aprobarea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi a direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara. Lotul va fi lucrat de cãtre titular, personal sau ajutat de membrii familiei, va fi folosit numai pentru producţia agricolã conform planului de cultura repartizat şi nu va putea fi transmis în nici un mod altor persoane. Schimbarea modului de folosinta agricolã a terenului atrage pierderea dreptului de folosire a lotului. Terenurile în cimp, repartizate ca loturi în folosinta personalã, se organizeazã în sole speciale, în apropierea satelor, asigurindu-se, cu plata, executarea mecanizata a principalelor lucrãri agricole, cooperativa sprijinã persoanele cãrora le-a atribuit loturi de teren în folosinta cu seminţe şi material sãditor din soiuri selecţionate, precum şi cu îngrãşãminte chimice. ART. 5 Constituie proprietate personalã a taranilor cooperatori: - casa de locuit şi construcţiile gospodãreşti anexe, terenul pe care se afla acestea şi curtea, a cãror suprafata totalã nu poate depãşi 250 m.p. Cînd aceasta suprafata depãşeşte 250 m.p., diferenţa se include în lotul atribuit în folosinta; - animalele de producţie, precum şi inventarul agricol marunt; - veniturile şi economiile realizate prin munca; - sumele de bani depuse anual la fondul de dezvoltare economicã a cooperativei, care constituie partea socialã în proprietatea lor; - producţia obţinutã de pe lotul atribuit în folosinta. Cooperatorii pot avea în proprietate personalã, pentru nevoi proprii, contractare, achiziţii şi vînzare la piata, un numãr nelimitat de animale de producţie, pãsãri, iepuri de casa, stupi de albine şi altele. Numãrul minim de animale pentru o gospodãrie a membrilor cooperatori este de o vacã pentru lapte sau 2-3 capre, precum şi 10 oi, un porc, 15 gaini ouatoare şi 50 pui pentru carne. Cooperatorii care contracteazã livrarea de animale şi produse animaliere la fondul de stat beneficiazã din partea cooperativei de furaje de volum şi suprafele de teren pentru producerea furajelor în cultura a doua; contractanţilor de animale ierbivore sau de produse animaliere de la acestea li se atribuie şi suprafeţe de fîneţe pentru recoltare, cu plata în natura. Aceşti cooperatori beneficiazã cu prioritate de islazuri comunale, pãşuni în pãduri, poieni şi goluri de padure şi de alte suprafele de teren pentru pasunatul animalelor. Cooperatorii care deţin sau dobîndesc animale de munca sînt obligaţi sa le înstrãineze în termenul hotãrît de adunarea generalã. Dupã expirarea termenului, acestea se valorifica de cãtre cooperativa agricolã, în contul proprietarului, în condiţiile şi cu procedura prevãzute de lege. Terenurile - cu excepţia celor pe care se afla casa de locuit, construcţiile gospodãreşti anexe şi curtea, în suprafata totalã de cel mult 250 m.p. - dobîndite prin moştenire legalã trec în proprietatea cooperativei. Cooperatorii care dobîndesc o a doua casa de locuit sînt obligaţi sa înstrãineze una din ele, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 6 Adunarea generalã poate da în proprietate personalã, cu plata, locuri de casa în suprafata de cel mult 250 m.p., din terenuri proprietatea cooperativei agricole, situate în perimetrul delimitat de planul de sistematizare al localitãţii respective, membrilor cooperativei şi persoanelor încadrate de aceasta cu contract de munca pe durata nedeterminatã, care doresc sa-şi construiascã o locuinta şi care nu au loc de casa în proprietate personalã. În aceleaşi condiţii se pot atribui locuri de casa specialiştilor şi mecanizatorilor care lucreazã în cooperativa şi au domiciliul în localitatea respectiva. ART. 7 Înstrãinarea terenurilor proprietatea cooparativei, în alte scopuri decît cele prevuzute în articolul precedent, nu poate avea loc decît în condiţiile legii, înstrãinarea celorlalte bunuri se poate face, numai cu plata, pe baza aprobãrii adunãrii generale, în condiţiile prevãzute de lege.
III. Membrii cooperativei agricole de producţie. Drepturile şi îndatoririle lor
ART. 8 Pot fi membri ai cooperativei agricole de producţie oricare producãtor agricol, mecanic agricol şi alţi oameni ai muncii necesari activitãţii cooperativei, care au împlinit virsta de 16 ani şi adera la prevederile Statutului cooperativei, aducind în proprietatea cooperativei pãmîntul, animalele de munca şi inventarul agricol principal pe care le au în proprietate. La intrarea în cooperativa, fiecare membru plãteşte taxa de înscriere stabilitã de adunarea generalã, care nu va fi mai mica de 25 lei. ART. 9 Primirea de noi membri în cooperativa agricolã de producţie se face individual, de cãtre adunarea generalã, pe baza de cerere scrisã. Fiii cooperatorilor, la împlinirea virstei de 16 ani, devin membri ai cooperativei atricole, pe baza cererii individuale şi cu aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie. ART. 10 Fiecare membru al cooperativei agricole are dreptul: a) sa munceasca în cooperativa pe musura capacitãţii şi pregãtirii sale; b) sa fie retribuit pentru munca şi rezultatele obţinute şi sa primeascã furaje pentru animalele şi pasarile din proprietatea personalã, potrivit Legii retribuirii muncii în unitãţile agricole cooperatiste; c) sa participe la conducerea treburilor cooperativei; sa ia parte la adunãrile generale, precum şi la cele ale subunitatii de producţie în care lucreazã; sa-şi exprime pãrerile şi sa facã propuneri cu privire la intreaga activitate a cooperativei; sa participe la luarea hotãrîrilor adunãrii generale; sa aleagã şi - de la virsta de 21 ani - sa fie ales în consiliul de conducere, biroul executiv şi comisia de revizie; d) sa primeascã o parte din beneficiul obţinut de cooperativa, stabilitã de adunarea generalã în raport cu contribuţia adusã la realizarea producţiei şi beneficiilor; e) sa depunã anual o suma de bani la fondul de dezvoltare economicã, care sa constituie partea socialã în proprietatea sa; sa primeascã din beneficiul cooperativei un venit anual în raport cu suma depusa la fondul de dezvoltare economicã şi în funcţie de volumul beneficiilor obţinute de cooperativa. Dupã pensionare, cooperatorii pot sa-şi menţinã partea socialã depusa şi participa în continuare la beneficii, în raport cu mãrimea acesteia. Depunerile în bani la fondul de dezvoltare economicã se fac pentru o perioada de cel puţin 5 ani. Dupã aceasta perioada, sumele depuse se pot restitui, integral sau eşalonat, pe o perioada de 2-5 ani, în raport de posibilitãţile financiare ale cooperativei. Restituirea integrala a sumelor depuse este garantatã. Sumele depuse de cooperatori, ca parte socialã, pot fi dobîndite prin moştenire, în condiţiile prevãzute de lege. Mecanizatorii şi specialiştii care lucreazã în cooperativa pot depune anual sume de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi drepturi ca şi membrii cooperativei agricole; f) sa beneficieze de sprijin şi înlesniri în condiţiile legii, pentru îmbunãtãţirea pregãtirii profesionale; g) sa beneficieze de ajutoare din fondurile statutare constituite în acest scop de cooperativa agricolã de producţie al calei membru este, în condiţiile stabilite de adunarea generalã; h) sa primeascã pensie şi indemnizaţie de asigurãri sociale, potrivit legii, dupã cum urmeazã: - pensie pentru munca depusa şi limita de virsta; - pensie pentru pierderea totalã, sau în cea mai mare parte, a capacitãţii de munca; - pensie suplimentarã; - pensie de urmaş; - indemnizaţie pentru incapacitate temporarã de munca, determinata de boli şi accidente; - concediu plãtit pentru sarcina şi lehuzie; - indemnizaţii pentru copii; - tratament medical în staţiuni balneoclimatice. Cooperatorii care lucreazã în unitãţile agricole cooperatiste, cooperatorii pensionari, precum şi membrii lor de familie, beneficiazã în mod gratuit, pe timpul internãrii în spital, de întreţinere şi medicamente. Pe timpul tratamentului ambulatoriu, cooperatorii beneficiazã de medicamente şi materiale sanitare, potrivit