Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STATUTUL din 28 martie 1983 cooperarii si asocierii cooperativelor agricole de productie cu unitati de stat sau ale cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor
I. Scopul cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor
ART. 1 Pentru înfãptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, safisfacerea cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale cu bunuri de consum şi servicii de calitate superioarã, cooperativele agricole de producţie pot organiza acţiuni de cooperare şi se pot asocia cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. Acţiunile de cooperare şi asociere au drept scop generalizarea, în mod organizat, a experienţei înaintate în domeniul producţiei agricole, prin amplasarea mai buna a culturilor în cadrul unor asolamente, crearea unor sectoare unice în domeniul pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, ameliorãrii şi exploatãrii pasunilor Şi finetelor naturale, aşezarea mai judicioasã a creşterii diferitelor specii de animale, concentrarea şi integrarea producţiei agricole şi specializarea unitãţilor, introducerea tehnologiilor moderne şi, pe aceasta baza, creşterea producţiei şi sporirea eficientei economice a activitãţii, în condiţii reciproc avantajoase; aceste acţiuni contribuie la dezvoltarea unitarã a activitãţii de prelucrare, industrializare şi valorificare superioarã a producţiei agricole, la dezvoltarea industriei mici, a activitãţii de construcţii şi prestãri de servicii, paralel cu consolidarea economicã şi organizatoricã a fiecãrei unitãţi. Acţiunile de cooperare şi asociere se organizeazã şi se realizeazã cu sprijinul consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, respectîndu-se întocmai hotãrîrile de partid şi legile statului.
II. Organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de cooperare
ART. 2 Cooperarea, în sensul prezentului statut, reprezintã organizarea unor acţiuni de producţie, prestãri de servicii, economice şi tehnice între unitãţi agricole cooperatiste, precum şi între acestea şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, de pe raza consiliului unic agroindustrial sau din afarã acestuia. În producţia vegetala, suprafeţele cuprinse în acţiunea de cooperane se dau în rãspundere, în vederea executãrii tuturor lucrãrilor şi obţinerii producţiei planificate, unitãţii care deţine suprafata cea mai mare de teren sau altei unitãţi care are cele mai bune condiţii de organizare a producţiei şi de exploatare a terenurilor, stabilitã de consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist. Cooperarea contribuie la dezvoltarea activitãţii economice în fiecare localitate, la creşterea continua a puterii economice a fiecãrei unitãţi, sporirea veniturilor cooperatorilor şi lucrãtorilor din aceste unitãţi şi creşterea aportului lor la dezvoltarea economiei naţionale. ART. 3 Cooperarea se organizeazã pe baza acordului de vointa al cooperativelor agricole de producţie, al unitãţilor de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. În cadrul activitãţii de cooperare, unitãţile îşi pãstreazã autonomia şi dreptul de proprietate, respectiv de administrare directa, asupra mijloacelor de producţie angajate în activitatea ce se realizeazã în comun. Ele îşi organizeazã şi coreleazã reciproc activitatea, pe baza planului de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli şi rãspund de buna gospodãrire şi folosire a întregii suprafeţe de teren, de dezvoltarea şi sporirea continua a producţiei, aplicarea riguroasã a normelor prevãzute în tehnologii, folosirea judicioasã a tuturor mijloacelor materiale şi financiare. ART. 4 Cooperarea urmãreşte ridicarea nivelului de dezvoltare economico-organizatoricã a unitãţilor, în principal prin: a) exploatarea, modernizarea şi extinderea capacitãţilor de producţie existente; b) concentrarea producţiei şi specializarea unitãţilor; c) folosirea raţionalã a pãmîntului şi a celorlalte mijloace de producţie şi a forţei de munca; d) introducerea tehnologiilor moderne, organizarea ştiinţificã a producţiei şi a muncii; e) îmbunãtãţirea