Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PROTOCOL din 15 noiembrie 2000  impotriva traficului ilegal de migranti pe calea terestra, a aerului si pe mare, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate*)    Twitter Facebook
Cautare document

PROTOCOL din 15 noiembrie 2000 impotriva traficului ilegal de migranti pe calea terestra, a aerului si pe mare, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate*)

EMITENT: ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 813 din 8 noiembrie 2002
----------
*) Traducere.

PREAMBUL

Statele pãrţi la prezentul protocol,
declarand ca o acţiune eficienta în scopul prevenirii şi combaterii traficului ilegal de migranti pe calea terestra, a aerului şi pe mare necesita o apropiere globalã şi internationala, inclusiv cooperare, schimb de informaţii şi alte mãsuri corespunzãtoare, de natura socialã şi în special economicã, la nivel naţional, regional şi internaţional,
amintind Rezoluţia 54/212 a Adunãrii generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 22 decembrie 1999, prin care Adunarea generalã a invitat insistent statele membre şi organismele Naţiunilor Unite sa întãreascã cooperarea internationala în domeniul migrarilor internaţionale şi al dezvoltãrii în scopul confruntarii cu cauzele profunde ale migrarilor, în special acelea care sunt legate de saracie, sa reducã avantajele pe care migrarile internaţionale le aduc celor interesaţi şi sa incurajeze, dupã cum au convenit, mecanismele interregionale, regionale şi subregionale pentru a continua sa se ocupe de problema migrarilor şi a dezvoltãrii,
fiind convinse ca migrantii trebuie sa fie trataţi cu umanitate şi ca drepturile lor trebuie sa fie pe deplin protejate,
ţinând cont de faptul ca, în ciuda eforturilor întreprinse de alte instanţe internaţionale, nu exista nici un instrument universal care sa aibã drept obiect toate aspectele traficului ilegal de migranti şi alte chestiuni legate de acesta,
preocupate de creşterea considerabila a activitãţilor grupurilor criminale organizate în materie de trafic ilegal de migranti şi a altor activitãţi infractionale legate de acestea, prevãzute de prezentul protocol, care aduc prejudicii grave statelor respective,
preocupate de asemenea de faptul ca traficul ilegal de migranti risca sa punã în pericol viata şi securitatea migrantilor respectivi,
amintind Rezoluţia 53/111 a Adunãrii generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 9 decembrie 1998 prin care Adunarea generalã a decis crearea unui comitet interguvernamental special cu o componenta nelimitatã, însãrcinat sa elaboreze o convenţie internationala generalã impotriva criminalitatii transnationale organizate şi sa examineze dacã se poate elabora, în special, un instrument internaţional de lupta impotriva traficului şi transportului ilegal de migranti, inclusiv pe calea maritima,
convinse ca faptul de a adauga la Convenţia Naţiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate un instrument internaţional impotriva traficului ilegal de migranti pe calea terestra, a aerului şi pe mare va ajuta la prevenirea şi la combaterea acestui gen de criminalitate,
au convenit cele ce urmeazã:

I. DISPOZIŢII GENERALE

ART. 1
Relaţia cu Convenţia Naţiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate
1. Prezentul protocol completeazã Convenţia Naţiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate. El este interpretat împreunã cu convenţia.
2. Dispoziţiile convenţiei se aplica mutatis mutandis prezentului protocol, cu excepţia oricãrei dispoziţii contrare protocolului.
3. Infracţiunile stabilite conform art. 6 al prezentului protocol sunt considerate infracţiuni stabilite conform convenţiei.
ART. 2
Obiectul
Prezentul protocol are drept obiect prevenirea şi combaterea traficului ilegal de migranti, precum şi promovarea cooperãrii dintre statele pãrţi în acest scop, protejand în acelaşi timp drepturile migrantilor care fac obiectul acestui trafic.