legii. ART. 11 Membrilor cooperativei agricole de producţie, care au rezultate deosebite în munca de intarire, dezvoltare şi apãrare a proprietãţii cooperativei şi participa activ la sporirea continua a producţiei, li se pot acorda recompense morale şi materiale, cum sînt: - multumirea verbalã; - evidentierea în adunarea subunitatii de producţie; - evidentierea publica şi în adunarea generalã pe cooperativa; - înscrierea în cartea de onoare a cooperativei agricole de producţie; - stimulente în obiecte, excursii, trimiterea la odihna şi tratament; - diplome şi insigne de cooperator fruntas; - premii pentru economii de materiale, combustibili, energie şi forta de munca. Multumirea verbalã şi evidentierile se aproba de consiliul de conducere, la propunerea şefului subunitatii de producţie. Celelalte recompense se aproba de adunarea generalã, la propunerea consiliului de conducere. ART. 12 Cooperativa agricolã de producţie care dispune de fondurile financiare necesare acorda cooperatorilor un concediu de odihna plãtit, în condiţiile stabilite de adunarea generalã, dacã lucreazã 300 de zile anual în cooperativa. ART. 13 Fiecare membru al cooperativei agricole are urmãtoarele îndatoriri: a) sa execute lucrãri de calitate în locurile stabilite şi în perioadele optime de timp prevãzute; sa realizeze numãrul de zile de lucru şi volumul de munca stabilit de adunarea generalã, necesar pentru realizarea sarcinilor de plan şi sa respecte programul de lucru stabilit. Preşedintele cooperativei agricole de producţie, celelalte cadre de conducere, personalul tehnic, economic şi administrativ, precum şi cei care lucreazã în activitãţile de industrie mica, de construcţii şi prestãri de servicii, vor participa nemijlocit la efectuarea lucrãrilor agricole în perioadele de virf ale campaniilor; b) sa respecte prevederile statutului şi ale regulamentului de ordine interioarã; sa participe la elaborarea, adoptarea şi înfãptuirea hotãrîrilor adunãrii generale, precum şi ale adunãrii subunitatii de producţie din care face parte; sa aducã la îndeplinire mãsurile stabilite de consiliul de conducere şi biroul executiv; c) sa contribuie efectiv la întãrirea, apãrarea şi dezvoltarea proprietãţii cooperativei, la prevenirea şi înlãturarea risipei şi proastei gospodariri a mijloacelor materiale şi financiare ale cooperativei; sa-şi aducã contribuţia la dezvoltarea democraţiei cooperatiste, întãrirea spiritului colectiv de munca, a disciplinei, ordinii şi legalitãţii în activitatea cooperativei, la aplicarea principiilor eticii şi echitãţii socialiste; d) sa-şi ridice în permanenta pregãtirea profesionalã, sa aplice în producţie regulile agrozootehnice şi sa-şi însuşeascã cunoştinţele necesare folosirii utilajelor, instalaţiilor, maşinilor şi tractoarelor; e) sa participe la realizarea acţiunilor de protecţie, imbunatatire şi folosire intensiva a fondului funciar, întreţinerea şi creşterea potenţialului productiv al pajiştilor, prevenirea şi înlãturarea efectelor calamitãţilor naturale. ART. 14 Cooperativa agricolã de producţie, ca forma socialistã de organizare a producţiei şi a muncii, exprima unitatea de scop şi de vointa a tuturor membrilor ei. Respectarea hotãrîrilor adoptate de adunarea generalã şi de consiliul de conducere, precum şi a mãsurilor stabilite de biroul executiv al acestuia, constituie o condiţie esenţialã pentru buna desfãşurare a activitãţii cooperativei agricole, pentru consolidarea ei economico-organizatoricã. Încãlcarea prevederilor statutului, a hotãrîrilor adunãrii generale, ale consiliului de conducere şi a mãsurilor stabilite de biroul executiv al acestuia constituie abateri care dauneaza cooperativei şi atrag rãspunderea disciplinarã şi materialã, dupã caz. Constituie abateri disciplinare: neparticiparea la munca în locurile stabilite şi în perioadele prevãzute de consiliul de conducere şi biroul executiv; neexecutarea de calitate a lucrãrilor; nefolosirea la intreaga capacitate a utilajelor; reaua gospodãrire a proprietãţii cooperativei; încãlcarea normelor de disciplina a muncii, a celorlalte îndatoriri prevãzute de statut, în condiţiile stabilite prin regulamentul de ordine interioarã. Sancţiunile disciplinare care se aplica pentru nerespectarea îndatoririlor statutare sînt: a) avertismentul; b) refacerea fãrã plata a lucrurilor de calitate necorespunzãtoare ori suportarea pagubelor, în condiţiile legii, în cazul în care lucrãrile nu se mai pot reface; c) reţinerea pînã la cel mult 10% din retributia cuvenitã pentru munca prestatã; d) pierderea dreptului de retribuire suplimentarã, sub forma participãrii la beneficii, în anul respectiv; e) retragerea în timpul anului a lotului în folosinta, în cazul neparticiparii la munca şi neexecutãrii lucrãrilor la timp şi de calitate; f) trecerea pe timp limitat sau nelimitat în alta munca; g) pierderea temporarã a dreptului de vot; h) îndepãrtarea din cooperativa. Aplicarea sancţiunilor disciplinare prevãzute la lit. a), b), c), d) şi f) se hotãrãşte de cãtre consiliul de conducere, iar cele de la lit. e), g) şi h), de cãtre adunarea generalã a cooperatorilor. Aceasta hotãrãşte aplicarea şi a celorlalte sancţiuni pentru abaterile sãvîrşite de membrii consiliului de conducere şi cei ai comisiei de revizie. Plingerile cooperatorilor nemultumiti de hotãrîrile consiliului de conducere privind aplicarea sancţiunilor disciplinare se rezolva de adunarea generalã a cooperativei. Impotriva hotãrîrilor adunãrii generale, prin care s-a pronunţat îndepãrtarea din cooperativa, precum şi în celelalte cazuri, cei nemultumiti se pot adresa uniunii judeţene, iar impotriva hotãrîrilor acesteia, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Rãspunderea materialã a cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor şi a celorlalţi oameni ai muncii care lucreazã în cooperativa agricolã, pentru pagubele cauzate cooperativei agricole de producţie, prin încãlcarea cu vinovãţie a prevederilor statutare sau a hotãrîrilor organelor de conducere ale cooperativei, inclusiv prin deţinerea nelegalã a unor terenuri proprietate obsteasca, poate fi stabilitã numai în cazurile în care pagubele au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor, iar restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor ori serviciilor necuvenite, în cel mult un an de la data primirii sumelor sau bunurilor, ori de la data cînd au beneficiat de aceste servicii. Obligarea cooperatorilor, mecanizatorilor, spocialistilor agricoli şi a celorlalţi oameni ai muncii care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie la plata despãgubirilor şi la restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor şi serviciilor necuvenite se face de cãtre consiliul de conducere, iar în cazul membrilor acestuia şi celor ai comisiei de revizie, care au adus cooperativei prejudicii în aceasta calitate, de cãtre adunarea generalã a cooperatorilor. Termenul de obligare la plata despãgubirii şi emiterea deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data cînd organul care are dreptul sa hotãrascã obligarea la despãgubiri sau la restituire a luat cunostinta de producerea pagubei. Luarea la cunostinta se face la prima întrunire în plen a organului colectiv de conducere, dupã înregistrarea actului constatator de prejudicii. Dupã expirarea termenului de 60 de zile, prejudiciul se imputa, de cãtre biroul executiv al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, membrilor consiliului de conducere vinovaţi de neluarea mãsurilor necesare pentru obligarea la plata a persoanelor vinovate de producerea pagubei. Acelaşi organ verifica hoturirile adunãrii generale cu privire ia rãspunderea materialã, avînd dreptul a le suspenda sau înlocui pe cele adoptate cu nesocotirea prevederilor statutare ori a normelor legale în vigoare. Cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii şi ceilalţi oameni ai muncii care lucreazã în cooperativa, nemultumiti de obligarea