Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, avînd în vedere prevederile Acordului romano-sovietic privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut, precum şi stabilirea condiţiilor de exploatare a acestuia,
au încheiat prezentul protocol asupra celor ce urmeazã:
ART. 1
Pãrţile se obliga sa asigure exploatarea normalã a Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut denumit în cele ce urmeazã Nod hidrotehnic, care va fi reglementatã prin prezentul protocol.
ART. 2
Fiecare parte este obligatã sa exploateze şi sa întreţinã construcţiile şi obiectele Nodului hidrotehnic care îi aparţin, într-o asemenea stare care sa asigure funcţionarea normalã ca un întreg şi este datoare sa se abţinã de la orice acţiuni care ar îngreuia sau perturba exploatarea normalã a Nodului hidrotehnic.
ART. 3
Realizarea coordonãrii şi rezolvarii problemelor legale de exploatarea şi întreţinerea construcţiilor Nodului hidrotehnic se va asigura de Comisia mixtã romano-sovietica pentru Nodul hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut, denumita în cele ce urmeazã Comisie mixtã, potrivit prevederilor articolului 7 din Acordul romano-sovietic privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut, precum şi stabilirea condiţiilor de exploatare a acestuia.
Atribuţiile Comisiei mixte referitoare la coordonarea activitãţii organizaţiilor celor doua pãrţi de exploatare şi întreţinere a construcţiilor Nodului hidrotehnic se vor stabili prin Regulamentul de exploatare şi întreţinere a construcţiilor Nodului hidrotehnic, ce se va aproba de pãrţi.
ART. 4
Exploatarea Nodului hidrotehnic se va realiza astfel încît sa se asigure folosirea volumului de apa regularizat la toate nivelurile lacului de acumulare şi energia electrica, în cote egale, pe toatã perioada de existenta a Nodului hidrotehnic şi de asemenea sa se asigure atenuarea viiturilor din riul Prut pentru combaterea inundatiilor.
Lacul de acumulare poate fi folosit de asemenea pentru piscicultura şi navigaţie, precum şi în alte scopuri, pe baza înţelegerilor ce se vor încheia între pãrţi.
ART. 5
1. Regularizarea debitelor riului Prut cu ajutorul lacului de acumulare se va face cu respectarea prevederilor articolului 4 din prezentul protocol, pe baza graficelor de exploatare ce se întocmesc pentru diferite perioade ale anului.
Graficele de exploatare se aproba de Comisia mixtã.
2. Dacã într-o anumitã perioada una dintre pãrţi nu poate folosi integral cota ce i se cuvine din debitele regularizate, poate imprumuta celeilalte pãrţi cantitatea de apa nefolosita, pe baza înţelegerii între ele. Restituirea volumelor de apa împrumutate se va face în condiţiile stabilite de Comisia mixtã.
3. Fiecare parte este obligatã sa asigure conform cerinţelor sanitare un debit minim permanent de 2,5 mc/sec., în aval de Nodul hidrotehnic.
ART. 6
1. Mãsurarea afluxului de apa din riul Prut în lacul de acumulare şi a debitelor regularizate se va efectua în comun. De asemenea, se vor efectua în comun prognoze asupra regimului hidrologic al riului Prut pe baza datelor hidrometeorologice ce se vor comunica reciproc.
2. Debitele de apa pe care le va capta şi restitui fiecare parte se vor mãsura cu debitmetre avînd acelaşi grad de precizie.
3. Pãrţile vor comunica Comisiei mixte amplasamentul ei debitele maxime ale captarilor şi descarcaturilor.
ART. 7
Volumul de atenuare a viiturilor din lacul de acumulare poate fi utilizat pentru regularizarea debitelor, folosirea apei şi asigurarea navigaţiei pe riul Prut în conformitate cu hotãrîrile Comisiei mixte.
ART. 8
1. Pãrţile nu vor efectua lucrãri şi nu vor lua mãsuri care ar atrage dupã sine inrautatirea calitãţii apei riului Prut existente la data încheierii prezentului protocol.
2. Este interzisã evacuarea directa în lacul de acumulare a apelor uzate, precum şi a materiilor şi substanţelor care pot impurifica apa. În cazuri deosebite, aceasta se poate efectua numai cu aprobarea Comisiei mixte.