fertilizarii solului şi combaterii dãunãtorilor; f) asigurarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime, materiale şi alte bunuri necesare procesului de producţie: g) producerea, depozitarea, prelucrarea şi valorificarea superioarã a produselor agricole şi neagricole; h) organizarea şi dezvoltarea micii industrii, a activitãţilor de construcţii şi prestãri de servicii; i) executarea şi exploatarea unor lucrãri de îmbunãtãţiri funciare. ART. 5 La solicitarea unitãţilor interesate în cooperare, consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist constituie, împreunã cu acestea, o comisie pentu elaborarea documentaţiei cu privire la necesitatea, oportunitatea şi eficienta economicã a activitãţii ce face obiectul cooperãrii. Pe baza documentaţiei întocmite, activitatea de cooperare se aproba de organul ierarhic superior al unitãţii de stat, la propunerea consiliului oamenilor muncii al acesteia, şi de adunarea generalã a fiecãrei cooperative agricole de producţie sau de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, dupã caz, cu acordul direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara, uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi, respectiv al uniunii judeţene a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. ART. 6 Activitatea de cooperare se desfãşoarã pe baza contractului de cooperare, încheiat între unitãţi, care cuprinde: - obiectul şi durata cooperãrii; - contribuţia fiecãrei pãrţi la activitatea de cooperare; - drepturile, obligaliile şi rãspunderile pãrţilor; - condiţiile de modificare, prelungire sau reziliere a contractului. Contractul de cooperare se încheie pe baza aprobãrii consiliului oamenilor muncii din unitatea de stat şi a adunãrii generale a membrilor fiecãrei cooperative agricole de producţie sau de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor care participa la cooperare. ART. 7 Unitãţile care coopereazã îşi prevãd în planurile de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli mijloacele necesare pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor cuprinse în contractul de cooperare. Cheltuielile necesare efectuãrii lucrãrilor pe sole şi celelalte suprafeţe cuprinse în acţiunea de cooperare se suporta de cãtre fiecare unitate, în raport cu suprafata detinuta, potrivit legii. ART. 8 În cadrul activitãţii de cooperare, pentru realizarea în comun a unor produse sau servicii, din veniturile obţinute se acoperã cheltuielile de producţie efectuate de fiecare unitate, în limita celor planificate, corelate cu gradul de realizare a planului, iar rezultatele financiare se împart proporţional cu contribuţia unitãţilor respective. În sectorul vegetal, producţia obţinutã se împarte proporţional cu suprafata de teren detinuta de fiecare unitate, în raport cu producţia medie realizatã pe inteaga suprafata. ART. 9 Organul de conducere al acţiunii de cooperare este consiliul de cooperare, format din preşedintele cooperativei agricole, directorul asociaţiei, al unitãţii de stat sau preşedintele cooperativei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, inginerii şefi şi economistii şefi sau contabilii şefi din unitãţile care coopereazã. Preşedintele consiliului de cooperare este directorul unitãţii de stat sau preşedintele uneia din cooperativele agricole de producţie, în cazul cooperãrii acestora cu unitãţi ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. ART. 10 Consiliul de cooperare urmãreşte respectarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor partiilor; stabileşte mãsuri şi rãspunde de realizarea activitãţii cuprinse în contractul de cooperare. Conducãtorii unitãţilor care fac parte din consiliul de cooperare informeazã cu regularitate organele colective de conducere din unitãţile pe care le reprezintã asupra mãsurilor stabilite şi desfãşurãrii activitãţii de cooperare. ART. 11 Nerespectarea de cãtre pãrţi a obligaţiilor asumate prin contractul de cooperare atrage sancţiunile prevãzute în Legea contractelor economice. ART. 12 Prevederile prezentului statut se aplica corespunzãtor şi la acţiunile de cooperare între asociaţiile economice intercooperatiste sau asociaţiile economice dintre cooperativele agricole de producţie şi unitãţile de stat cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor.