la plata despãgubirilor pentru pagube aduse cooperativei, sau de modul cum li s-au rezolvat cererile referitoare la retribuirea muncii cuvenite din partea cooperativei, se pot adresa comisiei de judecata din cooperativa sau, dupã caz, judecãtoriei, în condiţiile prevãzute de lege. Plingerile cu privire la diminuarea retributiei de baza pentru nerealizarea integrala a sarcinilor şi la stabilirea retributiei suplimentare se soluţioneazã de adunarea generalã a cooperativei, iar în cazul celor care îndeplinesc funcţii de conducere, de cãtre uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, împreunã cu direcţia generalã pentru agricultura şi industria alimentara. Hotãrîrile de obligare la plata despãgubirilor şi angajamentelor de plata necontestate în termen sînt definitive şi executorii. Organele de conducere ale cooperativei agricole de producţie nu pot renunţa la drepturile legal cuvenite acesteia. ART. 15 Cel care se retrage sau este îndepãrtat din cooperativa agricolã de producţie primeşte, în bani, potrivit legii, contravaloarea partii sociale din bunurile aduse de el în cooperativa şi sumele depuse ca parte socialã la fondul de dezvoltare economicã. Adunarea generalã stabileşte pentru fiecare caz în parte, în raport cu posibilitãţile cooperativei, durata de timp şi ratele anuale prin care se va face plata. Retributia cuvenitã pentru munca depusa în cooperativa în anul în curs se plãteşte la sfîrşitul anului. În cazul cînd un cooperator - prin cãsãtorie sau din alte motive - îşi stabileşte domiciliul în alta localitate, el poate deveni membru al cooperativei pe raza cãreia se muta. Pentru aceasta, este necesarã aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de unde pleacã, precum şi a aceleia în care cere sa între. Cooperatorul îşi pãstreazã toate drepturile prevãzute în statut, iar cooperativa de unde a plecat este obligatã sa transfere cooperativei în care a fost admis contravaloarea partii sale sociale, inclusiv sumele depuse la fondul de dezvoltare economicã a cooperativei.
IV. Planificarea şi organizarea producţiei şi a muncii. Retribuirea în cooperativa agricolã de producţie
ART. 16 Cooperativa agricolã de producţie este titulara de plan şi are rãspundere contractualã proprie. Ea îşi organizeazã intreaga activitate pe baza planului de dezvoltare în perspectiva, a planului anual de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, care se întocmesc potrivit condiţiilor şi cerinţelor de dezvoltare a cooperativei, intereselor membrilor sãi şi necesitãţilor economiei naţionale; cooperativa va asigura prin plan resursele materiale, financiare şi de forta de munca necesare pentru realizarea integrala a producţiei fizice şi a sarcinilor de livrare la fondul de stat, a consumului alimentar al cooperatorilor, a necesarului de furaje, a fondului de rezerva alimentar şi de furaje şi a celorlalte fonduri prevãzute de lege şi statut. Cooperativa agricolã de producţie are obligaţia ca, în planificarea şi desfãşurarea întregii activitãţi economice, sa asigure un echilibru permanent între venituri şi cheltuieli, precum şi realizarea de beneficii, astfel încît sa se poatã constitui fondul de dezvoltare economicã şi celelalte fonduri statutare şi mijloacele necesare pentru retribuirea cooperatorilor în raport cu nivelul producţiei şi al veniturilor şi sa depunã contribuţia la fondul de pensii şi asigurãri sociale. În vederea dezvoltãrii continue a cooperativei agricole, a mobilizãrii tuturor rezervelor de sporire a producţiei şi productivitatii muncii, organele de conducere sînt sprijinite în intreaga activitate organizatoricã şi politica, legatã de realizarea planului de producţie, de uniunile cooperativelor agricole de producţie, iar în problemele de specialitate tehnice şi economice ale producţiei, de specialiştii repartizaţi sa lucreze în cooperativa, de consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi de organele agricole de stat. ART. 17 Cooperativa agricolã de producţie îşi organizeazã acele ramuri de producţie - vegetala, animala, de industrializare şi semiindustrializare, depozitare şi desfacere a producţiei agricole, de industrie mica şi artizanat, de construcţii şi prestãri de servicii - care sa asigure folosirea cît mai deplina a pãmîntului, a celorlalte mijloace de producţie, a forţei de munca şi a tuturor rezervelor pentru creşterea producţiei agricole şi sporirea veniturilor. În elaborarea planurilor de producţie şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli şi în desfãşurarea întregii activitãţi, cooperativa agricole de producţie asigura aplicarea prevederilor programelor elaborate împreunã cu celelalte unitãţi agricole cooperatiste şi de stat din cadrul consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist privind concentrarea, profilarea şi specializarea producţiei, utilizarea integrala şi eficienta a tuturor mijloacelor de producţie şi a forţei de munca, în vederea dezvoltãrii continue a fiecãrei unitãţi. În cooperativa agricolã de producţie în care exista forta de munca disponibilã, consiliul de conducere este obligat sa organizeze brigazi şi echipe care sa lucreze în alte unitãţi agricole cooperatiste şi de stat, pe santiere, la exploatãri forestiere şi în alte activitãţi, asigurind astfel utilizarea deplina pe tot parcursul anului, a forţei de munca. Sumele obţinute de la beneficiarii acestor activitãţi constituie surse suplimentare de venituri pentru cooperativa şi membrii acesteia. ART. 18 Cooperativa agricolã de producţie foloseşte mijloacele financiare proprii, creditele acordate de stat, avansurile pentru producţia marfa contractatã şi celelalte fonduri bãneşti pentru desfãşurarea corespunzãtoare a procesului de producţie, dezvoltarea diferitelor ramuri de activitate şi obţinerea unor producţii sporite cu cheltuieli cît mai mici. Organele de conducere ale cooperativei au datoria sa foloseascã judicios mijloacele destinate investiţiilor pentru punerea în funcţiune la termen a unor obiective cu eficienta ridicatã, care sa asigure dezvoltarea proprietãţii cooperativei, îndeplinirea obligaţiilor fata de stat şi sporirea retributiei cooperatorilor. Obiectivele noi de investiţii productive se pot realiza numai dupã ce se asigura folosirea integrala a celor existente. În realizarea obiectivelor se vor asigura reducerea consumului de materiale, combustibili şi energie, înlãturarea supradimensionarii construcţiilor agrozootehnice, utilizarea cu prioritate a materialelor locale, ieftine şi uşor de procurat, precum şi reducerea termenului de execuţie. Creditele se folosesc în conformitate cu destinaţia stabilitã pentru realizarea sarcinilor de plan: consiliul de conducere rãspunde de rambursarea integrala a creditelor la scadenta. ART. 19 Organizarea producţiei şi a muncii în cooperativa agricolã de producţie se realizeazã pe subunitati de producţie, iar în cadrul acestora, pe formaţii de munca. Între şefii formatiilor de munca şi cei ai subunitatilor de producţie, precum şi între aceştia din urma şi conducerea cooperativei, se încheie angajamente prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile reciproce, în vederea realizãrii productiilor planificate. Angajamentele se aproba de consiliul de conducere al cooperativei. Intreaga activitate se desfãşoarã pe baza de programe de lucru, stabilite pe zile şi lucrãri. În cooperativa agricolã de producţie lucrãrile se executa prin munca membrilor acesteia, a unor persoane încadrate de cooperativa în condiţiile prevãzute de lege, precum şi a mecanizatorilor din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi a specialiştilor retribuiţi de stat. ART. 20 Formele de organizare a producţiei şi a muncii în cooperativa agricolã de producţie şi componenta subunitatilor de producţie se stabilesc de adunarea generalã, în funcţie de condiţiile speficice ale unitãţii respective, de cerinţele concentrarii şi specializãrii producţiei. Subunitatile de producţie sînt: ferma, brigada şi sectorul, care au plan de producţie sau, dupã caz, şi buget de venituri şi cheltuieli, ce fac parte integrantã din planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli al cooperativei agricole. Şeful de ferma, brigadierul şi şeful de sector sînt aleşi de adunarea subunitatii de producţie respectiva, pe timp de 2 ani, şi sînt confirmati de adunarea generalã a cooperativei. Şefii de ferme, brigadierii şi şefii de sectoare, care nu vor fi confirmati de adunarea generalã în funcţiile în care au fost aleşi, vor fi înlocuiţi în cel mult 30 de zile. Şeful de ferma, brigadierul şi şeful de sector asigura realizarea sarcinilor de producţie ale subunitatii, organizeazã şi conduc procesul de producţie, coordoneazã şi indruma activitatea sefilor de echipa, consultindu-se cu aceştia la organizarea procesului de producţie; se ingrijesc de pãstrarea în bune condiţii a mijloacelor de producţie şi de utilizarea lor cît mai raţionalã, controleazã permanent modul cum se executa întregul volum de munca manualã şi mecanicã prevãzut în devizele de lucrãri şi organizeazã ţinerea evidentei muncii şi a realizarilor obţinute, asigura organizarea cu regularitate a adunãrilor subunitatilor de producţie şi rãspund în fata acestora pentru intreaga lor activitate. Şefii de ferme, brigadierii, şefii de sectoare, celelalte cadre tehnice şi economice din cooperativa agricolã de producţie rãspund atît fata de organele colective de conducere ale cooperativei, cît şi fata de preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef al acesteia, pentru organizarea şi desfãşurarea activitãţii, realizarea productiilor şi veniturilor planificate în subunitatile pe care le conduc. Suprafeţele de teren şi celelalte mijloace de producţie necesare desfãşurãrii în bune condiţii a procesului de producţie se repartizeazã fermelor, brigazilor şi sectoarelor, pe o perioada de mai mulţi ani. Formatia de baza în organizarea muncii în cadrul subunitatilor de producţie este echipa mixtã de mecanizatori şi cooperatori, echipa de mecanizatori sau echipa de cooperatori. Organizarea muncii pe echipe are drept scop întãrirea spiritului de munca colectivã, a disciplinei, creşterea rãspunderii întregii echipe şi a fiecãrui membru al acesteia, pentru folosirea deplina a bazei tehnico-materiale, executarea la timp şi de calitate a volumului de munca stabilit pe intreaga suprafata sau pe întregul efectiv de animale şi obţinerea productiilor prevãzute. Echipa se organizeazã cu caracter permanent, pe sole, tarlale, specii şi categorii de animale, cel puţin pe durata unui ciclu de producţie sau a unui an calendaristic. Echipa este condusã de un şef de echipa care lucreazã efectiv în producţie, desemnat de consiliul de conducere al cooperativei, dintre cei mai buni mecanizatori din echipa respectiva sau dintre cooperatorii cu cea mai mare experienta şi cu aptitudini în organizarea muncii, care se bucura de prestigiu şi autoritate în rindul membrilor echipei. Şeful de echipa asigura respectarea stricta a ordinii şi disciplinei în producţie, controleazã zilnic volumul de munca efectuat de cooperatori şi mecanizatori, calitatea lucrãrilor executate şi întocmeşte pontajul pentru fiecare membru al echipei. Cooperativa poate organiza diferite activitãţi productive, cu munca la domiciliul membrilor cooperativei. ART. 21 În cooperativa agricolã de producţie, sistemul de retribuire a muncii cuprinde urmãtoarele elemente: a) retributia de baza, în bani sau în bani şi în natura, stabilitã pe baza de tarife pe norma de munca, pe unitate de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei fizice, care constituie partea principala a retributiei totale a cooperatorilor; b) retributia sub forma de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, în cadrul planului, în bani sau în bani şi în natura; c) retributia suplimentarã sub forma de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, peste plan, în bani sau în bani şi în natura; d) spor pentru vechime neîntreruptã în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate. Forma principala de retribuire a muncii este acordul global, cu tarif pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei fizice obţinute, respectiv a prestãrilor de servicii realizate. În cooperativa agricolã de producţie se pot folosi şi urmãtoarele forme de retribuire: a) în acord direct; b) în regie; c) pe baza de cote procentuale din producţie ori din valoarea acesteia, la unele culturi. Formele de retribuire a muncii se aproba de adunarea generalã a membrilor cooperativei agricole de producţie, la propunerea consiliului de conducere, în funcţie de condiţiile specifice ale fiecãrei cooperative şi sector de activitate, asigurindu-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul producţiei şi al veniturilor prevãzute în planurile de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli. Forma de retribuire pe baza de cote procentuale se aproba de adunarea generalã, cu avizul direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. Terenurile izolate, greu accesibile, care nu se pot comasa şi lucra mecanizat, pot fi repartizate cooperatorilor pentru a le cultiva pe o perioada de 3-5 ani. În acest caz, retribuirea muncii se face în natura, în proporţie de pînã la 50%, din producţia obţinutã, cu condiţia recuperãrii în întregime a cheltuielilor efectuate de cooperativa şi realizãrii unui beneficiu de minimum 5%. Repartizarea acestor terenuri şi nivelul retributiei în natura se stabilesc de adunarea generalã a cooperativei şi se aproba de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie şi direcţia generalã pentru agricultura şi industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. Munca prestatã în cooperativa agricolã de producţie se retribuie cu tarife pe norma de munca, diferenţiate pe grupe de complexitate şi sectoare de producţie, în funcţie de puterea economicã a cooperativei, de producţie şi veniturile obţinute. Nivelul tarifelor se aproba anual de adunarea generalã a cooperatorilor. Pentru ca fiecare cooperator sa execute o gama cît mai larga de lucrãri şi sa poatã munci efectiv în tot cursul anului pentru a obţine venituri constante şi la nivel tot mai ridicat, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii, la stabilirea volumului de munca se va asigura ca în aceeaşi norma sa fie cuprinse mai multe operaţii de munca prevãzute în tehnologii. ART. 22 Cooperativele constituie fondul de retribuire şi fondul de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, în bani sau în bani şi natura. Partea în natura a acestor fonduri, destinatã cooperatorilor care lucreazã în cooperativa, executa sarcinile stabilite de adunarea generalã şi realizeazã productiile planificate, se stabileşte în limita cantitãţilor de cereale - grîu şi porumb - pentru consumul alimentar, potrivit programului de autoaprovizionare teritorialã şi cantitãţilor de porumb pentru furajarea animalelor şi pasarilor din gospodãria personalã a cooperatorilor, stabilite potrivit legii. Din producţia fizica obţinutã peste plan la culturile de grîu, porumb, cartofi, fasole boabe şi orz, cooperativa agricolã de producţie acorda cooperatorilor care au realizat volumul de munca stabilit de adunarea generalã retribuire suplimentarã în natura, sub forma participãrii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea baneficiilor obţinute peste plan, în cotele prevãzute de lege. Cooperatorilor pensionari, care participa la munca şi executa lucrãrile prevãzute în programul de lucru aprobat, li se asigura din fondul de retribuire cantitãţile de cereale stabilite prin lege, pentru consumul alimentar şi furaje. Cooperativa agricolã acorda cooperatorilor şi pensionarilor inapti de munca, precum şi copiilor orfani, cantitatea de cereale pentru consumul alimentar şi pentru furaje din fondul de ajutor, în limita cantitãţilor aprobate de adunarea generalã pentru acest fond, iar diferenţa, pînã la limita