Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PRESCRIPTII TEHNICE din 19 decembrie 2003 privind examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale instalatiilor mecanice sub presiune si ale instalatiilor de ridicat*)

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

PRESCRIPTII TEHNICE din 19 decembrie 2003 privind examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale instalatiilor mecanice sub presiune si ale instalatiilor de ridicat*)

EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 86 bis din 30 ianuarie 2004

Comenteaza legea

________
*) Aprobata prin <>Ordinul nr. 369 din 19 decembrie 2003 , Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 86 din 30 ianuarie 2004

ANEXA

Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat
- ISCIR -


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       - REGLEMENTARE TEHNICA NATIONALA -
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

                              PRESCRIPTIE TEHNICA

                                  PT CR 6-2003

           EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE A IMBINARILOR SUDATE ALE
      INSTALATIILOR MECANICE SUB PRESIUNE SI ALE INSTALATIILOR DE RIDICAT

            COLECTIA INSPECTIEI DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR,
             RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SI INSTALATIILOR DE RIDICAT

                                   - ISCIR -

                              - EDITIE OFICIALA -

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicativ: PT CR 6-2003                                                 Editia 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    1. GENERALITATI
    1.1. Scop
    Prezenta prescriptie tehnica face parte din reglementarile tehnice nationale referitoare la examinarile nedistructive.
    Autoritatea tehnica nationala care asigura punerea in aplicare si respectarea prevederilor din prezenta prescriptie tehnica este ISCIR - Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, care, in conformitate cu prevederile <>Hotararii Guvernului nr. 1.340/2001 , este organul de specialitate cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Economiei si Comertului, avand ca principal obiect de activitate asigurarea in numele statului a protectiei utilizatorilor si a sigurantei in functionare a instalatiilor, echipamentelor si aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnica.

    1.2. Domeniu de aplicare

    Prezenta prescriptie tehnica stabileste modul de examinare cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune si ale instalatiilor de ridicat supuse supravegherii conform prevederilor prescriptiilor tehnice, Colectia ISCIR.
    Examinarile nedistructive la elemente si componente ale obiectivelor si instalatiilor nucleare, care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum si la alte elemente si componente la care este necesara supravegherea ISCIR, se vor efectua conform documentatiei de executie, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR-INSPECT, cu respectarea prevederilor standardelor si prescriptiilor tehnice aplicabile, Colectia ISCIR.
    Prevederile prezentei prescriptii tehnice sunt aplicabile oricarui tip de imbinare sudata dintre materiale metalice (neporoase), in vederea detectarii discontinuitatilor deschise la suprafata imbinarii sudate (sau a materialelor de baza).
    Discontinuitatile care pot fi puse in evidenta in imbinarea sudata, inclusiv in zona adiacenta (materialele de baza), pot fi de tip fisura, lipsa de topire, porozitate, suprapuneri, exfolieri sau cute.

    1.3. Personal de executie

    Examinarea cu lichide penetrante va fi efectuata de catre personal autorizat in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice PT CR 11, Colectia ISCIR.

    1.4. Referinte normative

    Prezenta prescriptie tehnica face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescriptii tehnice si alte reglementari nationale.

    1.4.1. Legi si hotarari

    ● <>Legea nr. 90/1996  privind protectia muncii
    ● <>Hotararea Guvernului nr. 1.340/2001  privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat
    ● <>Hotararea Guvernului nr. 752/2002  privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a echipamentelor sub presiune

    1.4.2. Standarde


●SR EN 473:2002,     Calificarea si certificarea personalului pentru examinari
                     nedistructive. Principii generale
●SR EN 571-1:1999,   Examinari nedistructive. Examinarii cu lichide penetrante.
                     Partea 1: Principii generale
●SR EN 10163-1:1994, Conditii de livrare privind starea suprafetelor tablelor,
                     platbenzilor si profilelor de otel laminate la cald.
                     Partea 1: Generalitati
●SR EN 10228-2:2000, Examinari nedistructive ale pieselor forjate din otel. Partea 2:
                     Examinarii cu lichide penetrante
●SR EN 25817:1993,   Imbinarii sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru
                     nivelurile de acceptare a defectelor
●prEN 571-2,         Non-destructive testing-Penetrant testing-Part 2: Testing of
                     penetrant materials
●prEN 571-3,         Non-destructive testing-Penetrant testing-Part 3: Reference
                     test blocks
●prEN 1330-6,        Non-destructive testing-Terminology-Part 6: Terms used in
                     penetrant systems
●prEN 1956,          Non-destructive testing-Penetrant testing and magnetic
                     partide testing-Viewing conditions
●ASTM E 165-1995,    Standard Test Method for Liquid Penetrant Examination
●ASTM E 1209-87,     Standard Test Method for Fluorescent Penetrant Examination
                     Using the Water Washable Process
●ASTM E 1219-87,     Standard Test Method for Fluorescent Penetrant Examination
                     Using the Solvent Removable Process
●ASTM E 1220-87,     Standard Test Method for Visible Penetrant Examination Using
                     the Solvent Removable Process
●ASTM D 129-1995,    Standard Test Method for Sulfur in Petroleum Products
                     (General Bomb Method)
●ASTM D 516-1990,    Standard Test Method for Sulfate Ion in Water
●ASTM D 808-1995,    Standard Test Method for Chlorine in New and Used Petroleum
                     Products (Bomb Method)
●ASTM D 1552-1995,   Standard Test Method for Sulfur in Petroleum Products
                     (High-Temperature Method)
●Cod ASME,           Sectiunea a V-a, editia 1998

1.5. Termeni

Termenii sunt conform prEN 1330-6.