ART. 3
Terminologia
În înţelesul prezentului protocol:
a) expresia trafic ilegal de migranti desemneazã faptul de a asigura, în scopul obţinerii, direct sau indirect, un folos financiar ori un alt folos material, intrarea ilegala într-un stat parte a unei persoane care nu este nici cetãţean, nici rezident permanent al acelui stat;
b) expresia intrare ilegala desemneazã trecerea frontierelor atunci când condiţiile necesare intrãrii legale în statul primitor nu sunt satisfacute;
c) expresia document de cãlãtorie sau de identitate fraudulos desemneazã orice document de cãlãtorie ori de identitate:
(i) care a fost contrafacut sau modificat în mod substanţial de cãtre oricine altcineva în afarã de o persoana ori o autoritate abilitata prin lege sa pregãteascã sau sa elibereze documentul de cãlãtorie ori de identitate în numele statului; sau
(ii) care a fost eliberat sau obţinut în mod ilegal printr-o declaraţie falsa, prin corupţie ori constrângere sau prin orice alt mijloc ilegal; sau
(iii) care este utilizat de cãtre o alta persoana decât titularul legitim;
d) termenul nava desemneazã orice tip de masina acvatica, inclusiv masina fãrã pescaj şi un hidroavion, utilizat sau ce poate fi utilizat ca mijloc de transport pe apa, cu excepţia unei nave de rãzboi, a unei nave de rãzboi auxiliare ori a altei nave ce aparţine unui guvern sau se afla în exploatarea sa, atât timp cat este utilizat exclusiv pentru un serviciu public necomercial.
ART. 4
Domeniul de aplicare
Prezentul protocol se aplica, cu excepţia dispoziţiilor contrare, prevenirii anchetelor şi urmãririlor privind infracţiunile prevãzute de art. 6, atunci când aceste infractuni sunt de natura transnationala şi în sãvârşirea lor este implicat un grup infractional organizat, precum şi protecţiei drepturilor persoanelor care au fãcut obiectul acestor infracţiuni.
ART. 5
Responsabilitatea penalã a migrantilor
Migrantii nu devin pasibili de urmãriri penale în temeiul prezentului protocol pentru faptul ca au fãcut obiectul faptelor prevãzute la art. 6.
ART. 6
Incriminarea
1. Fiecare stat parte adopta mãsurile legislative sau alte mãsuri necesare pentru a conferi caracterul de infracţiune, atunci când faptele au fost comise intentionat şi pentru a obţine, direct ori indirect, un folos financiar sau un alt folos material:
a) traficului ilegal de migranti;
b) atunci când faptele au fost comise în scopul de a permite traficul ilegal de migranti:
(i) confectionarii unui document de cãlãtorie sau de identitate fraudulos;
(ii) faptei de a furniza sau de a poseda un asemenea document;
c) faptei de a permite unei persoane, care nu este nici cetãţean, nici rezident permanent, sa rãmânã în statul respectiv fãrã a respecta condiţiile necesare şederii legale în acel stat, prin mijloacele menţionate la lit. b) a prezentului paragraf sau prin orice alte mijloace ilegale.
2. Fiecare stat parte adopta de asemenea mãsuri legislative şi alte mãsuri necesare pentru a conferi caracterul de infracţiune:
a) sub rezerva conceptelor fundamentale ale sistemului sau juridic, faptei de a incerca sa comita o infracţiune stabilitã conform paragrafului 1 al prezentului articol;
b) faptei de a fi complice la o infracţiune stabilitã conform lit. a), lit. b) (i) sau lit. c) a paragrafului 1 al prezentului articol şi, sub rezerva conceptelor fundamentale ale sistemului sau juridic, faptei de a fi complice la o infracţiune stabilitã conform lit. b) (ii) a paragrafului 1 al prezentului articol;
c) faptei de a organiza comiterea unei infracţiuni stabilite conform paragrafului 1 al prezentului articol sau de a da instrucţiuni altor persoane pentru ca acestea sa o comita.
3. Fiecare stat parte adopta mãsuri legislative şi alte mãsuri necesare pentru a conferi caracterul de circumstanţã agravantã infracţiunilor stabilite conform lit. a), lit. b) (i) şi lit. c) ale paragrafului 1 al prezentului articol şi, sub rezerva conceptelor fundamentale ale sistemului sau juridic, infracţiunilor stabilite conform lit. b) şi c) ale paragrafului 2 al prezentului articol:
a) faptei de a pune în pericol sau de a risca punerea în pericol a vieţii ori securitãţii migrantilor respectivi; sau
b) tratamentului inuman sau degradant aplicat acestor migranti, inclusiv pentru exploatare.
4. Nici o dispoziţie a prezentului protocol nu impiedica un stat parte sa ia mãsuri impotriva unei persoane ale carei fapte constituie, în dreptul sau intern, o infracţiune.

