Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Conventiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Conventiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic*)

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 470 bis din 1 iulie 2003
Comenteaza legea
PROTOCOL din 1 decembrie 1999
Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*)
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 470 bis din 1 iulie 2003

-----------
*) Protocolul a fost ratificat prin <>Legea nr. 271/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 1 iulie 2003.

Pãrţile,

hotãrâte sa punã în aplicare Convenţia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi,
constiente ca oxizii de azot, sulful, compusii organici volatili şi compusii redusi ai azotului au fost asociaţi cu efecte nocive asupra sãnãtãţii umane şi mediului,
preocupate de faptul ca, nivelele critice pentru sãnãtatea umanã şi vegetaţie ale acidifierii, ale azotului din îngrãşãminte şi ale nivelului de ozon sunt depasite în multe regiuni ale Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa,
preocupate de asemenea de faptul ca oxizii de azot, sulful şi compusii organici volatili emisi, ca şi poluantii secundari, cum ar fi ozonul şi produsele de reactie ale amoniacului, sunt transportaţi în atmosfera pe distanţe lungi şi pot avea efecte transfrontiere nocive,
recunoscând ca emisiile provenite de la Pãrţile Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa contribuie la poluarea aerului la scara emisferica şi globalã şi recunoscând potenţialul de transport între continente şi necesitatea unor studii aprofundate asupra acestui subiect,
recunoscând de asemenea ca Statele Unite ale Americii şi Canada negociaza în prezent, la nivel bilateral, reducerea emisiilor oxizilor de azot şi a compusilor organici volatili pentru a evita efectele transfrontiere ale ozonului,
recunoscând în plus ca statul Canada va realiza reduceri suplimentare ale emisiilor de sulf pana în anul 2010 prin aplicarea Strategiei pan-canadiene de lupta impotriva ploilor acide începând din anul 2000 şi ca Statele Unite ale Americii s-au angajat sa punã în aplicare un program de reducere a emisiilor oxizilor de azot în partea estica a teritoriului lor şi sa treacã la reducerea emisiilor necesare respectãrii normelor lor naţionale de calitate a aerului cu privire la particulele în suspensie,
hotãrâte sa aplice o abordare complexa în vederea prevenirii sau reducerii la minimum a depasirilor cantitãţilor şi nivelurilor critice,
luând în considerare emisiile provenite de la anumite activitãţi şi instalaţii existente rãspunzãtoare pentru nivelurile actuale ale poluarii atmosferice şi dezvoltarea unor activitãţi şi instalaţii ulterioare,
constiente de existenta unor tehnici şi metode de gestionare destinate reducerii emisiilor acestor substanţe,
hotãrâte sa aplice mãsurile necesare pentru a anticipa, preveni sau reduce la minim emisiile acestor substanţe, având în vedere aplicarea mãsurilor preventive, stabilite prin principiul 15 al Declaraţiei de la Rio asupra mediului şi dezvoltãrii,
reafirmand ca statele, conform Cartei Naţiunilor Unite şi principiilor dreptului internaţional, au dreptul suveran de a-şi exploata resursele proprii conform propriilor politici de mediu şi dezvoltare şi datoria de a acţiona astfel încât activitãţile efectuate în limitele domeniului lor de jurisdicţie sau de control sa nu punã în pericol mediul altor state sau al altor zone situate dincolo de jurisdicţia lor nationala.
constiente de necesitatea unor abordari regionale eficiente din punct de vedere al costurilor pentru combaterea poluarii aerului care sa ia în considerare faptul ca efectele şi costurile mãsurilor anti-poluare variaza în diverse tari,
luând în considerare contribuţia importanta a sectorului privat şi non-guvernamental la cunoaşterea efectelor asociate acestor substanţe şi a tehnicilor disponibile pentru micşorarea lor, precum şi rolul acestor sectoare în sprijinirea reducerii emisiilor în atmosfera.
având în vedere ca mãsurile luate pentru reducerea emisiilor de sulf, a oxizilor de azot, a amoniacului şi a substanţelor organice volatile nu trebuie sa constituie o modalitate de exercitare a unor discriminãri arbitrare sau nejustificate sau restrictii disimulate în concurenta şi comerţul internaţional.
luând în considerare cele mai bune informaţii şi date ştiinţifice şi tehnice disponibile despre emisiile acestor substanţe, transformãrile lor în atmosfera şi efectele acestor substanţe asupra sãnãtãţii umane şi mediului, precum şi despre costurile mãsurilor anti-poluare şi recunoscând necesitatea îmbunãtãţirii acestor cunoştinţe şi a continuãrii cooperãrii ştiinţifice şi tehnice pentru clarificarea acestor probleme,
având în vedere ca prin Protocolul privind controlul emisiilor de oxizi de azot sau al fluxurilor lor transfrontiere, adoptat la Sofia la 31 octombrie 1988, şi prin Protocolul privind controlul emisiilor compusilor organici volatili şi al fluxurilor lor transfrontiere, adoptat la Geneva la 18 noiembrie 1991, exista deja prevederi privind controlul emisiilor oxizilor de azot şi al compusilor organici volatili şi ca anexele tehnice ale ambelor protocoale conţin îndrumãri tehnice pentru reducerea acestor emisii,
având în vedere de asemenea ca prin Protocolul privind reducerea suplimentarã a emisiilor de sulf, adoptat la Oslo la 14 iunie 1994, exista deja prevederi privind reducerea emisiilor de sulf pentru a contribui la scãderea depunerilor acide prin diminuarea depasirilor depunerilor critice de sulf, care au fost calculate pornind de la nivelul critic al aciditatii conform contribuţiei compusilor oxidati ai sulfului la depunerile acide totale în 1990,
având în vedere, în plus, ca prezentul Protocol este primul acord al Convenţiei care are ca obiectiv specific compusii redusi ai azotului.
având în vedere ca reducerea emisiilor acestor substanţe poate fi utila şi în controlul altor poluanti, inclusiv, în special, aerosolii solizi secundari transfrontalieri care contribuie la efectele nocive asupra sãnãtãţii umane prin expunerea la particulele în suspensie din aer,
având în vedere, de asemenea, necesitatea de a evita, cat mai mult posibil, adoptarea unor mãsuri în vederea realizãrii obiectivelor prezentului Protocol care sa agraveze alte aspecte decât cele asociate sãnãtãţii umane şi mediului înconjurãtor,
luând cunostinta de faptul ca mãsurile adoptate pentru reducerea emisiilor oxizilor de azot şi a amoniacului ar trebui sa ia în considerare întregul ciclu biogeochimic al azotului şi, pe cat posibil, nu ar trebui sa conducã la creşterea emisiilor de azot reactiv, inclusiv de oxizi de azot care ar putea agrava alte aspecte asociate azotului,
ştiind ca metanul şi monoxidul de carbon emisi de activitãţile umane contribuie la formarea ozonului troposferic în prezenta oxizilor de azot şi a compusilor organici volatili,
constiente de asemenea de angajamentele pe care Pãrţile şi le-au asumat prin Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbãrile climatice,
au convenit urmãtoarele:

ART. 1
DEFINIŢII
În sensul prezentului Protocol:
1. "Convenţie" reprezintã Convenţia privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distanţe lungi, adoptatã la Geneva la 13 noiembrie 1979;
2. "EMEP" reprezintã Programul de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa;
3. "Organism Executiv" reprezintã Organismul Executiv al Convenţiei, constituit în baza art 10 alin. (1) din Convenţie;
4. "Comisie" reprezintã Comisia Economicã pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite;
5. "Pãrţi" reprezintã, în cazul în care nu se prevede altfel, Pãrţile prezentului Protocol;
6. "zona geograficã a activitãţilor EMEP" reprezintã zona definitã la art. 1 alin. (4) din Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluarii transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984;
7. "emisie" reprezintã eliberarea de substanţe în atmosfera dintr-o sursa punctuala sau dintr-o sursa difuza;
8. "oxizi de azot" reprezintã monoxid de azot şi dioxid de azot, exprimati ca dioxid de azot [NO(2)];
9. "compuşi redusi de azot" reprezintã amoniacul şi produsele sale de reactie;
10. "sulf reprezintã toţi compusii de sulf, exprimati ca dioxid de sulf [SO(2)];
11. "compuşi organici volatili" sau "COV" reprezintã, în cazul în care nu se specifica altfel, toţi compusii organici de natura antropica, alţii decât metanul, şi care pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot în prezenta luminii solare;
12. "sarcina critica" reprezintã o estimare cantitativã a concentratiilor de poluanti din atmosfera pentru o durata de expunere specifica, sub care, conform cunoştinţelor actuale, nu se produc efecte nocive directe asupra elementelor sensibile ale mediului înconjurãtor,
13. "niveluri critice" reprezintã concentratiile de poluanti din atmosfera pentru o durata de expunere specificatã, peste care, conform cunoştinţelor actuale, pot produce efecte nocive directe asupra receptorilor, cum ar fi: fiinţele umane, vegetatia, ecosistemele sau materialele;
14. "zona de gestionare a emisiilor de poluanti" sau "ZGEP" reprezintã zona desemnatã în anexa III în condiţiile stabilite în art. 3 alin. (9);
15. "sursa fixa" reprezintã orice construcţie, structura, dispozitiv, instalatie sau echipament fix, care emite sau poate sa emita sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili sau amoniac, direct sau indirect, în atmosfera;
16. "sursa fixa noua" reprezintã orice sursa fixa a carei construcţie sau modificare a început dupã expirarea unui an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol. Este de competenta autoritãţilor naţionale sa decidã dacã modificarea este sau nu importanta, ţinând cont de unii factori, cum ar fi beneficiile pe care aceasta modificare le va avea asupra mediului.
ART. 2
OBIECTIVUL
Obiectivul prezentului Protocol este de a controla şi de a reduce emisiile de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, care sunt produse de activitãţile antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sãnãtãţii, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datoritã acidifierii, eutrofizarii sau formãrii ozonului troposferic, efecte consecutive unui transport atmosferic transfrontier pe distanţe lungi şi sa asigure, pe cat posibil, ca pe termen lung şi prin abordari treptate, avându-se în vedere progresele realizate în cunoaşterea ştiinţificã, depunerile de origine atmosferica şi concentratiile lor din atmosfera nu depãşesc:
(a) pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP şi pentru Canada, sarcina critica a aciditatii, stabilitã în anexa I;
(b) pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP, sarcina critica a azotului din îngrãşãminte, stabilitã în anexa I; şi
(c) pentru ozon:
(i) pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP, nivelurile critice ale ozonului, stabilite în anexa I;
(ii) pentru Canada, standardul pan-canadian pentru ozon; şi
(iii) pentru Statele Unite ale Americii, standardul naţional de calitate a aerului pentru ozon.
ART. 3
OBLIGAŢII DE BAZA
1. Fiecare Parte care are un plafon de emisie inclus în oricare dintre tabelele anexei II trebuie sa reducã şi sa menţinã reducerea emisiilor sale anuale în conformitate cu acel plafon şi cu termenele specificate în prezenta anexa. Fiecare Parte, cel puţin, trebuie sa controleze emisiile sale de compuşi poluanti în conformitate cu obligaţiile din anexa II.
2. Fiecare Parte trebuie sa aplice valorile limita specificate în anexele IV, V şi VI pentru fiecare sursa fixa noua care face parte din categoria surselor fixe, identificate în anexele respective, nu mai târziu decât în termenele specificate în anexa VII. Ca o alternativa, o Parte poate aplica strategii diferite pentru reducerea emisiilor care sa realizeze niveluri globale echivalente pentru toate categoriile de surse luate împreunã.
3. Fiecare Parte, în mãsura în care este tehnic şi economic posibil, luând în considerare costurile şi avantajele, trebuie sa aplice valorile limita specificate în anexele IV, V şi VI fiecãrei surse fixe existente din categoria surselor fixe identificate în anexele respective nu mai târziu decât în termenele specificate în anexa VII. Ca o alternativa, o Parte poate sa aplice strategii diferite pentru reducerea emisiilor prin care sa realizeze niveluri globale echivalente pentru toate categoriile de surse luate împreunã sau, pentru Pãrţile din exteriorul zonei geografice a EMEP sa aplice strategiile necesare realizãrii obiectivelor naţionale sau regionale privind combaterea acidifierii şi îndeplinirii standardelor naţionale de calitate a aerului.
4. Valorile limita pentru cazanele de aburi şi dispozitivele de încãlzire noi sau existente cu o putere termica nominalã mai mare de 50 MW(termic) şi pentru vehiculele noi de mare tonaj trebuie evaluate de cãtre Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv în vederea modificãrii anexelor IV, V şi VI cel mai târziu în termen de doi ani de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol.
5. Fiecare Parte aplica valorile limita pentru combustibilii şi sursele mobile noi identificate în anexa VIII nu mai târziu decât în termenele specificate în anexa VII.
6. Fiecare Parte aplica cele mai bune tehnici disponibile surselor mobile şi fiecãreia dintre sursele fixe noi sau existente, luând în considerare documentele-ghid I - V adoptate de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) cu toate modificãrile aduse.
7. Fiecare Parte ia mãsurile corespunzãtoare bazate, între altele, pe criterii ştiinţifice şi economice de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili asociaţi cu folosirea unor produse neincluse în anexa VI sau VIII. Pãrţile stabilesc valorile limita pentru compusii organici volatili continuti în produsele neincluse în anexele VI sau VIII ca şi termenele pentru aplicarea acestor valori limita cel mai târziu pana la a doua sesiune a Organismului Executiv de dupã intrarea în vigoare a prezentului Protocol în vederea adoptãrii unei anexe asupra produselor, inclusiv criteriile de selectare.
8. Conform alin. (10), fiecare Parte:
(a) aplica, cel puţin, mãsurile de control pentru amoniac specificate în anexa IX; şi
(b) aplica, acolo unde considera necesar, cele mai bune tehnici disponibile pentru prevenirea şi reducerea emisiilor de amoniac, menţionate în documentul-ghid adoptat de cãtre Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) şi toate modificãrile aduse.
9. Alin. (10) se aplica oricãrei Pãrţi:
(a) a carei suprafata totalã este mai mare de 2 milioane Kmp;
(b) ale carei emisii anuale de sulf, oxizi de azot, amoniac şi/sau compuşi organici volatili care contribuie la acidifierea, eutrofizarea sau formarea ozonului în zonele de sub jurisdicţia uneia sau a mai multor Pãrţi provin, în principal, dintr-o zona de sub jurisdicţia sa desemnatã ca ZGEP în anexa III şi care a prezentat documentaţia în conformitate cu lit. (c) asupra acestui efect;
(c) care a prezentat, în vederea semnãrii, ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentul Protocol sau în vederea aderãrii la acesta, o descriere a zonei geografice a uneia sau mai multor ZGEP pentru unul sau mai mulţi poluanti, împreunã cu documentaţia de referinta, pentru includerea în anexa III; şi
(d) care şi-a precizat intenţia de a acţiona în conformitate cu prezentul alineat cu ocazia semnãrii, ratificãrii, acceptãrii, aprobãrii sau aderãrii la prezentul Protocol.
10. Partii cãreia i se aplica prezentul alineat:
(a) dacã este situata în interiorul zonei geografice a EMEP, i se va cere sa se supunã prevederilor prezentului articol şi ale anexei II numai în interiorul ZGEP corespunzãtoare fiecãrui poluant pentru care o ZGEP de sub jurisdicţia sa este înscrisã în anexa III; sau
(b) dacã nu este situata în interiorul zonei geografice a EMEP, i se va cere sa se supunã prevederilor alin. (1), (2), (3), (5), (6) şi (7) şi anexei II numai în interiorul ZGEP corespunzãtoare fiecãrui poluant (oxizi de azot, sulf şi/sau compuşi organici volatili) pentru care o ZGEP de sub jurisdicţia sa este inclusã în anexa III şi nu i se va cere sa se supunã alin. (8) în orice alt loc de sub jurisdicţia sa.
11. În momentul ratificãrii, acceptãrii, aprobãrii sau aderãrii la prezentul Protocol, Canada şi Statele Unite ale Americii trebuie sa prezinte Organismului Executiv angajamentele lor privind reducerea emisiilor de sulf, oxizi de azot şi compuşi organici volatili în vederea includerii automate în anexa II.
12. Pãrţile, sub rezerva concluziilor primei analize prevãzute la art. 10 alin. (2) şi cel mai târziu la un an dupã terminarea acestei analize, trebuie sa înceapã negocierile asupra unor obligaţii suplimentare de reducere a emisiilor.
ART. 4
SCHIMBUL DE INFORMAŢII ŞI TEHNOLOGII
1. Fiecare Parte, actionand conform legilor, reglementãrilor şi practicilor sale, dar şi în concordanta cu obligaţiile care decurg din prezentul Protocol, trebuie sa creeze condiţiile favorabile pentru facilitarea schimbului de informaţii, tehnologii şi tehnica, în scopul reducerii emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, angajandu-se sa promoveze, între altele:
(a) constituirea şi actualizarea bazelor de date privind cele mai bune tehnici disponibile, inclusiv a celor care permit creşterea eficientei energetice, combustibilii puţin poluanti şi practicile agricole nepoluante;
(b) schimbul de informaţii şi experienta privind dezvoltarea sistemelor de transport mai puţin poluante;
(c) contacte directe şi cooperare în sectorul industrial, inclusiv parteneriatul între întreprinderi;
şi
(d) acordarea de asistenta tehnica.
2. În vederea promovãrii activitãţilor specificate la alin. (1), fiecare Parte trebuie sa creeze condiţii favorabile pentru facilitarea contactelor şi a cooperãrii între organizaţiile şi persoanele competente care, atât în sectorul privat, cat şi în sectorul public, pot sa furnizeze tehnologii, servicii de proiectare şi inginerie, mijloace materiale sau financiare.
ART. 5
CONSTIENTIZAREA PUBLICULUI
1. Fiecare Parte, actionand în conformitate cu legile, reglementãrile şi practicile sale, va sprijini furnizarea de informaţii cãtre publicul larg, inclusiv informaţii asupra:
(a) emisiilor naţionale anuale de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, precum şi progresele realizate în vederea conformarii la plafoanele naţionale de emisie sau la alte obligaţii menţionate în art. 3;
(b) depunerilor şi concentratiilor poluantilor respectivi şi, acolo unde este cazul, depunerile şi concentratiile acestora în raport cu conţinutul şi nivelurile critice menţionate în art. 2;
(c) concentratiilor ozonului troposferic; şi
(d) strategiilor şi mãsurilor aplicate sau care urmeazã sa fie aplicate în vederea atenuarii problemelor de poluare atmosferica tratate în prezentul Protocol şi expuse în art. 6.
2. În plus, în vederea reducerii la minim a emisiilor, fiecare Parte poate acţiona astfel încât publicul sa aibã acces larg la informaţiile privind:
(a) combustibilii şi carburanţii mai puţin poluanti, sursele de energie regenerabila şi eficienta lor energetica, inclusiv utilizarea lor în sectorul transporturilor;
(b) compusii organici volatili continuti în produse, inclusiv marcarea acestora;
(c) opţiunile de gestionare a deşeurilor ce conţin compuşi organici volatili care sunt produse de cãtre consumatori;
(d) practicile agricole nepoluante în vederea reducerii emisiilor de amoniac;
(e) efectele asupra sãnãtãţii şi mediului asociate cu poluantii vizati de prezentul Protocol; şi
(f) mãsurile pe care le pot lua întreprinderile şi persoanele particulare pentru a sprijini reducerea emisiilor poluantilor mentionati în prezentul Protocol.
ART. 6
STRATEGII, POLITICI, PROGRAME, MÃSURI ŞI INFORMAŢII
1. Fiecare Parte, pe baza unor criterii ştiinţifice şi economice solide, în vederea facilitãrii punerii în aplicare a obligaţiilor contractate conform art. 3:
(a) adopta strategii, politici şi programe de sprijin, fãrã o întârziere excesiva, dupã intrarea în vigoare a prezentului Protocol în ceea ce o priveşte;
(b) aplica mãsuri de control şi reducere a emisiilor sale de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili;
(c) aplica mãsuri pentru încurajarea creşterii eficientei energetice şi pentru utilizarea energiei regenerabile;
(d) aplica mãsuri de reducere a utilizãrii combustibililor şi carburantilor poluanti;
(e) dezvolta şi introduce sisteme de transport mai puţin poluante şi se angajeazã sa promoveze sisteme de gestionare a traficului în vederea reducerii emisiilor globale ale traficului rutier;
(f) aplica mãsuri de încurajare a dezvoltãrii şi introducerii proceselor şi produselor mai puţin poluante, ţinând cont de documentele-ghid I - V adoptate de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) şi toate modificãrile aduse;
(g) încurajeazã aplicarea programelor de gestiune a reducerii emisiilor, în special programele voluntare, şi folosirea instrumentelor economice, ţinând cont de documentul-ghid VI adoptat de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) şi toate modificãrile aduse;
(h) aplica şi elaboreazã continuu politici şi mãsuri, conform situaţiei sale naţionale, cum ar fi reducerea sau eliminarea progresiva a imperfectiunilor economiei de piata, a stimulentelor fiscale, a exonerarilor de impozite şi taxe şi a subvenţiilor în toate sectoarele care emit sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili care acţioneazã impotriva obiectivelor Protocolului;
(i) aplica mãsuri, dacã acestea sunt eficiente din punct de vedere al costului, pentru reducerea emisiilor provenite de la produsele reziduale care conţin compuşi organici volatili;
2. Fiecare Parte culege şi menţine la zi informaţiile privind:
(a) nivelurile efective ale emisiilor de sulf, compusilor de azot şi compusilor organici volatili, concentratiilor din aer şi depunerilor acestor compuşi, precum şi ale concentratiilor ozonului la sol, ţinând cont, pentru Pãrţile situate în zona geograficã a EMEP, de planul de lucru al EMEP;
şi
(b) efectele concentratiilor din mediu ale sulfului, compusilor de azot, compusilor organici volatili şi ozonului asupra sãnãtãţii, ecosistemelor terestre şi acvatice şi materialelor.
3. Orice Parte poate adopta mãsuri mai stricte decât cele prevãzute prin prezentul Protocol.
ART. 7
RAPORTARI
1. Respectând legile şi reglementãrile sale şi în conformitate cu obligaţiile ce decurg din prezentul Protocol:
(a) fiecare Parte raporteazã Organismului Executiv, prin intermediul Secretariatului executiv al Comisiei, la intervale regulate fixate de cãtre Pãrţi la sesiunea Organismului Executiv, informaţii asupra mãsurilor pe care le-a luat în vederea aplicãrii prezentului Protocol, în plus;
(i) dacã o Parte aplica strategii diferite pentru reducerea emisiilor conform art. 3 alin. (2) şi (3), atunci ea aceasta trebuie sa prezinte documente în sprijinul strategiilor aplicate acceptând obligaţiile enunţate în alineatele respective;
(ii) dacã o Parte estimeaza ca anumite valori limita, specificate în conformitate cu art. 3 alin. (3), nu sunt aplicabile din punct de vedere tehnic şi economic, atunci aceasta raporteazã şi justifica acest fapt.
(b) fiecare Parte situata în zona geograficã de activitate a EMEP comunica EMEP-ului, prin intermediul Secretariatului executiv al Comisiei, la intervale regulate, fixate de organismul director al EMEP şi aprobate de Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv, informaţiile urmãtoare:
(i) nivelurile emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili folosind, cel puţin, metodologiile şi rezoluţia spatiala şi temporala specificate de organismul director al EMEP;
(ii) nivelurile emisiilor fiecãrei substanţe pentru anul de referinta (1990), folosind aceleaşi metodologii şi aceeaşi rezoluţie spatiala şi temporala;
(iii) date asupra emisiilor proiectate şi a planurilor curente de reducere; şi
(iv) dacã Partea considera necesar, orice circumstanţã exceptionala care justifica emisii temporar superioare plafoanelor care au fost stabilite pentru unul sau mai mulţi poluanti; şi
(c) Pãrţile situate în afarã zonei geografice de activitate a EMEP pun la dispoziţie informaţii similare celor specificate la lit. (b), dacã acestea sunt solicitate de cãtre Organismul Executiv.
2. Informaţiile care trebuie comunicate prin aplicarea alin. (1) lit. (a) trebuie sa fie conforme cu decizia privind formatul şi conţinutul, care urmeazã sa fie adoptatã de cãtre Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv. Termenii acestei decizii trebuie revazuti, dacã este necesar, pentru a identifica orice element suplimentar privind formatul sau conţinutul informaţiilor ce vor fi incluse în aceste raportari.
3. În timp util, înaintea fiecãrei sesiuni anuale a Organismului Executiv, EMEP furnizeazã informaţii privind:
(a) concentratiile din mediu şi depunerile de sulf şi compuşi de azot, precum şi, dacã aceste date sunt disponibile, concentratiile compusilor organici volatili şi ale ozonului la sol; şi
(b) calculele privind bilanţul de sulf şi azotul oxidat şi redus şi informaţii referitoare la transportul pe distanţe lungi al ozonului la sol şi al precursorilor sãi.
Pãrţile situate în afarã zonei geografice de activitate a EMEP pun la dispoziţie informaţii similare, dacã acestea sunt solicitate de cãtre Organismul Executiv.
4. Organismul Executiv, în conformitate cu art. 10 alin. (2) lit. (b) din Convenţie, ia mãsurile necesare pentru pregãtirea informaţiilor privind efectele depunerilor compusilor de sulf şi de azot şi a concentratiilor de ozon la sol.
5. La sesiunile Organismului Executiv, Pãrţile iau mãsurile necesare pentru pregãtirea, la intervale regulate, a informaţiilor revizuite privind repartizarea reducerilor emisiilor calculate şi optimizate la nivel internaţional pentru toate statele situate în zona geograficã de activitate a EMEP, prin aplicarea modelelor integrate de evaluare, inclusiv modelele de transport atmosferic în vederea reducerii suplimentare, conform art. 3 alin. (1), a diferenţei dintre depunerile actuale ale compusilor de sulf şi azot şi cantitãţile critice, precum şi a diferenţei dintre concentratiile actuale ale ozonului la sol şi nivelurile critice specificate în anexa I, sau alte metode alternative de evaluare aprobate de Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv.
ART. 8
CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI SUPRAVEGHERE
Pãrţile încurajeazã cercetarea, dezvoltarea, supravegherea şi cooperarea referitoare la:
(a) armonizarea internationala a metodelor de calcul şi evaluare a efectelor nocive asociate substanţelor vizate de prezentul Protocol în scopul stabilirii cantitãţilor şi nivelurilor critice şi, dacã este cazul, al elaborãrii procedurilor pentru realizarea unei astfel de armonizari;
(b) îmbunãtãţirea bazelor de date de emisii, în special pe cele care privesc amoniacul şi compusii organici volatili;
(c) îmbunãtãţirea tehnicilor şi sistemelor de supraveghere şi modelarea transportului, a concentratiilor şi depunerilor de sulf, compusilor de azot şi compusilor organici volatili, a formãrii ozonului la sol şi a produselor secundare;
(d) îmbunãtãţirea cunoştinţelor ştiinţifice despre evoluţia pe termen lung a emisiilor şi impactului acestora asupra concentratiilor de fond la scara emisferica ale sulfului, azotului, compusilor organici volatili, ale ozonului şi produselor secundare, acordand atentie, îndeosebi, chimiei troposferei libere şi riscului circulaţiei intercontinentale a poluantilor;
(e) elaborarea, în continuare, a unei strategii globale pentru reducerea efectelor nocive ale acidifierii, eutrofizarii şi poluarii fotochimice, inclusiv sinergismul şi efectele combinate;
(f) elaborarea strategiilor care urmãresc reducerea suplimentarã a emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili bazate pe cantitãţile şi nivelurile critice, precum şi pe progresele tehnice, şi ameliorarea modelelor integrate de evaluare pentru calcularea repartiţiei optimizate la nivel internaţional a reducerii emisiilor, avându-se în vedere evitarea costurilor excesive pentru oricare dintre Pãrţi. O importanta specialã ar trebui acordatã emisiilor provenite din agricultura şi transporturi;
(g) determinarea evoluţiei în timp şi aprofundarea ştiinţificã a efectelor mai indepartate ale sulfului, compusilor de azot, compusilor organici volatili şi a poluarii fotochimice asupra sãnãtãţii, inclusiv contribuţia acestor efecte asupra concentratiilor de aerosoli şi a mediului, în special asupra acidifierii şi eutrofizarii şi asupra materialelor, în special monumentele istorice şi culturale, luând în considerare relaţiile dintre oxizii de sulf, oxizii de azot, amoniac, compusii organici volatili şi ozonul troposferic;
(h) tehnologii pentru reducerea emisiilor, tehnici şi tehnologii destinate îmbunãtãţirii eficientei energetice, conservãrii energiei şi utilizãrii surselor de energie regenerabila;
(i) eficienta tehnicilor de control ale amoniacului utilizat în exploatãrile agricole şi impactul acestor tehnici asupra depunerilor locale sau regionale;
(j) gestionarea solicitãrilor de transport, dezvoltarea şi promovarea modurilor de transport mai puţin poluante;
(k) cuantificarea şi, pe cat posibil, evaluarea economicã a beneficiilor pentru mediu şi sãnãtatea umanã, care rezulta din reducerea emisiilor de sulf, a oxizilor de azot, amoniacului şi compusilor organici volatili;
(l) punerea la punct a instrumentelor care sa permitã asigurarea unei aplicari largi şi a unei difuzari extinse a metodelor şi rezultatelor acestor lucrãri.
ART. 9
RESPECTAREA OBLIGAŢIILOR
Respectarea de cãtre fiecare Parte a obligaţiilor pe care aceasta şi le-a asumat prin prezentul Protocol este analizata periodic. Comitetul de aplicare, creat prin Decizia 1997/2, adoptatã de Organismul Executiv la cea de a 15-a sesiune a sa, efectueazã aceste analize şi raporteazã Pãrţilor la o sesiune a Organismului Executiv în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în anexa acestei decizii, inclusiv cu modificãrile aduse acestora.
ART. 10
ANALIZA DE CÃTRE PÃRŢI LA SESIUNILE ORGANISMULUI EXECUTIV
1. În conformitate cu art. 10 alin. (2) lit. (a) din Convenţie, Pãrţile analizeazã la sesiunile Organismului Executiv informaţiile furnizate de cãtre Pãrţi, EMEP şi organismele auxiliare ale Organismului Executiv, datele asupra efectelor concentratiilor şi depunerilor de sulf şi azot şi a poluarii fotochimice, precum şi rapoartele Comitetului de aplicare, menţionat la art. 9.
2. (a) La sesiunile Organismului Executiv, Pãrţile continua sa analizeze obligaţiile care decurg din prezentul Protocol, inclusiv:
(i) obligaţiile referitoare la repartizarea reducerilor emisiilor calculate şi optimizate la nivel internaţional, menţionate la art. 7 alin. (5); şi
(ii) îndeplinirea obligaţiilor şi a progreselor înregistrate în vederea realizãrii obiectivelor prezentului Protocol;
(b) analiza ia în considerare cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile privind efectele acidifierii, eutrofizarii şi poluarii fotochimice, inclusiv evaluarea efectelor legate de sãnãtatea umanã, nivelurile şi cantitãţile critice, dezvoltarea şi perfecţionarea modelelor integrate de evaluare, progresele tehnologice, evoluţia situaţiei economice, îmbunãtãţirea bazelor de date privind emisiile şi tehnicile anti-emisie privind în special amoniacul şi compusii organici volatili şi îndeplinirea obligaţiilor privind nivelurile de emisie.
(c) procedurile, metodele şi termenele acestor analize sunt hotãrâte de cãtre Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv. Prima analiza de acest fel trebuie sa înceapã nu mai târziu de un an dupã intrarea în vigoare a prezentului Protocol.
ART. 11
SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR
1. În situaţia unui diferend între doua sau mai multe Pãrţi privind interpretarea sau aplicarea prezentului Protocol, Pãrţile implicate fac eforturi de soluţionare a acestuia pe calea negocierilor sau prîn orice alt mijloc paşnic, ales de cãtre ele. Pãrţile implcate în diferend vor informa Organismul Executiv asupra diferendumului dintre ele.
2. Dupã ce a ratificat, acceptat, aprobat sau a aderat la prezentul Protocol sau în orice moment ulterior, o Parte care nu este o organizaţie de integrare economicã regionala poate declara printr-un instrument scris înaintat Depozitarului ca, pentru orice diferend legat de interpretarea sau aplicarea Protocolului, recunoaşte ca obligatorie ipso facio şi fãrã un acord special, una sau ambele dintre urmãtoarele modalitãţi de soluţionare a diferendelor cu alta Parte care accepta aceeaşi obligaţie:
(a) supunerea diferendumului Curţii Internaţionale de Justiţie;
(b) arbitrajul, în conformitate cu procedurile pe care Pãrţile le vor adopta cat de curând posibil la o sesiune a Organismului Executiv într-o anexa destinatã arbitrajului.
O Parte care este o organizaţie de integrare economicã regionala poate face o declaraţie în acelaşi efect în ceea ce priveşte arbitrajul conform procedurilor menţionate la lit. (b).
3. Declaraţia facuta în conformitate cu alin. (2) rãmâne în vigoare pana când aceasta expira conform cu termenele sale proprii sau pana la expirarea unui termen de 3 luni începând de la data la care o notificare scrisã a revocãrii acestei declaraţii a fost depusa Depozitarului.
4. Depunerea unei noi declaraţii, notificarea revocãrii unei declaraţii sau expirarea unei declaraţii nu afecteazã în nici un fel procedura angajata la Curtea Internationala de Justiţie sau la tribunalul de arbitraj, în afarã cazului în care Pãrţile în disputa convin în alt mod.
5. În afarã cazului în care Pãrţile în disputa au acceptat acelaşi mod de reglementare prevãzut la alin. (2), dacã la expirarea termenului de 12 luni începând de la data la care o Parte a notificat unei alte Pãrţi existenta unui diferend între ele, Pãrţile implicate nu au reuşit sa-şi reglementeze diferendul prin mijloacele menţionate la alin. (1), atunci diferendul trebuie supus concilierii la cererea oricãreia dintre Pãrţile aflate în disputa.
6. În sensul alin. (5), se creeazã o comisie de conciliere. Comisia este compusa dintr-un numãr egal de membri desemnaţi de fiecare Parte implicata sau, dacã Pãrţile în conciliere impartasesc acelaşi interes, de cãtre un grup impartasind acelaşi interes şi un preşedinte ales de comun acord de cãtre membri astfel desemnaţi. Comisia elaboreazã o recomandare pe care Pãrţile în disputa o examineazã cu buna credinţa.
ART. 12
ANEXE
Anexele prezentului Protocol fac parte integrantã din Protocol.
ART. 13
MODIFICÃRI ŞI ADAPTARI
1. Fiecare Parte poate propune modificãri la prezentul Protocol. Orice Parte a Convenţiei poate propune adaptari ale anexei II la prezentul Protocol, în scopul de a-şi înscrie numele împreunã cu nivelurile de emisie, plafoanele de emisie şi procentajul de reducere al emisiilor.
2. Modificãrile şi adaptarile propuse sunt înaintate în scris Secretarului Executiv al Comisiei şi sunt transmise Pãrţilor de cãtre Secretarul Executiv. Pãrţile discuta modificãrile şi adaptarile propuse la urmãtoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiţia ca aceste propuneri sa fi fost transmise Pãrţilor cu cel puţin 90 zile înainte.
3. Modificãrile la prezentul Protocol, inclusiv cele ale anexelor II - IX, sunt adoptate prin consens de cãtre Pãrţile prezente la sesiunea Organismului Executiv şi intra în vigoare pentru Pãrţile care le-au acceptat, în a 90-a zi de la data la care doua treimi din Pãrţi au depus la Depozitar instrumentele de acceptare ale acestor modificãri. Modificãrile intra în vigoare pentru orice alta Parte în a 90-a zi care urmeazã datei la care respectiva Parte a depus instrumentele de acceptare a modificãrilor.
4. Modificãrile la prezentul Protocol, cu excepţia celor menţionate la alin. (3), sunt adoptate prin consens de cãtre Pãrţile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea a 90 de zile de la data comunicãrii acestora de cãtre Secretariatul executiv al Comisiei, o modificare a acestor Anexe îşi produce efectele pentru acele Pãrţi care nu au înaintat notificãri Depozitarului în conformitate cu dispoziţiile alin. (5), cu condiţia ca cel puţin 16 Pãrţi sa nu fi înaintat aceasta notificare.
5. Orice Parte care nu poate aproba o modificare la o anexa, alta decât cele menţionate la alin. (3), trebuie sa notifice Depozitarul în scris, într-un termen de 90 de zile începând de la data comunicãrii adoptãrii acesteia. Depozitarul informeazã fãrã întârziere toate Pãrţile asupra primirii unei astfel de notificãri. O Parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificãrii anterioare şi, dupã depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la aceasta anexa intra în vigoare pentru Partea respectiva.
6. Adaptarile la anexa II sunt adoptate prin consens de cãtre Pãrţile prezente la o sesiune a Organismului Executiv şi va produce efectele pentru toate Pãrţile la prezentul Protocol în a 90-a zi care urmeazã datei la care Secretariatul executiv al Comisiei notifica în scris acelor Pãrţi adoptarea adaptãrii.
ART. 14
SEMNAREA
1. Prezentul Protocol este deschis pentru semnare la Gothenburg (Suedia) în zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie 1999, apoi la sediul Naţiunilor Unite din New York pana la 30 mai 2000, tuturor statelor membre ale Comisiei, precum şi statelor care au statut consultativ pe lângã Comisie în temeiul alin. (8) din Rezoluţia 36 (IV) a Consiliului Economic şi Social din 28 martie 1947 şi organizaţiilor de integrare economicã regionala constituite de state suverane membre ale Comisiei, având competente pentru negocierea, încheierea şi aplicarea acordurilor internaţionale în problemele menţionate în Protocol, sub rezerva ca statele şi organizaţiile implicate sa fie Pãrţi ale Convenţiei şi sa figureze pe lista din anexa II.
2. În problemele care ţin de competenta lor, aceste organizaţii de integrare economicã regionala îşi exercita în nume propriu drepturile şi se achitã în nume propriu de responsabilitãţile pe care prezentul Protocol le conferã statelor lor membre, în asemenea cazuri, statele membre ale acestor organizaţii nu sunt abilitate sa îşi exercite drepturile în mod individual.
ART. 15
RATIFICAREA, ACCEPTAREA, APROBAREA ŞI ADERAREA
1. Prezentul Protocol este supus ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii de cãtre semnatari.
2. Prezentul Protocol este deschis aderãrii tuturor statelor şi organizaţiilor care îndeplinesc cerinţele de la art. 14 alin. (1), începând de la 31 mai 2000.
3. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Depozitar.
ART. 16
DEPOZITARUL
Depozitarul este Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ART. 17
INTRAREA ÎN VIGOARE
1. Prezentul Protocol intra în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare,
2. Pentru fiecare stat sau organizaţie menţionate la art. 14 alin. (1), care ratifica, accepta sau aproba prezentul Protocol sau adera la acesta dupã depunerea celui de-al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, Protocolul intra în vigoare în a 90-a zi care urmeazã datei depunerii de cãtre aceasta Parte a instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
ART. 18
RETRAGEREA
În orice moment dupã 5 ani de la data la care prezentul Protocol a intrat în vigoare pentru o Parte, aceasta Parte poate denunta Protocolul printr-o notificare scrisã adresatã Depozitarului. Retragerea îşi va produce efectele în a 90-a zi care urmeazã datei primirii notificãrii de cãtre Depozitar sau la orice alta data ulterioara care poate fi specificatã în notificarea de retragere.
ART. 19
TEXTE AUTENTICE
Originalul prezentului Protocol, ale cãrui texte în limbile engleza, franceza şi rusa sunt în egala mãsura autentice se depune la Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
DREPT CARE subsemnatul, deplin autorizat, semnez prezentul Protocol,

Adoptat la Gothenburg (Suedia), 30 noiembrie 1999,

ANEXA I

CONCENTRATII ŞI NIVELURILE CRITICE

I. CONCENTRATIA CRITICA A ACIDITATII

A. Pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP

1. Concentratia critica (definitã în art. 1) a aciditatii pentru ecosisteme este determinata în conformitate cu "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratiilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depasite" elaborat de Convenţie. Aceasta reprezintã concentratia maxima a depunerilor acide pe care le poate suporta un ecosistem fãrã a suferi deteriorãri. Concentratia critica a aciditatii determinate în funcţie de azot ia în considerare mecanismele de eliminare a azotului în interiorul ecosistemului (de exemplu, absorbtia de cãtre plante), ceea ce nu se intampla în situaţia concentratiei critice a aciditatii determinata în funcţie de sulf. Dacã se combina sulful şi azotul pentru determinarea concentratiei critice a aciditatii, atunci concentratiile de azot nu sunt luate în calcul decât dacã depunerile de azot sunt superioare concentratiilor de azot eliminate prin mecanismele ecosistemului. Toate datele privind concentratia critica, notificate de cãtre Pãrţi, sunt rezumate în vederea utilizãrii lor în modelele integrate de evaluare folosite pentru stabilirea plafoanelor de emisie indicate în anexa II.
B. Pentru Pãrţile situate în America de Nord
2. În partea estica a Canadei, concentratia critica de sulf plus concentratia critica de azot pentru ecosistemele forestiere au fost determinate conform metodologiei ştiinţifice şi a criteriilor (Evaluarea ploilor acide din Canada, 1997) similare celor din "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratiilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depasite", elaborat de Convenţie. Valorile concentratiilor critice a aciditatii pentru partea estica a Canadei se referã la concentratia de sulfati din apa de precipitatii, exprimatã în kg/ha/an. Alberta, din partea vestica a Canadei, unde nivelurile depunerilor sunt în prezent inferioare limitelor ecologice, a adoptat pentru aciditatea potenţiala sistemele generice de clasificare ale concentratiei critice utilizate pentru soluri în Europa. Aciditatea potenţiala s-a obţinut prin scãderea totalului depunerilor (umede şi uscate) ale cationilor bazici din totalul corespunzãtor de sulf şi azot. În plus, la concentratia critica a aciditatii potenţiale, Alberta a stabilit concentratia-tinta şi monitorizarea şi managementul emisiilor acidifiante.
3. În Statele Unite ale Americii, efectele acidifierii sunt evaluate prin studiul sensibilitãţii ecosistemelor, al cantitãţii totale de compuşi acidifianti şi al incertitudinii asociate cu mecanismele de eliminare a azotului în interiorul ecosistemelor.
4. Aceste cantitãţi şi efecte sunt utilizate în modele integrate de evaluare şi ajuta la fixarea plafoanelor şi/sau la reducerea emisiilor pentru Canada şi Statele Unite ale Americii din anexa II.

II. CANTITATEA CRITICA A AZOTULUI NUTRITIV

Pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP
5. Concentratia critica (definitã în art. 1) a azotului nutritiv (eutrofizare) pentru ecosisteme este determinata în conformitate cu "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratii critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depasite", elaborat de Convenţie. Aceasta reprezintã concentratia maxima a depunerilor de azot eutrofizant pe care un ecosistem îl poate tolera pe termen lung fãrã a suferi deteriorãri. Toate datele privind concentratia critica, notificate de Pãrţi, sunt rezumate în vederea utilizãrii lor în modele integrate de evaluare folosite pentru stabilirea plafoanelor de emisie indicate în anexa II.