ART. 9
Mãsurarea forţei hidroenergetice folosite se va efectua cu aparate instalate conform proiectului. Egalizarea diferenţei de energie electrica produsã se va efectua în condiţiile stabilite prin Regulamentul de exploatare şi întreţinere a construcţiilor Nodului hidrotehnic.
ART. 10
1. Menţinerea construcţiilor în stare de funcţionare de cãtre fiecare parte pe teritoriul sau se va face dupã planuri întocmite de Comisia mixtã pe baza condiţiilor tehnice stabilite prin Regulamentul de exploatare şi întreţinere a construcţiilor Nodului hidrotehnic.
2. În cazul cînd una dintre pãrţi va admite pierderi de apa sau micşorarea caderii, mai mari decît limitele admisibile stabilite prin Regulamentul de exploatare şi întreţinere a construcţiilor Nodului hidrotehnic, aceasta va trebui sa restituie celeilalte pãrţi cantitatea de apa sau energie electrica pierdutã.
Modul restituirii va fi stabilit de Comisia mixtã.
ART. 11
1. Comisia mixtã, la darea în exploatare a Nodului hidrotehnic, va stabili timpul normal de exploatare a construcţiilor care conditioneaza funcţionarea normalã a Nodului hidrotehnic.
La expirarea termenului normal de exploatare a fiecãrei construcţii sau tip de lucrãri, Comisia mixtã va stabili necesitatea refacerii sau reconstruirii construcţiei sau tipului de lucrãri, precum şi termenul în care trebuie efectuatã refacerea sau reconstruirea.
2. Refacerea sau reconstruirea acestor construcţii sau tipuri de lucrãri va fi efectuatã de acea parte pe al carei teritoriu se afla aceste construcţii sau tipuri de lucrãri.
3. De comun acord cu Comisia mixtã, la refacerea sau reconstruirea construcţiilor sau tipurilor de lucrãri, pãrţile pot folosi şi alte soluţii tehnice, deosebite de cele prevãzute în proiect.
4. Prevederile prezentului articol sînt aplicabile şi în cazul cînd aceste construcţii vor fi deteriorate sau distruse din cauza de forta majorã. Prin forta majorã în sensul prezentului articol se considera calamitatile naturale. Inundatiile şi cutremurele se considera forta majorã dacã mãrimea lor depãşeşte limitele maxime de calcul adoptate în proiectul Nodului hidrotehnic pentru obiectul corespunzãtor.
ART. 12
Responsabilitatea pentru daunele produse terţilor, în cursul exploatãrii Nodului hidrotehnic, de cãtre organizaţiile pãrţilor de exploatare şi întreţinere a construcţiilor Nodului hidrotehnic revine acelei organizaţii în legatura cu activitatea cãreia s-a produs dãuna.
Responsabilitatea organizaţiei de exploatare şi întreţinere a construcţiilor Nodului hidrotehnic a partii în legatura cu activitatea cãreia s-au produs daune terţilor se stabileşte pe baza legislaţiei în vigoare a tarii pe teritoriul cãreia s-au produs daunele.
ART. 13
Cazurile de responsabilitate pentru daunele produse în cursul exploatãrii Nodului hidrotehnic, de cãtre organizaţiile de exploatare şi întreţinere a construcţiilor Nodului hidrotehnic a unei pãrţi, organizaţiei corespunzãtoare de exploatare şi întreţinere a construcţiilor Nodului hidrotehnic a celeilalte pãrţi, vor fi examinate şi soluţionate conform cu procedura prevãzutã la articolul 14 din prezentul protocol.
ART. 14
Diferendele care pot surveni în legatura cu aplicarea prevederilor prezentului protocol vor fi rezolvate conform articolulul 17 al Acordului romano-sovietic privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut, precum şi stabilirea condiţiilor de exploatare a acestuia.
ART. 15
Prezentul protocol va fi aprobat de pãrţi potrivit legislaţiei fierarei pãrţi, astfel încît sa se asigure în timp util intrarea lui în vigoare. Prezentul protocol va intra în vigoare la aceeaşi data cu Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut, precum şi stabilirea condiţiilor de exploatare a acestuia.
Întocmit şi semnat la Bucureşti la 16 decembrie 1971, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana şi rusa, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