II. TRAFICUL ILEGAL DE MIGRANTI PE MARE

ART. 7
Colaborarea
Statele pãrţi colaboreazã în orice fel posibil în vederea prevenirii şi opririi traficului ilegal de migranti pe mare, conform dreptului internaţional al marii.
ART. 8
Mãsuri impotriva traficului ilegal de migranti pe mare
1. Un stat parte care are motive serioase sa banuiasca faptul ca o nava sub pavilionul sau ce se prevaleazã de înmatricularea în registrul sau, fãrã naţionalitate sau având în realitate naţionalitatea statului parte în cauza, deşi este sub pavilion strãin ori refuza sa îşi arboreze pavilionul, se ocupa cu traficul ilegal de migranti pe mare, poate cere altor state pãrţi sa îl ajute sa punã capãt utilizãrii acestei nave în scopul menţionat. Statele pãrţi solicitate furnizeazã aceasta asistenta în mãsura posibilului, ţinând cont de mijloacele de care dispun.
2. Un stat parte care are motive serioase sa banuiasca faptul ca o nava care îşi exercita libertatea de navigaţie conform dreptului internaţional şi sub pavilion sau purtând însemnele înmatriculãrii unui alt stat parte se ocupa cu traficul ilegal de migranti pe mare poate sa notifice statului al cãrui pavilion îl poarta nava, sa ceara confirmarea inmatricultarii şi, dacã aceasta este confirmatã, sa ceara autorizarea acestui stat de a lua mãsurile necesare în privinta acestei nave. Statul al cãrui pavilion îl poarta nava poate, în special, sa autorizeze statul solicitant sa:
a) inspecteze nava;
b) viziteze nava; şi
c) dacã gãseşte dovezi ca nava practica traficul ilegal de migranti pe mare, sa ia mãsurile necesare în privinta navei, a persoanelor şi a încãrcãturii de la bord, precum şi a statului sub al cãrui pavilion s-a autorizat acţiunea.
3. Un stat parte care a luat una dintre mãsurile prevãzute la paragraful 2 al prezentului articol informeazã fãrã întârziere statul sub al cãrui pavilion circula nava asupra rezultatelor acestei mãsuri.
4. Un stat parte rãspunde fãrã întârziere unei cereri ce îi este adresatã de cãtre un alt stat parte în vederea stabilirii dacã o nava care se prevaleazã de înmatriculare în registrul sau sau care îşi arboreaza pavilionul este abilitata, precum şi unei cereri de autorizare prezentate conform paragrafului 2 al prezentului articol.
5. Un stat sub al cãrui pavilion circula nava poate, într-o mãsura compatibila cu art. 7 al prezentului protocol, sa îşi subordoneze autorizaţia unor condiţii decise de comun acord între el şi statul solicitant, în special în ceea ce priveşte responsabilitatea şi luarea de mãsuri efective. Un stat parte nu ia nici o mãsura suplimentarã fãrã autorizarea expresã a statului al cãrui pavilion îl poarta nava, cu excepţia acelora care sunt necesare pentru îndepãrtarea unui pericol iminent asupra vieţii persoanelor sau a acelora care rezulta din acorduri bilaterale ori multilaterale pertinente.
6. Fiecare stat parte desemneazã una sau, dacã este necesar, mai multe autoritãţi abilitate sa primeascã cererile de asistenta, de confirmare a înmatriculãrii în registrul acestuia ori a dreptului de a arbora pavilionul sau, precum şi cererile de autorizare de a lua mãsurile potrivite şi de a rãspunde acestor cereri. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite comunica celorlalte state pãrţi autoritatea desemnatã de fiecare dintre ele în luna urmãtoare acestei desemnari.
7. Un stat parte care are motive serioase sa banuiasca faptul ca o nava se ocupa cu traficul ilegal de migranti pe mare şi ca aceasta nava este fãrã naţionalitate sau poate fi asimilatã unei nave fãrã naţionalitate poate sa o inspecteze şi sa o viziteze. Dacã banuielile sunt confirmate prin dovezi, acest stat parte ia mãsurile potrivite conform dreptului intern şi dreptului internaţional adecvat.