prevãzutã de lege, o acorda contra cost. În cooperativa agricolã de producţie sau în sectoarele de activitate ale acesteia, în care retributia se acorda numai în bani, cooperativa poate acorda cooperatorilor, contra cost, la preţ de contractare, cantitãţile de cereale necesare consumului alimentar pentru ei şi membrii de familie, precum şi pentru furaje, în limitele şi în condiţiile prevãzute de lege. ART. 23 Pentru munca depusa în cursul anului, cooperativa agricolã de producţie acorda, lunar, cooperatorilor, avansuri în bani, iar dupã recoltarea produselor, în natura. Drepturile totale de retribuire se determina la sfîrşitul anului, dupã încheierea bilanţului, pe baza producţiei fizice şi a beneficiului realizat pe ansamblul cooperativei şi pe fiecare formatie de munca în parte, dupã caz. ART. 24 Cooperatorilor din fermele, brigazile, sectoarele şi echipele care îşi îndeplinesc toate sarcinile ce le revin, executa lucrãrile în bune condiţii şi realizeazã producţia fizica angajata, cu respectarea cheltuielilor aferente acesteia, li se garanteazã retributia de baza şi participarea la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, prevãzute în plan. ART. 25 Adunarea generalã a membrilor cooperativei agricole de producţie stabileşte retributia personalului de conducere şi de execuţie tehnica, economicã, de alta specialitate, administrativã, de servire şi paza, în funcţie de nivelul venitului mediu realizat de cooperatorii care lucreazã nemijlocit în producţie şi realizeazã volumul de munca stabilit de adunarea generalã, valoarea producţiei fizice, mãrimea şi complexitatea unitãţii, potrivit legii. Drepturile de retribuire ale acestui personal sînt condiţionate de realizarea unui anumit volum de munca în activitatea productiva, stabilit de adunarea genenala, în limitele prevãzute de lege, în raport cu mãrimea şi complexitatea unitãţii şi volumul de munca stabilit pentru cooperatorii care lucreazã nemijlocit în producţie. Cooperatorii care îşi desfãşoarã activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificaţi în meseriile de sofer, conducãtor de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, precum şi cei care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative şi de servire, care muncesc permanent în tot cursul anului şi îşi realizeazã sarcinile ce le revin, sînt retribuiţi de cooperativa şi au vechime neîntreruptã în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, beneficiazã de un spor de vechime neîntreruptã din fondul de retribuire, în cunditiile legii. Cooperativa agricolã de producţie are îndatorirea sa asigure folosirea cît mai raţionalã a forţei de munca, reducind la minimum necesar funcţiile administrative şi consumul de norme de munca pentru activitãţile neproductive. Funcţiile administrative se stabilesc de cãtre adunarea generalã, în limitele prevãzute de lege.
V. Repartizarea producţiei, utilizarea mijloacelor materiale şi bãneşti. Constituirea beneficiilor şi a fondurilor
ART. 26 Dezvoltarea proprietãţii cooperativei agricole de producţie este izvorul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale, al creşterii nivelului de viata al cooperatorilor. Aceasta se realizeazã prin folosirea în întregime şi în mod eficient a mijloacelor materiale şi bãneşti, obţinerea unor producţii şi rezultate financiare care sa asigure acoperirea în întregime a cheltuielilor din venituri proprii, desfãşurarea unei activitãţi rentabile, care sa permitã ca din beneficiul obţinut sa se repartizeze în fiecare an, în mod obligatoriu, mijloacele necesare, la fondul de dezvoltare economicã, în vederea reluarii, pe scara larga, a procesului de producţie. ART. 27 Producţia fizica planificata se repartizeazã în urmãtoarea ordine: a) plata în natura pentru lucrãrile executate de staţiunile pentru mecanizarea agriculturii; b) restituirea împrumuturilor primite în natura; c) constituitrea fondului de seminţe; d) livrarea cantitãţilor contractate la fondul de stat; e) constituirea fondului de retribuire în natura; f) constituirea fondului de furaje, în cantitãţile necesare, atît pentru complexele zootehnice, la care este asociata cooperativa, cît şi pentru fermele gospodãreşti proprii; g) constituirea fondului de rezerva pentru consumul alimentar şi pentru furaje; h) constituirea fondului de ajutor în natura, pentru pensionari şi alte persoane inapte de munca; i) constituirea fondului de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor în natura. Cooperativa agricolã de producţie asigura, atât prin plan, cat şi prin repartizarea producţiei în natura, în raport cu numãrul şi speciile de animale şi cu normele de consum stabilite, furajele de volum necesare atît pentru nevoile proprii, cat şi pentru cooperatorii care deţin animale, precum şi o rezerva care sa ajungã la 25-30% din necesarul anual de consum. Producţia fizica obţinutã peste plan la grâu, porumb, orz, cartofi şi fasole boabe se repartizeazã pentru: livrare la fondul de stat, rezerva alimentara şi de furaje şi penbru retribuirea suplimentarã în natura a cooperatoriior şi celorlalţi oameni ai muncii, sub forma participãrii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor obţinute peste plan, în proportiile stabilite prin lege. ART. 28 Producţia globalã obţinutã în timpul anului se repartizeazã dupã cum urmeazã:
A. Cheltuieli materiale - seminţele şi materialul de plantat; - furajele consumate de animale şi asternutul; - plata lucrãrilor efectuate de SMA pentru producţia anului curent; - ingrasamintele chimice şi naturale, insectofungicidele şi erbicidele aplicate; - amortizarea fondurilor fixe aferente anului respectiv; - medicamente şi material biologic; - alte cheltuieli materiale şi gospodãreşti.
B. Producţia neta Creşterea permanenta a producţiei nete constituie sursa principala a dezvoltãrii proprietãţii obşteşti şi a ridicãrii nivelului de viata al cooperatorilor. Producţia neta reprezintã valoarea nou creata şi se determina ca diferenţa între producţia globalã şi cheltuielile materiale aferente. Producţia neta la care se adauga dobinzile şi alte venituri încasate, se repartizeazã pentru: a) retribuirea muncii; b) contribuţia la fondul de pensii şi asigurãri sociale, calculatã în condiţia prevãzute de lege; c) impozitte pe terenuri, pe fondul de retribuire şi pe veniturile din activitãţile industriale; d) prime de asigurare; e) fondul de ajutor; f) cheltuieli cu pregãtirea cadrelor şi practica în producţie; g) contribuţia bãneascã pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc, potrivit legii; h) eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti; i) alte cheltuieli prevãzute de lege.
C. Constituirea şi repartizarea beneficiului în bani şi în natura Beneficiul exprima, în mod sintetic, rezultatul activitãţii economice a cooperativei şi se constituie dupã repartizarea din producţia neta a cheltuielilor prevãzute la lit. B. Beneficiul planificat se repartiyzeaza pentru: a) fondul de dezvoltare economicã, cel puţin 70% care reprezintã 18% din producţia neta; b) fondul mijloacelor circulante, pînã la 5%; c) fondul social-cultural şi sportiv, pînã la 1%; d) fondul de rezerva alimentar şi de furaje, în cereale, pînã la 7%; e) fondud intercooperatist de întrajutorare, pînã la 2%; f) fondul de participare a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, pînã la 15%. Din beneficiul obţinut de cooperativa agricolã de producţie se constituie, de asemenea, fondul de participare la beneficii pentru partea socialã din depunerile în bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor la fondul de dezvoltare economicã a cooperativei. Beneficiul realizat peste plan se repartizeazã pentru: a) fondul de dezvoltare economicã, 25%; b) suplimentarea fondului de participare a cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, 50%; c) fondul de rezerva alimentar şi de furaje, în cereale, cartofi şi alte produse, 22%; d) fondul social-cultural şi sportiv, 3%.
D. Constituirea şi destinaţia fondurilor a) La fondul de dezvoltare economicã constituit din beneficiu se adauga: - sumele pentru amortizarea fondurilor fixe; - dapunerile în bani, ca parte socialã, ale cooperatorilor, precum şi ale mecanizatorilor şi specialiştilor care lucreazã în cooperativa. Pãrţile sociale ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor la fondul de dezvoltare al cooperativei agricole de producţie nu pot depãşi 50% din valoarea proprietãţii obşteşti; - alte surse, potrivit legii. Fondul de dezvoltare economicã se foloseşte pentru: - realizarea investiţiilor, inclusiv plata în natura şi în bani a forţei de munca folositã pentru acestea; - rambursarea creditelor pentru investiţii şi a dobinzilor aferente; - restituirea din depunerile în bani, ca parte socialã, ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor, potrivit legii; - contribuţia la fondul social al asociaţiilor economice intercooperatiste, al asociaţiilor cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, ahizitii şi desfacere a mãrfurilor. Fondurile rezultate din depunerile în bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor la fondul de dezvoltare se folosesc, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a cooperatorilor, numai pentru investiţii productive destinate dezvoltãrii averii obşteşti, care sa ducã la creşterea continua a producţiei şi a beneficiilor cooperativei. b) Fondul mijloacelor circulante, constituit din beneficiu şi alte surse legale, se utilizeazã pentru constituirea stocurilor normate de materii prime, materiale, seminţe şi material de plantat, îngrãşãminte chimice, furaje, animale ţinere şi la ingrasat şi alte elemente de natura mijloacelor circulante, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor aferente producţiei neterminate. c) Fondul social-cultural şi sportiv constituit din beneficiu - la care se adauga sumele încasate din manifestãrile cultural-artistice şi sportive şi alte surse legale - se foloseşte pentru finanţarea cheltuielilor necesare desfãşurãrii acţiunilor din acest domeniu de activitate. d) Fondul de rezerva alimentar şi de furaje se constituie în natura, în scopul ajutorarii cooperatorilor şi pentru crearea unei rezerve de furaje care sa fie utilizate în caz de calamitati naturale şi recolte slabe şi se foloseşte potrivit hotãrîrii adunãrii generale a cooperatorilor. e) Fondul intercooperatist de întrajutorare se constituie în cereale şi în bani. Acest fond se administreazã de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie şi este destinat pentru sprijinirea cooperativelor agricole de producţie cu greutãţi economice temporare, sub forma de împrumut. f) Fondul de participare a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor se repartizeazã acestora în raport cu contribuţia adusã la realizarea producţiei şi a beneficiilor. g) Fondul de participare la beneficii a cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor pentru sumele depuse la fondul de dezvoltare economicã a cooperativei se constituie din beneficiul anual realizat, în limita unei cote stabilitã de adunarea generalã, care sa asigure deponentilor un venit anual de 6%, calculat în funcţie de mãrimea totalã a sumei depuse şi perioada scursa de la depunere. În cazul depãşirii beneficiului planificat, venitul anual pnate fi aprobat de adunarea generalã între 6 şi 8%. În situaţia în care nu se realizeazã beneficiul planificat, se garanteazã un venit anual de 5%, calculat în raport de suma deputa la partea socialã.
VI. Organele de conducere şi de revizie ale cooporativei agricole de producţie
A. Adunarea generalã ART. 29 Adunarea generalã este organul suprem de conducere al cooperativei agricole de producţie care asigura participarea directa a cooperatorilor la conducerea treburilor acesteia, reprezintã forma de manifestare plenara a principiilor democraţiei cooperatiste -, singura în mãsura sa hotãrascã asupra întregii activitãţi economice, financiare şi organizatorice a acesteia. ART. 30 Adunarea generalã este formatã din toţi membrii cooperativei agricole de producţie. Ea se întruneşte ori de cîte ori este nevoie şi cel puţin o data pe trimestru. Adunarea generalã este legal constituitã dacã sînt prezenţi cel puţin jumãtate din numãrul membrilor cooperativei care participa la munca, iar hotãrîrile luate sînt valabile dacã au întrunit votul majoritãţii celor prezenţi la adunare. Hotãrîrile pentru alegerea consiliului de conducere şi a comisiei de revizie, aprobarea planului de dezvoltare în perspectiva şi a planului anual de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, repartizarea beneficiilor, organizarea şi retribuirea muncii, participarea la constituirea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, participarea la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte cooperative agricole de producţie sau organizaţii de stat ori ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, la lucrãri de interes comun, aprobarea regulamentului de ordine interioarã, precum şi îndepãrtarea din cooperativa a unui membru, sînt valabile dacã au întrunit cel puţin doua treimi din voturile membrilor cooperativei agricole de producţie prezenţi la adunarea generalã. Hotãrîrile se iau prin vot deschis şi se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedintele cooperativei şi membrii prezidiului adunãrii. În cazul cînd adunarea generalã, din motive bine justificate (lipsa de spaţiu pentru adunare, depãrtarea prea mare a fermelor, brigazilor şi sectoarelor fata de locul de adunare etc.) nu se poate tine cu toţi membrii cooperativei agricole de producţie participanţi la munca, se va constitui cu împuterniciţi, aleşi dintre membri, în proporţia ce se va stabili la adunarea generalã a cooperativei agricole de producţie. Alegerea imputernicitilor se face pe ferme, brigazi şi sectoare, o data pe an. Înaintea adunãrilor generale constituite prin împuterniciţi, se vor tine adunãri ale fermelor, brigazilor, sectoarelor, urmînd ca împuterniciţii, în adunarea generalã, sa prezinte pãrerile exprimate în adunãrile subunitatilor de producţie. Dupã fiecare adunare generalã, împuterniciţii vor informa pe cei care i-au ales despre dezbaterile şi hotãrîrile adunãrii generale. La adunãrile generale constituite din împuterniciţi pot sa participe, de asemenea, cu vot consultativ, şi oricare din membrii cooperativei. Adunarea constituitã din împuterniciţi exercita toate atribuţiile adunãrii generale, în condiţiile prevãzute de prezentul statut. ART. 31 Persoanele încadrate de cooperativa agricolã de producţie cu contract de munca şi cele retribuite de stat, care lucreazã în unitatea respectiva, sînt membri ai colectivelor de munca, au dreptul sa participe la dezbaterea în adunãrile generale a tuturor problemelor cu privire la realizarea sarcinilor de producţie şi sa-şi exprime pãrerea în orice problema a activitãţii acesteia. Ei aleg şi pot fi aleşi, dupã caz, în consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie. ART. 32 Convocarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie se face de cãtre consiliul de conducere, fie din proprie initiativa, fie la cererea comisiei de revizie sau a cel puţin o treime din numãrul membrilor cooperativei, ori la cererea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Anunţarea ordinii de zi, a datei şi locului unde urmeazã sa se ţinã adunarea generalã se face cu cel puţin 5 zile înainte. ART. 33 Adunarea generalã a cooperativei agricole de producţie are urmãtoarele atribuţii: a) dezbate şi aproba planul de dezvoltare în perspectiva, planul anual de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli stabileşte volumul investiţiilor din fonduri proprii şi din credite; aproba repartizarea producţiei şi a beneficiilor realizate de cooperativa, constituirea şi utilizarea fonriurilor statutare; b) alege pe preşedinte şi vicepreşedinţii cooperativei agricole de producţie, pe ceilalţi membri ai consiliului de conducere, membrii comisiei de revizie, stabileşte numãrul membrilor biroului executiv şi confirma pe şefii de ferme, brigazi şi sectoare, aleşi în adunãrile subunitatilor de producţie. Alegerea se face din rindurile celor mai buni cooperatori, mecanizatori, tehnicieni, specialişti şi alte categorii de personal care muncesc în cooperativa agricolã de producţie şi au o bogata experienta, sînt buni organizatori şi cunoscãtori ai problemelor agriculturii, apreciati pentru calitãţile lor morale şi profesionale. Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie, precum şi preşedintele acesteia - aleşi de adunarea generalã a membrilor cooperativei - se confirma de comitetul executiv al consiliului popular judeţean, cu avizul uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie; c) analizeazã şi hotãrãşte asupra darilor de seama şi a rapoartelor prezentate de consiliul de conducere şi comisia de revizie; d) aproba încheierea contractului cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, avînd ca obiect executarea în rãspundere comuna a lucrãrilor agricole, precum şi a altor contracte economice, în condiţiile legii; e) analizeazã posibilitãţile de valorificare a producţiei marfa şi aproba vînzarea acesteia, cu prioritate, la fondul de stat, precum şi a disponibilului de produse cãtre unitãţile de stat sau cooperatiste, asociaţiile economice intercooperatiste şi direct consumatorilor, în condiţiile legii; f) analizeazã mersul lucrãrilor agricole şi celelalte activitãţi productive, realizarea investiţiilor, îndeplinirea obligaţiilor contractuale, rambursarea creditelor, achitarea celorlalte obligaţii de piata scadente, rezultatele financiare şi adopta hotãrîri corespunzãtoare; g) analizeazã şi aproba formele de organizare a producţiei şi a muncii, numãrul de personal tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ, normele de munca, tarifele de plata şi formele de retribuire, potrivit legii; h) stabileşte volumul de munca ce urmeazã sa fie efectuat de cãtre membrii cooperativei agricole de producţie şi celelalte persoane, în condiţiile legii; i) aproba acordarea de ajutoare în limita fondului de ajutor constituit de cooperativa agricolã de producţie; j) hotãrãşte asupra folosirii fondului social-cultural şi sportiv; k) hotãrãşte, în funcţie de interesele generale ale cooperativei, condiţiile în care consiliul de conducere poate pune la dispoziţia membrilor cooperativei agricole de producţie, contra cost, atelaje pentru nevoi personale; l) hotãrãşte asupra participãrii cooperativei agricole de producţie la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte unitãţi economice, cooperatiste şi de stat; m) aproba regulamentul de ordine interioarã, al cooperativei agricole de producţie; n) aproba scãderea din gestiune a valorilor materiale lipsa, constatate peste normele legale şi trecerea acestora pe costuri de producţie, în cazurile cînd lipsurile nu se datoresc culpei unor persoane, precum şi a altor pagube, în condiţiile prevãzute de lege; o) aproba participarea cooperativei la constituirea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie; p) hotãrãşte suspendarea temporarã a dreptului de vot al cooperatorilor care, fãrã a avea motive bine întemeiate, nu îndeplinesc volumul de munca stabilit de adunarea generalã; r) hotãrãşte asupra retragerii, în timpul anului, a lotului în folosinta de la cooperatorii care nu participa la munca sau nu executa lucrãrile stabilite de adunarea generalã; s) rezolva intimpinarile fãcute de cooperatori la cererile soluţionate nesatisfãcãtor de cãtre consiliul de conducere; s) aproba unificarea cu alte cooperative agricole de producţie sau divizarea unitãţii respective şi hotãrãşte asupra schimburilor şi comasarilor de terenuri, precum şi a scoaterii definitive sau temporare din folosinta agricolã a unor suprafeţe de teren, în condiţiile legii. Adunarea generalã exercita şi orice alte atribuţii care rezulta din prezentul statut, din statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi din legi.
B. Consiliul de conducere ART. 34 Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie conduce activitatea în intervalul dintre adunãrile generale şi este format din 15-35 membri aleşi de cãtre aceasta, prin vot deschis, pe timp de doi ani. Consiliul are urmãtoarea componenta: a) preşedinte, funcţie care este îndeplinitã de preşedintele cooperativei agricole de producţie; b) vicepreşedinţii cooperativei; c) membri: inginerul şef şi contabilul şef, conducatori ai subunitatilor de producţie, precum şi 7-17 persoane alese de adunarea generalã din rindul cooperatorilor şi al celorlalte categorii de persoane care lucreazã în cooperativa. Membrii consiliului de conducere, care în intervalul dintre alegeri se dovedesc a fi necorespunzatori, pot fi înlocuiţi de adunarea generalã. ART. 35 Consiliul de conducere îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului muncii colective. Hotãrîrile şi mãsurile ce se adopta trebuie sa fie rezultatul examinãrii pãrerilor şi propunerilor fãcute de membrii consiliului. Consiliul de conducere, în întregul sau, şi fiecare membru în parte rãspund în fata adunãrii generale pentru intreaga activitate. Consiliul de conducere tine şedinţe, de regula, o data pe luna. Şedinţele sînt convocate şi conduse de cãtre preşedinte. Hotãrîrile se iau cu majoritate de voturi din numãrul membrilor consiliului. Consiliul de conducere raporteazã periodic, în fata adunãrii generale, despre activitatea pe care o desfãşoarã. ART. 36 Consiliul de conducere asigura respectarea prevederilor statutare, planificarea curenta şi de perspectiva a activitãţii de producţie şi financiare, rãspunde de înfãptuirea ferma a hotãrîrilor adoptate de adunarea generalã, de realizarea integrala a sarcinilor de plan, de dezvoltarea şi apãrarea proprietãţii cooperativei agricole de producţie, precum şi de executarea obligaţiilor cooperativei asumate fata de stat, izvorite din lege sau contract. Pentru realizarea acestor sarcini, consiliul de conducere are urmãtoarele atribuţii: a) asigura întãrirea economico-financiarã a cooperativei, dezvoltarea şi apãrarea proprietãţii acesteia, folosirea deplina şi eficienta a pãmîntului, conservarea şi ridicarea potenţialului sau productiv, utilizarea integrala a celorlalte mijloace de producţie, aplicarea riguroasã a normelor prevãzute în tehnologii, folosirea judicioasã a tuturor mijloacelor materiale, financiare şi a forţei de munca, pentru obţinerea de producţii cît mai mari cu cheltuieli cît mai mici pe unitatea de produs; b) întocmeşte şi supune adunãrii generale spre aprobare proiectul planului de dezvoltare în perspectiva, proiectul planului anual de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli şi face propuneri de repartizare a sarcinilor de producţie pe ferme, brigazi şi sectoare; c) organizeazã producţia şi munca, asigura condiţiile necesare realizãrii planului de producţie, creşterii producţiei vegetale şi animale, industriale şi a prestãrilor de servicii, a productivitatii muncii şi a eficientei întregii activitãţi; d) exercita un control exigent şi permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor, ia mãsuri pentru respectarea stricta a ordinii şi disciplinei în munca de cãtre toţi cooperatorii şi celelalte persoane care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie; e) asigura respectarea democraţiei cooperatiste şi condiţiile necesare pentru participarea directa şi efectivã a tuturor cooperatorilor la conducerea întregii activitãţi a cooperativei agricole de producţie; f) organizeazã acţiuni cultural-educative şi sportive de masa, de educare socialistã şi comunista a cooperatorilor; g) desemneazã, din rindurile sale, membrii biroului executiv al consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie, în limita numãrului stabilit de adunarea generalã; h) analizeazã lunar şi ori de cîte ori este nevoie, în consiliu şi în adunãri pe subunitati de producţie, realizarea planului de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, participarea la munca, precum şi realizarea obligaţiilor asumate fata de stat, şi ia mãsurile necesare; i) asigura executarea hotãrîrilor proprii şi ale adunãrii generale cu privire la recuperarea pagubelor aduse proprietãţii cooperativei, în termenele prevãzute de prezentul statut sau lege; j) organizeazã, cu sprijinul specialiştilor din cooperativa, consfatuiri de producţie şi schimburi de experienta cu şefii subunitatilor de producţie şi membrii cooperativei agricole de producţie; k) ia mãsuri pentru ridicarea continua a calificãrii membrilor cooperativei agricole de producţie, prin organizarea cursurilor de instruire agrozootehnice de masa şi prin trimiterea lor la cursuri de calificare; l) prezintã adunãrii generale anual, trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie, dãri de seama şi rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a hotãrîrilor acesteia, realizarea planului de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, respectarea statutului şi face propuneri concrete pentru îmbunãtãţirea continua a activitãţii cooperativei agricole de producţie; m) numeşte şefii de echipa; n) încadreazã, aproba transferul şi desface contractul de munca, aplica sancţiuni disciplinare şi obliga la plata despãgubirilor personalul încadrat cu contract de munca; o) analizeazã modul de rezolvare a cererilor şi sesizarilor cooperatorilor, cerceteazã şi soluţioneazã pe acelea care se referã la probleme din competenta sa; p) analizeazã modul de realizare a mãsurilor privind asigurarea condiţiilor de munca şi viata ale cooperatorilor. Consiliul de conducere exercita şi orice alte atribuţii care rezulta din prezentul statut, statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi legi.