1.6. Abrevieri

PT - Prescriptie tehnica
UV - Ultraviolete

2. PRODUSE, SENSIBILITATE SI DENUMIRE

2.1. Familie (set) de produse

Familia (setul) de produse pentru examinarea cu lichide penetrante este o combinatie a urmatoarelor materiale: penetrant, produs de indepartare a excesului de penetrant si developant. In familia de produse, producatorul poate include si degresantul utilizat la curatarea chimica prealabila a pieselor de examinat. In tabelul 1 sunt prezentate tipurile de produse folosite pentru examinarea cu lichide penetrante.
Familia (setul) de produse va fi achizitionata, in mod obligatoriu, de la acelasi producator, in conformitate cu instructiunile acestuia.

Tabelul 1



┌─────────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│                         │     Produs pentru      │                                    │
│        Penetrant        │ indepdrtarea excesului │             Developant             │
│                         │      de penetrant      │                                    │
├───┬─────────────────────┼───┬────────────────────┼───┬────────────────────────────────┤
│Tip│      Denumire       │Tip│      Denumire      │Tip│            Denumire            │
├───┼─────────────────────┼───┼────────────────────┼───┼────────────────────────────────┤
│I  │Penetrant fluorescent│ A │Apa                 │ a │Uscat                           │
│II │Penetrant contrast de│ B │Emulgator lipofil   │ b │Solubil in apa                  │
│   │culoare              │   │1) Emulgator pe baza│   │                                │
│   │                     │   │de ulei             │ c │Suspendabil in apa              │
│III│Dublu scop           │   │2) Clatire cu apa   │   │                                │
│   │(penetrant           │   │curgatoare          │ d │Pe baza de solvent (umed neapos)│
│   │fluorescent si       │   │                    │   │                                │
│   │contrast de culoare) │ C │Solvent             │ e │Pe baza de apa sau solvent      │
│   │                     │   │                    │   │pentru aplicatii speciale       │
│   │                     │ D │Emulgator hidrofil  │   │                                │
│   │                     │   │Optional preclatire │   │                                │
│   │                     │   │(apa)               │   │                                │
│   │                     │   │Emulgator (diluat in│   │                                │
│   │                     │   │apa)                │   │                                │
│   │                     │   │Clatire finala (apa)│   │                                │
│   │                     │ E │Apa si solvent      │   │                                │
└───┴─────────────────────┴───┴────────────────────┴───┴────────────────────────────────┘

2.2. Produsele folosite nu trebuie sa genereze reactii chimice cu materialul examinat si nici sa reactioneze chimic intre ele. La utilizarea lichidelor penetrante se va avea in vedere urmatoarele:
- otelurile inoxidabile austenitice si titanul sunt atacate de halogenii Cl si F;
- otelurile cu continut ridicat de nichel sunt atacate de sulfuri etc.
2.3. In cazul in care exista cerinte privind limitarea continutului pentru anumite elemente din compozitia produselor de examinare (de exemplu: halogeni, sulf etc.) se vor respecta limitele impuse, care vor fi certificate printr-un buletin de analiza chimica corespunzator. Limitele se vor inscrie si in buletinul de examinare emis.
2.4. Pentru examinarea cu lichide penetrante fluorescente se vor folosi lampi care emit radiatii ultraviolete cu lungimea de unda cuprinsa intre 330 ... 390 nm.
2.5. Laboratoarele care efectueaza examinari cu lichide penetrante trebuie sa fie dotate cu aparate pentru masurarea iluminarii zonei de examinat, pentru lumina alba si pentru lumina ultravioleta (in cazul utilizarii lichidelor penetrante fluorescente). Aparatura destinata iluminarii suprafetei cu lumina alba sau ultravioleta va fi verificata metrologic, conform prevederilor legale.
2.6. Laboratoarele care efectueaza examinari cu lichide penetrante trebuie sa aiba in dotare cel putin un bloc de comparare (a se vedea anexa B) care va fi utilizat in conformitate cu prevederile prezentei prescriptii tehnice.

3. CONDITII PREALABILE DE EXAMINARE

3.1. Imbinarile sudate care se examineaza cu lichide penetrante, volumul de examinare, faza tehnologica in care se face examinarea si tipul de lichide penetrante vor fi stabilite in functie de cerintele proiectantului, ale responsabilului cu supravegherea si verificarea tehnica, autorizat de ISCIR-INSPECT, sau ale inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT.
3.2. Examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate va fi efectuata in conformitate cu SR EN 571-1 si cu prevederile prezentei prescriptii tehnice, in functie de secventa operatiilor.