ART. 9
Clauze de protecţie
1. Când ia mãsuri impotriva unei nave conform art. 8 al prezentului protocol, un stat parte:
a) vegheazã la securitatea şi la tratamentul uman al persoanelor aflate la bord;
b) tine cont în modul cuvenit de necesitatea de a nu compromite securitatea navei sau a încãrcãturii sale;
c) tine cont în modul cuvenit de necesitatea de a nu prejudicia interesele comerciale sau drepturile statului al cãrui pavilion îl poarta nava ori ale oricãrui alt stat interesat;
d) vegheazã, în funcţie de mijloacele sale, ca orice mãsura luatã în privinta navei sa fie raţionalã din punct de vedere ecologic.
2. Atunci când motivele mãsurilor luate prin aplicarea art. 8 al prezentului protocol se dovedesc nefondate, nava este despagubita pentru orice pierdere sau eventuala paguba, cu condiţia sa nu fi comis vreo acţiune care sa justifice mãsurile luate.
3. Atunci când o mãsura este luatã, adoptatã sau aplicatã conform prezentului capitol, se tine cont asa cum se cuvine de necesitatea de a nu afecta şi nici de a nu impiedica:
a) drepturile şi obligaţiile statelor de coasta şi exercitarea competentei lor conform dreptului internaţional al marii; sau
b) puterea statului al cãrui pavilion îl poarta nava de a-şi exercita competenta şi controlul în chestiunile de ordin administrativ, tehnic şi social privind nava.
4. Orice mãsura luatã pe mare prin aplicarea prezentului capitol este executatã doar de navele de rãzboi sau de aeronavele militare ori de alte nave sau aeronave abilitate în acest scop, purtând vizibil o marca exterioarã şi identificabila ca se afla în serviciul statului.

III. PREVENIREA, COOPERAREA ŞI ALTE MĂSURI

ART. 10
Informarea
1. Fãrã a incalca art. 27 şi 28 din convenţie, statele pãrţi, în special acelea care au frontiere comune sau sunt situate pe itinerarii folosite pentru traficul ilegal de emigranti, pentru a atinge obiectivele prezentului protocol, conform sistemelor lor juridice şi administrative respective, fac schimb de informaţii pertinente privind în special:
a) punctele de imbarcare şi de destinaţie, precum şi itinerarele, transportatorii şi mijloacele de transport despre care se ştie sau se banuieste ca sunt utilizate de o grupare infractionala organizatã pentru comiterea faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol;
b) identificarea şi metodele de organizare a grupurilor infractionale organizate despre care se ştie sau se banuieste ca ar comite faptele prevãzute de art. 6 al prezentului protocol;
c) autenticitatea şi caracteristicile documentelor de cãlãtorie eliberate de cãtre un stat parte, precum şi furtul de documente de cãlãtorie sau de identitate noi ori utilizarea necorespunzãtoare a acestora;
d) mijloacele şi metodele de ascundere şi de transport al persoanelor, modificarea, reproducerea ori cumpãrarea ilegala sau orice alt fel de uz necorespunzãtor al documentelor de cãlãtorie ori de identitate utilizate pentru comiterea faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol şi mijloacele de detectare a acestora;
e) datele experienţei de ordin legislativ, precum şi practicile şi mãsurile ce vizeazã prevenirea şi combaterea faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol; şi
f) problemele ştiinţifice şi tehnice utile pentru descoperire şi reprimare, în scopul intaririi reciproce a capacitãţii lor de prevenire şi combatere a faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol, de începere a anchetelor asupra acestor fapte şi de urmãrire a autorilor.
2. Un stat parte care primeşte informaţii se conformeazã oricãrei cereri a statului parte care le-a comunicat, supunand folosirea lor unor restrictii.
ART. 11
Mãsuri la frontiere
1. Fãrã a incalca angajamentele internaţionale referitoare la libera circulaţie a persoanelor, statele pãrţi intaresc, în mãsura posibilului, controalele la frontiere, necesare pentru prevenirea şi descoperirea traficului ilegal de migranti.
2. Fiecare stat parte adopta mãsuri legislative sau alte mãsuri necesare pentru prevenirea, pe cat posibil, a folosirii mijloacelor de transport utilizate de cãtre transportatorii comerciali pentru comiterea infracţiunii stabilite conform lit. a) a paragrafului 1 al art. 6 din prezentul protocol.
3. Atunci când este necesar, fãrã a aduce atingere convenţiilor internaţionale aplicabile, aceste mãsuri constau în special în prevederea obligaţiei pentru transportatorii comerciali, inclusiv orice companie de transport sau orice proprietar ori utilizator al oricãrui mijloc de transport, de a verifica dacã toţi pasagerii poseda documentele de cãlãtorie cerute pentru intrarea în statul primitor.