III. Constituirea şi funcţionarea asociaţiilor
ART. 13 Cooperativele agricole se pot asocia cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, pe baza principiului liberului consimtamint, pentru înfiinţarea de noi capacitãţi de producţie, depozitare, prelucrare şi prestãri de servicii, proprietate de stat şi cooperatista, prin contribuţia pãrţilor din fondurile de dezvoltare economicã ale acestora. Fiecare dintre pãrţile asociate îşi pãstreazã dreptul de proprietate şi celelalte drepturi, corespunzãtor contribuţiei aduse. ART. 14 Asociaţia se constituie între cooperativele agricole de producţie şi unitãţi ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor de pe raza consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi unitãţi de stat agricole sau industriale, pentru: construirea de complexe mari zootehnice, sere şi solarii; înfiinţarea de plantaţii pomicole şi viticole; depozitarea, prelucrarea şi valorificarea produselor agricole; construcţii, activitãţi industriale şi prestãri de servicii. ART. 15 La solicitarea unitãţilor interesate în asociere, consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist constituie, împreunã cu acestea, o comisie pentru elaborarea documentaţiei de constituire a asociaţiei, din care sa rezulte: a) obiectul activitãţii asociaţiei şi avantajele tehnice şi economice care rezulta din asociere pentru pãrţi; b) aportul asociaţiei la creşterea producţiei şi productivitatii muncii, la întãrirea economico-organizatoricã a unitãţilor asociate; c) contribuţia unitãţilor asociate la constituirea fondului social cu suprafeţe de teren şi fonduri bãneşti, precvm şi termenele de predare a acestora; d) cantitãţile de furaje, materii prime şi materiale, produsele pentru depozitare şi prelucrare, efectivele de animale pentru ingrasare ce vor fi livrate, contra cost, asociaţiei de cãtre fiecare umitate; e) asigurarea forţei de munca necesare asociaţiei; f) eficienta economicã a activitãţii asociaţiei. Elabararea documentaţiilor se face cu sprijinul consiliului unic agroindutstrial, al direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara şi uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, al organului ierarhic superior al unitãţii de stat şi, dupã caz, al uniunii judeţene a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. ART. 16 Documentaţia de constituire şi proiectul actului constitutiv se supun aprobãrii adunãrilor generale ale cooperativelor agricole şi ale unitãţilor cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor sau consiliilor oamenilor muncii ale unitãţilor de stat, dupã care se avizeazã de comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi se înainteazã Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi, dupã caz, ministerului de profil sau Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor. ART. 17 Asociaţia se înfiinţeazã prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi a organului ierarhic superior al unitãţii de stat care se asociaza şi, dupã caz, a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii, Desfacere a Mãrfurilor. Asociaţia dobîndeşte personalitate juridicã la data aprobãrii infiintarii ei de cãtre Consiliul de Stat. Extinderea şi modernizarea capacitãţilor de producţie ale asociaţiilor economice dintre cooperativele agricole de producţie şi unitãţile de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor se fac cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara şi, dupã caz, a ministerului de profil sau a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor, pe baza aprobãrii organelor de conducere colectivã ale unitãţilor asociate, şi se includ în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. Asociaţia este titulara de plan şi are rãspundere contractualã proprie, fiind obligatã sa asigure realizarea sarcinilor de producţie şi de livrare la fondul de stat; ea îşi desfãşoarã intreaga activitate pe principiile autoconducerii şi autogestiunii economico-financiare