3.3. Pregatirea si curatarea prealabila

Curatarea prealabila trebuie sa garanteze ca reziduurile au fost indepartate de pe suprafata de examinat si ca penetrantul poate intra in orice discontinuitate.
Imbinarea sudata care urmeaza a fi examinata, precum si zonele adiacente acesteia cu o latime de minim 25 mm, vor fi curatate de oxizi, de alte straturi neaderente (zgura, stropi de sudura, grasimi, uleiuri, vopsea, acoperiri de protectie etc.) si de orice alt material strain care pot obtura sau masca discontinuitatile sau pot altera lichidele penetrante.
In functie de cele constatate la un control vizual prealabil, la alegerea metodei de curatare se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
- natura impuritatilor si a contaminantilor;
- efectul metodei de curatare asupra imbinarii sudate si a materialului adiacent;
- aplicabilitatea practica;
- metodele specifice impuse de documentatia de executie.
Curatarea prealabila se efectueaza in doua etape:
a) curatarea mecanica: curatarea mecanica se efectueaza in scopul indepartarii unor impuritati (de exemplu: zgura, stropi de sudura, rugina, oxizi, carburi etc.); aceasta curatare se efectueaza prin periere cu perii de sarma, polizare, slefuire, sablare, jet de apa sub presiune ridicata etc.; polizarea imbinarii sudate este necesara numai in cazul in care suprafata imbinarii sudate prezinta neregularitati mari care pot genera indicatii false sau pot masca discontinuitati; nu se va folosi metoda de curatare mecanica prin sablare cu alice, deoarece aceasta poate conduce, prin deformare plastica, la obturarea discontinuitatilor deschise la suprafata; in toate cazurile, tehnologia de curatare trebuie sa garanteze ca discontinuitatile nu sunt obturate prin deformare plastica sau prin acumulari de materiale abrazive;
b) curatarea chimica: curatarea chimica se efectueaza in scopul indepartarii materialelor organice (de exemplu: grasimi, uleiuri, vopsea etc.); aceasta curatare se poate efectua cu solventi organici (care pot fi livrati de producator impreuna cu setul de produse de examinare), cu detergenti sau cu solutii de decapare; la curatarea chimica se va avea in vedere ca agentii folositi sa nu reactioneze cu materialul examinat si sa nu lase reziduuri pe piesa; atunci cand exista cerinte privind limitarea continutului in anumiti compusi pentru solventii organici si solutiile de decapare, se vor respecta prevederile de la pct. 2.3; proiectantul poate indica si alti agenti de curatare chimica, cu conditia ca acestia sa respecte cele mentionate anterior.
Factorii care pot influenta negativ concluziile examinarii cu lichide penetrante a imbinarilor sudate, datorati starii suprafetei, sunt prezentati in tabelul 2.

Tabelul 2


┌────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│    Starea suprafetei imbinarii     │      Influenta asupra concluziilor      │
│               sudate               │              examinarii                 │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Uleioasa, grasa, murdara, curatata  │Nu se obtine nici o indicatie            │
│cu alice sau nisip                  │                                         │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Umeda                               │Indicatiile sunt slabe din cauza         │
│                                    │diludrii penetrantului                   │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Acoperita de crusta, oxizi          │Indicatiile sunt false sau nu se obtine  │
│                                    │nici o indicatie                         │
└────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘

3.4. Uscarea

Dupa curatarea prealabila, suprafata de examinat se usuca prin evaporare naturala sau fortata folosind aer cald sau rece filtrat de impuritati uleioase si apa, pana dispare orice urma de umezeala de pe suprafata.
Dupa curatarea suprafetelor pe care se va efectua examinarea cu lichide penetrante, se va efectua un control vizual care sa ateste acest lucru.
Temperatura piesei trebuie sa fie cuprinsa intre 10°C si 50°C pe toata durata examinarii cu lichide penetrante. Daca prin instructiunile de utilizare, producatorul produselor de examinare indica alte limite de temperatura si se doreste utilizarea acestora in afara intervalului 10 ... 50°C, se va efectua o incercare a acestora, conform prevederilor din anexa B.

4. TEHNICA DE EXAMINARE

Tehnica de examinare se identifica prin simbolurile indicate in tabelul 1, care prezinta si familia de produse. De exemplu, in cazul utilizarii unui penetrant cu contrast de culoare, al carui exces se indeparteaza cu apa, si al unui developant pe baza de solvent identificarea va fi: IIAd.

4.1. Aplicarea penetrantului

Penetrantul se aplica pe suprafata imbinarii sudate si a zonelor adiacente prin pulverizare, pensulare, turnare sau imersare (daca acest lucru este posibil).
4.1.1. Timpul de penetrare trebuie sa fie cuprins intre 5 si 60 de minute. Daca producatorul produselor de examinare prevede prin instructiunile de utilizare un timp de penetrare cuprins in acest interval, acesta va fi respectat.
4.1.2. Pe toata durata penetrarii se va urmari ca lichidul sa nu se usuce si sa acopere intreaga suprafata supusa examinarii. Daca este necesar, se admite completarea cantitatii de penetrant aplicat.