4. Fiecare stat parte ia mãsurile necesare, conform dreptului sau intern, pentru a însoţi de sancţiuni obligaţia prevãzutã de paragraful 3 al prezentului articol.
5. Fiecare stat parte examineazã luarea de mãsuri care sa permitã, conform dreptului sau intern, refuzarea intrãrii persoanelor implicate în comiterea infracţiunilor stabilite conform prezentului protocol sau anularea vizei.
6. Fãrã a incalca art. 27 al convenţiei, statele pãrţi examineazã întãrirea cooperãrii dintre serviciile lor de control la frontiere, în special prin stabilirea şi menţinerea cãilor de comunicare directa.
ART. 12
Securitatea şi controlul documentelor
Fiecare stat parte ia mãsurile necesare, conform mijloacelor disponibile:
a) pentru a face în asa fel încât documentele de cãlãtorie sau de identitate pe care le elibereazã sa aibã o astfel de calitate încât sa nu poatã fi uşor folosite într-un mod impropriu, falsificate ori modificate, reproduse sau eliberate ilegal; şi
b) pentru a asigura integritatea şi securitatea documentelor de cãlãtorie sau de identitate eliberate de el ori în numele lui şi pentru a impiedica întocmirea, eliberarea şi utilizarea lor ilegala.
ART. 13
Legitimitatea şi valabilitatea documentelor
La cererea unui alt stat parte, un stat parte verifica, conform dreptului sau intern şi într-un termen rezonabil, legitimitatea şi valabilitatea documentelor de cãlãtorie sau de identitate eliberate ori probabil banuite ca au fost eliberate în numele sau şi despre care se banuieste ca sunt utilizate pentru comiterea faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol.
ART. 14
Pregãtirea şi cooperarea tehnica
1. Statele pãrţi asigura sau intensifica pregãtirea specializatã a agenţilor serviciilor de migrare şi a altor agenţi competenţi pentru prevenirea faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol şi pentru tratamentul uman acordat migrantilor care fac obiectul acestor fapte, precum şi pentru respectarea drepturilor ce le sunt recunoscute la nevoie în prezentul protocol.
2. Statele pãrţi colaboreazã între ele şi cu organizaţiile internaţionale, organizaţiile neguvernamentale şi cu celelalte organizaţii competente, precum şi cu alte instituţii ale societãţii civile, pentru asigurarea unei pregatiri adecvate a personalului pe teritoriul lor, în vederea prevenirii, combaterii şi eradicarii faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol şi a protecţiei drepturilor migrantilor ce fac obiectul acestor fapte. Aceasta pregãtire vizeazã în special:
a) îmbunãtãţirea securitãţii şi calitãţii documentelor de cãlãtorie;
b) recunoaşterea şi descoperirea documentelor de cãlãtorie sau de identitate frauduloase;
c) activitãţile de informare cu caracter penal, în special în ceea ce priveşte identificarea grupurilor infractionale organizate despre care se ştie sau se banuieste ca ar comite faptele prevãzute la art. 6 al prezentului protocol, metodele folosite pentru transportarea migrantilor ce fac obiectul unui trafic ilegal, folosirea necorespunzãtoare a documentelor de cãlãtorie ori de identitate pentru sãvârşirea faptelor prevãzute de art. 6 şi mijloacele de disimulare utilizate în traficul ilegal de migranti;
d) îmbunãtãţirea procedurilor de descoperire, la punctele de intrare şi de ieşire traditionale şi netraditionale, a migrantilor ce fac obiectul unui trafic ilegal; şi
e) tratamentul uman aplicat migrantilor şi protecţia drepturilor care le sunt recunoscute în prezentul protocol.
3. Statele pãrţi având experienta corespunzãtoare au în vedere sa acorde asistenta tehnica statelor care sunt frecvent folosite ca tari de origine sau de tranzit pentru persoanele care au fãcut obiectul faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol. Statele pãrţi fac tot posibilul pentru a furniza resursele necesare, cum ar fi vehicule, sisteme informatice şi lecturi de documente, în scopul combaterii faptelor prevãzute de art. 6.