şi este obligatã sa gospodareasca cu maxima eficienta mijloacele materiale şi financiare de care dispune, sa-şi acopere cheltuielile din veniturile proprii şi sa realizeze beneficii, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 18 Asociaţia constituitã între cooperative agricole şi unitãţi de stat se organizeazã şi funcţioneazã potrivit normelor ce se aplica în unitãţile de stat, avînd în raporturile cu statul aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi unitãţile de stat, inclusiv finanţarea şi creditarea activitãţii curente de producţie. Asociaţia este subordonata organului ierarhic superior al unitãţii de stat asociate. Asociaţia constituitã de cooperative agricole de producţie şi unitãţi ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor se organizeazã şi funcţioneazã potrivit normelor ce se aplica în unitãţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. Cooperatorii care lucreazã în asociaţie cu aprobarea adunãrii generale beneficiazã de toate drepturile prevãzute în Statutul cooperativei agricole de producţie, potrivit legii. Pentru munca prestatã de cooperatori, asociaţia vireazã lunar cooperativelor agricole de producţie drepturile de retribuire, impozitul şi contribuţia pentru asigurãri sociale aferente, cota-parte din cheltuielile comune şi generale, precum şi o cota-parte din beneficiu calculatã la suma totalã a acestor cheltuieli. ART. 19 Regimul de preţuri privind aprovizionarea tehnico-materialã şi valorificarea produselor în asociaţiile constituite între cooperative agricole şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, cu profit agricol sau de prelucrare, depozitare şi valorificare a produselor agricole, este cel prevãzut pentru cooperativele agricole de producţie. ART. 20 Fondul social al asociaţiei se compune din mijloace fixe şi circulante şi suprafeţele de teren cu care participa unitãţile asociate. Suprafeţele de teren se evalueaza la predarea lor, potrivit reglementãrilor legale, de cãtre o comisie desemnatã de biroul executiv al consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, iar valoarea astfel stabilitã reprezintã pãrţi sociale ale unitãţilor asociate. Terenurile aduse de unitãţile cooperatiste rãmîn în proprietatea lor, iar cele aduse de unitãţile de stat rãmîn în proprietatea statului. Fondul social se mãreşte pe parcursul activitãţii prin: a) cotele-pãrţi din beneficii, repartizate pentru fondul de dezvoltare economicã şi fondul mijloacelor circulante; b) valoarea subscrierilor ulterioare ale pãrţilor; c) pãrţile sociale ale unitãţilor care adera ulterior la asociaţie. Contribuţia cooperativelor agricole de producţie asociate la crearea fondului social se finanţeazã din fonduri proprii şi credite angajate de acestea potrivit reglementãrilor legale. Valoarea subscrierilor se aproba de adunãrile generale ale oamenilor muncii din unitãţile de stat şi de cãtre adunãrile generale ale cooperativelor asociate. ART. 21 Asociaţia poate organiza ferme, sectoare, secţii, ateliere şi alte asemenea subunitati care îşi desfãşoarã activittatea pe principiul gestiunii economice, fãrã personalitate juridicã. Gradarea asociaţiei, nomenclatorul de funcţiuni, normativul de personal, retribuirea şi participarea la beneficii se fac în aceleaşi condiţii ca şi pentru unitãţile de stat cu profil similar. ART. 22 Conducerea asociaţiei se înfãptuieşte, potrivit principiului conducerii colective, de consiliul asociaţiei, de adunarea generalã a oamenilor muncii, consiliul oamenilor muncii şi biroul executiv al consiliului oamenilor muncii. Organizarea şi funcţionarea acestora sînt supuse în mod corespunzãtor dispoziţiilor legale privind organizarea şi conducerea unitãţilor de stat. ART. 23 Consiliu1 asociaţiei este format din preşedinţii, inginerii şefi şi contabilii şefi din cooperativele agricole de producţie, directorul, inginerul şef şi contabilul şef al unitãţii de stat asociate şi, dupã caz, preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef al unitãţii cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. Din consiliul asociaţiei mai fac parte 3-5 cooperatori aleşi, pe timp de 2 ani, de adunãrile generale ale cooperativelor agricole de producţie, 3-5 reprezentanţi ai muncitorilor desemnaţi de organul colectiv de conducere al unitãţii de stat şi, dupã caz, 3-5 reprezentanţi ai unitãţii cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor asociate. Preşedintele consiliului asociaţiei constituitã de cooperative agricole de producţie şi o unitate de stat este directorul acesteia, iar în cazul asociaţiei create de cooperative agricole de producţie şi o unitate a cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, unul din preşedinţii cooperativelor agricole. Consiliul asociaţiei se întruneşte semestrial şi ori de cîte ori este nevoie, din initiativa preşedintelui sau la cererea uneia din unitãţile asociate, şi adopta hotãrîri cu unanimitate de voturi, fiecare unitate avînd dreptul la un vot. Consiliul asociaţiei are urmãtoarele atribuţii: a) aproba planul de producţie anual şi de perspectiva şi bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi darea de seama privind activitatea economico-financiarã a asociaţiei; b) hotareste, cu avizul direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara şi al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, încadrarea în munca a directorului, inginerului şef şi contabilului şef al asociaţiei; desface contractele de munca ale acestora şi stabileşte rãspunderea lor disciplinarã şi materialã; c) desemneazã, la propunerea adunãrii generale a oamenilor muncii, ca membri în consiliul oamenilor muncii, cadre cu funcţii de rãspundere: inginerul şef şi contabilul şef, presedinta comisiei de femei, şefi ai unor connpartimente de munca, precum şi alţi specialişti din cadrul asociaţiei; d) aproba volumul cheltuielilor ce se pot face pe seama costurilor de producţie; aproba scãderea din gestiune a lipsurilor de valori materiale constatate peste normele legale şi trecerea acestora pe costurile de producţie, cînd lipsurile nu se datoresc culpei unei persoane fizice, precum şi altor pagube, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale; e) aproba repartizarea beneficiilor obţinute; f) controleazã intreaga activitate a asociaţiei. Membrii consiliului asociaţiei informeazã periodic conducerile colective ale unitãţilor pe care le reprezintã, cu privire la realizarea planului de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli ale asociaţiei, precum şi la modul de îndeplinire a sarcinilor ce li s-au încredinţat în reprezentarea unitãţii în consiliul asociaţiei. ART. 24 Adunarea generalã a oamenilor muncii se convoacã semestrial şi ori de cîte ori este nevoie de comitetul sindicatului, de comun acord cu consiliul oamenilor muncii, sau la cererea a cel puţin o treime din numãrul oamenilor muncii şi are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) dezbate planul de perspectiva, planurile de producţie cincinale, anuale şi bugetele de venituri şi cheltuieli, precum şi mãsurile ce se impun în vederea mobilizãrii depline a rezervelor interne; creşterii productivitatii muncii şi eficientei economice a întregii activitãţi; b) aproba angajamentele privind depãşirea indicatorizor de plan şi mãsurile tehnico-organizatorice necesare pentru indeglinirea lor; c) aproba contractul colectiv de munca; d) analizeazã mersul îndeplinirii planului, a angajamentelor şi prevederilor din contractul colectiv de munca şi stabileşte mãsuri pentru realizarea acestora; e) repartizeazã fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, în raport cu contribuţia adusã şi cu vechimea în unitate; f) aproba numãrul de membri în consiliul oamenilor muncii şi în biroul executiv al acestuia, precum şi numãrul de reprezentanţi ai oamenilor muncii în consiliu; g) alege reprezentanţii oamenilor muncii care fac parte din consiliul oamenilor muncii şi hotãrãşte revocarea celor care nu au desfãşurat o activitate corespunzãtoare; h) desemneazã persoanele care vor îndeplini funcţiile de preşedinte, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte în consiliul oamenilor muncii; i) alege un reprezentant al oamenitlor muncii care lucreazã direct în producţie, în funcţia de vicepreşedinte al consiliului oamenilor muncii. Adunarea generalã a oamenilor muncii este valabil constituitã dacã sînt prezenţi cel puţin doua treimi din numãrul personalului muncitor din asociaţie. ART. 25 Consiliul oamenilor muncii este format din 5-35 membri, în funcţie de volumul şi complexitatea producţiei, gradul de dispersare a activitãţii şi numãrul personalului din asociaţie. Consiliul oamenilor muncii are urmãtoarea componenta: - preşedinte, funcţie în care este desemnat secretarul organizaţiei de partid pe asociaţie; - prim-vicepreşedinte, funcţie în care este desemnat directorul asociaţiei; - vicepreşedinţi: preşedintele comitetului sindicatului, un reprezentant al oamenilor muncii care lucreazã direct în producţie, secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist din asociaţie şi presedinta comisiei de femei din unitate; - membri: directorul adjunct sau, dupã caz, inginerul şef şi contabilul şef, şefii unor compartimente de munca şi ai celor mai importante subunitati de producţie, precum şi 2-17 oameni ai muncii aleşi de adunarea generalã. Consiliul oamenilor muncii se convoacã lunar şi ori de cîte ori este necesar, de cãtre preşedinte, din proprie initiativa sau la cererea preşedintelui consiliului asociaţiei, a directorului asociaţiei sau a uneia din unitãţile asociate. Consiliul adopta hotãrîri cu majoritatea de voturi ale membrilor sãi. Consiliul oamenilor muncii aduce la îndeplinire hotãrîrile consiliului asociaţiei şi ale adunãrii generale a oamenilor muncii; consiliul rãspunde de buna gospoddrire şi folosire, potrivit legii, a întregii suprafeţe de teren, de dezvoltarea şi sporirea continua a producţiei, aplicarea riguroasã a normelor prevãzute în tehnologii, folosirea judicioasã a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, astfel încît sa realizeze sarcinile de plan şi sa obţinã o eficienta maxima a întregii activitãţi, în care scop are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã şi supune spre aprobare consiliului asociaţiei planurile de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli anuale şi de perspectiva; b) stabileşte şi aplica mãsuri tehnice, economice şi organizatorice pentru realizarea planului şi rãspunde de intreaga activitate a asociaţiei; c) analizeazã şi informeazã consiliul asociaţiei şi adunarea generalã a oamenilor muncii asupra modului în care s-au îndeplinit indicatorii economico-financiari pe asociaţie şi stabileşte mãsuri pentru realizarea integrala a acestora; d) aproba bilanţul contabil; analizeazã evoluţia acumularilor bãneşti şi rentabilitatea, structura cheltuielilor şi a stocurilor de valori materiale şi ia mãsuri pentru utilizarea cu maximum de eficienta a fondurilor de producţie; e) hotãrãşte asupra încadrãrii în munca, transferãrii, rãspunderii disciplinare, rãspunderii materiale şi desfacerii contractelor de munca ale persoanelor cu munci de rãspundere, cu excepţia celor prevãzute la art. 23 lit. b); f) elaboreazã, împreunã cu comitetul sindicatului, contractul colectiv de munca şi îl supune aprobãrii adunãrii generale a oamenilor muncii, analizeazã periodic îndeplinirea prevederilor acestuia, realizarea mãsurilor de protecţie a muncii, de combatere a poluarii mediului înconjurãtor; g) asigura luarea de mãsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea legilar, a hotãrîrilor de partid şi de stat; asigura condiţii materiale şi sprijinã activitatea de ridicare a nivelului conştiinţei socialiste, în scopul dezvoltãrii unei atitudini înaintate fata de munca, de apãrare şi gospodãrire a avutului obştesc; h) desemneazã membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii; i) analizeazã periodic modul în care biroul executiv al consiliului oamenilor muncii aduce la îndeplinire atritbutiile conferite de lege şi hotãrîrile adoptate de consiliul oamenilor muncii; j) îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege şi statut şi însãrcinãri stabilite de consiliul asociaţiei şi adunarea generalã a oamenilor muncii sau de organele de conducere colectivã ale forului ierarhic superior cãruia îi este subordonata asociaţia. Consiliul oamenilor muncii, în întregul sau, şi fiecare membru în parte rãspund pentru intreaga activitate în fata consiliului asociaţiei şi a adunãrii generale a oamenilor muncii. ART. 26 Biroul executiv al consiliului oamenilor muncii se compune din 3-11 membri. Numãrul membrilor biroului executiv se aproba de adunarea generela a oamenilor muncii, iar componenta nominalã, de cãtre consiliul oamenilor muncii. Biroul executiv este alcãtuit din: directorul asociaţiei care îndeplineşte funcţia de preşedinte al biroului, inginerul şef, contabilul şef, alte cadre de conducere şi specialişti din cadrul asociaţiei, numiţi de consiliul oamenilor muncii din rindul membrilor sãi. ART. 27 Biroul executiv al consiliului oamenilor muncii al asociaţiei are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi urmãreşte îndeplinirea sarcinilor de plan şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale asociaţiei şi subunitatilor de producţie; stabileşte mãsuri pentru folosirea deplina a capacitãţilor de producţie, utilizarea raţionalã a forţei de munca şi a timpului de lucru; b) stabileşte mãsuri pentru încheierea la timp a contractelor economice şi asigura livrarea produselor la termenele prevãzute în contract; c) aproba - în limitele stabilite de lege - documentaţiile tehnico-economice pentru investiţiile prevãzute în plan, punerea în funcţiune a obiectivelor de investiţii şi ia mãsuri pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici; d) analizeazã modul în care se gestioneazã bunurile materiale şi ia mãsuri pentru asigurarea integritãţii patrimoniului unitãţii şi recuperarea pagubelor aduse avutului obştesc; e) încadreazã, desface contractul de munca, aplica sancţiuni disciplinare şi obliga la plata despãgubirilor personalul de execuţie; f) prezintã rapoarte în fata consiliului oamenilor muncii asupra modului în care au fost aduse la îndeplinire hotãrîrile luate; g) îndeplineşte în mod corespunzãtor orice alte atribuţii prevãzute de lege şi statut şi însãrcinãri stabilite de consiliul oamenilor muncii. ART. 28 Membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii rãspund pentru buna gospodãrire şi folosire a tuturor mijloacelor materiale şi financiare ale asociaţiei şi respectarea prevederilor legale în adoptarea hotãrîrilor; ei au rãspunderea materialã colectivã pentru pagubele cauzate unitãţii din vina lor. Angajarea cheltuielilor materiale şi bãneşti ale unitãţii se face numai de cãtre directorul şi contabilul şef al asociaţiei, în limitele stabilite de consiliul asociaţiei. Directorul şi contabilul şef rãspund de respectarea disciplinei de plan, contractuale şi financiare, de luarea mãsurilor pentru asigurarea integritãţii avutului obştesc, dezvoltarea şi gospodãrirea eficienta a bunurilor încredinţate. ART. 29 Directorul asociaţiei asigura conducerea curenta a unitãţii, aduce la îndeplinire hotãrîrile organelor de conducere colectivã ale asociaţiei, precum şi sarcinile stabilite de organele forului ierarhic superior cãreia îi este subordonata, în care scop: - ia mãsuri pentru realizarea tuturor indicatorilor de plan ai asociaţiei, buna organizare a producţie şi muncii, ridicarea continua a eficientei economice a unitãţii, crearea condiţiilor de munca corespunzãtoare pentru întregul personal muncitor; - stabileşte mãsuri pentru aprovizionarea ritmica a procesului de producţie, pentru reducerea consumurilor de materii prime, materiale şi eliminarea cheltuielilor neproductive; - asigura aplicarea principiului muncii colective în activitatea biroului executiv; - informeazã operativ organele de conducere colectivã ale asociaţiei asupra desfãşurãrii activitãţii. Directorul reprezintã asociaţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice. Directorul îndeplineşte orice alte atritbutii ce-i revin potrivit dispoziţiilor legale. ART. 30 În asociaţie se organizeazã şi funcţioneazã comisiile pe domenii, care sprijinã organele de conducere colectivã în adoptarea şi aplicarea mãsurilor necesare realizãrii sarcinilor de plan şi sporirii eficientei economice a întregii activitãţi. Componenta nominalã a comisiilor pe probleme se stabileşte de adunarea generalã a oamenilor muncii; comisiile îşi desfãşoarã activitatea potrivit legii. ART. 31 Unitãţile asociate au urmãtoarele drepturi: a) sa participe la elaborarea şi adoptarea hotãrîrilor privind intreaga activitate a asociaţiei; b) sa primeascã cota-parte din beneficiul obţinut de asociaţie; c) sa participe la sporirea fondului social. ART. 32 Unitãţile asociate au urmãtoarele obligaţii: a) sa participe la formarea fondului social, la nivelul şi termenele stabilite; b) sa furnizeze asociaţiei animale, furaje şi alte produse în condiţiile şi la termenele stabilite prin contractele economice; c) sa asigure forta de munca necesarã pentru realizarea obiectivelor de investiţii şi desfãşurarea activitãţii de producţie; d) sa rãspundã pentru obligaţiile asumate de asociaţie, proporţional cu partea socialã a fiecãreia; e) sa plãteascã, potrivit legii, penalitãţi, dobinzi şi orice despãgubiri, ca urmare a neîndeplinirii integrale şi la timp a obtigatiilor ce le revin fata de asociaţie. ART. 33 Beneficiul din activitatea asociaţiei se determina ca diferent între încasãrile din valorificarea producţiei obţinute, prestãri de servicii, alte venituri şi cheltuielile de producţie aferente, precum şi cheltuielile care se suporta direct din rezultatele financiare; cheltuielile cu pregãtirea cadrelor şi practica în producţie; contribuţia bãneascã pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc; cotizatia la Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, calculatã în cota de 1% din producţia neta; alte cheltuieli prevãzute de lege. Beneficiul planificat se repartizeazã pentru: a) cote-pãrţi cuvenite unitãţilor asociate, cel puţin 50%; b) fondul de dezvoltare economicã, cel puţin 20%; c) fondul mijloacelor circulante, pînã la 8%. La stabilirea cotei se va tine seama de creşterea anuala planificata a mijloacelor circulante; d) fondul de rezerva, pînã la 2%. Acest fond se foloseşte pentru nevoi de producţie, acţiuni sociale şi sportive, cu aprobarea consiliului asociaţiei; e) fondul de asigurare, pînã la 15%; f) fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, pînã la 5%, dar nu mai mult decît cota anuala asupra fondului de retribuire aprobatã, pentru unitãţile de stat, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. Fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor se poate utiliza numai în limita beneficiului planificat, rãmas dupã repartizarea cotelor-pãrţi cuvenite unitãţilor asociate şi constituirea fondurilor prevãzute la alin. 2 lit. b) - e). Beneficiul realizat peste plan se repartizeazã pentru: a) cote-pãrţi cuvenite unitãţilor asociate, 45%; b) fondul de dezvoltare economicã, 20%; c) fondul mijloacelor circulante, 5%; d) pentru acţiuni sociale, 5%; e) suplimentarea fondului de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, stabilitã în condiţiile legii, în raport cu cãile prin care s-a obţinut, 25%. La asociaţiile constituite cu unitãţi ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, repartizarea beneficiilor se face dupã achitarea impozitului pe venit, calculat potrivit legii. Beneficiul se repartizeazã unitãţilor asociate, proporţional cu partea socialã a fiecãreia, existenta la începutul anului. Fondurile repartizate din beneficiul planificat şi peste plan, cu excepţia celor pentru constituirea şi suplimentarea fondului de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor şi a cotelor-pãrţi cuvenite unitãţilor asociate, se pãstreazã în contul asociaţiei. În caz de nefolosire, fondurile constituite din beneficiu se repartizeazã pentru anul urmãtor, cu aceleaşi destinaţii. ART. 34 Retragerea din asociaţia constituitã de cooperative agricole de producţie şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor se poate face la cererea acestora, prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a organului de stat ierarhic superior al unitãţii de stat sau, dupã caz, a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor. ART. 35 Litigiile patrimoniale ivite între asociaţie şi unitãţile asociate, precum şi cu alte unitãţi, se rezolva de Arbitrajul de Stat. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