C. Biroul executiv ART. 37 Biroul executiv al consiliului de conducere se compune din 5-11 membri şi este alcãtuit din preşedintele şi vicepreşedinţii cooperativei agricole de producţie, inginerul şef, contabilul şef, şefii de ferme, brigazi, sectoare şi alte cadre din rindul membrilor consiliului de conducere cu munci de rãspundere în cooperativa. Numãrul membrilor biroului executiv se stabileşte de adunarea generalã a cooperatorilor, iar componenta nominalã a acestuia, de cãtre consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie. Preşedintele biroului executiv este preşedintele cooperativei agricole de producţie. ART. 38 Biroul executiv are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã activitatea curenta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a bugetului de venituri şi cheltuieli; b) ia mãsuri pentru folosirea deplina a mijloacelor de producţie şi a forţei de munca; c) analizeazã şi ia mãsuri pentru valorificarea eficienta a produselor, pe baza contractelor încheiate; d) urmãreşte operativ realizarea investiţiilor şi intrarea obiectivelor în funcţiune la termenele prevãzute; e) urmãreşte şi ia mãsuri de asigurare a bazei materlale necesarã subunitatilor de producţie, pentru realizarea sarcinilor de plan; f) ia mãsuri pentru a se crea condiţii cooperatorilor sa efectueze volumul de munca stabilit de adunarea generalã; g) organizeazã ţinerea evidentei mijloacelor de producţie, a muncii efectuate, a veniturilor şi cheltuielilor în toate ramurile de activitate ale conperativei agricole de producţie şi asigura respectarea corelatiilor între acestea; h) rezolva problemele sociale şi de munca ale cooperatorilor şi asigura întocmirea dosarelor de pensionare ale acestora; i) cerceteazã şi rezolva operativ cererile şi sesizãrile cooperatorilor privind problemele din competenta sa, comunicindu-le soluţiile şi mãsurile luate; j) ia mãsuri operative pentru aplicarea normelor de tehnica securitãţii muncii şi a pazei contra incendiilor; k) exercita orice alte atribuţii care rezulta din statut şi legi, precum şi sarcinile stabilite de consiliul de conducere şi adunarea generalã. Biroul executiv adopta hotãrîri cu majoritatea de voturi din numãrul membrilor. ART. 39 Preşedintele cooperativei agricole de producţie asigura şi rãspunde de conducerea curenta a activitãţii acesteia şi de aplicarea hotãrîrilor adunãrii generale, ale consiliului de conducere şi ale biroului executiv, cu respectarea stricta a legilor şi a celorlalte dispoziţii legale, cît şi a normelor democraţiei cooperatiste. Preşedintele poarta rãspunderea pentru realizarea planului de producţie, bugetului de venituri şi cheltuieli, dezvoltarea şi folosirea integrala şi eficienta a mijloacelor de producţie şi a forţei de munca, îndeplinirea obligaţiilor cooperativei fata de stat, pentru realizarea celorlalte atribuţii stabilite de lege. Preşedintele organizeazã şi urmãreşte îndeplinirea zilnica a sarcinilor privind intreaga activitate a cooperativei, controleazã modul de utilizare şi pãstrare a bunurilor acesteia, urmãreşte respectarea drepturilor cooperatorilor şi informeazã consiliul de conducere asupra îndeplinirii hotãrîrilor. În luarea mãsurilor operative, preşedintele se consulta cu membrii consiliului de conducere, ai biroului executiv şi cu specialiştii din cooperativa agricolã de producţie. În raporturile cu organele de stat, cu unitãţile economice socialiste, precum şi cu persoanele fizice, cooperativa agricolã de producţie este reprezentatã prin preşedinte. Angajarea patrimonialã a cooperativei agricole de producţie se face prin semnatura preşedintelui, contabilului şef şi a inginerului şef. În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia se îndeplinesc de cãtre unul din vicepreşedinţi, desemnat în acest scop de cãtre consiliul de eonducere. ART. 40 Inginerul şef, contabilul şef şi ceilalţi specialişti care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie rãspund în fata adunãrii generale şi a consiliului de conducere de realizarea sarcinilor de producţie şi economice, a livrãrilor la fondul de stat, precum şi pentru pagubele materiale aduse cooperativei din vina lor şi în legatura cu munca lor, potrivit legii.
D. Comisia de revizie ART. 41 Comisia de revizie este organul de verificare a gestiunii cooperativei agricole de producţie şi este formatã din 5-7 membri aleşi, prin vot deschis, de adunarea generalã, pe timp de doi ani. Comisia alege, dintre membrii sãi, un preşedinte. Comisia de revizie îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului muncii colective; hotãrîrile se iau cu majoritate de voturi din numãrul membrilor comisiei. Comisia de revizie este subordonata numai adunãrii generale, fata de care rãspunde pentru activitatea depusa. Ea verifica activitatea gospodareasca şi financiarã a consiliului de conducere, înregistrarea tuturor veniturilor în bani şi în natura, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, pãstrarea în bune condiţii a bunurilor proprietatea cooperativei; verifica modul cum au fost rezolvate de consiliul de conducere cererile şi sesizãrile membrilor cooperativei agricole de producţie. Preşedintele comisiei de revizie participa, de regula, la şedinţele consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie şi, cu deosebire, cînd se dezbat problemele gospodãririi şi gestionãrii proprietãţii cooperativei. ART. 42 Pe baza constatãrilor fãcute, comisia de revizie întocmeşte un proces-verbal, în care arata rezultatele verificãrii; face consiliului de conducere propuneri concrete pentru luarea mãsurilor corespunzãtoare de imbunatatire a muncii, recuperarea eventualelor pagube aduse proprietãţii cooperativei agricole de producţie şi sancţionarea celor vinovaţi de abateri sau nereguli în gospodãrirea bunurilor acesteia; urmãreşte aplicarea mãsurilor stabilite şi aprobate de cãtre adunarea generalã. Comisia de revizie este obligatã sa prezinte adunãrii generale, trimestrial, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte asupra constatãrilor fãcute. Cînd se constata abateri grave, comisia de revizie are obligaţia de a cere consiliului de conducere sa convoace adunarea generalã pentru discutarea acestora şi stabilirea de mãsuri corespunzãtoare, sesizind, în acelaşi timp, şi celelalte organe în drept.
VII. Alte prevederi
ART. 43 Cooperativa agricolã de producţie este persoana juridicã. Denumirea şi sediul cooperativei agricole de producţie se stabilesc de cãtre adunarea generalã. ART. 44 Cooperativa agricolã de producţie îşi pãstreazã numerarul disponibil în cont la Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. Ridicarea numerarului se face numai pe baza dispoziţiei scrise, semnatã de preşedinte, împreunã cu contabilul şef sau loctiitorii acestora. ART. 45 Cooperativa agricolã de producţie poate participa, cu aprobarea adunãrii generale, la acţiuni de întrajutorare şi cooperare pentru executarea de lucrãri de interes comun în domeniul irigatiilor, indiguirilor, desecarilor şi altor lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, precum şi pentru constituirea de asociaţii intercooperatiste în domeniile şi în condiţiile prevãzute de statutul acestor asociaţii. Cooperativa agricolã de producţie poate participa la acţiuni de cooperare şi asociere cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, potrivit prevederilor statutare. ART. 46 În vederea infaptuirii în condiţii cît mai bune a scopului pentru care a luat fiinta, cooperativa agricolã de producţie se poate asocia în uniuni, în care caz are obligaţia sa aducã la îndeplinire hotãrîrile şi sa ţinã seama de recomandãrile uniunii judeţene şi ale Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi sa respecte statutul acestora. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