ART. 15
Alte mãsuri de prevenire
1. Fiecare stat parte ia mãsuri ce vizeazã aplicarea sau întãrirea programelor de informare pentru sensibilizarea publicului ca faptele prevãzute de art. 6 al prezentului protocol constituie o activitate infractionala sãvârşitã frecvent de cãtre grupurile infractionale organizate în scopul obţinerii de profit şi ca respectivii migranti sunt supuşi unor riscuri grave.
2. Conform art. 31 al convenţiei, statele pãrţi colaboreazã în domeniul informatiei pentru a-i impiedica pe posibilii migranti sa devinã victimele grupurilor infractionale organizate.
3. Fiecare stat parte promoveazã sau intensifica, dupã caz, programe de dezvoltare şi de cooperare la nivel naţional, regional şi internaţional, ţinând cont de realitatile socioeconomice ale migrarilor şi acordand o atentie deosebita zonelor defavorizate din punct de vedere economic şi social, în scopul confruntarii cu cauzele socioeconomice profunde ale traficului ilegal de migranti, cum ar fi saracia şi subdezvoltarea.
ART. 16
Mãsuri de protecţie şi de asistenta
1. Atunci când aplica prezentul protocol, fiecare stat parte ia, conform obligaţiilor ce-i revin în temeiul dreptului internaţional, toate mãsurile necesare, inclusiv, dacã este nevoie, mãsurile legislative, pentru a apara şi a proteja drepturile persoanelor care au fãcut obiectul faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol, drepturi ce le sunt acordate în temeiul dreptului internaţional aplicabil, în special dreptul la viata şi dreptul de a nu fi supus la tortura sau la alte pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante.
2. Fiecare stat parte ia mãsurile necesare pentru a acorda migrantilor o protecţie adecvatã impotriva violenţei ce le-ar putea fi aplicatã, atât de cãtre persoane, cat şi de cãtre grupãri, pentru faptul ca au fãcut obiectul faptelor prevãzute la art. 6 al prezentului protocol.
3. Fiecare stat parte acorda o asistenta potrivita migrantilor a cãror viata sau securitate este pusã în pericol pentru ca au fãcut obiectul faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol.
4. Atunci când aplica dispoziţiile prezentului articol, statele pãrţi ţin cont de nevoile deosebite ale femeilor şi copiilor.
5. În cazul deţinerii unei persoane care a fãcut obiectul faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol, fiecare stat parte îşi respecta obligaţiile asumate în temeiul Convenţiei de la Viena asupra relaţiilor consulare, în cazurile aplicabile, inclusiv obligaţia de a informa fãrã întârziere persoana respectiva despre dispoziţiile referitoare la notificarea şi comunicarea cu functionarii consulari.
ART. 17
Acorduri şi convenţii
Statele pãrţi examineazã posibilitatea încheierii de acorduri bilaterale sau regionale, de convenţii operationale ori de înţelegeri ce vizeazã:
a) stabilirea celor mai potrivite şi eficiente mãsuri pentru prevenirea şi combaterea faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol; sau
b) dezvoltarea dispoziţiilor prezentului protocol.
ART. 18
Întoarcerea migrantilor ce fac obiectul traficului ilegal
1. Fiecare stat parte consimte sa faciliteze şi sa accepte, fãrã întârziere nejustificatã sau nerezonabila, întoarcerea unei persoane care a fãcut obiectul unei fapte prevãzute de art. 6 al prezentului protocol şi care este cetãţean ori are dreptul de a avea resedinta permanenta pe teritoriul sau sau în momentul revenirii.
2. Fiecare stat parte studiazã posibilitatea de a facilita şi de a accepta, conform dreptului sau intern, revenirea unei persoane care a fãcut obiectul unei fapte prevãzute de art. 6 al prezentului protocol şi care avea dreptul de a avea resedinta permanenta pe teritoriul sau în momentul intrãrii acelei persoane pe teritoriul statului primitor.
3. La cererea statului parte de primire, un stat parte solicitat verifica, fãrã întârziere nejustificatã sau nerezonabila, dacã persoana care a fãcut obiectul unei fapte prevãzute la art. 6 al prezentului protocol este cetãţeanul sau ori are dreptul de a avea resedinta permanenta pe teritoriul sau.