III. NIVELURILE CRITICE ALE OZONULUI

A. Pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP
6. Nivelurile critice (definite în art. 1) ale ozonului sunt determinate, în scopul protejãrii plantelor, în conformitate cu "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratiilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depasite", elaborat de Convenţie. Acestea sunt exprimate printr-un indice al expunerii cumulate pornind de la o valoare prag de 40 ppb (Pãrţi pe miliard, în volum). Acest indice de expunere este denumit AOT40 (expunere cumulatã peste concentratia limita de 40 ppb). Valoarea sa se calculeazã fãcând suma diferenţelor între concentratiile orare (în ppb) şi 40 ppb pentru fiecare ora în timpul cãreia concentratia depãşeşte 40 ppb.
7. Nivelul critic pe termen lung al ozonului pentru culturi, care este un AOT40 de 3000 ppb/ora în lunile mai-iulie (perioada de creştere a culturilor) şi pentru orele de zi (cu lumina solara) a fost folosit pentru definirea zonelor de risc unde este depãşit nivelul critic, în modelele integrate de evaluare stabilite de prezentul Protocol în vederea fixãrii plafoanelor de emisie din anexa II a fost prevãzutã o reducere specifica a depasirilor. Nivelul critic pe termen lung al ozonului pentru culturi trebuie sa permitã protejarea, în egala mãsura, şi a altor plante, cum ar fi vegetatia naturala. Sunt în curs cercetãri ştiinţifice în vederea stabilirii unei interpretãri mai diferenţiate a depasirilor nivelurilor critice ale ozonului pentru vegetaţie.
8. Nivelul critic al ozonului pentru sãnãtate este reprezentat de o valoare medie de 120 f2æg/mc în 8 ore stabilit de Directivele Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii pentru calitatea aerului. În colaborare cu Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii (EURO-OMS), a fost adoptat un nivel critic exprimat prin indicele AOT60 (expunerea cumulatã peste o concentraţie limita de 60 ppb) cu valoarea de 120 f2æg/mc, calculatã pe an pentru a-l înlocui pe cel indicat în Directivele Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii privind calitatea aerului în scopul utilizãrii lui în modelele integrate de evaluare. Acest indice a fost utilizat pentru definirea zonelor de risc în care nivelul critic a fost depãşit. O reducere determinata a acestei depasiri a fost prevãzutã în modelele integrate de evaluare elaborate de prezentul Protocol în scopul fixãrii plafoanelor de emisie indicate în anexa II.
B. Pentru Pãrţile situate în America de Nord
9. În cazul Canadei, s-au stabilit nivelurile critice ale ozonului în scopul protejãrii sãnãtãţii şi mediului care s-au folosit pentru elaborarea standardului pan-canadian pentru ozon. Plafoanele de emisie din anexa II sunt definite în funcţie de obiectivul necesar respectãrii standardului canadian pentru ozon.
10. În cazul Statelor Unite ale Americii, nivelurile critice ale ozonului s-au fixat cu o limita suficienta de siguranta pentru protejarea sãnãtãţii publice impotriva oricãror efecte nocive sau anticipate şi au servit la stabilirea unei norme naţionale a calitãţii aerului. Modelele integrate de evaluare şi norma de calitate a aerului sunt folosite la stabilirea plafoanelor şi/sau la reducerea emisiilor pentru Statele Unite ale Americii, indicate în anexa II.


ANEXA II

PLAFOANE DE EMISIE

Plafoanele de emisie indicate în tabelele urmãtoare corespund dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (10) din prezentul Protocol. Nivelurile de emisie din 1980 şi 1990 şi procentajul de reducere sunt furnizate numai informativ.

Tabelul 1. Plafoanele de emisie pentru sulf [mii tone de SO(2) pe an]


 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Pãrţi                         Niveluri   Plafoane  Procentajul
                                  de emisie   de emisie   reducerii
                                               pentru    emisiilor
                                 1980   1990   anul       pentru
                                               2010      anul 2010
                                                         (anul de
                                                         baza 1990)
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Armenia                      141     73      73        0 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Austria                      400     91      39      -57 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Belarus                      740    637     480      -25 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Belgia                       828    372     106      -72 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Bulgaria                    2050   2008     856      -57 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Canada - nivel naţional*a)  4643   3236
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
         ZGEP (ZGOS)             3135   1873
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Croatia                      150    180      70      -61 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Republica Cehia             2257   1876     283      -85 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Danemarca                    450    182      55      -70 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Finlanda                     584    260     116      -55 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Franta                      3208   1269     400      -68 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Germania                    7514   5313     550      -90 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Grecia                       400    509     546        7 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Ungaria                     1633   1010     550      -46 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Irlanda                      222    178      42      -76 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Italia                      3757   1651     500      -70 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Letonia                       -     119     107      -10 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Liechtenstein               0.39   0.15    0.11      -27 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Lituania                     311    222     145      -35 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Luxemburg                     24     15       4      -73 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Olanda                       490    202      50      -75 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Norvegia                     137     53      22      -58 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Polonia                     4100   3210    1397      -56 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Portugalia                   266    362     170      -53 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Republica Moldova            308    265     135      -49 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     România                     1055   1311     918      -30 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Federaţia Rusa*b)           7161   4460
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
       ZGEP                      1062   1133     635      -44 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Slovacia                     780    543     110      -80 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Slovenia                     235    194      27      -86 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Spania*b)                   2959   2182     774      -65 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Suedia                       491    119      67      -44 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Elvetia                      116     43      26      -40 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Ucraina                     3849   2782    1457      -48 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Marea Britanic              4863   3731     625      -83 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Statele Unite ale Americii*c)
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Comunitatea Europeanã      26456  16436    4059      -75 %
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                      ZG


-----------
*a) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Canada prezintã un plafon de emisie pentru sulf aplicabil fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP şi face eforturi în vederea furnizarii unui plafon de emisie pentru anul 2010. ZGEP pentru sulf corespunde zonei de gestionare a oxizilor de sulf (ZGOS), desemnatã prin ZGOS a partii de sud-est a Canadei aplicând anexa III la Protocolul Convenţiei privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distanţe lungi, din 1979, referitor la o noua reducere a emisiilor de sulf, adoptat la Oslo la 14 iunie 1994. Aceasta zona acoperã o suprafata de 1 milion kmp ingloband întreg teritoriul provinciilor Prince Edward Island, Nova Scotia şi New Brunswick, întreg teritoriul provinciei Quebec la sud de o linie dreapta pornind de la Havre-Saint-Pierre, pe coasta nordica a Golfului Saint-Lawrence şi punctul unde limita Quebec-Ontario intersecteazã tarmul Golfului James şi întreg teritoriul provinciei Ontario la sud de linia dreapta dintre punctul unde limita Ontario-Quebec intersecteazã tarmul Golfului James şi Nipigon River în apropierea malului nordic al Lacului Superior.
*b) Cifrele se referã la partea europeanã situata în zona geograficã a activitãţilor EMEP.
*c) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Statele Unite ale Americii trebuie sa furnizeze pentru includerea în prezenta anexa: (a) mãsuri precise de reducere a emisiilor de sulf care provin din surse mobile şi din surse fixe, aplicabile fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP care sa fie desemnatã ca ZGEP pentru sulf în vederea includerii în anexa III; (b) o valoare care corespunde nivelului estimativ total al emisiilor de sulf în 1990, fie la nivel naţional, fie în ZGEP; (c) o valoare indicativa a nivelului total al emisiilor de sulf pentru 2010, fie la nivel naţional, fie în ZGEP; (d) estimari asociate procentajului de reducere a emisiilor de sulf. Valoarea indicatã la lit. (b) va fi inclusã în tabel, iar valorile indicate la lit. (a), (c) şi (d) vor face obiectul unei note în subsolul tabelului.

Tabelul 2. Plafoanele de emisie pentru oxizii de azot [mii tone de NO(2): pe an]


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Pãrţi                        Niveluri    Plafoane  Procentajul
                                 de emisie   de emisie  de reducere
                                               pentru   al emisiilor
                                   1990        2010       pentru
                                                           2010
                                                        (anul de
                                                        baza 1990)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Armenia                            46        46       0 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Austria                           194       107     -45 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Belarus                           285       255     -11 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Belgia                            339       181     -47 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Bulgaria                          361       266     -26 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Canada*a)                        2104
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Croatia                            87        87       0 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Republica Cehia                   742       286     -61 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Danemarca                         282       127     -55 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Finlanda                          300       170     -43 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Franta                           1882       860     -54 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Germania                         2693      1081     -60 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Grecia                            343       344       0 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Ungaria                           238       198     -17 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Irlanda                           115        65     -43 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Italia                           1938      1000     -48 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Letonia                            93        84     -10 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Liechtenstein                    0,63      0,37     -41 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Lituania                          158       110     -30 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Luxembura                          23        11     -52 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Olanda                            580       266     -54 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Norvegia                          218       156     -28 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Polonia                          1280       879     -31 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Portugalia                        348       260     -25 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Republica Moldova                 100        90     -10%
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     România                           546       437     -20 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Federaţia Rusa*b)                3600
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
       ZGEP                            360       265     -26 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Slovacia                          225       130     -42 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Slovenia                           62        45     -27 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Spania*b)                        1113       847     -24 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Suedia                            338       148     -56 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Elvetia                           166        79     -52 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Ucraina                          1888      1222     -35 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Marea Britanic                   2673      1181     -56 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Statele Unite ale Americii*c)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Comunitatea Europeanã           13161      6671     -49 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────


--------------
*a) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Canada trebuie sa comunice nivelul emisiilor oxizilor de azot din 1990 şi plafoanele de emisie pentru 2010 fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP pentru oxizii de azot, în cazul în care a desemnat o asemenea zona.
*b) Cifrele se referã la partea europeanã situata în zona geograficã a activitãţilor EMEP.
*c) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Statele Unite ale Americii trebuie sa furnizeze pentru includerea în prezenta anexa: (a) mãsuri precise pentru reducerea emisiilor oxizilor de azot care provin din surse mobile şi din surse fixe aplicabile fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, în cazul în care s-a desemnat o asemenea zona pentru oxizii de azot în vederea includerii în anexa III; (b) o valoare care corespunde nivelului estimativ total al emisiilor oxizilor de azot din 1990, fie la nivel naţional, fie pentru o ZGEP; (c) o valoare indicativa a nivelului total al emisiilor oxizilor de azot pentru 2010, fie la nivel naţional, fie pentru o ZGEP; (d) estimari asociate procentajului de reducere al emisiilor oxizilor de azot. Valoarea indicatã la lit. (b) va fi inclusã în tabel, iar datele indicate la lit. (a), (c) şi (d) vor face obiectul unei note în subsolul tabelului.

Tabelul 3. Plafoanele de emisie pentru amoniac [mii tone NH(3) pe an]


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Pãrţi                        Niveluri    Plafoane  Procentajul
                                 de emisie   de emisie  reducerii
                                               pentru    emisiilor
                                   1990        2010       pentru
                                                           2010
                                                        (anul de
                                                        baza 1990)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Armenia                              25        25       0 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Austria                              81        66     -19 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Belarus                             219       158     -28 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Belgia                              107        74     -31 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Bulgaria                            144       108     -25 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Croatia                              37        30     -19 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Republica Cehia                     156       101     -35 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Danemarca                           122        69     -43 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Finlanda                             35        31     -11 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Franta                              814       780      -4 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Germania                            764       550     -28 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Grecia                               80        73      -9 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Ungaria                             124        90     -27 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Irlanda                             126       116      -8 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Italia                              466       419     -10 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Letonia                              44        44       0 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Liechtenstein                      0,15      0,15       0 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Lituania                             84        84       0 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Luxemburg                             7         7       0 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Olanda                              226       128     -43 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Norvegia                             23        23       0 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Polonia                             508       468      -8 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Portugalia                           98       108      10 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Republica Moldova                    49        42     -14 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     România                             300       210     -30 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Federaţia Rusa*a)                  1191
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     ZGEP                                 61        49     -20 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Slovacia                             62        39     -37 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Slovenia                             24        20     -17 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Spania*a)                           351       353       1 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Suedia                               61        57      -7 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Elvetia                              72        63     -13 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Ucraina                             729       592     -19 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Marea Britanie                      333       297     -11 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Comunitatea Europeanã:             3671      3129     -15 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────


------------
*a) Cifrele se referã la partea europeanã situata în zona geograficã a activitãţilor EMEP.

Tabelul 4. Plafoanele de emisie pentru compusii organici volatili (mii de tone COV pe an)


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Pãrţi                        Niveluri   Plafoane  Procentajul
                                 de emisie   de emisie  reducerii
                                               pentru    emisiilor
                                   1990        2010       pentru
                                                           2010
                                                        (anul de
                                                        baza 1990)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Armenia                              81        81       0 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Austria                             351       159     -55 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Belarus                             533       309     -42 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Belgia                              324       144     -56 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Bulgaria                            217       185     -15 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Canada*a)                          2880
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Croatia                             105        90     -14 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Republica Cehia                     435       220     -49 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Danemarca                           178        85     -52 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Finlanda                            209       130     -38 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Franta                             2957      1100     -63 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Germania                           3195       995     -69 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Grecia                              373       261     -30 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Ungaria                             205       137     -33 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Irlanda                             197        55     -72 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Italia                             2213      1159     -48 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Letonia                             152       136     -11 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Liechtenstein                      1,56      0,86     -45 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Lituania                            103        92     -11 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Luxemburg                            20         9     -55 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Olanda                              502       191     -62 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Norvegia                            310       195     -37 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Polonia                             831       800      -4 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Portugalia                          640       202     -68 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Republica Moldova                   157       100     -36 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     România                             616       523     -15 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Federaţia Rusa*b)                  3566
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     ZGEP                                203       165     -19 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Slovacia                            149       140      -6 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Slovenia                             42        40      -5 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Spania*b)                          1094       669     -39 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Suedia                              526       241     -54 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Elvetia                             292       144     -51 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Ucraina                            1369       797     -42 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Marea Britanic                     2555      1200     -53 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Statele Unite ale Americii*c)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Comunitatea Europeanã             15353      6600     -57 %
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────


-------------
*a) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Canada trebuie sa comunice nivelul emisiilor compusilor organici volatili din 1990 şi plafoanele de emisie pentru 2010, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP pentru compusii organici volatili, dacã a desemnat o asemenea zona.
*b) Cifrele se referã la partea europeanã situata în zona geograficã a activitãţilor EMEP.
*c) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Statele Unite ale Americii trebuie sa furnizeze în vederea includerii în prezenta anexa: (a) mãsurile precise de reducere a emisiilor compusilor organici volatili care provin de la surse mobile şi de la surse fixe, aplicabile fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacã s-a desemnat o asemenea zona pentru compusii organici volatili în vederea includerii în anexa III; (b) o valoare care corespunde nivelului estimativ total al emisiilor compusilor organici volatili din 1990, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacã s-a desemnat o asemenea zona; (c) o valoare indicativa a nivelurilor de emisie pentru compusii organici volatili pentru 2010, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacã s-a desemnat o asemenea zona; (d) estimari asociate procentajului de reducere a emisiilor compusilor organici volatili. Valoarea indicatã la lit (b) va fi inclusã în tabel, iar datele indicate la lit. (a), (c) şi (d) vor face obiectul unei note în subsolul tabelului.


ANEXA III

ZONA DESEMNATÃ PENTRU GESTIONAREA EMISIILOR DE POLUANTI (ZGEP)

Urmãtoarea ZGEP este menţionatã în sensul prezentului Protocol:

ZGEP a Federaţiei Ruse

Aceasta este zona care cuprinde: oblast (regiunea) Murmansk, Republica Carelia, oblast (regiunea) Leningrad (inclusiv St. Petersburg), oblast (regiunea) Pskov, oblast (regiunea) Novgorod şi oblast (regiunea) Kaliningrad. Frontiera ZGEP coincide cu frontierele de stat şi limitele administrative ale acestor entitãţi componente ale Federaţiei Ruse.


ANEXA IV

VALORILE LIMITA ALE EMISIILOR DE SULF PROVENITE DIN SURSE FIXE

1. Secţiunea A se aplica Pãrţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplica pentru Canada, iar secţiunea C se aplica Statelor Unite ale Americii.
A. Pãrţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii

2. În sensul secţiunii A, cu excepţia tabelului 2 şi a alin. (11) şi (12), se desemneazã prin valoare limita cantitatea de substanta gazoasa continuta în gazele reziduale ale unei instalaţii, valoare care nu trebuie depãşitã. În cazul în care nu exista alte precizãri, valoarea limita se calculeazã în unitãţi de masa de poluant pe volum de gaz rezidual (exprimatã în mg/mc) în condiţii normale de temperatura şi presiune pentru gazele uscate (volum la 273,15 K, 101,3 kPa). În ceea ce priveşte conţinutul de oxigen din gazele efluente, se vor retine valorile indicate în tabelul de mai jos pentru fiecare categorie de surse. Dilutia efectuatã în scopul diminuãrii concentratiilor de poluanti din gazele reziduale nu este permisã. Fazele de pornire, oprire şi operaţiile de întreţinere sunt excluse.
3. Emisiile trebuie supravegheate în toate cazurile*1). Respectarea valorilor limita trebuie sa fie verificata. Se pot aplica metode diferite de verificare care pot include masurari continue sau intermitente, metode convenite sau orice alta metoda cu aplicabilitate larga.
4. Metodele de prelevare şi analiza a probelor de poluanti, ca şi metodele pentru mãsurãtorile de referinta necesare etalonarii sistemelor de mãsura trebuie sa fie conforme cu normele stabilite de Comitetul European de Standardizare (CEN) sau de Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO). În perioada perfectarii normelor CEN sau ISO, se vor aplica normele naţionale.
5. Mãsurãtorile emisiilor trebuie efectuate continuu dacã emisiile de SO(2) depãşesc 75 Kg/ora.
6. În cazul mãsurãtorilor continue pentru instalaţiile noi, se considera ca sunt respectate normele de emisie dacã valorile medii zilnice nu depãşesc valoarea limita şi dacã nici o valoare orara nu depãşeşte cu 100 % valoarea limita.
7. În cazul mãsurãtorilor continue pentru instalaţiile existente, se considera ca normele de emisie sunt respectate dacã: (a) nici una dintre valorile medii lunare nu depãşeşte valoarea limita; şi (b) 97 % din toate valorile medii calculate pentru 48 ore nu depãşesc 110 % din valorile limita.
8. În cazul mãsurãtorilor intermitente, ca o cerinta minima a respectãrii normelor de emisie, trebuie ca valoarea medie determinata în funcţie de un numãr convenabil de masurari efectuate în condiţii reprezentative sa nu depãşeascã valoarea normei de emisie.
9. Cazanele cu aburi şi dispozitivele de încãlzire industriala cu o putere termica nominalã mai mare ca 50 MW(th):

Tabelul 1. Valorile limita pentru emisiile de SOX provenind de la cazanele de aburi


 ┌──────────────────────────────────────┬─────────┬────────────┬────────────────┐
 │                                      │ Puterea │   Valoarea │  Alternative   │
 │                                      │ termica │    limita  │      pentru    │
 │                                      │ [MW(th)]│   [mg SO(2)│  randamentul de│
 │                                      │         │    /Nmc]*b)│   purificare a │
 │                                      │         │            │ combustibililor│
 │                                      │         │            │    domestici   │
 │                                      │         │            │     solizi     │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
 │Combustibili lichizi şi solizi,       │  50-100 │     850    │     90 %*d)    │
 │instalaţii noi                        │ 100-300 │ 850-200*c) │     92 %*d)    │
 │                                      │         │ (scãdere   │                │
 │                                      │         │  liniara)  │                │
 │                                      │  >300   │   200*c)   │      95%       │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
 │Combustibili solizi, instalaţii       │  50-100 │    2000    │                │
 │ existente                            │ 100-500 │ 2000 - 400 │                │
 │                                      │         │(scãdere    │                │
 │                                      │         │ liniara)   │                │
 │                                      │  500    │   400      │                │
 │                                      │ 50-150  │            │     40%        │
 │                                      �-500  │            │   40 - 90 %    │
 │                                      │         │            │(scãdere liniara│
 │                                      │  >500   │            │        90%     │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
 │Combustibili lichizi, instalaţii      │ 50-300  │   1700     │                │
 │existente                             �-500  │ 1700-400   │                │
 │                                      │         │ (scãdere   │                │
 │                                      │         │ liniara)   │                │
 │                                      │ >500    │   400      │                │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
 │Combustibili gazosi, în general,      │         │            │                │
 │instalaţii noi şi existente           │         │     35     │                │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
 │Gaze lichefiate, instalaţii noi şi    │         │            │                │
 │existente                             │         │      5     │                │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
 │Gaze cu valoare calorica scãzutã (de  │         │  noi: 400  │                │
 │ex. din gazeificarea reziduurilor de  │         │ existente: │                │
 │rafinare sau din combustia gazelor de │         │     800    │                │
 │la cuptoarele de cocs)                │         │            │                │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
 │Gazul de la furnalele înalte          │         │  noi: 200  │                │
 │                                      │         │ existente: │                │
 │                                      │         │   800      │                │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
 │Instalaţii noi de combustie din       │ >50     │    600     │                │
 │rafinarii (media tuturor instalaţiilor│(total   │            │                │
 │noi de combustie)                     │capaci-  │            │                │
 │                                      │tate ra- │            │                │
 │                                      │finarii) │            │                │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
 │Instalaţii existente de combustie din │         │            │                │
 │rafinarii (media tuturor instalaţiilor│         │            │                │
 │de combustie existente)               │         │    1000    │                │
 └──────────────────────────────────────┴─────────┴────────────┴────────────────┘


--------------
*a) în special, valorile limita nu se aplica:
- instalaţiilor, cum ar fi cuptoarele de reincalzire şi cuptoarele de tratament termic, în care produsele de combustie sunt utilizate direct pentru încãlzirea, uscarea sau orice alt tratament al obiectelor sau materialelor;
- instalaţiilor de post-combustie, adicã orice dispozitiv tehnic care serveşte la purificarea gazelor industriale prin combustie şi care nu funcţioneazã ca o instalatie de combustie independenta;
- instalaţiilor utilizate pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitica;
- instalaţiilor utilizate pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf;
- reactoarele utilizate în industria chimica;
- bateriilor de cuptoare de cocs;
- recuperatoarelor Cowper (pentru preincalzirea aerului);
- incineratoarelor de deşeuri;
- instalaţiilor echipate cu motoare Diesel, cu benzina sau cu gaz, sau cu turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat.
*b) Conţinutul de referinta în O(2) este de 6 % pentru combustibili solizi şi de 3 % pentru alţi combustibili.
*c) 400 pentru titeiul greu al cãrui conţinut în sulf este mai mic de 0.25 %.
*d) Dacã o instalatie atinge 300 mg/Nmc SO(2), atunci aceasta poate fi exceptatã de la aplicarea randamentului de epurare.
10. Motorina:

Tabelul 2. Valorile limita ale conţinutului de sulf din motorina*a)


 ┌────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
 │                            │ Conţinutul în sulf (procente din greutate)│
 ├────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
 │   Motorina                 │ < 0,2 dupã 1 iulie 2000                   │
 │                            │ < 0.1 dupã 1 ianuarie 2008                │
 └────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘


-------------
*a) "Motorina" reprezintã orice produs petrolier cu HS 2710 sau orice alt produs petrolier care, din cauza limitelor de distilare, face parte din categoria distilatelor medii destinate utilizãrii drept combustibil şi din care cel puţin 85 % în volum, inclusiv pierderile de la distilare, se distileaza la 350°C. Carburanţii utilizaţi pentru vehiculele rutiere şi de alt tip şi pentru tractoarele agricole sunt excluşi din aceasta definitie. Motorina utilizata la transportul maritim se include în aceasta definitie dacã satisface descrierea de mai sus sau dacã are vascozitatea sau densitatea cuprinsã în domeniile de vascozitate sau densitate definite pentru distilatele maritime din tabelul 1 al normei ISO 8217 (1996).

11. Instalaţiile Claus: pentru instalaţiile care produc mai mult de 50 Mg de sulf pe zi:
(a) desulfurizarea în proporţie de 99,5 % pentru instalaţiile noi;
(b) desulfurizarea în proporţie de 97 % pentru instalaţiile existente.

12. Producţia dioxidului de titan: în instalaţiile noi şi existente, resturile rezultate din fazele de asimilare şi calcinare din procesul de fabricaţie al dioxidului de titan trebuie sa fie reduse la o valoare care sa nu depãşeascã 10 Kg SO(2) echivalent pe Mg de dioxid de titan produs.


5. Canada
13. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf provenit de la surse fixe noi care intra în categoria urmãtoarelor surse fixe, vor fi determinate pe baza informaţiilor disponibile privind tehnicile şi nivelurile de reducere, inclusiv valorile limita aplicate în alte tari şi pe baza urmatorului document: Canada Gazette, Partea I. Ministerul Mediului. Emisii ale centralelor termice - Linii directoare naţionale pentru surse fixe noi. 15 mai 1993, p. 1633-1638.

C Statele Unite ale Americii
14. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf provenit de la surse fixe noi sunt indicate în urmãtoarele documente, corespunzãtoare diferitelor categorii de surse fixe luate în considerare:
(a) pentru generatoarele de aburi ale companiilor publice de electricitate - Codul reglementãrilor federale (CF.R.), titlul 40, partea 60, secţiunile D şi Da;
(b) pentru generatoarele de aburi din sectoarele industriale, comerciale şi instituţionale - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunile Db şi Dc;
(c) pentru instalaţiile de producere a acidului sulfuric - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea H;
(d) pentru rafinariile de petrol - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea J;
(e) pentru topitoriile de cupru - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea P;
(f) pentru topitoriile de zinc - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Q;
(g) pentru topitoriile de plumb - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea R;
(h) pentru turbinele fixe cu gaz - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea GG;
(i) pentru instalaţiile de tratare a gazelor naturale continentale - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea LLL;
(j) pentru incineratoarele de deşeuri urbane - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Ea şi Eb;
(k) pentru incineratoarele de deşeuri spitaliceşti/medicale/ infectioase - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Ec.

Nota
*1) Supravegherea trebuie sa fie inteleasa ca o activitate globalã ce include mãsurarea emisiilor, bilanţul de masa, etc. Supravegherea se poate face în mod continuu sau intermitent.


ANEXA V

VALORILE LIMITA ALE EMISIILOR OXIZILOR DE AZOT PROVENIND DE LA SURSE FIXE

1. Secţiunea A se aplica Pãrţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplica pentru Canada, iar secţiunea C se aplica Statelor Unite ale Americii.

A. Pãrţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii
2. În sensul secţiunii A, se desemneazã prin valoare limita, cantitatea de substanta gazoasa continuta în gazele reziduale ale unei instalaţii, valoare care nu trebuie depãşitã, în cazul în care nu exista alte precizãri, valoarea limita se calculeazã în unitãţi de masa de poluant pe volum de gaz rezidual (exprimatã în mg/mc) în condiţii normale de temperatura şi presiune pentru gazele uscate (volum la 273,15 K, 101,3 kPa). În ceea ce priveşte conţinutul de oxigen din gazele afluente, se vor retine valorile indicate în tabelele de mai jos pentru fiecare categorie de surse. Dilutia efectuatã în scopul diminuãrii concentratiilor de poluanti din gazele reziduale nu este permisã. Valorile limita se aplica în general NO şi NO(2), desemnaţi în mod curent prin NO(x), exprimati ca NO(2). Fazele de pornire, oprire şi operaţiile de întreţinere sunt excluse.
3. Emisiile trebuie supravegheate în toate cazurile*1). Respectarea valorilor limita trebuie sa fie verificata. Se pot aplica metode diferite de verificare care pot include masurari continue sau intermitente, metode convenite sau orice alta metoda cu aplicabilitate tehnica larga.
4. Metodele de prelevare şi analiza a probelor de poluanti, ca şi metodele pentru mãsurãtorile de referinta necesare etalonarii sistemelor de mãsura trebuie sa fie conforme cu normele stabilite de Comitetul European de Standardizare (CEN) sau de Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO), în perioada perfectarii normelor CEN sau ISO se vor aplica normele naţionale.
5. Mãsurãtorile emisiilor trebuie efectuate continuu dacã emisiile de SO(2) depãşesc 75 Kg/ora.
6. În cazul mãsurãtorilor continue pentru instalaţiile noi, se considera ca sunt respectate normele de emisie dacã valorile medii zilnice nu depãşesc valoarea limita şi dacã nici o valoare orara nu depãşeşte cu 100 % valoarea limita.
7. În cazul mãsurãtorilor continue pentru instalaţiile existente, se considera ca normele de emisie sunt respectate dacã: (a) nici una dintre valorile medii lunare nu depãşeşte valoarea limita; şi (b) 97 % din toate valorile medii calculate pentru 48 ore nu depãşesc 110 % din valorile limita.
8. În cazul mãsurãtorilor discontinue, ca o cerinta minima a respectãrii normelor de emisie, trebuie ca valoarea medie determinata în funcţie de un numãr convenabil de masurari efectuate în condiţii reprezentative sa nu depãşeascã valoarea normei de emisie.
9. Cazanele de aburi şi dispozitivele de încãlzire industriala cu o putere termica nominalã mai mare ca 50 MW(th):

Tabelul 1. Valorile limita pentru emisiile de NO(x) provenite de la cazanele de aburi*a)


 ┌────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
 │                                                        │    Valoarea limita│
 │                                                        │      (mg/Nmc)*b)  │
 ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │ Combustibili solizi, instalaţii noi:                   │                   │
 ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │ - Cazane de aburi 50-100 MW(th)                        │        400        │
 │ - Cazane de aburi 100-300 MW(th)                       │        300        │
 │ - Cazane de aburi > 300 MW(th)                         │        200        │
 ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │ Combustibili solizi, instalaţii existente:             │                   │
 │ - Solizi, în general                                   │       650         │
 │ - Solizi, cu mai puţin de 10 % compuşi                 │                   │
 │   organici volatili                                    │      1300         │
 ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │ Combustibili lichizi, instalaţii noi:                  │                   │
 │ - Cazane de aburi 50-100 MW(th)                        │       400         │
 │ - Cazane de aburi 100-300 MW(th)                       │       300         │
 │ - Cazane de aburi > 300 MW(th),                        │       200         │
 ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │ Combustibili lichizi, instalaţii existente             │       450         │
 ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │ Combustibili gazosi, instalaţii noi:                   │                   │
 │ Combustibil: gaze naturale                             │                   │
 │ - Cazane de aburi 50-300 MW(th)                        │       150         │
 │ - Cazane de aburi > 300 MW(th)                         │       100         │
 │ Combustibil: toate celelalte gaze                      │       200         │
 ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │ Combustibili gazosi, instalaţii existente              │       350         │
 └────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘


------------
*a) În special, valorile limita nu se aplica:
- instalaţiilor, cum ar fi cuptoarele de reincalzire şi cuptoarele de tratament termic, în care produsele de combustie sunt utilizate direct pentru încãlzirea, uscarea sau orice alt tratament al obiectelor sau materialelor;
- instalaţiilor de post-combustie, adicã orice dispozitiv tehnic care serveşte la purificarea gazelor reziduale prin combustie şi care nu funcţioneazã ca o instalatie de combustie independenta;
- instalaţiilor utilizate pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitica;
- instalaţiilor utilizate pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf;
- reactoarele utilizate în industria chimica;
- bateriile de cuptoare de cocs;
- recuperatoare Cowper;
- incineratoare de deşeuri;
- instalaţii echipate cu motoare Diesel, cu benzina sau cu gaz, sau turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat.
*b) Aceste valori nu sunt aplicabile cazanelor de aburi care funcţioneazã mai puţin de 500 ore pe an. Conţinutul de referinta în O(2) este de 6 % pentru combustibilii solizi şi de 3 % pentru alţi combustibili.
10. Turbinele cu combustie care au o putere termica nominalã mai mare de 50 MW(th): valorile limita ale emisiilor de NO(X) exprimate în mg/Nmc (cu un conţinut de O(2) de 15 %) sunt calculate pentru o singura turbina. Valorile limita indicate în tabelul 2 se aplica numai turbinelor a cãror sarcina este mai mare de 70 %.

Tabelul 2. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite de la turbinele cu combustie continentala


 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
 │  > 50 MW(th) (Putere termica nominalã              │      Valoarea limita   │
 │           în condiţii ISO)                         │         (mg/Nmc)       │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │ Instalaţii noi, gaze naturale*a)                   │            50*b)       │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │ Instalaţii noi, combustibili lichizi*c)            │           120          │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │ Instalaţii existente, toţi combustibilii*d)        │                        │
 │ Gaze naturale                                      │          150           │
 │ Combustibili lichizi                               │          200           │
 └────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘


--------------
*a) Gaz natural este metanul existent în stare naturala al cãrui conţinut în gaze inerte sau alţi constituenti nu depãşeşte 20 % în volum,
*b)75 mg/Nmc în cazul:
- turbinelor de combustie utilizate în instalaţiile de producţie combinata a caldurii şi electricitatii;
- turbinelor de combustie care antreneaza un compresor pentru alimentarea reţelei publice de distribuţie a gazelor.
În cazul turbinelor cu combustie care nu se încadreazã în nici una din categoriile menţionate anterior, dar al cãror randament determinat în condiţiile ISO este mai mare de 35 %, valoarea limita este de 50*n/35, unde n este randamentul turbinei cu combustie exprimat în procente (şi determinat în condiţiile ISO),
*c) Aceasta valoare limita se aplica numai turbinelor cu combustie care utilizeazã distilate uşoare şi medii;
*d) Aceste valori nu se aplica turbinelor cu combustie care funcţioneazã mai puţin de 150 ore pe an.
11. Producţia de ciment:

Tabelul 3. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite din producţia de ciment*a)


 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
 │                                                    │      Valoarea limita   │
 │                                                    │         (mg/Nmc)       │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │  Instalaţii noi [10 % O(2)]                        │                        │
 │  - cuptoare uscate                                 │         500            │
 │  - alte cuptoare                                   │         800            │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │   Instalaţii existente [10 % O(2)]                 │        1200            │
 └────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘


------------
*a) Instalaţii de producere a cimentului cliinker în cuptoare rotative cu o capacitate mai mare de 500 Mg/zi sau în alte tipuri de cuptoare cu o capacitate mai mare de 500 Mg/zi.

12. Motoare fixe:

Tabelul 4. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite de la motoare fixe noi


 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
 │Putere, caracteristici tehnice, tip de combustibil  │    Valoarea limita     │
 │                                                    │         (mg/Nmc)       │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │ Motoare cu scanteie (=Otto), în 4 timpi, > 1MW(th) │                        │
 │ - motoare cu amestec slab                          │          250           │
 │ - alte tipuri de motoare                           │          500           │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │ Motoare cu aprindere prin compresie                │                        │
 │ (=Diesel), > 5 MW(th)                              │                        │
 │ - carburant : gaz natural (cu aprindere prin jet)  │          500           │
 │ - carburant : petrol greu                          │          600           │
 │ - carburant : motorina                             │          500           │
 └────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘


-------------
*a) Aceste valori nu se aplica motoarelor care funcţioneazã mai puţin de 500 ore/an. Conţinutul de referinta în O(2) este de 5 %.
13. Producerea şi prelucrarea metalelor:

Tabelul 5. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite din producţia siderurgica primara a flerului şi otelului*a)


 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
 │Putere, caracteristici tehnice, tip de combustibil  │    Valoarea limita     │
 │                                                    │         (mg/Nmc)       │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │ Instalaţii de aglomerare noi şi existente          │          400           │
 └────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘


--------------
*a) Producerea şi prelucrarea metalelor: instalaţii de coacere sau aglomerare a minereurilor, topitorii sau otelarii (prima sau a doua ardere), inclusiv cele cu activitate continua, având o capacitate mai mare de 2,5 mg/ora, instalaţii de prelucrare a metalelor feroase (laminoare la cald > 20 mg/ora oţel brut).

14. Producţia de acid nitric:

Tabelul 6. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) eliberate de instalaţiile de producere a acidului nitric, cu excepţia unitãţilor de concentrare a acidului


 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
 │Putere, caracteristici tehnice, tip de combustibil  │    Valoarea limita     │
 │                                                    │         (mg/Nmc)       │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │ Instalaţii noi                                     │        350             │
 │ Instalaţii existente                               │        450             │
 └────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘



B. Canada
15. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot care provin din instalaţii fixe noi ce fac parte din categoriile de surse fixe enumerate mai jos se vor determina pe baza informaţiilor disponibile asupra tehnicilor şi nivelurilor de reducere, inclusiv valorile limita aplicate în alte tari şi pe baza documentelor ulterioare:
(a) Consiliul canadian al ministrilor mediului (CCME). Linii directoare privind emisiile naţionale pentru turbinele fixe cu combustie. Decembrie 1992. PN1072;
(b) Canada Gazette, Partea I. Ministerul Mediului. Emisii ale centralelor termice - Linii directoare naţionale pentru surse fixe noi, 15 mai 1993, p. 1633 - 1638; şi
(c) CCME. Linii directoare naţionale privind emisiile cuptoarelor de ciment. Martie 1998. PN1284.
C. Statele Unite ale Americii
16. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de NO(X) care provin din sursele fixe noi ce fac parte din categoriile de surse fixe enumerate mai jos sunt indicate în documentele urmãtoare:
(a) Instalaţii cu cãrbune ale serviciilor publice de distribuţie - Codul reglementãrilor federale (C.F.R.), titlul 40, partea 76;
(b) Generatoare de aburi ale companiilor publice de electricitate - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea D şi Da;
(c) Generatoare de aburi din sectorul industrial, comercial şi institutional - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Db;
(d) Uzinele de producere a acidului azotic - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea G;
(e) Turbine fixe cu gaze - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea GG;
(f) Incineratoare de deşeuri urbane - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunile Ea şi Eb;
(g) Incineratoare de deşeuri spitaliceşti/medicale/infectioase - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Ec.

Nota
*1) Supravegherea trebuie sa fie inteleasa ca o activitate globalã ce include mãsurarea emisiilor, bilanţul de masa, etc. Supravegherea se poate face în mod continuu sau intermitent.


ANEXA VI

VALORILE LIMITA ALE EMISIILOR DE COMPUŞI
ORGANICI VOLATILI PROVENIŢI DIN SURSE STATIONARE

1. Secţiunea A se aplica Pãrţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplica pentru Canada, iar secţiunea C se aplica Statelor Unite ale Americii.

A. Pãrţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii
2. Prezenta secţiune a prezentei anexe se referã la sursele fixe de emisie a compusilor organici volatili non-metanici (COVNM), enumerati la alin. (8)-(21). Secţiunea nu se aplica instalaţiilor sau Pãrţilor din instalaţii utilizate în cercetare-dezvoltare sau pentru testarea produselor sau tehnologiilor noi (unitãţi-pilot). Valorile limita sunt prezentate în tabele pentru sectoare specifice. Valorile limita se referã, în general, la consumul de solventi sau la debitul de masa al emisiilor. Dacã un operator executa mai multe activitãţi care se înscriu în aceeaşi sub-rubrica, în aceeaşi instalatie şi în acelaşi amplasament, atunci consumul de solvent sau debitul de masa al emisiilor corespunzãtoare acestor activitãţi se insumeaza. Dacã nu s-a fixat nici un prag, atunci valoarea limita indicatã se aplica ansamblului instalaţiilor.
3. În sensul secţiunii A a prezentei anexe:
(a) "stocarea şi distribuţia produselor petroliere" reprezintã incarcatura camioanelor, vagoanelor cisterna, barjelor şi vaselor de transport maritim la depozite şi la centrele de expediere ale rafinariilor, cu excepţia realimentarii vehiculelor la staţiile-service care sunt menţionate în documentele referitoare la sursele mobile;
(b) "acoperirea cu adeziv" reprezintã orice procedeu de aplicare a unui adeziv pe o suprafata, cu excepţia aplicãrii adezivilor şi a caserarilor legate de procesele de imprimare şi de stratificare a lemnului şi materialelor plastice;
(c) "stratificarea lemnului şi a materialelor plastice" reprezintã orice procedeu de lipire a lemnului şi/sau al materialelor plastice pentru a se obţine produse stratificate;
(d) "procedeele de acoperire" reprezintã aplicarea unor suprafeţe metalice sau plastice pe maşinile particulare, cabinele de camioane, camioane, autobuze sau pe suprafeţe de lemn printr-un procedeu prin care unul sau mai multe straturi subtiri, continue dintr-o substanta de acoperire este/sunt aplicat/aplicate pe:
(i) vehicule noi definite (mai jos) ca vehicule de categoria M1 şi N1, în mãsura în care acestea sunt tratate în aceeaşi instalatie ca şi vehiculele din categoria M1;
(ii) cabinele camioanelor definite ca habitaclul conducatorului şi orice habitaclu integrat destinat echipamentului tehnic al vehiculelor de categoriile N2 şi N3;
(iii) camionetele şi camioanele definite ca vehicule de categoriile N1, N2 şi N3, cu excepţia cabinelor de camion;
(iv) autocarele definite ca vehicule de categoriile M2 şi M3;
(v) alte suprafeţe metalice şi plastice, inclusiv cele ale avioanelor, navelor, trenurilor, etc., suprafeţe din lemn şi suprafeţe textile, film şi hârtie.
Aceasta categorie de surse nu include acoperirea substratului cu metal prin tehnici elecroforetice sau de pulverizare cu substanţe chimice. Dacã procesul de acoperire a unui articol comporta o faza în cursul cãreia este imprimat acelaşi articol, atunci aceasta faza de imprimare se considera ca fãcând parte din procesul de acoperire. Operaţiile de imprimare efectuate ca activitate separatã nu sunt incluse. Conform prezentei definiţii:
- vehiculele M1 sunt cele destinate transportului de persoane şi au cel mult 8 locuri, în afarã locului soferului;
- vehiculele M2 sunt cele destinate transportului de persoane, care au mai mult de 8 locuri, în afarã locului soferului şi a cãror masa maxima nu depãşeşte 5 tone;
- vehiculele M3 sunt cele destinate transportului de persoane, au mai mult de 8 locuri, în afarã locului soferului şi a cãror masa maxima depãşeşte 5 tone;
- vehiculele N1 sunt cele destinate transportului de mãrfuri şi au o masa maxima care nu depãşeşte 3,5 tone;
- vehiculele N2 sunt cele destinate transportului de mãrfuri şi au o masa mai mare de 3,5tone, dar care nu depãşesc 12 tone;
- vehiculele N3 sunt cele destinate transportului de mãrfuri şi a cãror masa maxima depãşeşte 12 tone;
(e) "acoperirea bobinelor" reprezintã izolarea bobinelor prin lame de oţel, oţel inoxidabil sau oţel stratificat, benzi din aliaj de cupru sau aluminiu şi care formeazã o izolatie peliculara sau stratificata;
(f) "curatarea uscata" reprezintã orice procedeu industrial sau comercial care utilizeazã compuşi organici volatili (COV) într-o instalatie de curatare a izolatiilor, a articolelor de mobilier şi a altor bunuri de consum similare, cu excepţia curatarii manuale a petelor sau în industria textila şi de confecţii;
(g) "producerea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi a adezivilor" reprezintã fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi a adezivilor, precum şi a produselor intermediare în mãsura în care acestea sunt obţinute în aceeaşi instalatie prin amestecul pigmentilor, rasinilor şi a substanţelor adezive cu solventi organici sau alte suporturi. Aceasta categorie include, de asemenea, dispersia, pre-dispersia, obţinerea vascozitatii necesare şi impachetarea produselor finite;
(h) "tipãrirea" reprezintã orice procedeu de reproducere a textelor sau a ilustratiilor în care cerneala este transpusa pe o suprafata cu ajutorul unei forme imprimante. Aceasta se aplica sub-procedeelor urmãtoare:
(i) flexografie: procedeu de imprimare prin care este utilizata o forma imprimanta de fotopolimeri elastici sau cauciuc, ale carei elemente imprimante sunt dispuse în relief în raport cu elementele non-vizibile; cerneala folositã este lichidã şi se usucã prin evaporare;
(ii) tipãrirea pe rotativa offset prin termofixare: procedeu de imprimare pe rotativa cu hârtia în sul care utilizeazã o forma imprimanta ale carei elemente imprimante şi elemente non-imprimante sunt în acelaşi plan. Prin tipãrirea pe rotative cu hârtia în sul se înţelege ca masina este alimentata prin intermediul unei bobine de hârtie şi nu prin intermediul unor foi de hârtie separate. Partea non-imprimanta este astfel tratata încât sa absoarba apa şi sa respingã cerneala. Elementele imprimante sunt astfel tratate pentru a primi şi transfera cerneala pe suprafata de tipãrire, Evaporarea se face într-un cuptor în care suportul imprimat este încãlzit cu aer cald;
(iii) rotogravura editoriala: procedeu de tipãrire, cu cerneluri pe baza de toluen, a hârtiei destinatã revistelor, brosurilor, cataloagelor sau altor produse similare;
(iv) rotogravura: procedeu de tipãrire ce utilizeazã o forma imprimanta cilindrica ale carei elemente imprimante sunt sub forma de creasta în raport cu elementele non-imprimante, cerneala folositã este lichidã şi se usucã prin evaporare. Crestele sunt umplute cu cerneala şi excedentul de pe elementele non-imprimante este îndepãrtat înainte ca suprafata de imprimat sa între în contact cu cilindrul, fãrã sa absoarba cerneala dintre creste;
(v) tipãrirea serigrafica pe rotativa: procedeu de tipãrire pe rotative cu bobine în care cerneala este trimisa pe suprafata de tipãrit prin intermediul unei forme imprimante poroase, ale carei elemente imprimante sunt deschise, iar cele non-imprimante sunt obturate; cerneala utilizata este lichidã şi se usucã prin evaporare. Prin tipãrirea pe rotativa cu hârtie în sul se înţelege ca masina este alimentata prin intermediul unei bobine şi nu prin intermediul unor foi separate;
(vi) contracolajul asociat unui procedeu de imprimare: alipirea a doua sau mai multe materiale suple pentru obţinerea produselor contracolate;
(vii) lacuirea: procedeu constând din aplicarea unui lac pe o suprafata supla sau a unei vopsele adezive în scopul asigurãrii ulterioare a unei etanseizari a ambalajului;
(i) "fabricarea de produse farmaceutice" reprezintã sinteza chimica, fermentatia, extractia, formarea şi finisarea produselor farmaceutice şi, dacã aceasta se produce în acelaşi loc, fabricarea produselor intermediare;
(j) "conversia cauciucului natural sau sintetic" reprezintã orice proces de amestecare, sfaramare, dozare, calandrare, extruzare şi vulcanizare aplicabile cauciucului natural sau sintetic, precum şi operaţiile suplimentare care transforma cauciucul natural sau sintetic în produse finite;
(k) "curatarea suprafeţelor" reprezintã, cu excepţia curatarii uscate, orice procedee, mai ales degresarea, care utilizeazã solventi organici pentru ca suprafata materialelor sa devinã neteda. O curatare care implica mai mult de o faza înainte sau dupã orice alta faza de tratament este consideratã ca o singura operaţie. Aceasta operaţie priveşte curatarea suprafeţelor şi nu a echipamentelor;
(l) "extractia grasimilor vegetale şi animale şi rafinarea uleiurilor vegetale" reprezintã extractia uleiurilor vegetale din seminţe şi din alte materii vegetale, tratarea reziduurilor uscate destinate producerii hranei pentru animale şi purificarea grasimilor şi a uleiurilor vegetale care provin din seminţe şi din materii vegetale sau animale;
(m) "refinisarea autovehiculelor" reprezintã orice operaţie industriala sau comercialã de acoperire a suprafeţelor, dar şi operaţiile de degresare conexe constând în:
(i) aplicarea unei vopsele asupra unui vehicul rutier sau asupra unei pãrţi dintr-un asemenea vehicul în cadrul lucrãrilor de reparaţii, de conservare sau de decorare a unui vehicul efectuate în afarã unitãţilor de construcţie, sau
(ii) aplicarea unei vopsele pe un vehicul rutier sau pe o parte din acest vehicul, cu ajutorul materialelor de finisare, atunci când aceasta operaţie nu se realizeazã pe linia de fabricaţie, sau
(iii) aplicarea unei vopsele pe remorci (inclusiv pe semi-remorci);
(n) "impregnarea suprafeţelor de lemn" reprezintã orice procedeu de impregnare a lemnului cu un agent de conservare;
(o) "condiţii normale" reprezintã temperatura de 273,15 K şi presiune de 101,3 kPa;
(p) "COVNM" reprezintã orice compuşi organici, alţii decât metanul, a cãror presiune de vapori este cel puţin 0,01 kPa la 273,15 K sau a cãror volatilitate este comparabila în condiţiile de aplicare indicate;
(q) "gaze reziduale" reprezintã gazele care conţin COVNM sau alţi poluanti şi care, în fazele finale, sunt eliminati în atmosfera printr-un cos sau printr-un dispozitiv anti-emisie. Debitele volumetrice sunt exprimate în mc/ora în condiţii normale;
(r) "emisii accidentale de COVNM" reprezintã orice emisie în atmosfera, sol sau apa a unor COVNM, care nu face parte din gazele reziduale şi, de asemenea, dacã nu este altfel specificat, a solventilor continuti în produse. Emisiile accidentale cuprind emisiile de COVNM necaptate care scapa în mediu prin ferestre, usi, esapamente şi alte deschideri similare. Valorile limita care sunt indicate mai jos pentru emisiile accidentale sunt calculate cu ajutorul unui plan de gestiune a solventilor (vezi apendicele I al prezentei anexe);
(s) "totalul emisiilor COVNM" reprezintã suma emisiilor accidentale de COVNM şi a emisiilor de COVNM din gazele reziduale;
(t) "solventi utilizaţi" reprezintã cantitatea de solventi organici puri sau continuti în preparate, inclusiv solventii reciclati în instalaţii care sunt utilizaţi pentru efectuarea unei operaţii şi care sunt contabilizati de fiecare data când sunt utilizaţi;
(u) "valoare limita" reprezintã concentraţie maxima a unei substanţe gazoase conţinute în gazele reziduale ale unei instalaţii, care nu trebuie sa fie depãşitã într-o funcţionare normalã. Dacã nu exista alte indicaţii, atunci aceasta trebuie calculatã în funcţie de raportul masei de poluant fata de volumul gazelor reziduale (exprimat în mg/Nmc, dacã nu se specifica altfel), presupunand condiţii normale de temperatura şi presiune pentru gazele uscate. Pentru instalaţiile care utilizeazã solventi, valorile limita sunt furnizate în unitãţi de masa pe unitate caracteristica a operaţiilor respective. Volumele de gaz care sunt adãugate gazelor reziduale pentru rãcire sau dilutie nu se iau în considerare la determinarea concentratiei masei de poluant din gazele reziduale. Valorile limita privesc în general toţi compusii organici volatili, alţii decât metanul (nu se face nici o alta distincţie în funcţie de reactivitate sau de toxicitate, de exemplu);
(v) "funcţionare normalã" reprezintã toate fazele de funcţionare, cu excepţia operaţiilor de pornire şi de oprire sau de întreţinere a instalaţiilor;
(w) "substantele dãunãtoare sãnãtãţii umane" sunt împãrţite în doua categorii:
(i) COV halogenati care prezintã un risc potenţial al efectelor ireversibile;
(ii) substantele periculoase care sunt cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, care pot produce cancer, pericole genetice ereditare sau cancer prin inhalare, care pot diminua fecunditatea sau care pun în pericol viata fatului.
4. Trebuie satisfacute urmãtoarele cerinţe;
(a) trebuie supravegheate emisiile de COVNM*1) şi trebuie verificata respectarea valorilor limita. Se pot aplica diferite metode de verificare: masurari continue sau intermitente, aprobarea tip sau orice alte metode valabile din punct de vedere tehnic; în plus, aceste metode trebuie sa fie viabile pe plan economic;
(b) concentratiile poluantilor atmosferici din conductele de evacuare a gazelor trebuie sa fie mãsurate într-un mod reprezentativ. Metodele de prelevare şi de analiza a probelor tuturor poluantilor, ca şi metodologia mãsurãtorilor de referinta necesare etalonarii sistemelor de mãsura trebuie sa fie conforme cu normele stabilite de Comitetul European de Standardizare (CEN) sau de cãtre Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO), în perioada perfectarii normelor CEN sau ISO se aplica normele naţionale;
(c) dacã se cer masurari ale emisiilor de COVNM, acestea trebuie efectuate continuu dacã emisiile de COVNM reprezintã mai mult de 10 Kg carbon organic total/ora în conducta de evacuare situata în aval fata de instalatia de reducere a emisiilor şi dacã durata de funcţionare depãşeşte 200 ore pe an. Pentru orice alte instalaţii, emisiile trebuie sa facã, cel puţin, obiectul unor masurari intermitente. În vederea conformarii la normele admise, este posibil sa se recurgã şi la alte metode, cu condiţia ca acestea sa fie de rigurozitate egala;
(d) în cazul mãsurãtorilor continue, pentru ca normele de emisie sa fie respectate, trebuie ca media zilnica sa nu depãşeascã valoarea limita la funcţionarea normalã şi ca nici o medie orara sa nu depãşeascã cu 150 % valorile limita. În vederea conformarii la normele admise, este posibil sa se recurgã şi la alte metode, cu condiţia ca acestea sa fie de rigurozitate egala;
(e) în cazul mãsurãtorilor intermitente, pentru ca normele de emisie sa fie respectate, trebuie ca valoarea medie a tuturor prelevarilor sa nu depãşeascã valoarea limita şi ca nici o medie orara sa nu depãşeascã cu 150 % valoarea limita. În vederea conformarii cu normele admise, este posibil sa se recurgã şi la alte metode, cu condiţia ca acestea sa fie de rigurozitate egala;
(f) trebuie luate toate precautiile necesare în vederea reducerii la minimum a emisiilor de COVNM la pornirea şi oprirea instalaţiilor, dar şi în cazul unei funcţionari anormale;
(g) mãsurãtorile nu sunt necesare dacã nu este necesarã instalarea unui dispozitiv anti-emisie la sfârşitul procesului de fabricaţie şi dacã se poate arata ca valorile limita nu sunt depasite.
5. Pentru gazele reziduale trebuie aplicate urmãtoarele valori limita, în afarã cazului când exista alte indicaţii:
(a) 20 mg substanta/mc pentru evacuarile de compuşi organici volatili halogenati (care sunt desemnaţi ca având efecte potenţiale reversibile), al cãror debit masic total este mai mare sau egal cu 100 g/ora;
(b) 2 mg/mc (aceasta valoare corespunde masei totale a diferiţilor compuşi) pentru evacuarile compusilor organici volatili (cãrora li se aplica urmãtoarele fraze de risc: pot sa provoace cancerul, pot sa provoace efecte genetice periculoase ereditare, pot sa provoace cancerul prin inhalare, pot pune în pericol viata fatului, pot diminua fecunditatea), al cãror debit masic total este mai mare sau egal cu 10 g/ora.
6. În cazul categoriilor de surse enumerate la alin. (9) - (21) sunt prevãzute urmãtoarele dispoziţii:
(a) în locul aplicãrii valorilor limita pentru instalaţiile indicate mai jos, operatorii unei instalaţii pot fi autorizaţi sa aplice un program de reducere (vezi apendicele II al prezentei anexe), al cãrui scop este sa le permitã obţinerea, prin alte mijloace, a reducerii emisiilor echivalente celor care ar fi fost obţinute prin aplicarea valorilor limita indicate; şi
(b) în ceea ce priveşte emisiile accidentale de COVNM, valorile indicate mai jos pentru aceste emisii trebuie aplicate ca valori limita. Totuşi, dacã se demonstreaza autoritãţii competente ca, în cazul unei instalaţii, aceasta valoare nu este aplicabilã pe plan tehnic şi economic, atunci autoritatea competenta poate acorda o derogare pentru aceasta instalatie cu condiţia sa nu apara riscuri semnificative pentru sãnãtate şi mediu. Pentru fiecare derogare, operatorul trebuie sa demonstreze autoritãţii competente ca utilizeazã cea mai buna tehnica disponibilã.
7. Valorile limita pentru emisiile compusilor organici volatili care provin din categoriile de surse definite la alin. (3) sunt cele indicate la alin. (8)-(21).
8. Stocarea şi distribuirea produselor petroliere:

Tabelul 1. Valorile limita ale emisiilor de compuşi organici volatili care provin din operaţii de stocare şi de distribuţie a produselor petroliere, cu excepţia operaţiilor de încãrcare a navelor maritime


 ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────┐
 │ Capacitate, caracteristici tehnice,     │  Valoarea prag    │Valoarea limita│
 │            alte specificaţii            │                   │               │
 ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │ Unitãţi de recuperare a vaporilor care  │  5000 mc debit    │  10gCOV/Nmc,  │
 │ deservesc instalaţiile de stocare şi de │ anual de produse  │   inclusiv    │
 │ distribuţie din depozitele rafinariilor │    petroliere     │    metanul    │
 │ sau din terminale                       │                   │               │
 └─────────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────────────┘



Nota: Vaporii produşi în cursul operaţiilor de umplere a rezervoarelor de stocare a produselor petroliere trebuie sa fie recuperati fie în alte rezervoare de stocare, fie în dispozitive anti-emisie care respecta valorile limita indicate în tabelul de mai sus.

9. Acoperiri cu adezivi:

Tabelul 2. Valorile limita pentru emisiile de COVNM care provin din aplicarea izolatiilor adezive


 ┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬─────────────────┐
 │ Capacitate,  caracteristici │ Valoarea prag │ Valoarea   │Valoarea limita  │
 │ tehnice, alte specificaţii  │pentru consumul│  limita    │pentru emisiile  │
 │                             │   de solvent  │            │accidentale de   │
 │                             │    (Mg/an)    │            │COVNM (% de      │
 │                             │               │            │solvent utilizat)│
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┤
 │ Fabrici de incaltaminte;    │      >5       󧓡 g solvent│                 │
 │ instalaţii noi şi existente │               │ pe pereche │                 │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┤
 │ Alte acoperiri cu adezivi,  │     5-15      │  50*a)     │      25         │
 │ cu excepţia incaltamintei;  │               │mg C/Nmc    │                 │
 │ instalaţii noi şi instalaţii│               │            │                 │
 │ existente                   │      >15      │  50*a)     │      20         │
 │                             │               │mg C/Nmc    │                 │
 └─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴─────────────────┘


-------------
*a) Dacã tehnicile respective permit reutilizarea solventului recuperat, atunci valoarea limita este de 150 mgC/Nmc.

10. Stratificarea lemnului şi a materialelor plastice:

Tabelul 3. Valorile limita pentru emisiile de COVNM care provin din stratificarea lemnului şi a materialelor plastice


 ┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │ Valoarea prag pentru      │Valoarea limita │
 │  tehnice, alte specificaţii │consumul de solvent(Mg/an) │pentru emisiile │
 │                             │                           │totale de COVNM │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────┤
 │Stratificarea lemnului şi a  │                           │                │
 │materialelor plastice:       │                           │                │
 │instalaţii noi şi instalaţii │        >5                 │  30g COVNM/mp  │
 │existente                    │                           │                │
 └─────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────┘



11. Procese de vopsire (suprafeţe metalice şi plastice ale automobilelor, cabinelor de camion, camioanelor, autobuzelor, suprafeţe de lemn):

Tabelul 4. Valorile limita ale emisiilor COVNM care provin din procese de vopsire în industria automobilelor


 ┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │ Valoarea prag pentru      │Valoarea limita*b)│
 │  tehnice, alte specificaţii │  consumul de solvent      │pentru emisiile   │
 │                             │     (Mg/an)*a)            │totale de COVNM   │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi, vopsirea     │ > 15 (şi > 5000 unitãţi   󧓵 g COVNM/mp sau │
 │autovehiculelor (M1,M2)      │       vopsite/an)         𗈕,3 Kg/unitate şi │
 │                             │                           │ 33 g COVNM/mp    │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii existente,        │ > 15 (şi > 5000 unitãţi   󧔄 g COVNM/mp sau │
 │vopsirea autovehiculelor     │       vopsite/an)         │ 1,9 Kg/unitate şi│
 │(M1 şi M2)                   │                           │ 41g COVNM/mp     │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi şi instalaţii │ > 15 (≤ 5000 monococi     󧔢 g COVNM/mp sau │
 │existente, vopsirea          │  vopsite/an sau > 3500    𗈕,5 Kg/unitate şi │
 │autovehiculelor (M1 şi M2)   │    sasiuri vopsite/an)    │  70 g COVNM/mp   │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi, vopsirea     │ > 15 (≤ 5000 unitãţi      󧔉 g COVNM/mp     │
 │cabinelor de camioane noi    │    vopsite/an)            │                  │
 │(N1, N2, N3)                 │                           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi, vopsirea     │ > 15 (>5000 unitãţi       │ 55 g COVNM/mp    │
 │cabinelor de camioane noi    │     vopsite/an)           │                  │
 │(N1, N2, N3)                 │                           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii existente,        │ > 15 (≤ 5000 unitãţi      │  85 g COVNM/mp   │
 │vopsirea cabinelor de        │     vopsite/an)           │                  │
 │camioane noi (N1, N2, N3)    │                           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii existente,        │ > 15 (> 5000 unitãţi      │  75 g COVNM/mp   │
 │vopsirea cabinelor de        │     vopsite/an)           │                  │
 │camioane noi (N1, N2, N3)    │                           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi, vopsirea     │ > 15 (≤ 2500 unitãţi      │  90 g COVNM/mp   │
 │camioanelor şi camionetelor  │     vopsite/an)           │                  │
 │noi (fãrã cabine)(N1, N2, N3)│                           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi, vopsirea     │ > 15 (> 2500 unitãţi      │  70 g COVNM/mp   │
 │camioanelor şi camionetelor  │     vopsite/an)           │                  │
 │noi (fãrã cabine)(N1, N2, N3)│                           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi, vopsirea     │ > 15 (≤ 2500 unitãţi      │ 120 g COVNM/mp   │
 │camioanelor şi camionetelor  │     vopsite/an)           │                  │
 │noi (fãrã cabine)(N1, N2, N3)│                           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi, vopsirea     │ > 15 (> 2500 unitãţi      │  90 g COVNM/mp   │
 │camioanelor şi camionetelor  │     vopsite/an)           │                  │
 │noi (fãrã cabine)(N1, N2, N3)│                           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi, vopsirea     │ > 15 (≤ 2000 unitãţi      │  210 g COVNM/mp  │
 │autobuzelor noi (M3)         │     vopsite/an)           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi, vopsirea     │ > 15 (> 2000 unitãţi      │  150 g COVNM/mp  │
 │autobuzelor noi (M3)         │     vopsite/an)           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii existente,        │ > 15 (≤ 2000 unitãţi      │  290 g COVNM/mp  │
 │vopsirea autobuzelor noi (M3)│     vopsite/an)           │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii existente,        │ > 15 (> 2000 unitãţi      │  225 g COVNM/mp  │
 │vopsirea autobuzelor noi (M3)│     vopsite/an)           │                  │
 └─────────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────┘


--------------
*a) Pentru un consum de solvent mai mic sau egal cu 15 Mg/an (vopsirea automobilelor), se aplica valorile din tabelul 14 (finisarea autovehiculelor).
*b) Valorile limita totale sunt exprimate în funcţie de raportul dintre masa de solvent (g) emisã şi suprafata produsului (în mp). Prin suprafata produsului se înţelege suprafata care reprezintã suma dintre suprafata de aplicare a unei vopsele prin el electroforeza şi suprafeţele tuturor elementelor care se pot adauga în timpul fazelor succesive ale operatiei, dacã pe ele se aplica aceleaşi vopsele. Suprafata zonei de aplicare a unei vopsiri prin electroforeza este calculatã prin formula urmãtoare: (2 x greutatea totalã a produsului): (grosimea medie a tablei x densitatea tablei).

Tabelul 5. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din procesele de vopsire din diferite sectoare industriale


 ┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │Valoarea prag  │  Valoarea  │Valoarea limita   │
 │  tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│   limita   │pentru emisiile   │
 │                             │ de solvent    │            │accidentale (%    │
 │                             │    (Mg/an)    │            │solvent utilizat) │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi şi existente: │     5 - 15    �*a)*b) mg│    25*b)         │
 │alte aplicari de vopsele pe  │               │   C/Nmc    │                  │
 │suprafeţe de metal, plastic, │               │            │                  │
 │tesaturi, film şi hârtie (cu │      >15      󧓺/75*b)c)d)│    20*b)         │
 │excepţia tipãririi serigra-  │               │  mg C/Nmc  │                  │
 │fice a textilelor (vezi      │               │            │                  │
 │tipãrirea)                   │               │            │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi şi instalaţii │    15 - 25    �*a)mg    │     25           │
 │existente: vopsirea          │               │  C/Nmc     │                  │
 │suprafeţelor de lemn         │     >25       󧓺/75*c) mg │     20           │
 │                             │               │  C/Nmc     │                  │
 └─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘


-------------
*a) Valoarea limita se aplica operaţiilor de vopsire şi de uscare efectuate în condiţii de izolare.
*b) Dacã nu este posibil sa se opereze în condiţii de izolare (construcţii navale, vopsirea aeronavelor, etc.), atunci instalaţiile pot fi scutite de aplicarea acestor valori. Programul de reducere menţionat la alin. (6) lit. (a) trebuie aplicat în afarã cazului când autoritãţii competente i se poate demonstra faptul ca aceasta opţiune nu este posibila din punct de vedere tehnic şi economic, în acest caz, utilizatorul trebuie sa dovedeascã autoritãţii competente ca a folosit cea mai buna soluţie disponibilã tehnic.
*c) Prima valoare priveşte operaţiile de uscare, cea de-a doua valoare se referã la aplicarea vopselei.
*d) Dacã, la vopsirea textilelor, tehnicile folosite permit reutilizarea solventilor recuperati, atunci valoarea limita este 150 mgC/Nmc în total pentru uscare şi vopsire.

Tabelul 6. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din izolatia prin izolarea bobinelor


 ┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │Valoarea prag  │  Valoarea  │Valoarea limita   │
 │  tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│   limita   │pentru emisiile   │
 │                             │ de solvent    │(mg C/Nmc)  │accidentale  de   │
 │                             │    (Mg/an)    │            │COVNM (% solvent  │
 │                             │               │            │ utilizat)        │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │   Instalaţii noi            │    > 25       │   50*a)    │        5         │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │   Instalaţii existente      │    > 25       │   50*a)    │       10         │
 └─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘


-------------
*a) Dacã tehnicile folosite permit reutilizarea solventului recuperat, atunci valoarea limita este de 150 mgC/Nmc.

13. Curatarea uscata:

Tabelul 7. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin de la curatarea uscata


 ┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │ Valoarea prag pentru      │Valoarea limita   │
 │  tehnice, alte specificaţii │  consumul de solvent      │                  │
 │                             │     (Mg/an)               │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
 │ Instalaţii noi şi existente │          0                │ 20 g COVNM/Kg*a) │
 └─────────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────┘


------------
*a) Valoarea limita pentru totalul emisiilor de COVNM exprimate ca masa de solvent emis pe masa de produs curatat şi uscat.

14. Producerea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi adezivilor:


Tabelul 8. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din producerea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi adezivilor


 ┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │Valoare prag   │  Valoarea  │Valoarea limita   │
 │  tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│   limita   │pentru emisiile   │
 │                             │ de solvent    │(mg C/Nmc)  │accidentale (%    │
 │                             │    (Mg/an)    │            │solvent utilizat) │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │ Instalaţii noi şi instalaţii│   100-1000    │   150*a)   │   5*a)*c)        │
 │  existente                  │    > 1000     │   150*b)   │   3*b)*c)        │
 └─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘


------------
*a) Se poate aplica o valoare limita totalã de 5 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
*b) Se poate aplica o valoare limita totalã de 3 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
*c) Valoarea limita pentru emisiile accidentale nu includ solventii vanduti ca parte a unui preparat conţinut într-un recipient etans.

15. Tipãrirea (flexografie, tipãrire pe rotative offset prin termofixare, rotogravura, etc.):

Tabelul 9. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din procese de tipãrire


 ┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │Valoarea prag  │  Valoarea  │Valoarea limita   │
 │  tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│   limita   │pentru emisiile   │
 │                             │ de solvent    │(mg C/Nmc)  │accidentale  de   │
 │                             │    (Mg/an)    │            │COVNM (% solvent  │
 │                             │               │            │ utilizat)        │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi şi instalaţii │     15 - 25   │   100      │     30*a)        │
 │existente: tipãrirea pe      │               │            │                  │
 │rotativa offset prin         │      >25      │    20      │     30*a)        │
 │termofixare                  │               │            │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi: rotogravura  │               │            │                  │
 │editoriala                   │      >25      │    75      │      10          │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii existente:        │               │            │                  │
 │rotogravura editoriala       │      >25      │    75      │      15          │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi şi instalaţii │    15 - 25    │   100      │      20          │
 │existente: rotogravura       │     >25       │   100      │      20          │
 │destinatã altor scopuri,     │               │            │                  │
 │flexografie, tipãrire seri-  │               │            │                  │
 │grafica pe rotativa, unitãţi │               │            │                  │
 │de stratificare şi lacuire   │               │            │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi şi instalaţii │               │            │                  │
 │existente: tipãrire serigra- │               │            │                  │
 │fica pe rotativa a textilelor│               │            │                  │
 │şi cartoanelor               │      >30      │     100    │      20          │
 └─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘


-------------
*a) Reziduurile de solvent din produsele finite nu sunt considerate ca fãcând parte din emisiile accidentale de COVNM.

16. Fabricarea produselor farmaceutice:

Tabelul 10. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din fabricarea produselor farmaceutice


 ┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │Valoarea prag  │  Valoarea  │Valoarea limita   │
 │  tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│   limita   │pentru emisiile   │
 │                             │ de solvent    │ (mg C/Nmc) │accidentale (%    │
 │                             │    (Mg/an)    │            │solvent utilizat) │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │ Instalaţii noi              │     >50       │  20*a)*b)  │   50*b)*d)       │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │ Instalaţii existente        │     >50       │  20*a)*c)  │   15*c)*d)       │
 └─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘


-------------
*a) Dacã tehnicile folosite permit reutilizarea solventilor recuperati, atunci valoarea limita este 150 mgC/Nmc.
*b) Se poate aplica o valoare limita totalã de 5 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiilor din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
*c) Se poate aplica o valoare limita totalã de 15 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
*d) Valoarea limita pentru emisiile accidentale nu include solventii vanduti ca parte a unui preparat conţinut într-un recipient etans.

17. Prelucrarea cauciucului natural sau sintetic:

Tabelul 11. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din prelucrarea cauciucului natural sau sintetic


 ┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │Valoarea prag  │  Valoarea  │Valoarea limita   │
 │  tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│   limita   │pentru emisiile   │
 │                             │ de solvent    │(mg C/Nmc)  │accidentale  de   │
 │                             │    (Mg/an)    │            │COVNM (% solvent  │
 │                             │               │            │ utilizat)        │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi şi instalaţii │               │            │                  │
 │existente: conversia cauciu- │               │            │                  │
 │cului natural sau sintetic   │    >15        │   20*a)*b) │      25*a)*c)    │
 └─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘


-------------
*a) Se poate aplica o valoare limita totalã de solvent utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
*b) Dacã tehnicile folosite permit reutilizarea solventului recuperat, atunci valoarea limita este de 150 mgC/Nmc.
*c) Valoarea limita pentru emisiile accidentale nu include solventii vanduti ca parte a unui preparat conţinut într-un recipient etans.

18. Curatarea suprafeţelor:

Tabelul 12. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din curatarea uscata


 ┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │Valoarea prag  │  Valoarea  │Valoarea limita   │
 │  tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│   limita   │pentru emisiile   │
 │                             │ de solvent    │            │accidentale  de   │
 │                             │    (Mg/an)    │            │COVNM (% solvent  │
 │                             │               │            │ utilizat)        │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi şi existente: │   1 - 5       │   20 mg    │        15        │
 │curatarea suprafeţelor cu    │               │compus/Nmc  │                  │
 │ajutorul substanţelor        │     >5        │  20 mg     │        10        │
 │menţionate la alin. (3)      │               │compus/Nmc  │                  │
 │lit. (w)                     │               │            │                  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │Instalaţii noi şi existente: │     2 - 10    │  75 mg     │        20*a)     │
 │alte feluri de curatare      │               │  C/Nmc*a)  │                  │
 │                             │       >10     │  75 mg     │        15*a)     │
 │                             │               │  C/Nmc*a)  │                  │
 └─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘


-------------
*a) Operatorii care pot demonstra autoritãţii competente ca, conţinutul mediu de solvent organic al tuturor substanţelor utilizate pentru curatare nu depãşeşte 30 % în masa, sunt scutiţi de la aplicarea acestei valori.

19. Extractia grasimilor vegetale şi animale şi rafinarea uleiurilor vegetale:

Tabelul 13. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din extractia uleiurilor vegetale şi a grasimilor animale şi din rafinarea uleiurilor vegetale


 ┌───────────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────┐
 │  Capacitate,  │Valoarea prag  │       Valoarea  limita                     │
 │caracteristici │pentru consumul│       totalã (Kg/Mg)                       │
 │tehnice, alte  │ de solvent    │                                            │
 │specificaţii   │    (Mg/an)    │                                            │
 │               │               │                                            │
 ├───────────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │Instalaţii noi │    >10        │Grãsimi animale:                         1,5│
 │şi instalaţii  │               │Seminţe de ricin:                        3,0│
 │ existente     │               │Seminţe de rapida:                       1,0│
 ├───────────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │               │               │Seminţe de floarea soarelui:             1,0│
 │               │               │Boabe de soia (concasare normalã):       0,8│
 │               │               │Boabe de soia (fulgi albi):              1,2│
 │               │               │Alte seminţe şi materiale vegetale:   3,0*a)│
 │               │               │Alte procedee de fractionare, cu            │
 │               │               │excepţia degomarii (îndepãrtarea            │
 │               │               │substanţelor vascoase)^b:                1,5│
 │               │               │Degomarea:                               4,0│
 └───────────────┴───────────────┴────────────────────────────────────────────┘


------------
*a) Valorile limita pentru totalul emisiilor de COVNM care provin de la instalaţiile de tratare a seminţelor şi a altor materii vegetale pentru loturi simple trebuie stabilite de la caz la caz de cãtre autoritãţile competente pe baza celor mai bune tehnologii disponibile.
*b) Eliminarea substanţelor vascoase prezente în uleiuri.

20. Refinisarea vehiculelor:

Tabelul 14. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din operaţiile de finisare ale vehiculelor


 ┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │Valoarea prag  │  Valoarea  │Valoarea limita   │
 │  tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│   limita   │pentru emisiile   │
 │                             │ de solvent    │(mg C/Nmc)  │accidentale  de   │
 │                             │    (Mg/an)    │            │COVNM (% solvent  │
 │                             │               │            │ utilizat)        │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │ Instalaţii noi şi instalaţii│               │            │                  │
 │ existente                   │     >0,5      │   50*a)    │        25        │
 └─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘


--------------
*a) Respectarea valorilor limita trebuie sa fie doveditã prin mãsurarea mediilor pe 15 minute.

21. Impregnarea suprafeţelor de lemn:

Tabelul 15. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din impregnarea suprafeţelor de lemn


 ┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
 │  Capacitate, caracteristici │Valoarea prag  │  Valoarea  │Valoarea limita   │
 │  tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│   limita   │pentru emisiile   │
 │                             │ de solvent    │(mg C/Nmc)  │accidentale  de   │
 │                             │    (Mg/an)    │            │COVNM (% solvent  │
 │                             │               │            │ utilizat)        │
 ├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
 │ Instalaţii noi şi instalaţii│               │            │                  │
 │ existente                   │     >25       │  100*a)*b) │      45*b)       │
 └─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘


--------------
*a) Nu se aplica la impregnarile cu creozot.
*b) Pentru lemnul tratat, se poate aplica o valoare limita totalã de 11 Kg/mc de solvent în locul folosirii limitei de concentraţie din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.

B. Canada

22. Valorile limita pentru reducerea emisiilor compusilor organici volatili (COV) care provin din surse fixe noi şi care fac parte din categoriile de surse fixe enumerate mai jos se vor determina conform indicaţiilor disponibile despre nivelurile şi tehnologiile de reducere, inclusiv valorile limita aplicate în alte tari şi pe baza documentelor urmãtoare:
(a) Consiliul Canadian al Ministrilor de Mediu (CCME). Codul practicilor de mediu, aplicabile reducerii emisiilor de solventi care provin de la instalaţiile de curatare uscata. Decembrie 1992. PN1053.
(b) CCME. Linii directoare de mediu pentru controlul emisiilor de compuşi organici volatili care provin de la instalaţii noi de produse chimice organice. Septembrie 1993, PN 1108.
(c) CCME. Codul practicilor de mediu pentru mãsurarea şi controlul emisiilor accidentale de COV care rezulta din scapari de material. Octombrie 1993. PN 1106.
(d) CCME. Program de reducere cu 40% a emisiilor COV care provin din adezivi şi agenţii de etanseizare. Martie 1994. PN 1116.
(e) CCME. Plan destinat diminuãrii cu 20 % a emisiilor COV care provin din vopsirea suprafeţelor. Martie 1994. PN 1114.
(f) CCME. Linii directoare pentru controlul emisiilor COV provenite de la rezervoarele de stocare. Iunie 1995. PN 1180.
(g) CCME. Codul practicilor de mediu privind recuperarea vaporilor în timpul alimentarii vehiculelor la staţiile-service şi la alte instalaţii de distribuire a produselor petroliere. (Etapa a Îl-a), Aprilie 1995. PN 1184.
(h) CCME. Codul practicilor de mediu aplicabile reducerii emisiilor de solventi care provin de la instalaţiile de degresare comerciale şi industriale. Iunie 1995. PN 1182.
(i) CCME. Norme noi de randament şi liniile directoare pentru reducerea emisiilor COV care provin de la instalaţiile de aplicare a vopselei în fabricile canadiene de automobile. August 1995. PN 1234.
(j) CCME. Directive de mediu pentru reducerea emisiilor COV care provin din industria de prelucrare a materialelor plastice. Iulie 1997. PN 1276.
(k) CCME. Norme naţionale referitoare la conţinutul în COV a proceselor de vopsire comercialã/industriala. Finisarea automobilelor. August 1997. PN 1288.

C Statele Unite ale Americii
23. Valorile limita pentru reducerea emisiilor COV care provin de la surse fixe noi din categoriile urmãtoarelor surse fixe sunt prezentate în urmãtoarele documente;
(a) Rezervoare de stocare a hidrocarburilor lichide - 40 Cod de reglementãri federale (CFR), partea 60, subpartea K, şi subpartea Ka;
(b) Rezervoare de stocare a lichidelor organice volatile - 40 CFR. partea 60, subpartea Kb;
(c) Rafinarii de petrol - 40 CFR, partea 60, subpartea J;
(d) Vopsirea mobilierului metalic - 40 CFR; Part, 60, subpartea EE;
(e) Vopsirea suprafeţelor automobilelor şi camionetelor - 40 CFR, partea 60, subpartea MM;
(f) Rotogravura editoriala - 40 CFR, partea 60, subpartea QQ;
(g) Operaţii de vopsire ale suprafeţelor benzilor şi etichetelor lipite sub presiune - 40 CFR, partea 60, subpartea RR;
(h) Vopsirea suprafeţelor utilajelor mari, bobinajelor metalice şi a recipienţilor pentru bãuturi - 40 - CFR, partea 60, subpartea SS, subpartea TT şi subpartea WW;
(i) Terminale pentru produse petroliere în vrac - 40 CFR, partea 60, subpartea XX;
(j) Fabricarea anvelopelor de cauciuc - 40 CFR, partea 60, subpartea BBB;
(k) Fabricarea polimerilor - 40 CFR, partea 60, subpartea DDD;
(1) Vopsirea şi tipãrirea produselor de vinil şi uretan - 40 CFR, partea 60, subpartea FEF;
(m) Echipamente de rafinarea petrolului: sisteme asociate scaparilor şi apelor uzate - 40 CFR, partea 60, subpartea GGG şi subpartea QQQ;
(n) Producerea fibrelor sintetice - 40 CFR, partea 60, subpartea HHH;
(o) Curatarea uscata a hidrocarburilor - 40 CFR, partea 60, subpartea JJJ;
(p) Instalaţii de tratare a gazelor naturale continentale - 40 CFR, partea 60, subpartea KKK;
(q) Pierderi de material în industria de fabricare a produselor chimice organice de sinteza, instalaţii de oxidarea aerului, operaţii de distilare şi procese reactive - 40 CFR, partea 60, subpartea VV, subpartea III, subpartea NNN şi subpartea RRR;
(r) Acoperirea benzilor magnetice - 40 CFR, partea 60, subpartea SSS;
(s) Vopsirea suprafeţelor industriale - 40 CFR, partea 60, subpartea TTT;
(t) Acoperirea cu polimeri a dispozitivelor asociate substraturilor de suport - 40 CFR, partea 60, subpartea VVV.

Nota
*1) Supravegherea trebuie sa fie inteleasa ca activitate globalã, cuprinzând mãsurarea emisiilor, bilanţul de masa, etc. aceasta se poate efectua în mod continuu sau discontinuu.

Apendicele I

PLANUL DE GESTIONARE A SOLVENTILOR

Introducere
1. Prezentul apendice la anexa privind valorile limita ale emisiilor de compuşi organici volatili non-metanici (COVNM), care provin de la surse fixe, conţine indicaţii pentru punerea în aplicare a unui plan de gestionare a solventilor. Se definesc principiile de aplicare [alin. (2)], un cadru pentru stabilirea bilanţului de masa [alin. (3)] şi modalitãţile de verificare a realizãrii prevederilor [alin. (4)].
Principii
2. Planul de gestionare a solventilor are urmãtoarele scopuri:
(a) verificarea realizãrii prevederilor prevãzute în anexa; şi
(b) identificarea unor posibilitãţi ulterioare de reducere a emisiilor.
Definiţii
3. Urmãtoarele definiţii furnizeazã cadrul pentru stabilirea bilanţului de masa:
(a) solventi organici utilizaţi:
I1. cantitatea de solventi organici puri sau continuti în produsele din comerţ, intrata într-un proces în intervalul de timp avut în vedere pentru calculul bilanţului de masa.
I2. cantitatea de solventi organici puri sau continuti în produse, care este recuperatã şi reutilizata pentru efectuarea unei operaţii (solventul reciclat este contabilizat la fiecare utilizare).
(b) solventi organici rezultaţi:
O1. emisii de COVNM din gazele reziduale.
O2. solventi organici eliminati în apa, ţinând cont, dacã este cazul, de tratarea apelor uzate în calculul punctului O5.
O3. cantitatea de solventi organici care rãmân sub forma de impuritati sau de reziduuri din produsele rezultate din procese.
O4. emisiile necaptate de solventi organici din atmosfera. Acest element cuprinde ventilatia generalã a încãperilor, de unde aerul este eliminat cãtre exterior prin ferestre, usi şi alte deschideri similare.
O5. solventi organici şi/sau compuşi organici eliberaţi din reactiile chimice sau fizice (inclusiv, de exemplu, cele care sunt distruse prin incinerare sau prin alte tratamente aplicate gazelor reziduale sau apelor uzate sau captate, de exemplu, prin adsorbtie, în mãsura în care nu sunt contabilizati la punctele O6, O7 sau O8).
O6. solventi organici continuti în deşeurile colectate.
O7. solventi organici puri sau continuti în produse care sunt vândute sau destinate vânzãrii ca produs cu valoare comercialã.
O8. solventi organici continuti în produse, care sunt recuperate în vederea unei reutilizari, dar nu ca substanţe utilizate, în mãsura în care nu sunt contabilizati la punctul O7.
O9. solventi organici eliberaţi în alte moduri.

Ghid de utilizare a planului de gestionare a solventilor pentru verificarea respectãrii prevederilor
4. Utilizarea planului de gestiune a solventilor va depinde de prevederea care face obiectul verificãrii, dupã cum urmeazã:
(a) verificarea aplicãrii opţiunii de reducere menţionatã la alin. (6) lit. (a) din anexa, cu valoarea limita totalã exprimatã în emisii de solvent pe unitate de produs, sau într-un alt mod indicat în anexa.
(i) Pentru toate operaţiile efectuate conform opţiunii de reducere menţionate la alin. (6) lit. (a) din anexa, planul de gestionare a solventilor trebuie sa fie pus în aplicare anual în scopul determinãrii consumului. Consumul se calculeazã prin ecuatia urmãtoare:

C = I1 - O8

Trebuie sa se procedeze în acelaşi mod pentru produsele solide utilizate în procesele de acoperire în scopul cunoaşterii valorii de referinta a emisiilor anuale şi fixãrii nivelului de emisie care se poate atinge în fiecare an.
(ii) Dacã se pune problema verificãrii respectãrii valorii limita totale, exprimatã în emisii de solvent pe unitate de produs sau în alt mod indicat în anexa, atunci planul de gestionare a solventilor trebuie sa fie pus în aplicare anual în scopul determinãrii emisiilor de COVNM. Emisiile de COVNM se calculeazã prin ecuatia urmãtoare:

E = F + O1

unde F reprezintã emisiile accidentale de COVNM definite la lit. (b) pct. (i) de mai jos. Rezultatul obţinut se împarte la parametrul aplicabil produsului.
(b) determinarea emisiilor accidentale de COVNM în scopul comparãrii cu valorile indicate în anexa pentru acest tip de emisie:
(i) Metodologia: Emisiile accidentale de COVNM pot fi calculate prin ecuatiile urmãtoare:

F = I1-O1-O5-O6-O7-O8
sau
F = O2 + O3 + O4 + O9

Aceasta cantitate poate fi determinata prin mãsurarea directa a acestor cantitãţi. Alternativ, se poate face un calcul echivalent prin alte mijloace, de exemplu, prin folosirea randamentului de captare al procesului.
Valoarea emisiilor accidentale este exprimatã ca produs utilizat, care se poate calcula prin ecuatia urmãtoare:

I = I1 + I2

(ii) Frecventa mãsurãtorilor: Emisiile accidentale de COVNM pot fi determinate printr-un ansamblu de masurari, puţin numeroase, dar totuşi reprezentative. Nu este necesarã repetarea acestor masurari dacã echipamentul nu a fost modificat.

Apendicele II

PROGRAMUL DE REDUCERE

Principii
1. Programul de reducere are drept scop sa ofere operatorului posibilitatea de a obţine prin alte mijloace o reducere a emisiilor echivalenta cu cea pe care ar fi obţinut-o prin aplicarea valorilor limita, în acest scop, operatorul poate utiliza orice program de reducere conceput special pentru instalatia sa, cu condiţia sa obţinã o reducere echivalenta a emisiilor. Pãrţile raporteazã progresele realizate în atingerea aceleiaşi reduceri a emisiilor, inclusiv experienta obţinutã din aplicarea programului de reducere.
Aplicarea
2. Programul de mai jos este utilizabil la aplicarea vopselelor, lacurilor, adezivilor sau cernelurilor. În cazul în care acest aranjament nu este convenabil, autoritatea competenta poate autoriza operatorul sa aplice orice alt sistem care, dupã pãrerea sa, este conform cu principiile expuse anterior. Conceptia programului tine cont de urmãtorii factori:
(a) dacã produsele de substitutie care conţin cantitãţi mici de solventi sau chiar deloc sunt încã în faza de cercetare, atunci utilizatorului i se poate acorda un termen de prelungire pentru aplicarea programului sau de reducere a emisiilor;
(b) punctul de referinta pentru reducerea emisiilor ar trebui sa corespundã, pe cat posibil, emisiilor care ar fi obţinute dacã n-ar fi fost luatã nici o mãsura de reducere.
3. Programul de reducere care urmeazã este aplicabil instalaţiilor pentru care se poate presupune un conţinut constant solid al produsului; acest conţinut poate servi ca punct de referinta pentru reducerea emisiilor:
(a) utilizatorul prezintã un program de reducere a emisiilor care prevede, în special, o diminuare a conţinutului mediu de solvent din cantitatea totalã utilizata şi/sau o creştere a eficientei utilizãrii Partii solide a produsului pentru a scãdea totalul emisiilor instalaţiei, conform calendarului care urmeazã, la un nivel denumit mai jos emisie-tinta, şi care corespunde unui procentaj dat al emisiilor anuale de referinta:


 ┌──────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
 │   Intervalul de timp                                 │Emisii anuale totale│
 │                                                      │maximale autorizate │
 ├───────────────────────────┬──────────────────────────┤                    │
 │   Instalaţii noi          │ Instalaţii existente     │                    │
 ├───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┤
 │ pana la 31.10.2001        │ pana la 31.10.2005       │Emisie-tinta x 1,5  │
 ├───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┤
 │ pana la 31.10.2004        │ pana la 31.10.2007       │Emisie-tinta        │
 └───────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────┘


(b) emisiile anuale de referinta sunt calculate, dupã cum urmeazã:
(i) se determina masa totalã a conţinutului solid din cantitatea de vopsea şi/sau de cerneala, lac sau adeziv consumat într-un an. Se înţelege prin parte solida toate substantele existente în vopsele, cerneluri, lacuri sau adezivi, care devin solide dacã se evapora apa sau produsii organici volatili.
(ii) se calculeazã emisiile anuale de referinta prin multiplicarea masei determinate la pct. (i) cu factorul corespunzãtor din tabelul de mai jos. Autoritatea competenta poate ajusta aceşti factori în cazul instalaţiilor pentru care s-a stabilit ca solidele sunt utilizate într-un mod mai eficient.


 ┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
 │               Activitatea                        │Factorul de multiplicare│
 │                                                  │ pentru utilizarea la   │
 │                                                  │  lit. (b) pct. (ii)    │
 ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Rotogravura; flexografie; caserari legate de un   │                        │
 │procedeu de tipãrire; tipãrirea; lacuirea legatã  │                        │
 │de un procedeu de tipãrire; vopsirea suprafeţelor │                        │
 │de lemn; vopsirea suprafeţelor textile, tesaturi, │                        │
 │foi; aplicarea adezivilor                         │           4            │
 ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Izolarea bobinelor, finisarea vehiculelor         │           3            │
 ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Acoperiri pentru produse alimentare; acoperiri    │                        │
 │în industria aerospatiala                         │           2,33         │
 ├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Alte vopsiri şi tipariri serigrafice pe rotativa  │           1,5          │
 └──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘


(iii) Emisia-tinta este egala cu emisia anuala de referinta multiplicata cu un procentaj egal cu:
- (valoarea emisiei accidentale + 15), pentru instalaţiile din sectoarele urmãtoare:
- vopsirea vehiculelor (consum de solvent < 15 Mg/an) şi finisarea vehiculelor;
- vopsirea suprafeţelor de metal, plastic, textile, tesaturi, foi şi hârtie (consum de solvent cuprins între 5 şi 15 Mg/an);
- vopsirea suprafeţelor de lemn (consum de solvent cuprins între 15 şi 25 Mg/an);
- (valoarea emisiei accidentale + 5) pentru toate alte instalaţii;
(iv) Prevederile sunt respectate atunci când consumul efectiv de solvent determinat cu ajutorul unui plan de gestiune a solventilor este inferior sau egal cu emisia-tinta.


ANEXA VII

TERMENELE CUPRINSE ÎN ARTICOLUL 3

1. Termenele de aplicare a valorilor limita menţionate în art. 3 alin. (2) şi (3) sunt:
(a) pentru sursele fixe noi, un an dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol pentru fiecare parte implicata; şi
(b) pentru sursele fixe existente:
(i) în cazul Pãrţilor care nu sunt tari cu economie în tranzitie, un an dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol sau la 31 decembrie 2007, fiind reţinutã data cea mai îndepãrtatã;
(ii) în cazul Pãrţilor care sunt tari cu economie în tranzitie, opt ani data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol.
2. Termenele de aplicare a valorilor limita pentru carburanţii şi sursele mobile noi menţionate în art. 3 alin. (5) şi a valorilor limita pentru motorina, menţionate în tabelul 2 din anexa IV sunt:
(i) în cazul Pãrţilor care nu sunt tari cu economie în tranzitie, data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol sau datele asociate mãsurilor specifice din anexa VIII şi valorilor limita specificate în tabelul 2 din anexa IV, fiind reţinutã data cea mai îndepãrtatã;
(ii) în cazul Pãrţilor care sunt tari cu economie în tranzitie, cinci ani dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol sau cinci ani dupã datele asociate mãsurilor specificate în tabelul 2 din anexa IV, fiind reţinutã data cea mai îndepãrtatã.
Aceste termene nu se aplica Pãrţilor prezentului Protocol în mãsura în care acestea sunt supuse termenelor cele mai apropiate pentru motorina în temeiul Protocolului privind reducerea suplimentarã a emisiilor de sulf.
3. În sensul prezentei anexe, "tari cu economie în tranzitie" reprezintã acele Pãrţi care au fãcut, în instrumentul lor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, o declaraţie conform cãreia acestea doresc sa fie tratate ca tari cu economie în tranzitie în sensul alin, (1) şi/sau (2) din prezenta anexa.


ANEXA VIII

VALORI LIMITA PENTRU CARBURANŢI ŞI SURSE MOBILE

Introducere
1. Secţiunea A se aplica Pãrţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplica pentru Canada şi secţiunea C se aplica Statelor Unite ale Americii.
2. Anexa conţine valorile limita pentru NO(X), exprimate ca dioxid de azot echivalent şi pentru hidrocarburi din care cea mai mare parte sunt compuşi organici volatili, şi, de asemenea, specificaţii de mediu aplicabile carburantilor comercializati pentru autovehicule.
3. Termenele pentru aplicarea valorilor limita din prezenta anexa sunt cuprinse în anexa VII.

A. Pãrţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii

Maşini particulare şi vehicule utilitare uşoare
4. Valorile limita pentru vehiculele cu motor care au cel puţin patru roti şi care servesc pentru transportul persoanelor (categoria M) şi pentru mãrfuri (categoria N) sunt indicate în tabelul 1.
Vehicule utilitare grele
5. Pentru vehiculele utilitare grele, valorile limita, care variaza în funcţie de procedurile de încercare, sunt indicate în tabelele 2 şi 3.
Motociclete şi motorete
6. Valorile limita pentru motociclete şi motorete sunt indicate în tabelele 6 şi 7.
Vehicule şi motoare non-rutiere
1. Valorile limita pentru motoarele tractoarelor agricole şi forestiere şi pentru alte vehicule/motoare non-rutiere sunt indicate în tabelele 4 şi 5. Valorile care corespund fazei I (tabelul 4) au fost stabilite pe baza Regulamentului CEE nr. 96, "Prevederi uniforme pentru omologarea motoarelor cu aprindere prin compresie destinate tractoarelor agricole şi forestiere cu privire la emisiile de poluanti care provin de la motor".
Calitatea carburantilor
8. Specificaţiile de mediu ale calitãţii benzinei şi carburantului diesel sunt indicate în tabelele 8-11.

Tabelul 1. Valorile limita pentru autoturisme şi vehiculele utilitare uşoare


 ┌───────────────────────────┬────────┬─────────────────────────────────────────┐
 │                           │ Masa de│          Valori limita                  │
 │                           │  refe- ├─────────┬───────┬─────────┬───────┬─────┤
 │                           │  rinta │ Monoxid │Hidro- │ Oxizi   │Hidro- │ P   │
 │                           │  (RW)  │   de    │cãrbuni│   de    │carburi│ u   │
 │                           │  (kg)  │ carbon  │       │ azot    │  şi   │ l   │
 │                           │        │         │       │         │oxizi  │ b   │
 │                           │        │         │       │         │de azot│ e   │
 │                           │        │         │       │         │combi- │ r   │
 │                           │        │         │       │         │ nati  │ i*a)│
 │                           │        ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────┤
 │                           │        │ L1(g/km)│   L2  │ L3(g/km)│ L2+L3 │ L4  │
 │                           │        │         │ (g/km)│         │(g/km) │g/km │
 ├─────────┬───┬─────────────┼────────┼────┬────┼────┬──┼────┬────┼──┬────┼─────┤
 │ Catego- │Cla│ Aplicate    │        │Ben │Die │Ben │Di│Ben │Die │Be│Die │Die  │
 │  rie    │sa │ începând    │        │zina│sel │zina│es│zina│sel │nz│sel │sel  │
 │         │   │  de la*b)   │        │    │    │    │el│    │    │i │    │     │
 │         │   │             │        │    │    │    │  │    │    │na│    │     │
 ├─┬───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
 │A│M*c)   │   󧓉.01.2001   │Toate*g)│ 2,3𗈔,64𗈔,20│- 𗈔,15𗈔,50│- 𗈔,56│ 0,05│
 │ ├───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
 │ │[N(1)] │ I 󧓉.01.2001*c)│RW� │ 2,3𗈔,64𗈔,20│- 𗈔,15𗈔,50│- 𗈔,56│ 0,05│
 │ │ *d)   ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
 │ │       │ II󧓉.01.2002   �<RW 𗈘,17𗈔,80𗈔,25│- 𗈔,18𗈔,65│- 𗈔,72│ 0,07│
 │ │       │   │             │�   │    │    │    │  │    │    │  │    │     │
 │ │       ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
 │ │       │III󧓉.01.2002   �<RW 𗈙,22𗈔,95𗈔,29│- 𗈔,21𗈔,78│- 𗈔,86│ 0,10│
 ├─┼───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
 │B│M*c)   │   󧓉.01.2006   │Toate   │ 1,0𗈔,50𗈔,10│- 𗈔,08𗈔,25│- 𗈔,30𗈔,025│
 │ ├───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
 │ │[N(1)] │ I 󧓉.01.2006*c)│RW� │ 1,0𗈔,50𗈔,10│- 𗈔,08𗈔,25│- 𗈔,30𗈔,025│
 │ │ *d)   ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
 │ │       │ II󧓉.01.2007   �<RW 𗈕,81𗈔,63𗈔,13│- 𗈔,10𗈔,33│- 𗈔,39│ 0,04│
 │ │       │   │             │�   │    │    │    │  │    │    │  │    │     │
 │ │       ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
 │ │       │III󧓉.01.2007   �<RW 𗈖,27𗈔,74𗈔,16│- 𗈔,11𗈔,39│- 𗈔,46│ 0,06│
 └─┴───────┴───┴─────────────┴────────┴────┴────┴────┴──┴────┴────┴──┴────┴─────┘


--------------
*a) Pentru motoarele cu aprindere prin compresie;
*b) Înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulaţie a vehiculelor noi care nu satisfac valorile limita indicate sunt refuzate începând de la datele din aceasta coloana, iar certificarea tipului de vehicul nu poate fi acordatã începând cu 12 luni înaintea acestor date;
*c) Cu excepţia vehiculelor a cãror masa maxima este mai mare de 2500 kg;
*d) Şi vehiculele de categorie M care sunt indicate la nota*c);
*e) 01.01.2007 pentru vehiculele din categoria M care sunt indicate în nota*c);
*f) 01.01.2007 pentru vehiculele din categoria M care sunt indicate în nota*c);
*g) Pana la 1 ianuarie 2003, vehiculele din aceasta categorie echipate cu motoare cu aprindere prin compresie care sunt vehicule non-rutiere sau vehicule cu masa maxima > 2000 kg şi care sunt concepute pentru transportul a mai mult de 6 persoane, inclusiv soferul, trebuie considerate ca vehicule de categoria N(1), clasa III din linia A.

Tabelul 2. Valorile limita pentru vehiculele utilitare grele ESC (ciclu de teste europene în condiţii stabile) şi ERL (teste europene în sarcina)


 ┌─────┬──────────┬─────────────┬──────────────┬──────────────┬─────────┬──────┐
 │Linia│ Aplicate │ Monoxid de  │ Hidrocarburi │ Oxizi de azot│ Pulberi │ Fum  │
 │     │ începând │  carbon     │   (g/kWh)    │    (g/kWh)   │ (g/kWh) │(m^-1)│
 │     │ de la*a) │  (g/kWh)    │              │              │         │      │
 ├─────┼──────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┼──────┤
 │ A   󧓉.10.2001│    2,1      │      0,66    │     5,0      𗈔.10/0.13│ 0.8  │
 │     │          │             │              │              │   *b)   │      │
 ├─────┼──────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┼──────┤
 │ B1  󧓉.10.2006│    1,5      │      0,46    │     3,5      │  0.02   │ 0.5  │
 ├─────┼──────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┼──────┤
 │ B2  󧓉.10.2009│    1,5      │      0,46    │     2,0      │  0.02   │ 0.5  │
 └─────┴──────────┴─────────────┴──────────────┴──────────────┴─────────┴──────┘


--------------
*a) Începând de la datele indicate, cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului cãtre ţãrile care nu sunt Pãrţi ale prezentului Protocol şi pentru înlocuirea motoarelor de la vehiculele în circulaţie. Pãrţile interzic înmatricularea, vânzarea, punerea în circulaţie sau utilizarea vehiculelor noi cu motoare cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz şi vânzarea şi utilizarea motoarelor noi cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz, dacã emisiile acestor motoare nu satisfac valorile limita respective. Cu 12 luni înaintea acestor date, aprobarea tipului (de vehicul sau motor) poate fi refuzatã în cazul nerespectãrii valorilor limita.
*b) Pentru motoarele cu cel puţin 0,75 dmc cilindree per cilindru al cãror regim de putere nominalã este > 3000 rotatii/minut.

Tabelul 3. Valorile limita pentru vehiculele utilitare grele - ETC*a)


 ┌────────┬──────────┬──────────┬──────────────┬─────────┬────────┬────────────┐
 │Linia   │Aplicate  │Monoxid de│  Hidrocarburi│ Metan*c)│Oxizi de│  Pulberi   │
 │        │începând  │ carbon   │  non-metanice│ (g/kWh) │  azot  │    *d)     │
 │        │de la*b)  │ (g/kWh)  │    (g/kWh)   │         │ (g/kWh)│            │
 ├────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
 │A (2000)󧓉.10.2001│   5,45   │    0,78      │  1,6    │   5,0  𗈔,16/0,21*e)│
 ├────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
 │B1(2005)󧓉.10.2006│   4,0    │    0,55      │  1,1    │   3,5  │   0,03     │
 ├────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
 │B2(2008)󧓉.10.2009│   4,0    │    0,55      │  1,1    │   2,0  │   0,03     │
 └────────┴──────────┴──────────┴──────────────┴─────────┴────────┴────────────┘


--------------
*a) Condiţiile de aplicare ale acceptãrii probelor ETC pentru mãsurarea emisiilor motoarelor care funcţioneazã cu gaz în raport cu valorile limita prevãzute la linia A trebuie reexaminate şi, dacã este cazul, modificate în conformitate cu procedura definitã la art. 13 din Directiva 70/156/CEE .
*b) Începând de la datele indicate, cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului cãtre ţãrile care nu sunt Pãrţi ale prezentului Protocol şi pentru înlocuirea motoarelor vehiculelor în circulaţie. Pãrţile trebuie sa interzicã înmatricularea, vânzarea, punerea în circulaţie sau utilizarea vehiculelor noi cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz şi vânzarea şi utilizarea motoarelor noi cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz, dacã emisiile acestora nu satisfac valorile limita respective. Cu 12 luni înaintea acestor date, certificarea tipului (de vehicul sau motor) poate fi refuzatã în cazul nerespectãrii valorilor limita.
*c) Numai pentru motoarele care funcţioneazã cu gaz natural
*d) Nu se aplica motoarelor care funcţioneazã cu gaz din faza A şi din fazele B1 şi B2.
*e) Pentru motoarele cu cel puţin 0,75 dmc cilindree per cilindru a cãror regim de putere nominalã > 3000 rotatii/minut.

Tabelul 4. Valorile limita (faza I) pentru motoarele diesel ale vehiculelor mobile non-rutiere (procedeu de mãsura ISO 8178)


 ┌────────────────┬───────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┐
 │Puterea neta (P)│ Aplicate  │Monoxid de │Hidrocarburi│Oxizi de azot│ Pulberi│
 │   (kW)         │ începând  │ carbon    │   (g/kWh)  │    (g/kWh)  │ (g/kWh)│
 │                │ de la*a)  │ (g/kWh)   │            │             │        │
 ├────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┤
 � ≤ P < 560   󧓧.12.1998 │   5,0     │    1,3     │    9,2      │  0,54  │
 󧔓 ≤ P < 130    󧓧.12.1998 │   5,0     │    1,3     │    9,2      │  0,70  │
 󧓭 ≤ P < 75     󧓧.03.1998 │   6,5     │    1,3     │    9,2      │  0,85  │
 └────────────────┴───────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┘


---------------
*a) Începând de la data indicatã, cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului cãtre ţãrile care nu sunt Pãrţi ale prezentului Protocol, Pãrţile nu autorizeaza înmatricularea şi, dupã caz, introducerea pe piata a motoarelor, noi, fie ca sunt sau nu montate pe vehicule, decât dacã acestea satisfac valorile limita indicate în tabel începând de la 1 ianuarie 1998, certificarea tipului (de motor) pentru un tip sau o familie de motoare este refuzatã în cazul nerespectãrii valorilor limita.
Nota: Este vorba despre valorile limita obţinute la ieşirea din motor înainte de intervenţia eventuala a unui dispozitiv de epurare în aval de gazele de esapament.

Tabelul 5. Valorile limita (faza II) pentru motoarele diesel ale vehiculelor mobile non-rutiere (procedeu de mãsura ISO 8178)


 ┌────────────────┬───────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┐
 │Puterea neta (P)│ Aplicate  │Monoxid de │Hidrocarburi│Oxizi de azot│ Pulberi│
 │   (kW)         │ începând  │ carbon    │   (g/kWh)  │    (g/kWh)  │ (g/kWh)│
 │                │ de la*a)  │ (g/kWh)   │            │             │        │
 ├────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┤
 � ≤ P < 560   󧓧.12.2001 │    3,5    │    1,0     │    6,0      │   0,2  │
 󧔓 ≤ P < 130    󧓧.12.2002 │    5,0    │    1,0     │    6,0      │   0,3  │
 󧓭 ≤ P < 75     󧓧.12.2003 │    5,0    │    1,3     │    7,0      │   0,4  │
 󧓚 ≤ P < 37     󧓧.12.2000 │    5,5    │    1,5     │    8,0      │   0,8  │
 └────────────────┴───────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┘


-------------
*a) Începând cu datele indicate şi cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului cãtre ţãrile care nu sunt Pãrţi ale prezentului Protocol, Pãrţile nu autorizeaza înmatricularea şi, dupã caz, introducerea pe piata a motoarelor noi, fie ca sunt sau nu montate pe vehicule, decât dacã acestea satisfac valorile limita indicate în tabel. Cu 12 luni înaintea acestor date, certificarea tipului (de motor) pentru un tip sau o familie de motoare este refuzatã în cazul nerespectãrii valorilor limita.

Tabelul 6. Valorile limita pentru motociclete, cu 3 şi 4 roti (> 50 cmc; >45 km/ora) care se aplica începând cu 17 iunie 1999*a)


 ┌───────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
 │   Tipul de motor                  │        Valoarea limita     │
 ├───────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │   Motor în 2 timpi                │ CO = 8 g/km                │
 │                                   │ HC =4 g/km                 │
 │                                   │ NO(X) = 0,1 g/km           │
 ├───────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
 │   Motor în 4 timpi                │ CO = 13 g/km               │
 │                                   │ HC = 3 g/km                │
 │                                   │ NO(X) = 0,3 g/km           │
 └───────────────────────────────────┴────────────────────────────┘


-------------
*a) Certificarea tipului este refuzatã începând cu data indicatã, dacã emisiile vehiculului nu satisfac valorile limita.

Nota: Pentru motocicletele cu 3 şi 4 roti, valorile limita trebuie multiplicate cu 1,5.

Tabelul 7. Valorile limita pentru motorete (< 50 cmc;< 45Km/ora)


 ┌────────┬─────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │   Faza │   Aplicate      │              Valorile limita        │
 │        │începând de la*a)├────────────────┬────────────────────┤
 │        │                 │   CO (g/km)    │   HC + NO(X)g/km)  │
 ├────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
 │   I    │  17.06.1999     │      6,0*b)    │       3,0*b)       │
 ├────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
 │   II   │  17.06.2002     │      1,0*c)    │       1,2          │
 └────────┴─────────────────┴────────────────┴────────────────────┘


--------------
*a) Certificarea tipului este refuzatã începând cu date indicate în tabel, dacã emisiile vehiculului nu satisfac valorile limita;
*b) Pentru motorete cu 3 şi 4 roti, aceasta valoare trebuie multiplicata cu 2;
*c) Pentru motorete cu 3 şi 4 roti, 3,5 g/Km.

Tabelul 8. Specificaţii de mediu aplicabile carburantilor comercializati, destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin scanteie


     Tipul : benzina
 ┌──────────────────────────┬─────────┬───────────────┬────────────────────────┐
 │   Parametrul             │Unitatea │    Limite*a)  │         Probe          │
 │                          │         ├───────┬───────┼─────────────┬──────────┤
 │                          │         │Minima │Maxima │  Metoda*b)  │  Data    │
 │                          │         │       │       │             │publicãrii│
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │Cifra octanica Research   │         │  95   │   -   │EN25164      │  1993    │
 │Cifra octanica Motor      │         │  85   │   -   │EN25163      │  1993    │
 │Presiunea de vapori Reid, │   kPa   │  -    │  60   │EN12         │  1993    │
 │perioada de vara*c)       │         │       │       │             │          │
 │Distilarea:               │         │       │       │             │          │
 │evaporarea la 100°C       │  % v/v  │  46   │   -   │EN-ISO 3405  │  1988    │
 │evaporarea la 150°C       │  % v/v  │  75   │   -   │             │          │
 │Analiza hidrocarburilor:  │         │       │       │             │          │
 │- olefine                 │  % v/v  │  -    󧓚,0*d)│ASTMD1319    │  1995    │
 │- aromatice               │         │  -    │ 42    │ASTMD1319    │  1995    │
 │- benzen                  │         │  -    │  1    │Proiect      │          │
 │                          │         │       │       │EN 12177     │  1995    │
 │Conţinutul în oxigen      │ % m/m   │  -    𗈖,7    │EN 1601      │  1996    │
 │Compuşi oxigenati:        │         │       │       │             │          │
 │- metanol, agenţi         │ % v/v   │  -    │ 3     │EN 1601      │  1996    │
 │stabilizatori             │         │       │       │             │          │
 │trebuie adaugati,         │         │       │       │             │          │
 │- etanol, agenţi          │ % v/v   │  -    │ 5     │EN 1601      │  1996    │
 │stabilizatori             │         │       │       │             │          │
 │pot fi necesari           │         │       │       │             │          │
 │- alcool izopropilic      │ % v/v   │  -    󧓒     │EN 1601      │  1996    │
 │- alcool tertio-butilic   │ % v/v   │  -    │ 7     │EN 1601      │  1996    │
 │- alcool izobutilic       │ % v/v   │  -    󧓒     │EN 1601      │  1996    │
 │- eteri care conţin 5     │ % v/v   │  -    󧓗     │EN 1601      │  1996    │
 │sau mai mulţi atomi de    │         │       │       │             │          │
 │carbon într-o molecula    │         │       │       │             │          │
 │Alţi compuşi oxigenati*e) │ % v/v   │  -    󧓒     │EN 1601      │  1996    │
 │Conţinutul în sulf        │ Mg/kg   │  -    �    │Proiect EN-  │  1996    │
 │                          │         │       │       │ISO/DIS 14596│          │
 └──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴─────────────┴──────────┘


---------------
*a) Valorile citate în specificaţie sunt "valori adevãrate". Pentru stabilirea valorilor limita se aplica dispoziţiile normei ISO 4259 "Produse petroliere: determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare); la fixarea unei valori minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero. (R = reproductibilitate). Rezultatele mãsurãtorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicatã în 1995).
*b) EN = norma europeanã; ASTM = American Society for Testing and Materials (Societatea Americana pentru probe şi materiale); DIS = proiect de norme internaţionale.
*c) Perioada de vara începe cel mai târziu la 1 mai şi se termina cel mai devreme la 30 septembrie. Pentru statele membre care au condiţii climatice de tip polar, perioada de vara trebuie sa înceapã cel mai târziu la 1 iunie şi sa se sfarseasca cel mai devreme la 1 august, iar presiunea de vapori Reid este limitatã la 70 kPa.
*d) Cu excepţia benzinei fãrã plumb obişnuitã (indice octanic al motorului [IOM] de minim 81 şi indice octanic cãutat [IOR] de minim 91) pentru care conţinutul maxim în olefine trebuie sa fie de 21 % v/v. Aceste limite nu trebuie sa constituie un obstacol la introducerea pe piata de cãtre un stat membru a unui alt fel de benzina fãrã plumb ai carei indici octanici sunt inferiori celor prevãzuţi în prezenta anexa.
*e) Alţi mono-alcooli al cãror punct final de distilare nu este superior celui prevãzut în specificaţiile naţionale sau, în absenta unor asemenea specificaţii, în specificaţiile industriale pentru carburanţi.

Nota: Pãrţile se asigura ca, pana cel târziu la 1 ianuarie 2000, pe teritoriul lor se comercializeazã numai benzina care satisface specificaţiile de mediu cuprinse în tabelul 8. Este permis Pãrţilor care stabilesc ca interzicerea unui tip de benzina al cãrui conţinut în sulf nu este conform cu specificaţiile corespunzãtoare din tabelul 8, dar care totuşi nu depãşeşte concentratiile curente, ar expune industriile lor unor dificultãţi grave, fiind vorba despre modificãrile necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu pana la 1 ianuarie 2000, sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor pana la 1 ianuarie 2003, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie sa specifice, într-o declaraţie depusa împreunã cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, intenţia sa de amânare a termenului şi prezintã Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.

Tabelul 9. Specificaţii de mediu aplicabile carburantilor comercializati destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresie


 ┌──────────────────────────┬─────────┬───────────────┬────────────────────────┐
 │   Parametrul             │Unitatea │    Limite*a)  │         Probe          │
 │                          │         ├───────┬───────┼─────────────┬──────────┤
 │                          │         │Minime │Maxime │  Metoda*b)  │  Data    │
 │                          │         │       │       │             │publicãrii│
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │ Cifra cetanica           │         │  51   │    -  │EN-ISO5165   │  1992    │
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │ Densitatea la 15°C       │   Kg/mc │  -    │ 845   │EN-ISO 3675  │  1995    │
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │ Punct de distilare: 95%  │   °C    │  -    │ 360   │EN-ISO 3405  │  1988    │
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │ Hidrocarburi aromatice   │         │       │       │             │          │
 │ policiclice              │  % m/m  │  -    │  11   │IP 391       │  1995    │
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │ Conţinutul în sulf       │  mg/kg  │  -    │ 350   │Proiect      │  1996    │
 │                          │         │       │       │EN-ISO/DIS   │          │
 │                          │         │       │       �        │          │
 └──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴─────────────┴──────────┘


------------
*a) Valorile citate în specificaţie sunt "valori adevãrate". În vederea stabilirii valorilor limita se aplica dispoziţiile normei ISO 4259 "Produse petroliere: determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare); la fixarea unei valori minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele mãsurãtorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicatã în 1995).
*b) EN = norma europeanã; IP = The Institute of Petroleum (Institutul de Petrol); DIS = proiect de norme internaţionale.

Nota: Pãrţile se asigura ca, pana cel târziu la 1 ianuarie 2000, pe teritoriul lor se comercializeazã numai carburant diesel care satisface specificaţiile de mediu cuprinse în tabelul 9. Pãrţile care stabilesc ca interzicerea unui tip de combustibil diesel al cãrui conţinut în sulf nu este conform cu specificaţiile corespunzãtoare din tabelul 9, dar care totuşi nu depãşeşte concentratiile curente, ar expune industriile lor unor dificultãţi grave, fiind vorba despre modificãrile necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu pana la 1 ianuarie 2000, pot sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor pana la 1 ianuarie 2003, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie sa specifice într-o declaraţie depusa împreunã cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, intenţia sa de amânare a termenului şi sa prezinte Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.

Tabelul 10. Specificaţiile de mediu aplicabile carburantilor comercializati destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin scanteie

Tipul: benzina


 ┌──────────────────────────┬─────────┬───────────────┬────────────────────────┐
 │   Parametrul             │Unitatea │    Limite*a)  │         Probe          │
 │                          │         ├───────┬───────┼─────────────┬──────────┤
 │                          │         │Minime │Maxime │  Metoda*b)  │  Data    │
 │                          │         │       │       │             │publicãrii│
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │ Cifra octanica           │         │  95   │       │EN25164      │  1993    │
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │ Cifra octanica Motor     │         │  85   │       │EN5163       │  1993    │
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │ Presiunea de vapori Reid,│         │       │       │             │          │
 │ perioada de vara         │  kPa    │   -   │       │             │          │
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │ Distilarea :             │         │       │       │             │          │
 │ - evaporare la 100°C     │ % v/v   │   -   │   -   │             │          │
 │ - evaporare la 150°C     │         │   -   │   -   │             │          │
 ├──────────────────────────┼─────────┤       │       │             │          │
 │ Analiza hidrocarburilor: │         │       │       │             │          │
 │ - olefine                │ % v/v   │   -   │       │             │          │
 │ - aromatice              │ % v/v   │   -   │   35  │ASTM D1319   │   1995   │
 │ - benzen                 │ % v/v   │   -   │       │             │          │
 ├──────────────────────────┼─────────┤       │       │             │          │
 │ Conţinutul în oxigen     │ % m/m   │   -   │       │             │          │
 ├──────────────────────────┼─────────┤       │       │             │          │
 │ Conţinutul în sulf       │ mg/kg   │   -   │   50  │Proiect      │   1996   │
 │                          │         │       │       │EN-ISO/DIS   │          │
 │                          │         │       │       �        │          │
 └──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴─────────────┴──────────┘


------------
*a) Valorile citate în specificaţie sunt "valori adevãrate". Pentru stabilirea valorilor limita se aplica dispoziţiile normei ISO 4259: "Produse petroliere - Determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare"; la fixarea valorii minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele mãsurãtorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicatã în 1995).
*b) EN = norma europeanã; ASTM = American Society for Testing and Materials (Societatea Americana pentru probe şi materiale); DIS = proiect de norma internationala.
Nota: Pãrţile se asigura ca, pana cel târziu la 1 ianuarie 2005, pe teritoriul lor se comercializeazã numai benzina care satisface specificaţiile de mediu cuprinse în tabelul 10. Pãrţile care stabilesc ca interzicerea unui tip de benzina al cãrui conţinut în sulf nu este conform cu specificaţiile corespunzãtoare din tabelul 10, dar este conform cu cele din tabelul 8, ar expune industriile lor unor dificultãţi grave, fiind vorba despre modificãrile necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu pana la 1 ianuarie 2005, pot sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor pana la 1 ianuarie 2007, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie sa specifice într-o declaraţie depusa împreunã cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare intenţia sa de amânare a termenului şi sa prezinte Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.

Tabelul 11. Specificaţiile de mediu aplicabile carburantilor comercializati destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresie
Tipul: carburant diesel


 ┌──────────────────────────┬─────────┬───────────────┬─────────────┬──────────┐
 │   Parametrul             │Unitatea │    Limite*a)  │   Probe     │          │
 │                          │         ├───────┬───────┼─────────────┼──────────┤
 │                          │         │Minime │Maxime │  Metoda*b)  │  Data    │
 │                          │         │       │       │             │publicãrii│
 ├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
 │ Cifra cetanica           │         │       │   -   │             │          │
 ├──────────────────────────┼─────────┤       │       │             │          │
 │ Densitatea la 15°C Kg/mc │         │       │   -   │             │          │
 ├──────────────────────────┼─────────┤       │       │             │          │
 │ Punctul de distilare; 95%│   °C    │  -    │       │             │          │
 ├──────────────────────────┼─────────┤       │       │             │          │
 │ Hidrocarburi aromatice   │         │       │       │             │          │
 │ policiclice              │  % m/m  │  -    │       │             │          │
 ├──────────────────────────┼─────────┤       │       │             │          │
 │Conţinutul în sulf        │  mg/kg  │  -    │   50  │Proiect      │   1996   │
 │                          │         │       │       │EN-ISO/DIS   │          │
 │                          │         │       │       �        │          │
 └──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴─────────────┴──────────┘


--------------
*a) Valorile citate în specificaţie sunt "valori adevãrate". Pentru fixarea valorilor limita se aplica dispoziţiile normei ISO 4259 "Produse petroliere - determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare"; la fixarea valorilor minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero (R = reproductibilitate). Rezultatele mãsurãtorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicatã în 1995).
*b) EN = norma europeanã; DIS = proiect de norme internaţionale.
Nota: Pãrţile trebuie sa se asigure ca, pana cel târziu la 1 ianuarie 2005, pe teritoriul lor se comercializeazã numai carburant diesel care satisface specificaţiile de mediu cuprinse în tabelul 11. Pãrţile care stabilesc ca interzicerea unui tip de combustibil diesel al cãrui conţinut în sulf nu este conform cu specificaţiile corespunzãtoare din tabelul 11, dar este conform cu cele din tabelul 9, ar expune industriile lor unor dificultãţi grave, fiind vorba despre modificãrile necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu pana la 1 ianuarie 2005, pot sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor pana la 1 ianuarie 2007, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie sa specifice într-o declaraţie depusa împreunã cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare intenţia sa de amânare a termenului şi sa prezinte Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.

B. Canada
9. Normele noi ale emisiilor provenind de la vehiculele uşoare, camionetele, vehiculele grele, motoarele vehiculelor grele şi ale motocicletelor: Legea privind securitatea vehiculelor automobile (şi legislaţia urmãtoare, Anexa V a Reglementãrilor privind securitatea vehiculelor automobile: Emisiile vehiculelor (Norma 1100), SOR/97-376, (28 iulie 1997) şi modificãrile ulterioare.
10. Legea canadiana pentru protecţia mediului, Reglementãri privind carburantul diesel, SOR/97 -110 (4 februarie 1997, sulful din carburantul diesel) şi modificãrile ulterioare.
11. Legea canadiana pentru protecţia mediului, Reglementãri privind conţinutul de benzen din benzina, SOR/97 - 493 (6 noiembrie 1997) şi modificãrile ulterioare.
12. Legea canadiana pentru protecţia mediului, Reglementãri privind conţinutul de sulf din benzina, Canada Gazette, partea II, 4 iunie 1999 şi modificãrile ulterioare.

C. Statele Unite ale Americii
13. Aplicarea programului de reducere a emisiilor provenite de la sursele mobile pentru vehiculele utilitare uşoare, camionetele, vehiculele grele şi carburanţii pentru satisfacerea cerinţelor de la art. 202 lit. (a), (g) şi (h) din Legea privind combaterea poluarii atmosferice, pusã în aplicare prin:
(a) 40 Cod de reglementãri federale (C.F.R.), partea 80, subpartea D - Benzina cu compoziţie noua;
(b) 40 C.F.R., partea 86, subpartea A - Dispoziţii generale pentru reglementarea emisiilor;
(c) 40 C.F.R., partea 80, secţiunea 80.29 - Mãsuri reglementare şi interziceri privind calitatea carburantului diesel.

ANEXA IX

MÃSURI PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE AMONIAC
PROVENIT DIN SURSE AGRICOLE

1. Pãrţile care sunt supuse obligaţiilor enunţate în art. 3 alin. (8) lit. (a) trebuie sa aplice mãsurile cuprinse în prezenta anexa.
2. Fiecare parte trebuie sa aibã în vedere, în mod corespunzãtor, necesitatea reducerilor pierderilor din întregul ciclu al azotului.

A. Codul consultativ al unor practici agricole nepoluante
3. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, Pãrţile trebuie sa stabileascã, sa publice şi sa difuzeze un cod consultativ privind practicile agricole nepoluante în vederea combaterii emisiilor de amoniac. Acest cod trebuie sa ţinã seama de condiţiile proprii ale teritoriului naţional şi cuprinde dispoziţii referitoare la:
- cantitatea de azot, ţinând cont de circuitul azotului în natura;
- strategiile de alimentaţie pentru septelul de animale;
- tehnicile puţin poluante de imprastiere a ingrasamintelor naturale;
- tehnicile puţin poluante de stocare a ingrasamintelor naturale;
- sistemele puţin poluante de adãpostire a animalelor;
- posibilitãţile de limitare a emisiilor de amoniac provenite de la utilizarea ingrasamintelor minerale.
Pãrţile trebuie sa dea un titlu potrivit acestui cod pentru a se evita orice confuzie cu alte coduri consultative.

B. Îngrãşãminte pe baza de uree şi carbonat de amoniu
4. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, fiecare Parte trebuie sa ia mãsurile posibile din punct de vedere material, pentru limitarea emisiilor de amoniac care provin de la utilizarea ingrasamintelor solide pe baza de uree.
5. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, fiecare Parte trebuie sa interzicã ingrasamintele pe baza de carbonat de amoniu.

C. Aplicarea ingrasamintelor naturale
6. Fiecare Parte trebuie sa se asigure ca tehnicile de aplicare a ingrasamintelor puţin poluante [enumerate în documentul orientativ V adoptat de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (Decizia 1999/1) şi modificãrile sale] despre care s-a demonstrat ca ar permite reducerea emisiilor cu cel puţin 30 % în raport cu tehnica de referinta precizatã în acest document, sunt utilizate în mãsura în care Partea în cauza le considera aplicabile, luând în considerare condiţiile pedologice şi geomorfologice locale, tipul de ingrasamant şi structura exploataţiilor agricole.*1)
7. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, Pãrţile trebuie sa se asigure ca îngrãşãmântul aplicat pe terenurile destinate lucrãrilor agricole va fi incorporat în sol cu cel puţin 24 ore înainte, în mãsura în care Partea considera aceasta mãsura aplicabilã, luând în considerare condiţiile pedologice şi geomorfologice locale şi structura exploataţiilor agricole.

D. Stocarea dejectiilor animale
8. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, Pãrţile trebuie sa utilizeze, pentru incintele noi de stocare a dejectiilor animale din marile crescatorii de porci şi de pãsãri cu 2000 de porci pentru ingrasare, 750 de scroafe sau 40.000 de pãsãri, sisteme sau tehnici de stocare nepoluante [enumerate în documentul orientativ menţionat la alin. (6)] despre care s-a demonstrat ca ar permite reducerea emisiilor cu 40 % sau mai mult în raport cu sistemele sau tehnicile de referinta sau în raport cu alte sisteme sau tehnici având o eficienta echivalenta demonstrabila.*2).
9. Pentru incintele existente de stocare a dejectiilor animale din marile crescatorii de porci şi de pãsãri cu 2000 de porci pentru ingrasare, 750 de scroafe sau 40.000 de pãsãri, Pãrţile trebuie sa ajungã la o reducere a emisiilor cu 40 % în mãsura în care Pãrţile considera ca aplicarea tehnicilor necesare este posibila din punct de vedere tehnic şi economic*2). Data limita de aplicare a acestor mãsuri este fixatã la 31 decembrie 2009 pentru Pãrţile cu economie în tranzitie şi 31 decembrie 2007 pentru celelalte Pãrţi.*1).

E. Adãpostirea animalelor
10. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, Pãrţile trebuie sa utilizeze pentru instalaţiile noi care servesc la adãpostirea animalelor din marile crescatorii de porci şi pãsãri cu 2000 de porci pentru ingrasare, 750 de scroafe sau 40.000 de pãsãri, sisteme noi de adãpostire [enumerate în documentul orientativ menţionat la alin. (6)] despre care s-a demonstrat ca ar permite reducerea emisiilor cu 20 % sau mai mult în raport cu sistemul de referinta sau cu alte sisteme sau tehnici având o eficienta echivalenta demonstrabila.*2). Aplicabilitatea acestor sisteme poate fi limitatã din motive care ţin de confortul animalelor, de exemplu în sisteme bazate pe paie pentru porci şi sisteme de creştere în voliera sau sisteme în aer liber pentru pãsãri.

Note
*1). În sensul prezentei anexe, "ţara cu economie în tranzitie" reprezintã o Parte care, dupã depunerea instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, a fãcut cunoscut faptul ca doreşte sa fie tratata ca o ţara cu economie în tranzitie în sensul alin. (6) şi/sau (9) din prezenta anexa.
*2). Dacã o Parte considera ca, pentru a se conformã dispoziţiilor alin. (8) şi (10), poate utiliza pentru stocarea dejectiilor animale alte sisteme sau tehnici având o eficienta echivalenta demonstrabila, sau ca reducerea emisiilor care provin din stocarea dejectiilor animale, prevãzutã la alin. (9), nu este posibila din punct de vedere tehnic şi economic, atunci Partea trebuie sa transmitã documentaţia corespunzãtoare conform art. 7 alin. (1) lit. (a).
-----------------


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Protocol, Parlamentul Romaniei, PROTOCOL din 1 decembrie 1999

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016