4.2. Indepartarea excesului de penetrant

4.2.1. Excesul de penetrant solubil in apa se indeparteaza prin stergere cu tampoane de panza umezite sau cu ajutorul unui jet de apa cu temperatura cuprinsa intre 10°C si 40°C si presiunea mai mica de 2,5 bar, sub un unghi mai mic de 30° fata de suprafata.
4.2.2. Excesul de penetrant solubil in solvent se indeparteaza prin stergerea suprafetei cu panze curate uscate care nu lasa scame, urmata de o curatare a suprafetei cu tampoane din panza, umezite in solventul indicat.
4.2.3. Excesul de penetrant care se indeparteaza cu emulgatori hidrofili se efectueaza in urmatoarele etape:
- spalare cu apa pentru a indeparta cea mai mare parte a penetrantului in exces;
- aplicarea emulgatorului prin pulverizare, turnare sau, daca este posibil, prin imersare; timpul de emulsionare este cuprins intre cateva secunde si 5 minute, in conformitate cu instructiunile producatorului;
- dupa emulsionare se efectueaza o spalare finala cu apa.
4.2.4. Excesul de penetrant care se indeparteaza cu emulgatori lipofili se face numai prin imersare, a carei durata este prevazuta de producator, urmata de o spalare cu apa.
4.2.5. In cazul penetrantilor al caror exces se indeparteaza cu apa si solvent, se va face o spalare cu apa a suprafetei, urmata de o curatare a suprafetei numai cu tampoane de panza care nu lasa scame, umezite in solventul indicat.
4.2.6. Se va evita, in toate cazurile, o spalare excesiva care poate conduce la indepartarea penetrantului din discontinuitatile deschise la suprafata. Indepartarea excesului de penetrant se considera terminata atunci cand:
- dispare orice urma de culoare vizibila, in cazul penetrantilor cu contrast de culoare;
- nu mai apare nici un fond fluorescent, in cazul penetrantilor fluorescenti, pus in evidenta de o sursa de lumina ultravioleta cu minim 300 æW/cm².

4.3. Uscarea suprafetei

4.3.1. Imediat dupa indepartarea excesului de penetrant, suprafata supusa examinarii se usuca prin unul din urmatoarele procedee:
- stergere cu o panza, uscata care nu lasa scame;
- evaporare la temperatura ambianta;
- evaporare la temperatura ridicata;
- evaporare fortata sub actiunea unui jet de aer filtrat de impuritati uleioase si apa, astfel incat presiunea pe suprafata piesei sa fie mentinuta cat mai redusa posibil.
Temperatura suprafetei nu trebuie sa depaseasca 50°C in timpul uscarii, daca nu s-a convenit altfel.
4.3.2 Uscarea se considera terminata in momentul in care de pe suprafata de examinat dispare orice urma de pata de umezeala. Se va evita o uscare excesiva pentru a nu conduce la uscarea penetrantului aflat in discontinuitati.
4.3.3. Se poate renunta la uscarea suprafetei daca se utilizeaza un developant sub forma de suspensie/solutie in apa.

4.4. Aplicarea developantului

4.4.1. Developantii sub forma de pulbere uscata vor fi folositi numai cu penetranti fluorescenti si vor fi aplicati prin pensulare, pulverizare sau sitare.
4.4.2. Developantii suspensie in apa si cei pe baza de solvent vor fi agitati bine pentru omogenizarea suspensiei si vor fi aplicati numai prin pulverizare. Aplicarea poate fi efectuata si cu un echipament care foloseste aer comprimat filtrat si uscat. Se va asigura o depunere subtire si uniforma pe intreaga suprafata de examinat.
4.4.3. Dupa aplicarea developantilor suspensie in apa sau solubili in apa, precum si a celor pe baza de solventi, suprafata de examinat trebuie sa fie uscata prin evaporare naturala sau prin evaporare fortata.
4.4.4. Durata de developare incepe imediat dupa aplicarea developantilor uscati si imediat dupa uscarea suprafetei, atunci cand se folosesc developanti umezi. Aceasta poate fi cuprinsa intre 10 min si 30 min, daca producatorul nu prevede alti timpi. Interpretarea finala a rezultatelor se efectueaza in momentul terminarii timpului prescris pentru developare.
4.4.5. Factorii care pot influenta negativ concluziile examinarii cu lichide penetrante a imbinarilor sudate, datorati calitatii operatiilor din tehnica de examinare, sunt prezentati in tabelul 3.

Tabelul 3


┌───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│Operatiile din tehnica │                 Calitatea operatiei                  │
│     de examinare      ├──────────────────────────┬───────────────────────────┤
│                       │       insuficienta       │         excesiva          │
├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Penetrarea             │Nu apar defecte fine      │Eliminarea excesului de    │
│                       │                          │penetrant poate fi dificila│
├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Spalarea (indepartarea │Indicatiile pot fi        │Se elimina penetrantul din │
│excesului de penetrant)│neconcludente             │defectele putin adanci     │
├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Developarea            │Contrast slab, respectiv  │                           │
│                       │luminiscenta redusa       │Ascunde defectele fine     │
└───────────────────────┴──────────────────────────┴───────────────────────────┘

5. CONDITII DE INTERPRETARE

5.1. Iluminarea suprafetei de examinat se efectueaza astfel incat directia fasciculului de lumina sa nu depaseasca cu 30° unghiul format cu normala la suprafata.
5.2. Iluminarea se va efectua astfel incat sa nu se creeze umbre sau reflexii de pe suprafata de examinat.
5.3. Fasciculul de lumina trebuie sa fie astfel indreptat incat sa ilumineze suprafata de examinat si sa fie ecranat fata de ochii interpretatorului.
5.4. Interpretarea, in cazul lichidelor penetrante fluorescente, trebuie sa fie efectuata in incinte intunecate, cu iluminare reziduala si cu o intensitate a radiatiei ultraviolete pe suprafata conform SR EN 571-1 (lumina vizibila este limitata la maxim 20 Ix).
5.5. Conditiile iluminarii ultraviolete si a luminii reziduale se verifica la inceputul examinarii, la schimbarea parametrilor de lucru sau atunci cand operatorul considera necesar, dar nu mai putin de o data pe schimb.
5.6. Interpretarea, in cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, se efectueaza la lumina naturala sau la lumina alba artificiala conform SR EN 571-1, precum si conform prEN 1956, prin masurarea iluminarii suprafetei la inceputul examinarii, la schimbarea parametrilor de lucru sau atunci cand operatorul considera necesar, dar nu mai putin de o data pe schimb.

6. INDICATII DE DISCONTINUITATI

6.1. Indicatiile de discontinuitati care pot sa apara pe suprafata examinata pot fi:
a) indicatii concludente, care pot avea urmatoarele aspecte:
- liniare, la care lungimea este mai mare decat triplul latimii maxime;
- neliniare;
b) indicatii neconcludente, datorate modului necorespunzator de pregatire a suprafetei de examinat sau executarii defectuoase a operatiilor din tehnica de lucru; in acest caz este necesara repetarea examinarii dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetei; la repetarea examinarii se va utiliza acelasi set de lichide penetrante si aceeasi tehnica;
c) indicatii false, datorate configuratiei suprafetei, crustelor, oxizilor etc.
6.2. Indicatiile de discontinuitati liniare pot fi sub forma de:
a) linie continua, datorita fisurilor, lipsei de topire, lipsei de patrundere si exfolierilor;
b) linie intrerupta sau punctata, datorita fisurilor foarte inguste sau numai partial strapunse la suprafata examinata, precum si exfolierilor partial acoperite in timpul prelucrarilor.
6.3. Indicatiile rotunjite se pot datora porilor de suprafata.

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Criteriile de acceptare sunt conform SR EN 571-1 si sunt prezentate in tabelul 3.

Tabelul 3


┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│                            │              Niveluri de acceptare              │
│    Tipuri de indicatii     ├────────────────┬────────────────┬───────────────┤
│                            │       1        │       2        │       3       │
├────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Indicatii liniare           │  1 ≤ 2 (mm)    │  1 ≤ 4 (mm)    │  1 ≤ 8 (mm)   │
│l = lungimea indicatiei     │                │                │               │
├────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Indicatie neliniara         │  d ≤ 4 (mm)    │  d ≤ 6 (mm)    │  d ≤ 8 (mm)   │
│d = axa cu dimensiune maxima│                │                │               │
└────────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴───────────────┘

7.1. In cazul echipamentelor sub presiune specificate in <>Hotararea Guvernului nr. 752/2002 , conditiile minime recomandate de acceptare a indicatiilor de discontinuitati prezentate in tabelul 3 vor fi corelate astfel:
- echipamentele sub presiune din categoriile III si IV vor fi examinate la nivelul de acceptare 1;
- echipamentele sub presiune din categoriile I si II vor fi examinate la nivelul de acceptare 2.
7.2. La examinarea echipamentelor, elementelor si componentelor instalatiilor de ridicat se aplica nivelul de acceptare 1, conform tabelului 3.
7.3. Pentru celelalte cazuri de examinari, nivelurile de acceptare a indicatiilor de discontinuitati vor fi stabilite de organele competente.

8. INREGISTRAREA REZULTATELOR

8.1. Fiecare laborator care efectueaza examinari cu lichide penetrante trebuie sa intocmeasca si sa tina la zi un registru de evidenta a examinarilor efectuate, care va contine cel putin urmatoarele date:
- data examinarii;
- comanda interna;
- produsul;
- subansamblul;
- tipul de lichid penetrant utilizat si producatorul acestuia;
- numarul buletinului emis.
8.2. Rezultatele examinarii cu lichide penetrante vor fi consemnate intr-un buletin de examinare care va contine:
- denumirea completa si adresa agentului economic;
- denumirea completa si adresa laboratorului;
- numarul autorizatiei laboratorului, emisa de ISCIR-INSPECT;
- data la care expira autorizatia;
- numarul si data buletinului;
- beneficiarul;
- numarul comenzii interne;
- datele de identificare a elementului examinat (ansamblu, subansamblu, material, numar de fabricatie, anul construirii etc.);
- temperatura suprafetei de examinat;
- modul de curatare a piesei;
- durata de penetrare, emulsionare si developare;
- modul de indepartare a excesului de penetrant;
- limitarea lichidelor penetrante in anumiti compusi, atunci cand este necesar;
- conditii de observare a suprafetei;
- tipul lichidelor penetrante utilizate, lotul si producatorul;
- nivelul de acceptare;
- volumul de examinare al elementului;
- numele si semnatura operatorilor care au efectuat examinarea si a sefului de laborator;
- numarul autorizatiilor operatorilor si data la care acestea expira.
8.3. Schita elementului, cu indicarea zonelor in care s-au efectuat examinarile cu lichide penetrante, va fi anexata la buletinul de examinare. Aceste zone vor fi astfel cotate incat sa permita identificarea ulterioara fara echivoc a zonelor respective (in cazul in care examinarea s-a realizat intr-un procent mai mic de 100% pe elementul respectiv).
8.4. Buletinul de examinare se emite in cel putin doua exemplare, din care unul va ramane in arhiva laboratorului.
8.5. Modelul buletinului de examinare este prezentat in anexa A. Se poate utiliza si alt tip de buletin de examinare, cu conditia respectarii numarului minim de date prevazute in anexa A.

9. DISPOZITII FINALE

9.1. Nerespectarea prevederilor prezentei prescriptii tehnice se sanctioneaza conform reglementarilor legale in vigoare.
9.2. La data intrarii in vigoare a prezentei prescriptii tehnice isi inceteaza valabilitatea urmatoarea prescriptie tehnica:
● CR 6-99 "Prescriptii tehnice pentru examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune si instalatiilor de ridicat", aprobata cu <>Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 195/1999 .
9.3. Prezenta prescriptie tehnica intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
9.4. Orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei prescriptii tehnice isi inceteaza valabilitatea.
9.5. Utilizatorii prezentei prescriptii tehnice sunt obligati sa se asigure ca sunt in posesia ultimei editii si a tuturor modificarilor aparute dupa publicare.
9.6. Trimiterile facute in prezenta prescriptie tehnica la standarde, prescriptii tehnice, acte legislative etc. se refera la editiile in vigoare.

ANEXA A

Model de buletin pentru examinarea cu lichide penetrante

(Denumirea completa si adresa agentului economic, denumirea completa si adresa laboratorului, numarul autorizatiei laboratorului, data la care expira autorizatia)

BULETIN DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE
Nr. ...... Data .........

Denumirea produsului ...... subansamblul ....... nr. de fabricatie ........ construit in anul ..... conform comenzii interne nr. ...... material ........ beneficiar ...........

1. Conditii de executare a examinarii:

Simbolizare procedeu: ..........................................
Tipul lichidelor penetrante: ...................................
Producator .................... Nr. lot .......... Valabilitate .............
Temperatura mediului ambiant ............... Temperatura piesei .............
Modul de curatare a piesei ....................................
Durata de:
Penetrare ..................... minute
Emulsionare ................... minute
Developare .................... minute
Agent de indepartare a excesului de penetrant ...............................
Tipul lampii cu UV: .........................................................
Iluminare ........ Intensitatea radiatiei ultraviolete pe suprafata .........
2. Examinarea s-a efectuat conform procedurii ..............;* ..............
3. Lichidele penetrante au fost limitate in ................ la .............
4. Interpretarea rezultatelor examinarii s-a facut la nivelul de acceptare ........., in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice PT CR 6, Colectia ISCIR, constatandu-se urmatoarele: .............................................

┌───────────────────────┬──────────────────────┬─────────────────────┬─────────┐
│ Nume si prenume │ Nr. autorizatie/ │ Nivel de autorizare │Semnatura│
│ │ data expirarii │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────┤
│Operator │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────┤
│sef laborator │ │ │ │
└───────────────────────┴──────────────────────┴─────────────────────┴─────────┘

___________
*) Se va preciza momentul in care s-a efectuat examinarea (inainte de tratament, intre straturi etc.).

ANEXA B

Verificarea aplicabilitatii tehnicii de examinare cu lichide penetrante

B.1. Verificarea aplicabilitatii tehnicii de examinare cu lichide penetrante se efectueaza pe blocuri de comparare. Blocurile de comparare sunt necesare pentru stabilirea modului de utilizare (durata de penetrare, emulsionare, spalare si developare) a unui set de lichide penetrante, in afara limitelor de temperatura prevazute la pct. 3.4 din prescriptia tehnica, pentru compararea performantelor a doua seturi de lichide penetrante diferite sau pentru verificarea conditiilor de pastrare si depozitare.

NOTA CTCE Piatra Neamt
Figura B.1 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 86 bis din 30 ianuarie 2004 la pagina 37, vezi imaginea asociata.

a) Monobloc

b) Blocuri separate

B.2. Pentru aplicarea metodei de comparare se folosesc blocurile tip P1 si/sau P2 prezentate in figurile B.1 si B.2. Dimensiunile blocurilor sunt informative. Acestea pot fi modificate in functie de necesitati si posibilitati.
B.3. Blocul P1 se confectioneaza din aluminiu. Acesta poate fi monobloc sau din doua blocuri identice, conform figurii B.1. In cazul monoblocului, o fata se noteaza cu A si cealalta cu B. Daca se utilizeaza doua blocuri separate, unul se va marca cu A si celalalt cu B.
B.4. Dupa debitarea la dimensiuni si rectificare, in mijlocul fiecarei fete a monoblocului (A si B), sau pe fiecare fata a blocurilor separate, se delimiteaza cu ajutorul unei termocrete sau termovopsea, un cerc cu diametrul de 25 mm. Partea opusa marcajului va fi incalzita cu ajutorul unui bec Bunsen sau cu alt dispozitiv similar pÃna la o temperatura cuprinsa intre 510°C si 525°C, evidentiata prin schimbarea culorii marcajului la care trebuie sa se ajunga in timp de 4 min. Imediat dupa aceasta incalzire, blocul se introduce in apa rece, determinand astfel aparitia unei retele de fisuri. Aceasta operatie se repeta si pentru cealalta fata a blocului (in cazul monoblocului) sau pentru blocul similar (in cazul blocurilor separate). Dupa fisurare, blocul (blocurile) se usuca prin incalzire la o temperatura maxima de 150°C si se lasa sa se raceasca la temperatura mediului ambiant.
B.5. Blocul de comparare P2 este monobloc, conform figurii B.2. O fata se marcheaza cu A si cealalta cu B.

NOTA CTCE Piatra Neamt

Figura B.2 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 86 bis din 30 ianuarie 2004 la pagina 38, vezi imaginea asociata.

B.6. Blocul P2 se confectioneaza dintr-o placuta de material metalic cat mai maleabil (otel inoxidabil, cupru etc.), iar pe una din fete se depune un strat de crom dur de aproximativ 250 æm. Pe fata necromata se produc prin apasare amprente Brinell. Corpul de apasare al aparatului Brinell va avea diametrul de 5 mm.
B.7. In stratul de crom depus va aparea o retea de fisuri aferenta fiecarei amprente. Se recomanda fixarea penetratorului Brinell intr-o masina de tractiune pentru a se putea obtine forta intr-un domeniu de valori continuu. Variind forta de apasare se poate modifica latimea fisurilor obtinute. Se recomanda ca in timpul procesului de fisurare blocul sa fie asezat pe suprafata plana, sprijinit in doua puncte simetrice fata de locul unde se produce amprenta. Se produc un numar de opt pana la zece amprente, doua cate doua, cu aceeasi forta, simetric fata de mijlocul blocului, astfel incat amprentele obtinute cu forta maxima sa se afle la extremitati, iar cele cu forta minima la mijloc (a se vedea figura B.2). Latimea fisurilor obtinute cu forta maxima poate depasi 20 æm, dar cele obtinute cu forta minima nu vor depasi 2 æm. Pot fi luate in considerare forte de apasare cuprinse intre 20 N ... 70 N. Latimea fisurilor se va determina cu mijloace optice (de exemplu: microscop cu marire de 100 x). In reteaua de fisuri aferenta fiecarei amprente se va identifica fisura cu latimea cea mai mare, aceasta caracterizand grupul de fisuri din amprenta respectiva.
B.8. Pe mijlocul blocurilor de comparare P1 (varianta monobloc) si P2 se practica un canal de 2 mm latime si 1 mm adancime necesar introducerii unui ecran de protectie care sa impiedice amestecarea, la aplicare, a lichidelor penetrante.
B.9. Blocurile de comparare vor fi folosite pentru stabilirea conditiilor de examinare in urmatoarele cazuri:
- utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mici decat cele prevazute de producator;
- utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mari decat cele prevazute de producator;
- pentru compararea performantelor a doua seturi de lichide penetrante diferite, in intervalul de temperaturi prevazut;
- pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante;
- pentru verificarea alterarii lichidelor penetrante, a impurificarii sau a unei depozitari incorecte a acestora, in timpul de garantie prevazut de producator.
B.10. In cazul in care suprafata de examinat se gaseste la o temperatura mai mica decat cea prevazuta in standard, atat blocul de comparare monobloc sau blocul B (in cazul blocurilor separate) cat si setul de lichide penetrante se aduc la temperatura respectiva si se efectueaza examinarea suprafetei B a blocului (in cazul monobloc) sau a blocului B (in cazul blocurilor separate). Se readuce blocul (in cazul monobloc) la temperatura standard si se efectueaza examinarea suprafetei A (in cazul monoblocului) sau a blocului A (in cazul blocurilor separate). Daca indicatiile obtinute pe ambele suprafete sunt asemanatoare rezulta ca tehnica respectiva poate fi aplicata la temperatura la care s-a efectuat incercarea.
B.11. In cazul in care suprafata examinata se gaseste la o temperatura mai mare decat cea prevazuta in standard, se aduce blocul de comparare (in cazul monoblocului) sau blocul B (in cazul blocurilor separate) la temperatura respectiva si se efectueaza examinarea suprafetei B cu setul de lichide penetrante aflate la temperatura mediului ambiant. Se readuce blocul de comparare (in cazul monoblocului) sau blocul A (in cazul blocurilor separate) la temperatura mediului ambiant si se efectueaza examinarea respectiva. Daca indicatiile obtinute pe ambele suprafete sunt asemanatoare, rezulta ca tehnica respectiva poate fi aplicata la temperatura la care s-a efectuat incercarea.
B.12. Pentru compararea performantelor a doua seturi de lichide penetrante diferite in cadrul limitelor de temperatura prevazute de producator, se aplica examinarea suprafetei A cu setul de lichide penetrante cunoscute, iar suprafata B se examineaza cu setul de lichide penetrante care trebuie sa fie testat. Daca indicatiile obtinute pe suprafetele A si B sunt asemanatoare, rezulta ca performantele tehnice de examinare ale celor doua seturi de lichide penetrante sunt comparabile.
B.13. Pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante se procedeaza in conformitate cu prevederile de la pct. B.11 din prezenta anexa, fata sau blocul B examinandu-se dupa noua tehnica propusa. Daca indicatiile obtinute pe ambele suprafete A si B sunt asemanatoare sau pe suprafata B indicatiile sunt mai clare, noua tehnica propusa poate fi aplicata. Daca pe suprafata B indicatiile obtinute sunt mai slabe sau neconcludente, tehnica noua propusa nu poate fi utilizata.
B.14. Pentru verificarea alterarii sau impurificarii lichidelor penetrante, in cadrul limitelor de temperatura prevazute de producator, se examineaza suprafata A cu un set nou de lichide penetrante si suprafata B cu setul de lichide penetrante care se presupune a fi alterat, incorect depozitat sau impurificat. Daca pe suprafata B indicatiile sunt mai slabe sau neconcludente fata de cele obtinute pe suprafata A, setul de lichide penetrante alterate, incorect depozitate sau impurificate nu vor mai fi utilizate. In cazul obtinerii pe suprafetele A si B a unor indicatii asemanatoare, setul incercat pe suprafata B poate fi folosit, incercarea nu conduce insa la acceptarea intregului lot de lichide penetrante.
B.15. In timpul utilizarii blocurilor de comparare pentru incercari se vor urmari cu strictete toate secventele operatiilor de examinare cu lichide penetrante prevazute in prezenta anexa.
B.16. Dupa cel mult trei utilizari, blocul de comparare P1 trebuie sa fie spalat intr-o solutie de apa si detergenti, clatit cu apa si incalzit incet pana la 400°C (temperatura masurata cu termocreta). Se introduce apoi blocul in apa rece si se usuca timp de 15 minute la o temperatura de 150°C. Dupa tratament, blocul se sterge cu o perie sau tampoane inmuiate in solvent si se tine aproximativ 12 ore in acetona. Inainte de folosire blocul se incalzeste la o temperatura de 100°C si se raceste la temperatura mediului ambiant.
B.17. Blocul de comparare P2 trebuie sa fie spalat, inainte de reutilizare, intr-o solutie de apa si detergenti, clatit cu apa si uscat la 100°C, timp de aproximativ 15 minute, dupa care pot urma secventele examinarii. Blocul P2 va fi tinut, in timpul cat nu este utilizat, intr-un recipient inchis, cufundat intr-un amestec de 50% acetona si 50% alt solvent volatil neclorurat.
B.18. In cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, pentru a efectua incercarile mentionate la pct. B.9 din prezenta anexa se poate folosi tehnica fotografierii. In acest caz se utilizeaza monoblocul pe intreaga sa suprafata sau unul din blocurile separate, aplicandu-se secventele de examinare prevazute in prezenta anexa. Dupa developare se fotografiaza indicatiile puse in evidenta. Se procedeaza la o foarte buna spalare a blocului si se aplica celalalt set de lichide penetrante, urmandu-se secventele prevazute. Se fotografiaza indicatiile aparute dupa developare. Prin examinarea celor doua fotografii se poate face o comparare intre calitatile celor doua seturi de lichide penetrante. Este absolut necesar ca fotografiile sa fie efectuate in conditii tehnice identice (cu acelasi aparat foto, aceeasi distanta focala, diafragma, timp de expunere, tip de film, procesare etc.).

──────────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Prescriptii, Ministerul Economiei si Comertului, PRESCRIPTII TEHNICE din 19 decembrie 2003

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"