4. În scopul facilitãrii întoarcerii unei persoane care a fãcut obiectul unei fapte prevãzute de art. 6 al prezentului protocol şi care nu poseda documentele cerute, statul parte al carei cetãţean este aceasta persoana ori în care are dreptul de şedere permanenta accepta sa elibereze, la cererea statului parte primitor, documentele de cãlãtorie sau orice alt fel de autorizaţie necesarã pentru a permite persoanei sa se predea şi sa fie reprimita pe teritoriul sau.
5. Fiecare stat parte interesat de întoarcerea unei persoane care a fãcut obiectul unei fapte prevãzute de art. 6 al prezentului protocol ia toate mãsurile necesare pentru a organiza aceasta revenire în mod organizat, ţinând cont de securitatea şi demnitatea persoanei.
6. Statele pãrţi pot coopera cu organizaţiile internaţionale competente pentru aplicarea prezentului articol.
7. Prezentul articol nu prejudiciazã drepturile acordate de orice lege a statului parte primitor persoanelor care au fãcut obiectul unei fapte prevãzute de art. 6 al prezentului protocol.
8. Prezentul articol nu are urmãri asupra obligaţiilor asumate în temeiul oricãrui alt tratat bilateral ori multilateral aplicabil sau al oricãrui alt acord ori convenţie operationala aplicabilã determinând, în întregime sau parţial, întoarcerea persoanelor care au fãcut obiectul unei fapte prevãzute de art. 6 al prezentului protocol.

IV. DISPOZIŢII FINALE

ART. 19
Clauze de protecţie

1. Nici o dispoziţie a prezentului protocol nu are urmãri asupra altor drepturi, obligaţii şi raspunderi ale statelor şi persoanelor private în temeiul dreptului internaţional, inclusiv dreptul internaţional umanitar şi dreptul internaţional referitor la drepturile omului, şi, în special, atunci când se aplica, referitor la Convenţia din 1951 şi Protocolul din 1967 privind statutul refugiatilor, precum şi principiul nerespingerii care este prevãzut de acesta.
2. Mãsurile prevãzute de prezentul protocol sunt interpretate şi aplicate astfel încât persoanele sa nu facã obiectul unei discriminãri pe motiv ca fac obiectul faptelor prevãzute de art. 6 al prezentului protocol. Interpretarea şi aplicarea acestor mãsuri sunt conforme principiilor nediscriminatorii recunoscute internaţional.
ART. 20
Rezolvarea diferendelor
1. Statele pãrţi fac eforturi pentru rezolvarea diferendelor privind interpretarea sau aplicarea prezentului protocol pe calea negocierii.
2. Orice neînţelegere între doua sau mai multe state pãrţi privind interpretarea sau aplicarea prezentului protocol, care nu poate fi rezolvatã pe calea negocierii într-un termen rezonabil, la cererea unuia dintre aceste state pãrţi este supusã arbitrajului. Dacã în termen de 6 luni începând de la data cererii arbitrajului, statele pãrţi nu cad de acord în privinta organizãrii arbitrajului, oricare dintre ele poate supune diferendul atentiei Curţii Internaţionale de Justiţie, adresand o cerere conform Statutului Curţii.
3. Fiecare stat parte poate, în momentul semnãrii, ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului protocol ori aderãrii la acesta, sa declare ca nu se considera legat prin paragraful 2 al prezentului articol. Celelalte state pãrţi nu sunt legate prin paragraful 2 al prezentului articol de orice stat parte care a emis o asemenea rezerva.
4. Orice stat parte care a emis o rezerva în temeiul paragrafului 3 al prezentului articol poate sa o retragã în orice moment, adresand o notificare secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ART. 21
Semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea şi aderarea
1. Prezentul protocol va fi deschis semnãrii tuturor statelor în perioada 12-15 decembrie 2000 la Palermo (Italia) şi apoi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite, la New York, pana la data de 12 decembrie 2002.
2. Prezentul protocol este de asemenea deschis semnãrii de cãtre organizaţiile regionale de integrare economicã, cu condiţia ca cel puţin un stat membru al unei asemenea organizaţii sa fi semnat prezentul protocol conform paragrafului 1 al prezentului articol.
3. Prezentul protocol este supus ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii. Instrumentele de ratificare, de acceptare ori de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. O organizaţie regionala de integrare economicã îşi poate depune instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare dacã cel puţin unul dintre statele ei membre a fãcut-o. În acest instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare, aceasta organizaţie declara extinderea competentei sale asupra chestiunilor guvernate de prezentul protocol. De asemenea, ea îl informeazã pe depozitar despre orice modificare pertinenta asupra extinderii competentei sale.
4. Prezentul protocol este deschis aderãrii oricãrui stat sau oricãrei organizaţii regionale de integrare economicã, din care cel puţin un stat membru este parte la prezentul protocol. Instrumentele de aderare sunt depuse la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. În momentul aderãrii sale, o organizaţie regionala de integrare economicã declara extinderea competentei sale asupra chestiunilor guvernate de prezentul protocol. Ea îl informeazã de asemenea pe depozitar despre orice modificare pertinenta asupra extinderii competentei sale.
ART. 22
Intrarea în vigoare
1. Prezentul protocol va intra în vigoare dupã nouãzeci de zile de la data depunerii celui de-al patruzecilea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, intelegandu-se prin aceasta ca nu va intra în vigoare înainte de intrarea în vigoare a convenţiei. Pentru aplicarea prezentului paragraf nici unul dintre instrumentele depuse de o organizaţie regionala de integrare economicã nu este considerat instrument ce se adauga instrumentelor depuse deja de statele membre ale acestei organizaţii.
2. Pentru fiecare stat sau organizaţie regionala de integrare economicã ce va ratifica, va accepta ori va aproba prezentul protocol sau care va adera la acesta dupã depunerea celui de-al patruzecilea instrument pertinent, prezentul protocol va intra în vigoare la treizeci de zile de la data depunerii instrumentului pertinent de cãtre acest stat ori de aceasta organizaţie sau la data la care intra în vigoare prin aplicarea paragrafului 1 al prezentului articol, dacã este ulterioara.
ART. 23
Amendamente
1. La expirarea unui termen de 5 ani începând de la intrarea în vigoare a prezentului protocol, un stat parte la protocol poate propune un amendament şi poate depune textul la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acesta va comunica apoi propunerea de amendament statelor pãrţi şi Conferintei pãrţilor la convenţie, în vederea examinãrii propunerii şi adoptãrii deciziei. Statele pãrţi la prezentul protocol reunite la Conferinţa pãrţilor nu precupetesc nici un efort pentru a ajunge la un consens asupra oricãrui amendament. Dacã toate eforturile în acest sens au fost epuizate fãrã sa se fi ajuns la vreun acord, va fi necesar, ca o ultima posibilitate pentru ca amendamentul sa fie adoptat, votul majoritãţii a doua treimi din statele pãrţi la prezentul protocol, prezente la Conferinţa pãrţilor şi care şi-au exprimat votul.
2. În temeiul prezentului articol, pentru a-şi putea exercita dreptul de vot în domenii ce ţin de competenta lor, organizaţiile regionale de integrare economicã dispun de un numãr de voturi egal cu numãrul statelor lor membre pãrţi la prezentul protocol. Ele nu îşi exercita dreptul de vot dacã statele membre şi-l exercita pe al lor şi invers.
3. Un amendament adoptat conform paragrafului 1 al prezentului articol este supus ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii statelor pãrţi.
4. Un amendament adoptat conform paragrafului 1 al prezentului articol va intra în vigoare pentru un stat parte dupã nouãzeci de zile de la data depunerii de cãtre acest stat parte la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a unui instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare a acestui amendament.
5. Un amendament intrat în vigoare devine obligatoriu fata de statele pãrţi care şi-au dat consimţãmântul de a fi legate prin el. Celelalte state pãrţi rãmân legate prin dispoziţiile prezentului protocol şi prin toate amendamentele anterioare pe care le-au ratificat, acceptat sau aprobat.
ART. 24
Denunţarea
1. Un stat parte poate denunta prezentul protocol prin notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. O asemenea denunţare devine efectivã la un an de la data primirii notificãrii de cãtre secretarul general.
2. O organizaţie regionala de integrare economicã înceteazã sa fie parte la prezentul protocol atunci când toate statele sale membre l-au denunţat.
ART. 25
Depozitar şi limbi
1. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite este depozitarul prezentului protocol.
2. Originalul prezentului protocol, ale cãrui texte în limbile engleza, arabã, chineza, spaniola, franceza şi rusa sunt egal autentice, va fi depus la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
De aceea, plenipotenţiarii semnatari, autorizaţi în acest scop de guvernele respective, au semnat prezentul protocol.

------------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice