Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
────────────
*) Aprobat prin <>Ordinul nr. 102 din 20 februarie 2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 5 aprilie 2003
ANEXA
INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR
SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT - ISCIR
- REGLEMENTARE TEHNICA NATIONALA -
PRESCRIPŢIE TEHNICA PT R 12-2003,
editia 1, "Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea telefericelor pentru materiale"
Colecţia Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat - ISCIR
- Editie oficialã -
Scopul principal al prescripţiilor tehnice este crearea unui cadru legal unitar în vederea aplicãrii întocmai a prevederilor legale privind asigurarea protecţiei utilizatorilor, mediului înconjurãtor şi proprietãţii.
Prevederile prescripţiilor tehnice sunt obligatorii pentru toţi cei care proiecteazã, construiesc, distribuie, monteaza, instaleaza, repara, întreţin, deţin, exploateazã sau verifica instalaţii şi aparate din domeniul de activitate al ISCIR.
Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt rãspunzãtori de aplicarea corecta a acesteia.
ISCIR
Str. Sf. Elefterie nr. 47-49, sector 5
BUCUREŞTI www.iscir.ro
Cod: 726111
Telefon: (+4021) 411.97.60; 411.97.61
Fax: (+4021) 411.98.70
E-mail: iscir@fx.ro
Reproducerea sau utilizarea integrala sau parţialã a prezentei prescripţii tehnice în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisã dacã nu exista acordul scris al ISCIR. Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi sa se asigure ca sunt în posesia editiei oficiale tipãrite.
1 GENERALITATI
1.1 Scop
Prescripţia tehnica PT R 12-2003, editia 1, "Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea telefericelor pentru materiale", denumita în continuare prescripţie tehnica, face parte din reglementãrile tehnice naţionale referitoare la instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale.
Prezenta prescripţie tehnica stabileşte cerinţele tehnice de securitate minime obligatorii pe care trebuie sa le satisfacã instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale.
Cerinţele privind proiectarea, construirea, montarea, punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea tehnica periodicã, repararea, întreţinerea şi securitatea în exploatare a acestor tipuri de instalaţii se adreseazã agenţilor economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT.
Aceste cerinţe au drept scop asigurarea securitãţii sau sãnãtãţii persoanelor care pot fi personal de deservire sau alte persoane şi protecţia proprietãţii şi a mediului, asa cum sunt prevãzute în actele normative în vigoare.
De asemenea, prescripţia tehnica stabileşte modul de verificare a respectãrii acestor cerinţe.
Autoritatea tehnica ce asigura punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnica este ISCIR-Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.340/2001 , este un organ de specialitate cu personalitate juridicã în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor.
Documentele şi documentaţiile tehnice precum şi inscriptionarile privind exploatarea şi avertizarea utilizatorilor trebuie sa fie redactate sau traduse în limba romana, fãrã a exclude prezentarea şi în alte limbi.
1.2 Domeniu de aplicare. Clasificare
Prezenta prescripţie tehnica se aplica telefericelor pentru materiale.
Telefericele destinate transportului pentru materiale se clasifica astfel:
a) dupã numãrul şi destinaţia funcţionalã a cablurilor:
- teleferice bicablu, având doua tipuri de cabluri principale şi anume: cabluri purtãtoare, constituind calea de rulare a vehiculelor şi cabluri tractoare, care tracteaza vehiculele;
- teleferice monocablu, având un singur cablu, montat în circuit închis denumit "cablu purtãtor-tractor";
b) dupã felul miscarii cablului de actionare:
- teleferice cu mers în acelaşi sens la care cablul tractor sau purtãtor-tractor are o mişcare continua sau intermitenta, în acelaşi sens;
- teleferice pendulare, la care cablul tractor sau purtãtor-tractor îşi schimba sensul dupã fiecare cursa, efectuand o mişcare du-te - vino între staţii;
c) dupã durata de funcţionare:
- teleferice cu funcţionare permanenta;
- teleferice cu funcţionare sezoniera;
- teleferice montate sa funcţioneze cu caracter temporar pe acelaşi loc (demontabile sau transportabile).
Nu fac obiectul prezentei prescripţii tehnice instalaţiile menţionate în anexa U.
1.3 Referinte normative
Prezenta prescripţie tehnica face referiri explicite sau implicite la standarde romane şi acte legislative.
1.3.1. Standarde
● SREN 719:1995 Coordonarea sudarii. Sarcini şi responsabilitãţi
● SREN 757:1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti
pentru sudarea manualã cu arc electric a otelurilor
cu limita de curgere ridicatã. Clasificare
● SREN 1600:2000 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti
pentru sudarea manualã cu arc electric a otelurilor
inoxidabile şi refractare. Clasificare
● SREN 10113/1:1995 Produse laminate la cald din oteluri de construcţii
sudabile cu granulatie fina. Partea 1: Condiţii
generale de livrare
● SR 6646/2-97 Iluminatul artificial. Condiţii pentru iluminatul
spaţiilor de lucru
● SR 6646/3-97 Iluminatul artificial. Condiţii specifice pentru
iluminatul în clãdiri civile
● STAS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru construcţii. Condiţii
tehnice generale de calitate
● STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru construcţii. Mãrci
● STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea
cu arc electric. Condiţii tehnice generale
de calitate
● STAS 1125/6-90 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru
încãrcarea prin sudare. Condiţii tehnice de calitate
● STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Sarma plinã de oţel pentru sudare
● STAS 2700/3-89 Organe de asamblare filetate. Caracteristici
mecanice şi metode de încercare pentru suruburi
şi prezoane
● STAS 5930-89 Surub de pasuire cu cap hexagonal. Clasa de
execuţie A
● STAS 6168-90 Mãsuri de siguranta contra incendiilor. Scãri de
salvare în caz de incendiu. Prescripţii generale
● STAS 6221-89 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
Iluminatul natural al încãperilor. Prescripţii de
calcul
● STAS 7067/1-87 Arcuri elicoidale cilindrice de compresiune cu
secţiune rotunda. Calcul de proiectare
● STAS 7067/2-87 Arcuri elicoidale cilindrice de tracţiune cu
secţiune rotunda. Calcul şi proiectare
● STAS 7067/3-87 Arcuri elicoidale cilindrice de torsiune cu secţiune
rotunda. Calcul şi proiectare
● STAS 7076-88 Armãturi industriale din fonta şi oţel. Condiţii
tehnice generale de calitate
● STAS 7194-79 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza
● STAS 8183-80 Oteluri pentru ţevi fãrã sudura de uz general.
Mãrci şi condiţii tehnice de calitate
● STAS 8216-68 Arcuri disc. Calculul arcurilor
● STAS 8324-86 Oţel laminat la cald. Profile din oţel silicios
● STAS R 8542-79 Alegerea otelurilor pentru construcţii metalice
● STAS R 9188-73 Instalaţii de ridicat. Prescripţii generale de
calcul pentru alegerea şi verificarea franelor
cu doi saboti
● STAS 10101/20-90 Acţiuni în construcţii, încãrcãri date de vant
● STAS 10108/0-78 Construcţii civile, industriale şi agricole.
Calculul elementelor din oţel
● STAS 10108/1-81 Construcţii civile, industriale şi agricole.
Prescripţii pentru proiectarea construcţiilor
din ţevi de oţel
● STAS 10108/2-83 Construcţii din oţel. Calculul elementelor din oţel
alcãtuite din profile cu pereţi subtiri, formate la
rece
● STAS 10382-88 Oteluri pentru ţevi utilizate la temperaturi
scãzute.
Mãrci şi condiţii tehnice de calitate
● STAS 12604/4-89 Protecţia impotriva electrocutarilor. Instalaţii
electrice fixe. Prescripţii
● STAS 12604/5-90 Protecţia impotriva electrocutarilor. Instalaţii
electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie
şi verificare
c) ───- ≤ 0,5, unde:
F(c)
R = sarcina pe o roata a caruciorului vehiculului cu incarcatura maxima;
F(c) = secţiunea metalicã a cablului, în mm².
5.10.1.7 Alegerea cablului purtãtor-tractor sau tractor este determinata de:
a) cablul purtãtor-tractor:
- sarcina transversala a celui mai greu vehicul cuplat la cablu;
- tensiunea maxima care poate apare;
- coeficientul de siguranta necesar;
b) cablul tractor şi cablul de compensaţie:
- forta maxima de tracţiune care poate apare în cuprinsul sectorului de antrenare;
- coeficientul de siguranta necesar;
5.10.1.8 Alegerea şi dimensionarea cablului purtãtor-tractor se va face astfel încât sa fie îndeplinite urmãtoarele condiţii:
a) dacã vehiculul are un singur dispozitiv de cuplare pe cablu, sau dacã are doua dispozitive de cuplare având distanta dintre centrele acestora mai mica de 30 ori diametrul cablului purtãtor-tractor:
T(min) 12 Q în daN, unde:
Q = forta transversala pe cablul purtãtor-tractor, transmisã de masa vehiculului încãrcat;
T(min) = tensiunea minima în cablul purtãtor-tractor, în condiţiile cele mai defavorabile de încãrcare a liniei, instalatia fiind în mers de regim;
b) dacã vehiculul are doua dispozitive de cuplare pe cablu, distanta dintre centrele acestora fiind mai mare decât de 30 ori diametrul cablului:
T(min) 24 N în daN, unde:
N = forta transversala pe cablul purtãtor-tractor transmisã de un singur dispozitiv de cuplare;
c) în ambele cazuri menţionate la lit. a) şi b), raportul dintre secţiunea metalicã a cablului[F(c), în mm²] şi forta transversala pe cablul purtãtor-tractor (Q sau N, în daN) trebuie sa fie:
F(c)
─────── ≥ 1,20mm²/daN
Q
─ sau N
n
5.10.1.9 Cablurile purtãtoare trebuie sa fie menţinute sub tensiune constanta, ancorate fix la un capãt şi intinse prin contragreutati la celãlalt capãt.
Ancorarea cablului purtãtor la ambele capete se admite, de regula, în cazuri justificate prin proiect.
5.10.1.10 Tensiunea maxima în cablul purtãtor intins cu contragreutate se determina luând în considerare urmãtoarele forte:
- greutatea de întindere;
- componenta greutatii proprii a cablului;
- forţele rezultate din frecarile dintre cablu şi punctele de reazem (saboti, roti, lant cu rulouri).
5.10.1.11 Tensiunea cablurilor purtãtoare ancorate la ambele capete se determina luând în considerare:
- tensiunea maxima din cablu;
- tensiunea minima din cablu;
- tensiunea de montaj considerând cablul descãrcat şi temperatura de calcul egala cu temperatura mediului ambiant în sezonul montarii cablului.
Tensiunea maxima trebuie sa corespundã coeficientului de siguranta admis pentru cablu.
5.10.1.12 Tensiunea maxima în cablul purtãtor-tractor se determina ţinând seama de condiţiile cele mai defavorabile de încãrcare rezultate din influenta combinata a urmãtoarelor elemente:
- greutatea de întindere;
- componenta greutatii cablului încãrcat, considerând în mod convenţional ca greutatea vehiculelor încãrcate se repartizeazã uniform în lungul cablului;
- rezistenta la rulare opusã de rolele bateriilor de pe piloni şi din staţii;
- forţele de accelerare şi decelerare.
5.10.1.13 Forta de tracţiune maxima care poate lua naştere în cablurile tractoare şi cele de compensaţie se determina luând în considerare:
- forţele de tracţiune a vehiculelor încãrcate;
- forta data de contragreutatea de întindere; componenta greutatii proprii a cablului; rezistentele la frecare ale mecanismelor în mişcare (roti, role, role vehicul);
- forţele de accelerare şi decelerare.
5.10.2 Coeficienţii de siguranta ai cablurilor
5.10.2.1 Coeficienţii de siguranta pentru cablurile noi trebuie sa aibã urmãtoarele valori minime:
- cablul purtãtor ................................... 3,00;
- cablul tractor .................................... 5,00;
- cablul purtãtor-tractor ........................... 5,00;
- cablurile auxiliare (telefonice, semnalizare, blocaj etc.) ................... 3,00;
- cablurile de întindere ............................ 5,50.
5.10.2.2 Pentru cablurile purtãtoare sau purtãtoare-tractoare diferenţa de frangere între cablul neincarcat şi încãrcat, la extremitatile unei deschideri, nu trebuie sa depãşeascã 15%.
5.10.3 Innadirea cablurilor prin mansoane cu compoziţie
5.10.3.1 Innadirea cablurilor prin mansoane cu compoziţie se admite în urmãtoarele cazuri:
- la innadirea cablurilor purtãtoare, când acestea se realizeazã din bucãţi din motive justificate prin proiect;
- la legarea cablului de întindere a contragreutatii la cablul purtãtor, prin manson de reductie;
- la legarea cablului purtãtor ancorat la ambele capete prin manson terminal;
- la legarea cablului tractor şi a cablului de compensaţie la suspensia vehiculului, în cazul telefericelor de materiale cu mers pendular;
- la legarea cablurilor telefonice, de semnalizare, de blocaj la cablul de întindere al contragreutatilor, prin mansoane de reductie sau la punctele de ancorare, prin mansoane terminale.
5.10.3.2 Nu se admite trecerea mansoanelor peste saboti sau roti de orice fel. în cursa lor de deplasare mansoanele terminale trebuie sa aibã gabarit de libera trecere fata de elementele construcţiei de cel puţin 100 mm; în cazul unui gabarit sub 100 mm, mansoanele de reductie vor fi prevãzute la capete cu câte un manson suplimentar de forma conica, de protecţie, pentru evitarea blocarii deplasarii mansoanelor de reductie în cursa lor pe lângã elementele de construcţie.
5.10.3.3 Dimensionarea pieselor componente ale mansonului (mufele şi surubul de legatura), se va face luându-se în calcul o forta de tracţiune cel puţin egala cu rezistenta de rupere a cablului innadit. Compozitia şi tehnologia de execuţie şi verificare a mansoanelor se va stabili de cãtre proiectant.
5.10.3.4 Mufele trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii principale:
- capetele mufelor (la intrarea cablului) vor fi rotunjite cu o raza de minim doua ori diametrul sarmei exterioare a cablului; locul de ieşire a cablului din mufa trebuie sa fie accesibil pentru verificare;
- partea cilindrica a mufei, cuprinsã între capatul exterior al mufei şi conicitatea în care se toarna compozitia, va avea un diametru egal cu diametrul cablului plus 1... 2 mm;
- lungimea partii conice în care se toarna compozitia trebuie sa fie de minim trei ori diametrul cablului, conicitatea de 1/5... 1/6, iar suprafata interioarã trebuie sa fie prelucrata brut pentru mãrirea aderentei dintre compoziţie şi peretele mufei;
- presiunea specifica, rezultatã din calcul, între pereţii interiori ai mufei şi compozitia turnata, luatã în considerare la calculul grosimii pereţilor, se va mari de minim doua ori, ţinându-se seama şi de frecarile dintre pereţi şi compoziţie.
5.10.4 Innadirea cablurilor prin matisare (impletire)
5.10.4.1 Innadirea prin matisare se admite numai la cablurile tractoare, purtãtoare-tractoare, de compensaţie, telefonice, semnalizare şi blocaj, executate din 6 toroane.
Nu se admite innadirea prin matisare a cablurilor purtãtoare şi a cablurilor de întindere.
5.10.4.2 Matisarea se va executa astfel încât sa nu apara deformatii ale cablului. Creşterea de diametru a cablului prin matisare nu va depãşi 10% fata de diametrul iniţial.
Matisarea se va executa de personal specializat, verificat şi atestat de agentul economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru efectuarea lucrãrilor de montaj sau de reparare a telefericelor de materiale.
5.10.4.3 La cablurile noi tractoare şi cele de compensaţie ale telefericelor pentru materiale cu mers pendular se admit iniţial (la montaj) un numãr de matisari în funcţie de lungimea traseului cu condiţia ca între doua matisari sa nu fie o distanta mai mica de 900 m.
La cablurile noi în circuit închis se admit iniţial (la montaj) un numãr de matisari în funcţie de lungimea traseului cu condiţia ca între doua matisari sa nu fie o distanta mai mica de 900 m; dupã rodarea acestora sub sarcina se mai admite o matisare. În afarã de aceasta, pe parcursul exploatãrii, se mai admit cel mult trei matisari cu ocazia reparaţiilor.
5.10.4.4 Distanta între doua matisari vecine (lungimea neafectata de matisare) va fi de minimum 3000 ori diametrul cablului. Lungimea matisarii va fi de cel puţin 1200 ori diametrul cablului. Lungimile toroanelor introduse în inima cablului vor fi de minim 30 ori diametrul cablului matisat. Calitatea matisarii va fi atestata printr-un certificat de calitate.
5.10.5 Legãturi de capãt
5.10.5.1 Legarea cablurilor flexibile la dispozitivele de întindere ale cablurilor tractoare sau purtãtoare-tractoare se va face prin strângerea cu cleme sau mansoane cu compoziţie (capatul cablului fiind întors la 180° peste un ochet).
5.10.5.2 Legatura cu cleme şi ochet trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
- numãrul clemelor va fi de minimum 5;
- distanta între axele a doua cleme vecine va fi de circa 6 ori diametrul cablului;
- clemele şi ochetii se vor executa în conformitate cu standardele în vigoare sau, în lipsa acestora, conform proiectului; nu sunt admise cleme simple dreptunghiulare;
- legatura de capãt trebuie calculatã la sarcina de rupere a cablului.
5.10.5.3 Nu sunt admise legãturi de capãt sau innadiri executate prin:
- manson cu pana;
- bandaj are sau matisari scurte.
5.10.6 Ancorarea cablurilor
5.10.6.1 Cablurile care rãmân în poziţie fixa în timpul functionarii telefericului (cablul purtãtor, cablul telefonic, cablurile de semnalizare şi blocaj) trebuie sa fie ancorate fix la un capãt şi intinse prin contragreutati la celãlalt capãt.
5.10.6.2 Ancorarea la punct fix a cablului purtãtor se poate face fie prin infasurarea cablului în jurul unui tambur de ancorare fie printr-un manson terminal fixat la un dispozitiv ancorat la blocul din beton special construit în acest scop, denumit bloc de ancorare.
5.10.6.3 Tamburul de ancorare va avea diametrul de:
D) 80 d(c), sau
D) 1000 d(s), unde:
D = diametrul tamburului de ancorare;
d(c)= diametrul cablului;
d(s)= diametrul sarmelor din stratul exterior al cablului.
Se va lua în considerare valoarea cea mai mare.
Numãrul infasurarilor pe tambur va fi cel rezultat din calcul dar nu va fi mai mic de 3.
5.10.6.4 Capatul liber al cablului va fi fixat cu cel puţin 2 cleme duble cu suruburi, dintre care prima serveşte pentru fixare iar a doua pentru siguranta.
5.10.6.5 Dupã clemele de fixare şi de siguranta trebuie sa rãmânã o rezerva suficienta de cablu pentru eventualele deplasãri ale acestuia în lungul liniei în vederea evitãrii uzurii prea mari a portiunilor de cablu care freaca pe sabotii de sprijin. Lungimea de rezerva a cablului trebuie sa fie egala cu cel puţin 3 x L + 5 m, unde "L" reprezintã lungimea celui mai lung sabot de sprijin. Infasurarea rezervei de cablu trebuie sa se facã în afarã zonei de pe tamburul care are rol de ancorare.
5.10.6.6 Construcţia şi amplasarea tamburului trebuie sa permitã deplasarea cablului pe tambur, conform pct. 5.10.6.5, fãrã dificultãţi.
5.10.6.7 Suprafata de contact a tamburului cu cablul trebuie sa fie captusita cu material moale. Materialul captuselii va fi lipsit de elemente care ar putea favoriza coroziunea cablului, precum şi de materiale dure care ar putea veni în contact cu cablul.
5.10.6.8 Fundaţiile construcţiei la care se ancoreaza cablul vor avea un coeficient de siguranta de minim 1,50 la rasturnare şi alunecare, fãrã a se lua în considerare impingerea pasiva a terenului.
5.10.6.9 În cazul în care cablurile purtãtoare, telefonice, de semnalizare şi blocaj sunt legate la contragreutatile respective prin intermediul cablului de întindere, acestea pot fi legate la contragreutati prin infasurarea în jurul unui tambur, dacã alegerea acestei metode de legare este justificatã prin proiect; diametrul tamburului va fi de cel puţin 20 ori diametrul cablului, iar numãrul indurarilor va fi cel rezultat din calcul, dar nu mai mic de 3.
5.10.6.10 Ancorarea cablului telefonic, de semnalizare şi blocaj se face, de regula, prin manson terminal fixat la o structura de rezistenta.
5.10.7 Întinderea cablurilor
5.10.7.1 Toate cablurile telefericelor de materiale trebuie intinse prin contragreutati sau alte mijloace care sa asigure o tensiune practic constanta în cabluri.
De regula, legatura dintre contragreutati şi cabluri se face prin intermediul cablurilor de întindere.
5.10.7.2 Fixarea la contragreutati a capatului cablului de întindere se va face în mod corespunzãtor prin mansoane terminale fixate la tija de suspensie sau la construcţia de rezistenta a contragreutatii (placa de baza).
Legarea capatului cablului de întindere la cablul purtãtor, telefonic, de semnalizare şi blocaj se face prin intermediul mansoanelor de reductie.
Legarea capatului cablului de întindere la dispozitivele de întindere ale cablurilor tractoare se face prin cleme, conform prevederilor pct. 5.10.5.1 şi 5.10.5.2.
5.10.7.3 Legarea prin cleme se poate face şi în cazul fixãrii la contragreutati a capatului cablului de întindere de la cablul tractor, purtãtor-tractor, telefonic, de semnalizare şi blocaj.
5.10.7.4 Întinderea cablurilor se recomanda sa se facã cu contragreutati cu deplasare pe verticala, în cazuri justificate prin proiect se admite şi întinderea prin greutãţi montate pe plan înclinat sau prin sistem hidraulic.
5.10.7.5 Cablurile purtãtoare ancorate la ambele capete trebuie sa aibã cel puţin unul din ancoraje de tip elastic, care sa indice variatiile de tensiune din cablu şi sa permitã reglarea tensiunii în limitele admise.
5.10.7.6 Spaţiul disponibil pentru glisarea contragreutatii trebuie sa fie cu cel puţin 30% mai mare decât lungimea maxima a cursei rezultatã din calcul, dar nu mai mic de 0,50 m de fiecare parte.
5.10.7.7 Când contragreutatea este plasata în fosa, se vor lua mãsuri de protejare contra patrunderii zapezii sau apelor pluviale în aceasta; în eventualitatea patrunderii apei din infiltratii subterane se vor prevedea mijloace corespunzãtoare de evacuare rapida a apei. Este interzisã ridicarea nivelului apei pana la partea inferioarã a contragreutatii, în poziţia cea mai defavorabila a acesteia.
5.10.7.8 Când contragreutatea este montata în aer liber (deasupra terenului) se va asigura îndepãrtarea permanenta a zapezii de sub contragreutate. Nu este admis contactul contragreutatii cu stratul de zapada.
Terenul din jurul contragreutatii va fi împrejmuit cu gard de protecţie.
5.10.7.9 Contragreutatile cablurilor purtãtoare, purtãtoare-tractoare şi tractoare vor fi în toate cazurile ghidate în lungul cursei. Cablurile de întindere a cablurilor telefonice şi ale altor cabluri auxiliare trebuie sa fie antigiratorii, dacã contragreutatile lor sunt neghidate.
5.10.7.10 Dacã întinderea cablului tractor este în directa legatura cu roata de antrenare a acestuia se vor lua mãsuri de preluare a cuplului motor, fãrã ca glisarea contragreutatii sa fie afectatã.
5.10.7.11 La telefericele de materiale cu mers pendular trebuie sa existe posibilitatea de a se urmãri poziţia contragreutatii în lungul cursei prin mire gradate. Gradatia zero a mirei va coincide cu poziţia cea mai coborâtã a contragreutatii. La celelalte contragreutati trebuie realizate repere de urmãrire a cursei, plasate în zona de glisare a contragreutatii.
5.10.7.12 În situaţiile în care în circuitul cablului tractor sunt variatii mari de tensiune şi oscilatiile contragreutatii afecteazã funcţionarea linistita a instalaţiei se recomanda a se prevedea amortizoare de oscilatii dimensionate astfel încât sa nu provoace variatii sensibile ale forţei de întindere.
5.10.7.13 Dacã întinderea cablului în circuit închis se face prin roata montata pe un carucior legat la contragreutate se vor lua mãsuri corespunzãtoare astfel încât în timpul trecerii dispozitivelor cu cuplare fixa pe canalul rotii sa nu se producã oscilatii laterale (unghiul maxim de deviatie al cablului ridicat din canal nu trebuie sa fie mai mare de 9° fata de tangenta cercului).
Intrarea şi ieşirea corecta a cablului pe roata de întindere va fi asigurata prin role de ghidare.
5.10.7.14 Se admite ca grupul de antrenare sa fie amplasat pe un carucior sau platforma rulanta de întindere caz în care forţele şi momentele sunt transmise statiei la nivelul sinelor de rulare ale caruciorului sau platformei.
5.10.7.15 Cãile de rulare ale carucioarelor, prin intermediul cãrora se realizeazã întinderea, vor fi prevãzute cu opritoare mecanice montate dupã limitatoarele automate de fine cursa, în lipsa carucioarelor, opritorii se vor monta deasupra contragreutatilor.
5.10.7.16 Dacã contragreutatea este susţinutã de un cablu flexibil, montat în una sau mai multe bucle, se vor prevedea role de egalizare pentru ca tensiunea totalã sa fie uniform repartizata pe fiecare fir de cablu.
5.10.7.17 Dacã reglarea poziţiei contragreutatii se face prin intermediul unui troliu, acesta trebuie sa îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiţii:
- diametrul tamburului D trebuie sa satisfacã condiţia D > 20 dc, în care de este diametrul cablului;
- sa fie prevãzut cu un dispozitiv sigur de blocare; în calculul de dimensionare al troliului sa fie luat acelaşi coeficient de siguranta ca şi pentru celelalte elemente ale dispozitivului de întindere, dar minimum 5,50;
- sa nu fie posibila manevrarea de cãtre persoane strãine.
5.10.7.18 Cursa contragreutatii se determina ţinând seama de urmãtoarele elemente:
- variatia sagetii cablului în fiecare deschidere, în diferite ipoteze de încãrcare;
- alungirea elastica a cablului;
- variatiile de temperatura din regiunea respectiva, însã nu mai mici de 60 C.
În calcul se va tine seama de:
- modulul de elasticitate al cablului;
- coeficientul de dilatatie liniara a otelului din care sunt executate sarmele cablului.
5.10.7.19 Fundaţiile dispozitivelor de întindere trebuie sa aibã un coeficient de siguranta la alunecare şi rasturnare de minim 1,50, fãrã a lua în considerare impingerea pasiva a terenului şi frecarile laterale.
5.10.8 Stabilitatea cablului purtãtor pe saboti
5.10.8.1 Stabilitatea cablului purtãtor pe saboti trebuie sa fie asigurata în permanenta.
Presiunea minima a cablului purtãtor pe sabot trebuie sa fie cu cel puţin 50% mai mare decât forta cauzatã de un vant ascendent, cu o intensitate de 40 daN/m², care tinde sa ridice cablul de pe sabot.
5.10.8.2 Pentru asigurarea stabilitatii cablului purtãtor pe sabotii pilonilor de linie, trebuie ca raportul între momentul de stabilitate datorat presiunii minime a cablului pe sabot şi momentul de rasturnare produs de impingerea orizontala a vantului maxim, perpendicular pe axul cablului, calculat în raport cu marginea canalului sabotului, sa fie de cel puţin 1,10.
5.10.8.3 Presiunea minima a cablului purtãtor pe sabot se recomanda sa fie astfel determinata încât sa fie garantat contactul cablului cu sabotul, chiar în ipoteza conventionala, ca tensiunea maxima din cablul purtãtor se majoreazã cu 40%.
5.10.8.4 Aşezarea cablului pe sabot va fi astfel realizatã încât sa se respecte prevederile de la pct. 5.11.3, lit. c) şi d).
5.10.9 Stabilitatea cablului tractor
5.10.9.1 Adâncimea canalului rolelor cablului tractor trebuie sa fie de cel puţin 1,50 ori diametrul cablului.
5.10.9.2 Cablurile tractoare trebuie asigurate contra deraierii sau prevãzute cu console de reţinere a cablului deraiat.
5.10.10 Stabilitatea cablului purtãtor-tractor pe role
5.10.10.1 În scopul asigurãrii stabilitatii cablului purtãtor-tractor în lungul linei şi pentru realizarea trecerii line a vehiculelor peste bateriile cu role, apasarea exercitatã de cablu pe role sau baterie trebuie condusã între anumite limite maxime şi minime admisibile, conform prevederilor de lapct. 5.10.10.2 ... 5.10.10.8.
5.10.10.2 Apasarea maxima exercitatã de cablul purtãtor-tractor asupra unei role componente a bateriei având canalul captusit cu cauciuc sau alt material elastic, nu trebuie sa depãşeascã, în mod normal, valoarea data de relaţia:
P(max) = 25 d(c) D (în daN) unde:
d(c) = diametrul cablului (în mm);
D = diametrul rolei (în mm).
5.10.10.3 Apasarea minima pe o rola componenta a bateriei nu trebuie sa scada sub 35 daN.
5.10.10.4 Apasarea minima pe bateria cu role a unui pilon nu trebuie sa coboare sub 140 daN în cele mai defavorabile condiţii de funcţionare.
5.10.10.5 La calcul de stabilitate al cablului pe role se va avea în vedere ca atunci când telefericul este în repaus şi un vant ascendent cu intensitatea de 40 daN/m² tinde sa ridice cablul de pe bateria cu role, sa fie asigurat un coeficient de stabilitate de minim 2,20.
5.10.10.6 Apasarea minima exercitatã de cablul purtãtor-tractor pe bateria cu role de tensiune trebuie sa fie egala cu cel puţin masa vehiculului încãrcat cu de doua ori sarcina utila.
5.10.10.7 Apasarile maxime şi minime ale cablurilor pe role trebuie calculate în ipotezele cele mai defavorabile de încãrcare, luându-se în considerare şi creşterile sau diminuarile de tensiune în cabluri, datorate efectului de demaraj sau de franare a telefericului.
5.10.10.8 Pentru evitarea deraierii cablului purtãtor-tractor cãtre interiorul liniei, în timpul functionarii telefericului de materiale adâncimea canalului rolei fata de buza ei interioarã trebuie sa fie, cel puţin egala cu 0,40 din diametrul cablului; adâncimea canalului fata de buza exterioarã trebuie sa fie cel puţin egala cu 0,20 din diametrul cablului.
5.10.10.9 Pentru reţinerea cablului purtãtor-tractor deraiat spre exterior, fiecare pilon trebuie prevãzut cu console de reţinere a cablului şi dupã caz cu dispozitive corespunzãtoare (instalatie electrica de blocare) care sa comande oprirea automatã din funcţiune a telefericului în asemenea situaţii.
5.10.10.10 În cazul telefericelor de materiale monocablu la care tipul şi forma dispozitivelor cu cuplare automatã pe cablu nu permit realizarea condiţiei de adancime a canalului rolei conform pct. 5.10.10.8, adâncimea canalului rolei fata de buza ei interioarã va fi cel puţin egala cu 0,20 din diametrul cablului prevãzându-se suplimentar console de reţinere.
5.10.10.11 În cazul pilonilor de tensiune, unde cablul deraiat spre exterior are tendinta sa se ridice, se vor prevedea console de reţinere, adecvate acestei situaţii, precum şi instalatia electrica de blocare menţionatã la pct. 5.10.10.9.
5.10.10.12 În cazuri excepţionale, justificate prin proiect, când nu toţi pilonii sunt prevãzuţi cu instalatie electrica de blocare, se vor prevedea cantoane de paza în lungul liniei. Cantoanele vor fi astfel amplasate încât intreaga linie sa fie menţinutã sub observatie în timpul exploatãrii. Cantoanele de paza vor fi introduse în sistemul de telecomunicaţie, semnalizare şi blocare a telefericului; cantoanele trebuie sa fie dotate, din acest punct de vedere, cu telefon, buton de blocare şi buton de semnalizare.
5.10.10.13 Dacã bateriile cu role ale telefericului sunt în totalitate de tip oscilant în sens transversal prevederile punctelor 5.10.10.9 şi respectiv 5.10.10.11 nu sunt obligatorii, cu condiţia asigurãrii coliniaritatii traseului ai presiunilor minime admise conform punctelor 5.10.10.4, 5.10.10.5 şi 5.10.10.6.
5.11 Sabotii de sprijin ai cablurilor purtãtoare
5.11.1 Sabotii cablului purtãtor trebuie conceputi astfel încât trecerea vehiculelor, care oscileaza longitudinal sau transversal în limitele admise sa fie asigurata fãrã pericole.
5.11.2 Sabotii cablului purtãtor pot fi cu fixare rigida pe piloni sau oscilanti în plan vertical.
La telefericele de materiale cu mers pendular se folosesc, de regula, numai saboti cu fixare rigida, iar la telefericele de materiale bicablu cu mers în acelaşi sens se folosesc, dupã caz, saboti din ambele tipuri menţionate.
5.11.3 La proiectarea sabotilor trebuie sa se ţinã seama de urmãtoarele:
a) presiunea unitarã exercitatã de cablu asupra sabotului sa nu depãşeascã 30 daN/cm²; presiunea totalã admisã pe care o va prelua sabotul se poate considera uniform repartizata pe o suprafata de contact rezultatã din înmulţirea lungimii efective de aplicare a cablului pe sabot (2/3 din lungimea totalã a sabotului) determinata prin calcul, cu 1/2 din diametrul cablului;
b) raza de curbura a sabotului, în plan vertical, trebuie sa fie de minim 100 ori diametrul cablului purtãtor şi de minim 100 ori diametrul sarmelor exterioare ale cablului, însã nu mai mica de 2,50 m; raza de curbura trebuie sa corespundã şi vitezei de circulaţie a vehiculului, satisfacand relaţia:
v²
── ≤ 3,0 m/s² unde:
R
v = viteza maxima admisã pe pilon, în m/s;
R= raza de curbura a sabotului în plan vertical, în m.
Pentru sabotii din staţii peste care nu trec vehicule, se admit urmãtoarele valori ale razei de curbura:
R = 100 d(c) - la sabotii cu oscilatii verticale ale cablului;
R = 65d(c) sau 600 d(s) - la sabotii fãrã oscilatii verticale ale cablului unde:
d(c) = diametrul cablului;
d(s) = diametrul sarmelor exterioare ale cablului;
c) canalul sabotului în care se aseaza cablul trebuie sa aibã raza cu 1,50 mm mai mare decât raza secţiunii cablului; contactul transversal al cablului cu canalul sabotului trebuie asigurat sub un unghi de cel puţin 120°;
d) sabotul trebuie sa fie suficient de lung pentru ca, la încãrcare cu sarcina maxima, cablul sa nu vina în contact cu capetele sabotului;
e) sabotii, de regula, trebuie sa fie confectionati din oţel; calitatea trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute în prezenta prescripţie tehnica pentru materiale; folosirea sabotilor din fonta se va justifica prin proiect.
5.11.4 Canalul sabotilor cablurilor purtãtoare trebuie sa fie captusit cu bronz sau alt material similar; prin proiect se vor stabili condiţiile corespunzãtoare de ungere pentru reducerea frecarilor dintre cablu şi canal; folosirea sabotilor necaptusiti se va justifica prin proiect.
5.12 Roti şi role
5.12.1 Raportul minim admis între diametrul (D) al rotilor, rolelor şi al altora organe de infasurare şi diametrul cablului [d(e)] sau al sarmei [d(g)] trebuie sa fie conform tabelului de mai jos.
┌─────────────────┬──────────────────┬────────────────────────┬───────┬────────┐
│Tipul instalaţiei│ Felul cablului │Organe de infasurare şi │ D/d(c)│D/d(s)**│
│ │ │conducere a cablului │ │ │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┼───────┼────────┤
│Teleferice │Purtãtor închis │Lant cu rulouri │ 100* │ 1000│
│bicablu │ │Roti de deviere │ 130 │ 1200│
│ ├──────────────────┼────────────────────────┼───────┼────────┤
│ │Tractor cu 6 │Roti de antrenare sau de│ │ │
│ │toroane │întoarcere │ 80 │ 800│
│ │ │Roti de deviere │ 40 │ 800│
│ │ │Role piloni │ 15 │ - │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┼───────┼────────┤
│Toate tipurile │De întindere │Lant cu rulouri │ 60 │ 800│
│de teleferice │ │Roti de deviere │ 30 │ 500│
│ │ │Roti de egalizare │ 20 │ - │
│ │ │Ocheti │conform│ │
│ │ │ │ stan- │ │
│ │ │ │ dard │ │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┼───────┼────────┤
│Monocablu, cu │Purtãtor-tractor │Roti de antrenare sau de│ │ │
│funcţionare │ │întoarcere │ 100│ 1000│
│permanenta │ │Role piloni │ 12│ - │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┼───────┼────────┤
│Monocablu, cu │Purtãtor-tractor │Roti de antrenare sau de│ │ │
│funcţionare │ │întoarcere │ 80│ 800│
│sezoniera │ │Role piloni │ 12│ - │
└─────────────────┴──────────────────┴────────────────────────┴───────┴────────┘
────────────
*) Cifra se referã la raportul r/d(c), unde r=raza de infasurare a cablului masurata de la centrul de curbura pana la fundul canalului lantului cu rulouri pe care se infasoara cablul;
**) La cablurile tip închis prin d(s) se înţelege înãlţimea sarmei din stratul exterior.
OBSERVATIE: Ambele rapoarte D/d(c) şi D/d(s) sunt obligatorii.
5.12.2 Unghiul de deviere al cablului purtãtor-tractor, în plan vertical, pe rolele pilonilor, nu trebuie sa fie mai mare de 4 grade şi 30 minute, în cazul rolelor care au canalul captusit cu cauciuc sau alt material elastic şi de 2 grade şi 30 minute în cazul rolelor cu canalul necaptusit.
5.12.3 Se recomanda ca toate rolele şi rotile pe care se iniasoara cablurile tractoare, purtãtoare-tractoare şi de întindere sa aibã canalul captusit cu material elastic; pentru punerea la pãmânt a cablurilor se pot prevedea, în fiecare statie, role sau roti cu canal metalic sau cu bacuri metalice intercalate în captuseala elastica.
5.12.4 Captuselile rotilor care ajung în contact cu dispozitivele de cuplare fixa trebuie sa aibã o elasticitate superioarã celor care ajung în contact numai cu cablul liber.
5.12.5 Presiunea cablului asupra captuselii de cauciuc trebuie sa satisfacã condiţia:
3.T
P = ───── ≤ 32daN/cm², unde
D●d(e)
T= tensiunea maxima a cablului în exploatare de regim (daN);
D= diametrul rotii (cm);
d(c)= diametrul cablului (cm).
5.12.6 Frangerea cablului purtãtor-tractor în zona dispozitivelor de cuplare, la trecerea pe roti nu trebuie sa depãşeascã 14%.
5.12.7 Raza canalului rolelor sau al rotilor va fi egala cu 0,51...0,54 ori diametrul cablului; aceasta prevedere este valabilã şi pentru rolele şi rotile cu canalul metalic.
5.12.8 Toate rolele şi rotile vor fi prevãzute cu lagare cu rulmenti.
5.12.9 Bateriile cu role ale telefericelor de materiale monocablu trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
- sa fie reglabile, pentru asigurarea coliniaritatii necesare;
- cadrul bateriei sa fie suficient de rigid pentru ca rolele sa ţinã contactul permanent cu cablul;
- punctele de ungere sa fie uşor accesibile.
Nu este permisã folosirea unei singure role la piloni.
5.12.10 Bateriile cu role ale telefericelor monocablu trebuie executate astfel încât presiunea cablului sa se exercite cat mai uniform pe role. Rolele cablului tractor ale telefericelor cu mers pendular trebuie astfel repartizate în lungul sabotului pilonului încât sa fie asigurata o încãrcare cat mai echilibrata.
5.13 Staţii
5.13.1 Generalitati
5.13.1.1 Staţiile vor fi amplasate în terenuri stabile, ferite de avalanse, torente sau inundatii.
5.13.1.2 Staţiile de antrenare vor fi alcãtuite din doua pãrţi:
- o parte tehnologicã, care cuprinde: grupul de antrenare şi comanda, dispozitivele de întindere, întoarcere sau ancorare ale cablurilor, postul de comanda, dispozitivele, respectiv podurile de cuplare şi de decuplare a vehiculelor pe cablu precum şi diferite linii aeriene (monoraiuri) de circulaţie, manevrare şi garare a vehiculelor; grupul de antrenare şi comanda, postul de comanda şi dupã caz, dispozitivele de întindere, întoarcere sau ancorare ale cablurilor trebuie sa fie protejate contra intemperiilor;
- o parte funcţionalã care cuprinde cel puţin: o camera pentru personalul instalaţiei, atelier pentru întreţinere, grup sanitar.
5.13.1.3 Staţiile de antrenare, întoarcere şi intermediare care funcţioneazã complet automatizate şi la care personalul de deservire şi supraveghere al instalaţiei îşi poate exercita funcţiile în încãperi special construite, unde este ferit de intemperiile atmosferice, pot fi instalate în aer liber; staţiile închise vor fi prevãzute dupã caz, cu instalaţii corespunzãtoare pentru evacuarea prafului şi a gazelor nocive, iar cele destinate personalului instalaţiei vor fi prevãzute cu mijloace de încãlzire şi de iluminat. În raport de condiţiile de funcţionare a aparaturii utilizate la grupul de antrenare şi comanda se vor prevedea mijloace de încãlzire şi în încãperea acestuia.
5.13.1.4 Cabina şi pupitrul de comanda trebuie astfel amplasate încât mecanicul trolist sa aibã vizibilitate cat mai mare asupra traseului, iar comenzile de pornire, oprire, semnalizare etc. sa le poatã executa din poziţia normalã de lucru.
5.13.1.5 Rotile, rolele şi piesele în mişcare plasate în spaţii prin care circula frecvent personalul statiei, se vor proteja obligatoriu cu apãrãtori în conformitate cu prevederile normelor de protecţie a muncii.
5.13.1.6 Construcţia statiei va fi astfel conceputã încât sa fie posibila montarea unui mecanism de ridicat pentru manevrarea pieselor grele.
5.13.1.7 Fluxul de circulaţie al personalului din staţii va fi astfel stabilit încât sa fie evitat orice pericol de accidente; se vor prevedea mijloace de interdicţie a accesului (prin balustrade, placarde etc.) în zonele periculoase ale mecanismelor şi ale gabaritului de trecere a vehiculelor.
5.13.1.8 Scarile de acces în staţii vor fi prevãzute cu balustrade de protecţie şi cu posibilitãţi corespunzãtoare de iluminare.
5.13.1.9 Încãperile telefericelor nu vor fi utilizate în alte scopuri decât acelea prevãzute de proiectant.
5.13.1.10 În staţii se vor prevedea ghidaje pentru vehicule. Acestea vor fi amplasate în funcţie de tipul vehiculelor şi condiţiile necesare de circulaţie ale acestora prin staţii.
5.13.1.11 La locurile de acces şi de munca ale personalului telefericului se vor afişa instrucţiunile de exploatare, specifice fiecãrui loc de munca, precum şi atribuţiile ce revin fiecãrei funcţiuni.
5.13.2 Spaţii de siguranta
5.13.2.1 Pentru asigurarea circulaţiei fãrã pericol a personalului statiei, distanta libera între conturul vehiculelor şi pãrţile fixe ale statiei trebuie sa fie de minim:
- 0,50 m cãtre interiorul liniei;
- 1,00 m cãtre exteriorul liniei.
Dacã vehiculele nu sunt ghidate, distanţele menţionate trebuie asigurate în condiţiile unei inclinari transversale a vehiculelor cu 8°.
5.13.2.2 Lungimea (în metri) a pistelor de încãrcare şi descãrcare a materialelor, la telefericele monocablu cu mers în acelaşi sens şi cu cuplare fixa a vehiculelor, va fi de minim 7v unde "v" este viteza de exploatare în m/s.
Lungimea pistei de încãrcare şi descãrcare este, de regula, distanta orizontala masurata între rolele cap statie şi rolele pilonului cel mai apropiat de statie.
Nu este permisã încãrcarea şi descãrcarea în dreptul rolelor cablului.
5.13.2.3 În cazul telefericelor monocablu cu mers în acelaşi sens şi cu prindere fixa a vehiculelor, încãrcarea şi descãrcarea fãcându-se în timpul mersului, între partea inferioarã a vehiculului şi nivelul pistei de încãrcare-descãrcare trebuie sa existe un spaţiu de siguranta (în momentul încãrcãrii) de cel puţin 0,10 m; aceasta înãlţime trebuie sa creascã progresiv începând de la locul încãrcãrii.
Locul de încãrcare trebuie marcat vizibil.
5.13.2.4 La vehiculele cu prindere fixa pe cablu sau cu cuplare şi decuplare în staţii, spaţiul de siguranta între partea inferioarã a acestora încãrcate (cu excepţia vehiculelor cu cupa basculanta) şi nivelul pardoselii în zona de încãrcare-descãrcare nu trebuie sa scada sub 0,10 m; acest spaţiu de siguranta, la vehiculele cu cupa basculanta, trebuie sa fie asigurat în poziţia cea mai dezavantajoasa (cu cupa rasturnata); spaţiul de 0,10 m trebuie sa fie asigurat şi în cazul unor balansuri transversale ale vehiculelor cu o inclinare de 8° fata de verticala sau respectiv în cazul unor balansari longitudinale, cu o inclinare de 35% fata de verticala.
5.13.2.5 Lãţimea pistei de încãrcare-descãrcare trebuie sa depãşeascã cu un metru în fiecare parte vehiculul considerat înclinat cu 8°.
5.13.2.6 La intrarea şi ieşirea din podurile de cuplare-decuplare, sina de rulare a vehiculelor se va continua în aliniament cu cel puţin 2 m; în cazul vehiculelor care transporta piese lungi, aliniamentul va fi de cel puţin 4 m; la intrarea în podurile de cuplare sina de rulare va avea o panta de cel puţin 10%.
5.13.2.7 În staţiile finale ale telefericelor se recomanda ca sina de rulare a vehiculelor sa aibã o panta de 1% în sensul de circulaţie, pentru uşurarea impingerii vehiculului.
În plan orizontal sina de circulaţie se racordeaza cu arce de cerc de cel puţin 2m pentru telefericele monocablu şi pentru vehiculele având carucioare cu doua roti; pentru vehiculele având carucioare cu patru roti raza minima de racordare este de 2,50 m; pe partea plinã raza de racordare va fi de cel puţin 5 m în fata podurilor de cuplare, când viteza de circulaţie a vehiculelor nu depãşeşte 3 m/s.
5.13.2.8 De la intrarea în statie şi pana la podul de decuplare, cadrul vehiculului trebuie sa fie ghidat pe ambele pãrţi; de la podul de cuplare şi pana la ieşirea din statie, cadrul vehiculului, de regula, se ghideaza numai spre axul statiei.
De la ieşirea din podul de decuplare pana unde sinele se curbeaza în vederea maririi ecartamentului la cel necesar statiei, se lasa un spaţiu de minim 2 m.
5.13.2.9 În cazul ca la ieşirea şi intrarea în statie ramurile liniei sunt înclinate în sus, se recomanda ca unghiul de inclinare maxim sa nu depãşeascã 22°. La nivelul partii superioare a trenului de roti al vehiculului se monteaza o sina de presiune.
5.13.3 Structura portanta a statiilor
5.13.3.1 Condiţiile pentru execuţia fundaţiilor vor fi stabilite în cadrul unui studiu geotehnic, care trebuie sa precizeze proprietãţile fizico-mecanice ale terenului, prezenta apei subterane cu indicarea nivelului maxim posibil, precum şi date referitoare la stabilitatea terenului.
5.13.3.2 Pãrţile din staţii care preiau sarcini tehnologice se vor executa din oţel şi beton armat.
5.13.3.3 Blocurile de ancoraj din cadrul statiilor se vor executa din beton armat şi vor avea o masa corespunzãtoare care sa le asigure stabilitatea necesarã, în cazuri justificate prin proiect şi numai când terenul permite se vor putea prevedea ancoraje în teren
5.13.3.4 Pentru calculul structurii portante a statiilor se vor lua în considerare cel puţin urmãtoarele sarcini:
- masa proprie, sarcinile date de cabluri, de vehicule, de zapada şi chiciura, de vant şi de temperatura ; în regiuni seismice se va face şi calculul seismic;
- sarcinile cu caracter dinamic.
5.13.3.5 Coeficientul de siguranta al statiilor, la stabilitate şi la alunecare, va fi de minim 1,50.
Calculul elementelor din beton armat şi al elementelor metalice se va face în conformitate cu normativele şi standardele în vigoare de specialitate.
5.13.3.6 Construcţiile statiilor vor respecta condiţiile necesare din punct de vedere al prevenirii incendiilor.
5.14 Pilonii
5.14.1 Amplasarea pilonilor
5.14.1.1 Pilonii trebuie amplasati pe terenuri stabile, neinundabile, ferite de pericolul avalanselor (pietre, zapada etc.) sau al eroziunilor provocate de torente; amplasarea se va face astfel încât pilonii sa fie accesibili de la sol.
5.14.1.2 La stabilirea inaltimii necesare pilonilor se vor respecta, prevederile prescripţiei tehnice cu privire la distanţele minime şi maxime de gabarit, înãlţimea minima fata de sol, presiunile limita pe saboti sau pe bateriile cu role.
5.14.1.3 Distanta minima dintre doi piloni se stabileşte astfel încât între capetele sabotilor sau bateriilor cu role sa rãmânã, o lungime de cablu liber de cel puţin 10 m.
5.14.2 Elemente constructive ale pilonilor
5.14.2.1 Pilonii telefericelor se vor construi de regula din metal; în cazuri justificate prin proiect, pot fi executaţi fie din beton armat sau beton precomprimat.
Pilonii metalici vor fi protejati contra degradãrii prin vopsire cu vopsea rezistenta la intemperii.
5.14.2.2 Rigiditatea construcţiei pilonilor va fi astfel asigurata încât deformarile elastice ale pilonilor, care apar în timpul functionarii telefericului, sa nu pericliteze stabilitatea cablului.
5.14.2.3 Pilonii supuşi la smulgere sau momente incovoietoare vor avea fundaţiile executate din beton armat; fundaţiile pilonilor supuşi numai la compresiune pot fi din beton simplu.
Extremitatile buloanelor de ancorare care ies din fundaţie trebuie protejate contra coroziunii şi umiditatii. Toate buloanele vor fi prevãzute cu contrapiulite sau cu alte elemente de asigurare a fixãrii.
5.14.2.4 Elementele portante vor fi fixate prin minim doua buloane. Filetul buloanelor supuse la forfecare nu trebuie sa pãtrundã în elementele portante.
5.14.2.5 Pilonii vor fi numerotati vizibil începând de la statia inferioarã a liniei.
5.14.2.6 Toţi pilonii vor fi echipati cu scãri de acces; de la înãlţimea de 2,00 m fata de sol, scarile vor fi prevãzute cu cercuri de protecţie.
Scarile de acces pentru pilonii mai înalţi de 18 m vor fi prevãzute cu platforme de odihna din maxim 10 în 10 m.
Scarile de acces vor fi prevãzute cu placute avertizoare pentru interzicerea accesului persoanelor strãine de instalatie.
5.14.2.7 Pilonii telefericelor cu mers pendular se recomanda, sa fie prevãzuţi cu ghidaje care sa limiteze pendularea transversala a vehiculelor spre piloni.
Ghidajele vor fi racordate la capete cãtre interiorul liniei, astfel încât eventualul contact al vehiculelor cu ghidajul sa se facã fãrã socuri.
5.14.2.8 Pilonii echipati cu saboti ficsi, vor fi prevãzuţi, dupã caz, cu platforme de acces şi balustrade de protecţie pentru a se putea circula în lungul sabotului.
La ceilalţi piloni va fi asigurat accesul fãrã pericol la punctele de ungere, prin mijloace fixe sau mobile.
5.14.2.9 Pilonii vor fi prevãzuţi cu mijloace de ancorare, sub forma de capre, care sa permitã fixarea dispozitivelor necesare ridicãrii cablurilor de pe reazem; pilonii de tensiune ai telefericelor monocablu vor fi prevãzuţi cu câte un carlig, pe fiecare ramura, ancorat în fundaţia de beton, de care va lega dispozitivul de tragere în jos al cablului.
La pilonii telefericelor monocablu, având baterii cu pana la 4 role şi presiunea cablului neincarcat sub 600 daN/cm² se pot folosi mijloace transportabile de fixare a dispozitivelor pentru ridicarea cablurilor de pe bateriile de role.
5.14.2.10 Materialele folosite pentru elementele de rezistenta ale pilonilor vor fi din oţel sau beton armat.
5.14.2.11 Elementele din oţel folosite în construcţia de rezistenta a pilonilor trebuie sa aibã grosimea de minim 5 mm. În cazul folosirii tevilor, grosimea pereţilor va fi cel puţin 2,50 mm.
5.14.3 Sarcini de calcul ale pilonilor
5.14.3.1 La calculul pilonilor se va tine seama atât de sarcinile principale (masa proprie, sarcinile transmise de cabluri şi de vehiculele încãrcate inclusiv acţiunea lor dinamica, frecari) cat şi de sarcinile suplimentare (acţiunea vantului, a chiciurii, precum şi influenta temperaturii).
Calculul pilonilor se va face în urmãtoarele doua ipoteze:
- cu instalatia în funcţiune;
- cu instalatia în repaus.
5.14.3.2 Sarcinile de calcul cu instalatia în funcţiune sunt: masa proprie; sarcinile transmise de cabluri şi vehicule încãrcate, inclusiv acţiunea lor dinamica; sarcinile rezultate din frecari; acţiunea vantului (maxim admisã pentru instalatia în funcţiune) asupra pilonului, cablurilor şi vehiculelor; influenta temperaturii.
5.14.3.3 Sarcinile de calcul cu instalatia în repaus, sunt: masa proprie, sarcinile transmise de cabluri; acţiunea vantului maxim; sarcina datoratã chiciurii.
Pentru telefericele cu mers în acelaşi sens având vehiculele cuplate fix la cablul purtãtor-tractor se va tine seama şi de presiunea vantului asupra vehiculelor neincarcate.
5.14.3.4 Pentru cablurile în repaus ale telefericelor se va considera în calcul existenta unui invelis de gheaţa gros de 25 mm cu o densitate de 0,50 kg/dmc, care poate sa existe simultan cu un vant transversal a cãrui presiune dinamica este de 70 daN/cm²; dacã sunt stabilite date oficiale cu privire la chiciura şi vant, bazate pe mãsurãtori şi observaţii în zona, superioare celor de mai sus, calculul se va face ţinând seama de aceste date.
5.14.3.5 În ipoteza de calcul cu instalatia în stare de funcţiune nu se va tine seama de sarcina rezultatã din chiciura.
5.14.3.5 Calculele de dimensionare şi verificare ale pilonilor se vor face pentru cazul cel mai defavorabil rezultat din combinarea sarcinilor menţionate la punctele 5.14.3.1 ... 5.14.3.4. În cazul telefericelor bicablu se va lua în considerare şi ipoteza când o ramura este cu cablul purtãtor tensionat normal, iar cealaltã ramura fãrã cablu purtãtor.
5.14.3.6 Acţiunea dinamica pentru viteza normalã de exploatare se determina majorand greutatea vehiculului încãrcat la trecerea acestuia peste piloni, cel puţin cu urmãtoarele valori:
- pentru teleferice bicablu, cu:
● 20% pentru pilonii de linie;
● 100% pentru pilonii cap-statie ai telefericelor cu mers în acelaşi sens;
- pentru telefericele monocablu, cu:
● 50% pentru pilonii de presiune;
● 100% pentru pilonii de tensiune şi pilonii cap-statie.
5.14.3.7 Pentru determinarea forţelor de frecare între cablu şi reazemul sau de pe pilon se vor lua în calcul urmãtorii coeficienţi:
- coeficienţii de frecare între cablul purtãtor şi canalul sabotului captusit cu bronz :
f = 0,15 - pentru cablul purtãtor de construcţie închisã;
f = 0,17 - pentru cablul purtãtor de construcţie închisã cu mai multe toroane şi cablul purtãtor de construcţie deschisã dintr-un toron;
f = 0,08 - pentru sabotii cu rulouri;
- coeficienţii de frecare pe bateria cu role la telefericele monocablu:
f = 0,03 - pentru regim de antrenare;
f = 0,015 - pentru regim de franare;
- coeficientul de franare pe bateria cu role a cablurilor tractoare la telefericele bicablu: f= 0,025.
5.14.3.8 Efectele forţelor de frecare se vor lua în considerare pentru cazul cel mai defavorabil, respectiv:
- în acelaşi sens pe ambele ramuri pentru a obţine momentul maxim de incovoiere;
- în sens contrar pe cele doua ramuri pentru a obţine momentul maxim de torsiune.
5.14.3.9 Presiunea vantului asupra cablurilor, vehiculelor şi pilonilor se va lua în calcul, considerându-se ca acţioneazã dupã urmãtoarele direcţii:
- vant perpendicular pe axa instalaţiei, presiunea dinamica a vantului fiind consideratã ca o forta orizontala;
- dintr-o direcţie care face un unghi de 45° cu axa telefericului, presiunea dinamica a vantului fiind consideratã tot ca o forta orizontala (pentru calculul de verificãri la piloni).
5.14.3.10 Valoarea presiunii dinamice a vantului se considera:
- pentru instalatia în stare de funcţiune ......... 20 daN/m²;
- pentru instalatia în repaus .................... 120 daN/m²;
- pentru vant ascendent ........................... 40 daN/m².
5.14.3.11 În calcul se admit coeficienţii aerodinamici:
- pentru cabluri închise ...............................1,10;
- pentru cabluri cu toroane ........................... 1,20;
- pentru piloni executaţi din teava ................... 1,00;
- pentru baterii cu role precum şi pentru caruciorul şi suspensia vehiculelor ...................................... 1,60;
- pentru vehicule (neincarcate) cu dispozitive de prindere a sarcinii .................................................. 1,50;
- pentru vehicule (încãrcate) cu dispozitive de prindere a sarcinii .................................................. 2,50.
5.14.3.12 Suprafata pe care acţioneazã vantul în cazul vehiculelor (neincarcate sau încãrcate) se va determina prin calcul.
5.14.3.13 Lungimea cablului pe care acţioneazã vantul, aferentã unui pilon, se determina fãcând semisuma lungimii cablului (pe inclinare) dintre deschiderile adiacente pilonului considerat; în cazul deschiderilor mai mari de 400 m, lungimea cablului pe care acţioneazã vantul se determina cu relaţia:
L = 240 + 0,4 x lungimea realã, în metri.
OBSERVATIE: Prin lungimea realã se înţelege semisuma lungimilor deschiderilor adiacente pilonului considerat.
5.14.4 Coeficienţi de siguranta
5.14.4.1 Dimensionarea structurilor portante ale pilonilor trebuie ficuta ţinând seama şi de acţiunea forţelor dinamice, când telefericul este în funcţiune.
5.14.4.2 La dimensionarea elementelor componente ale pilonilor se vor respecta standardele în vigoare nedepasind 0,80 din rezistenta de calcul.
5.14.4.3 Deformatiile elastice din cauza torsiunii sau din alte cauze, trebuie sa fie limitate astfel încât sa nu pericliteze stabilitatea cablului.
5.14.4.4 În condiţiile de încãrcare cele mai defavorabile, indiferent dacã telefericul este în stare de funcţionare sau repaus, fundaţia pilonului trebuie sa aibã un coeficient de siguranta la alunecare, rasturnare şi smulgere de minim 1,50 fãrã a tine seama de impingerea pasiva a terenului de fundare; de impingerea pasiva a terenului se poate tine seama numai în cazul când fundarea se face pe stanci sau roci compacte.
5.15 Vehicule
5.15.1 Alcãtuire. Elemente constructive.
5.15.1.1 Vehiculele telefericelor sunt alcãtuite, în general din trei pãrţi:
- caruciorul de rulare sau dispozitivul de cuplare pe cablu a vehiculului;
- suspensia vehiculului;
- cupa, containerul sau dispozitivul special de prindere a sarcinii.
5.15.1.2 Vehiculele în stare încãrcatã, nu trebuie sa se incline cu mai mult de 8°, la o presiune dinamica constanta a vantului de 16 daN/m².
5.15.1.3 Toate vehiculele trebuie numerotate vizibil.
5.15.1.4 Ţevile folosite la construcţia vehiculelor trebuie sa aibã interiorul protejat contra coroziunilor iar grosimea peretelui trebuie sa fie de minim 2,50 mm.
Raza interioarã a coturilor de teava trebuie sa fie de cel puţin 2 ori diametrul tevii iar ovalizarea în zona coturilor nu trebuie sa depãşeascã 12%.
5.15.1.5 Vehiculele vor trebui sa ofere o suficienta stabilitate şi siguranta de circulaţie în condiţiile de pante şi rampe cu racordari admise.
5.15.1.6 Diametrul rotilor de rulare, de regula, va fi 200 ... 250 mm iar lãţimea rotii de 80....100mm.
5.15.1.7 Numãrul necesar de roti ale caruciorului se vor alege astfel încât raportul între presiunea ce revine unei roti (din greutatea proprie şi sarcina utila a vehiculului) şi tensiunea medie din cablul purtãtor sa corespundã prescripţiei tehnice.
5.15.1.8 Canalele rotilor caruciorului pot fi, dupã caz, prevãzute cu bandaje de cauciuc sau alt material elastic corespunzãtor, justificandu-se aceasta prin proiect.
5.15.1.9 Tipul de cuplare a vehiculelor pe cablu se alege în funcţie de panta liniei telefericului.
5.15.1.10 Rolele caruciorului trebuie sa fie montate pe balansiere articulate între ele. Balansierele, organele de fixare a cablurilor şi axul de suspensie a vehiculului trebuie sa fie amplasate astfel încât acţiunea caruciorului pe cablu sa fie repartizata în mod egal pe role.
5.15.1.11 Modificarea presiunilor pe role datoritã balansarii vehiculelor la trecerea peste piloni sau în urma accelerarilor sau decelerarilor nu trebuie sa determine ridicarea caruciorului de pe cablu; de asemenea, nu trebuie sa se producã o deraiere a caruciorului datoritã unei forte laterale provenitã de la vant sau de la o franare brusca.
5.15.1.12 În cazul când calea de rulare a vehiculului este construitã din doua cabluri purtãtoare, la o inclinare transversala a caruciorului de 8% rolele nu trebuie sa se ridice de pe cablu.
5.15.1.13 Cablurile care exercita o acţiune asupra caruciorului trebuie sa fie dispuse, pe cat posibil, simetric în raport cu planul vertical de simetrie al caruciorului cu role.
5.15.1.14 Canalul rolelor caruciorului trebuie sa aibã o adancime de minim 0,40 din diametrul cablului purtãtor.
5.15.1.15 La telefericele bicablu cu mers în acelaşi sens, creşterea cu 40% a tensiunii maxime în cablul tractor la miscarea uniforma avutã în vedere în calcul, nu trebuie sa dea naştere la forte care sa ridice caruciorul de pe cablul purtãtor.
5.15.1.16 Vehiculele şi dispozitivele de cuplare trebuie sa fie marcate din fabricaţie, prin doua numere despãrţite printr-o linie; numãrul lotului şi respectiv numãrul dispozitivului.
5.15.1.17 Vehiculele pot fi prevãzute cu unul sau mai multe dispozitive de cuplare automatã, respectând coeficientul de siguranta la alunecarea pe cablu.
5.15.1.18 Carucioarele cu role ale vehiculelor cu mers pendular se recomanda sa fie prevãzute cu razuitoare de zapada (chiciura) la extremitatile caruciorului.
5.15.2 Dimensiuni. Gabarite.
5.15.2.1 Forma şi dimensiunile vehiculelor trebuie în asa fel alese încât sa se asigure o manevrare şi circulaţie uşoarã a acestora precum şi gabaritele de libera trecere pe traseu şi în staţii prevãzute în prescripţia tehnica.
5.15.2.2 Gabaritul caruciorului trebuie sa asigure trecerea normalã a acestuia peste sabotii pilonilor chiar şi în cazul când vehiculul este înclinat transversal datorila vantului maxim admis pentru instalatia în funcţiune.
5.15.2.3 Forma şi dimensiunile dispozitivelor de cuplare fixa la cablul purtãtor-tractor, cat şi ale suspensiei vehiculului trebuie sa fie concepute şi executate astfel încât sa asigure trecerea corecta şi fãrã socuri prin canalele rotilor (de antrenare şi de întoarcere) precum şi peste sau pe sub rolele pilonilor de pe linie, chiar şi în cazul când vehiculul este înclinat în sens transversal cãtre exteriorul sau interiorul liniei, cu un unghi de 8°. Strângerea pe cablu a dispozitivului nu trebuie sa producã strivirea sarmelor din stratul exterior al cablului; muchiile interioare de la capetele dispozitivului (la intrareasi ieşirea cablului) vor fi rotunjite corespunzãtor, pentru a se evita strivirea sarmelor.
Prevederile alineatului precedent, cu excepţia condiţiilor de trecere prin canalele rotilor de antrenare şi întoarcere, sunt valabile şi în cazul dispozitivelor cu cuplare-decuplare în staţii.
5.15.2.4 La trecerea dispozitivului de cuplare fixa pe canalul rotilor de antrenare sau de întoarcere, unghiul maxim de deviatie al cablului ridicat din canal nu trebuie sa fie mai mare de 9° fata de tangenta cercului.
5.15.2.5 Socul, respectiv balansarile produse la franarea telefericului, în condiţiile cele mai defavorabile (vehicule încãrcate, panta maxima) nu trebuie sa producã lovirea vehiculului de cablurile instalaţiei.
5.15.3 Sarcini de calcul
5.15.3.1 La calculul vehiculelor trebuie sa se ţinã seama atât de forţele principale (masa proprie, sarcina utila etc.), cat şi de forţele secundare (presiunea maxima a vantului, efortul de demarare şi franare a mecanismului de antrenare).
5.15.3.2 La stabilirea sarcinii utile a unui vehicul se vor avea în vedere capacitatea vehiculului (în mc) şi masa specifica a materialului de transportat (felul sau natura materialului), pentru care se proiecteazã telefericul.
5.15.4 Echipamentul vehiculelor
5.15.4.1 Toate vehiculele cu cupe basculante trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive de zavorare şi deszavorare, dupã caz, manualã sau automatã pentru descãrcarea vehiculelor prin basculare (turnarea cupei).
5.15.4.2 Vehiculele cu dispozitive speciale de prindere a sarcinilor (busteni, material lemnos despicat etc.) vor fi prevãzute cu dispozitive de blocare în poziţia "prins" (închis) a dispozitivului de prindere a sarcinii.
5.15.4.3 Telefericele vor fi prevãzute cu un vehicul de revizie, întreţinere, reparatie şi verificare a liniei denumit în continuare vehicul de revizie.
5.15.4.4 Vehiculul de revizie trebuie sa fie astfel conceput încât sa asigure transportul în condiţii de siguranta a personalului de revizie, întreţinere, reparatie şi verificare a liniei.
5.15.4.5 Vehiculul de revizie trebuie sa fie prevãzut cu:
- trusa de scule necesare;
- mijloacele de salvare prevãzute prin proiect;
- centuri de siguranta;
- aparat de radioemisie;
- materiale necesare pentru intervenţie, întreţinere, revizie, reparatie şi verificare a liniei.
5.15.4.6 Vehiculul de revizie va fi vopsit într-o culoare vizibila la distanta.
5.15.4.7 Pentru sporirea siguranţei în funcţionare vehiculul de revizie cu cuplare şi decuplare în staţii, poate fi prevãzut cu doua dispozitive de prindere.
5.15.4.8 Telefericele cu cabluri purtãtoare vor fi prevãzute cu un vehicul independent şi special construit, pentru ungerea cablurilor purtãtoare sau cu un dispozitiv de ungere antrenat de vehiculul de revizie.
5.15.5 Coeficienţi de siguranta
5.15.5.1 Rezistenta la alunecare pe cablul tractor sau pe cablul purtãtor-tractor a dispozitivelor de prindere fixa sau de cuplare-decuplare în staţii trebuie sa fie de cel puţin 2 ori componenta forţei data de vehiculul încãrcat pe panta maxima a cablului, în orice condiţii de ungere a acestuia şi în nici un caz sa nu fie mai mica decât masa vehiculului încãrcat. Rezistenta la alunecare se determina ţinând seama de un coeficient de frecare între dispozitivul de cuplare şi cablu de 0,15.
5.15.5.2 Distanta între marginile Sicilor dispozitivului de prindere (cuplare) fixa sau de cuplare-decuplare în staţii trebuie sa fie astfel stabilitã încât strângerea cablului sa fie asigurata, chiar dacã diametrul cablului ar suferi o reducere egala cu 10 %; în aceasta situaţie distanta minima rãmasã între marginile Sicilor trebuie sa fie de 1 mm.
5.15.5.3 Forta de strangere a Sicilor dispozitivelor de prindere (cuplare) fixa sau de cuplare-decuplare în staţii nu trebuie sa scada cu mai mult de 25% în cazul micsorarii cu 10% a diametrului cablului ca urmare a uzurii acestuia. Cursa libera a arcurilor va fi utilizata în proporţie de maxim 80%.
5.15.5.4 La intrarea în staţii trebuie prevãzute dispozitive de control a decuplarii care sa provoace automat oprirea instalaţiei în cazul nedecuplarii.
5.15.5.5 Toate elementele de rezistenta care intra în alcãtuirea vehiculului vor avea coeficientul de siguranta la solicitãri statice de minim 5 fata de rezistenta la rupere a materialului.
5.16 Echipamentul de antrenare, comanda, securitate, protecţie, semnalizare, telecomunicaţie, mãsura şi iluminat.
5.16.1 Prevederi generale
5.16.1.1 Grupul de antrenare trebuie sa asigure funcţionarea în condiţii de siguranta a telefericului atât în timpul exploatãrii cat şi în timpul lucrãrilor de revizie, întreţinere, reparatie şi verificare a liniei cu vehiculul de revizie.
5.16.1.2 Prevederea cu grup de antrenare de rezerva este obligatorie numai atunci când acesta este stabilit prin proiect.
5.16.1.3 În regim de funcţionare automotor, telefericul trebuie sa fie asigurat, prin motor, cu un moment de franare care sa împiedice depãşirea vitezei nominale cu mai mult de 10%.
5.16.1.4 Transmisia între motor şi roata de antrenare se va realiza prin elemente mecanice, hidraulice sau combinate; nu este admisã transmisia prin curele late.
5.16.1.5 Transmisia dintre motorul de rezerva, în cazul în care este prevãzut conform pct. 5.16.1.2 şi roata de antrenare trebuie sa îndeplineascã condiţiile de la pct. 5.16.1.4; se admite şi transmisia prin lanturi.
5.16.1.6 La antrenarea cu motorul de rezerva se recomanda sa nu se depãşeascã vitezele:
- la telefericele cu mers în acelaşi sens ........... 1,80 m/s;
- la telefericele cu mers pendular .................. 3,00 m/s.
5.16.1.7 În scopul reviziei şi a controlului liniei, grupul de antrenare trebuie sa asigure funcţionarea instalaţiei cu o viteza de 0,30 m/s pana la 1,00 m/s pe o durata corespunzãtoare pentru executarea operatiei respective.
5.16.1.8 Pentru revizie şi întreţinere, telefericele cu mers în acelaşi sens trebuie sa aibã posibilitatea de a fi antrenate în sens contrar sensului normal. Se recomanda ca în cazul când s-a prevãzut grup sau motor de revizie, antrenarea în sens contrar sa se efectueze cu acesta.
5.16.1.9 Se admite actionarea grupului de antrenare principal şi dupã caz şi a celui de rezerva prin motoare cu combustie interna, maşini cu abur, motoare hidrostatice sau prin alte mijloace, în cazurile stabilite prin documentaţia tehnica, cu respectarea condiţiilor de securitate prevãzute în prescripţia tehnica.
5.16.1.10 Telefericele automotoare prevãzute cu regulator de viteza hidro sau aerodinamic, vor fi dotate cu un motor calculat astfel încât sa permitã antrenarea liniei la începutul exploatãrii ca de exemplu dupã perioadele de golirea liniei.
5.16.2 Elemente de calcul şi siguranta
5.16.2.1 Grupurile de antrenare principal şi de rezerva, inclusiv motoarele şi franele, trebuie sa fie dimensionate pentru condiţiile cele mai defavorabile de încãrcare a liniei, specifice fiecãrui teleferic în mers de regim.
Pentru pornirea în sarcina, telefericul fiind încãrcat defavorabil antrenarii se admite o suprasarcina a motoarelor electrice alimentate de la reţea de cel mult 1,5 ori puterea maxima de regim.
La telefericele cu mers în acelaşi sens se va avea în vedere sa nu se depãşeascã frecventa de conectare stabilitã prin standard sau norma interna pentru motorul respectiv.
5.16.2.2 Dimensionarea organelor principale ale grupului de antrenare care privesc direct securitatea instalaţiei se va face ţinându-se seama de solicitarile statice şi dinamice maxime, precum şi de rezistenta la oboseala a materialului folosit.
Coeficientul de siguranta la solicitarea statica maxima nu va fi mai mic de 5 fata de rezistenta la rupere a materialului.
5.16.2.3 Pentru ca roata de antrenare sa poatã transmite cablului forta de antrenare sau franare, trebuie satisiacuta condiţia minima:
T
─ ≤ e^æα, unde:
t
T = tensiunea maxima în cablul tractor sau purtãtor-tractor la intrarea pe roata de antrenare (regim de antrenare), respectiv la ieşirea de pe roata de antrenare (regim de franare);
t = tensiunea minima în cablul tractor sau cablul purtãtor-tractor la intrarea pe roata de antrenare (regim de antrenare) respectiv la ieşirea de pe roata de antrenare (regim de franare);
e = 2,718;
α = unghiul real de iniasurare al cablului pe roata de antrenare (dacã roata are mai multe canale, α reprezintã suma unghiurilor de iniasurare);
æ = coeficient de frecare între cablu şi canalul rotii de antrenare.
5.16.2.4 Calculul de verificare se va face cu urmãtoarea relatie:
t + KU
────── ≤ e^æα , unde
t
unde
U = forta periferica maxima la roata de antrenare;
K = 1,20 (coeficient de siguranta);
t, e, æ şi α = idem ca la pct. 5.16.2.3.
5.16.2.5 Tensiunile T şi t se determina pentru situaţia cea mai defavorabila antrenarii (sau franarii), luându-se în calcul şi forţele de inertie. Spre exemplu, la telefericele cu mers în acelaşi sens având vehiculele cu cuplare automatã în staţii, situaţia cea mai defavorabila se poate considera:
- existenta pe una din ramuri a vehiculelor încãrcate la distanta minima între ele;
- existenta pe cealaltã ramura a vehiculelor goale la distanta dubla fata de cea minima.
5.16.2.6 Coeficienţii de frecare æ se recomanda sa aibã urmãtoarele valori:
- roata cu canalul captusit cu lemn sau piele ......... 0,15;
- roata cu canalul captusit cu aluminiu având duritatea Brinell de 50 HB ........ 0,20;
- roata cu canalul captusit cu cauciuc sau materiale plastice (Kautex) ...............................................0,22-0,25.
5.16.2.7 Rotile de antrenare trebuie sa aibã numai canale captusite.
5.16.2.8 Viteza motorului principal trebuie sa se menţinã aproximativ constanta neadmitandu-se variatii mai mari de 5% indiferent de încãrcarea liniei.
5.16.2.9 Accelerarea la pornire nu trebuie sa depãşeascã 0,30 m/s2.
5.16.2.10 Antrenarea telefericului trebuie sa se deconecteze automat la punerea în funcţiune a franelor.
5.17 Echipamentul de franare
5.17.1 Prevederi generale
5.17.1.1 Funcţie de tipul telefericului, grupul de antrenare va fi prevãzut cu frane, comandate independent, dupã cum urmeazã:
a) telefericele cu mers pendular şi cele cu mers în acelaşi sens vor avea grupul de antrenare prevãzut cu cel puţin doua frane, astfel:
- frana de serviciu curenta, cu comanda, automatã;
- frana de siguranta cu comanda manualã.
b) telefericele cu mers pendular şi telefericele cu mers în acelaşi sens prevãzute cu grup de antrenare, acţionate cu motoare hidrostatice, motoare cu combustie interna trebuie sa fie prevãzute cu aceleaşi echipamente de franare arãtate la lit. a).
În cazul telefericelor (indiferent de sensul de mers) cu grup de antrenare acţionat cu motor hidrostatic şi viteze de cel mult 3,00 m/s se admite lipsa franelor de serviciu, în cazul când comanda de oprire (scurtcircuitarea pompei) conduce şi la franarea instalaţiei; asemenea situaţii vor fi justificate prin documentaţia tehnica.
5.17.1.2 La instalaţiile echipate cu mai multe frane se vor lua mãsuri, ca intrarea acestora în funcţiune sa nu se facã simultan, pentru a se evita suprasolicitarea instalaţiei.
5.17.1.3 Franele trebuie sa fie prevãzute cu posibilitatea de reglare pentru:
- mãrirea momentului de franare;
- mãrirea jocului sabot-tambur, respectiv a jocului disc-placa de apasare, frana fiind deschisã;
- timpul de închidere a franei.
5.17.1.4 Franele vor fi de tipul normal închis. Efortul de franare va fi dat de greutãţi sau elemente elastice (arcuri).
Dacã efortul de franare este dat de elemente elastice (arcuri) trebuie asigurata condiţia ca în cazul ruperii unuia din arcuri, momentul de franare capabil sa fie cel puţin 80% din cel iniţial; se recomanda ca la sarcina nominalã, arcurile sa fie solicitate la eforturi egale cu 80% din cele admise pentru materialul din care sunt executate.
5.17.1.5 Transmisia comenzii de deschidere a franei poate fi mecanicã, hidraulica, pneumatica sau combinata.
La transmisiile hidraulice sau pneumatice se vor utiliza elemente (conducte, fitinguri, organe de închidere, reglaj şi actionare) a cãror presiune nominalã este cel puţin de 3 ori mai mare decât presiunea la care urmeazã sa lucreze.
Sarcina pe fiecare organ de lucru trebuie sa se distribuie uniform.
Pentru circuitul de deschidere a franei se admite ca presiunea sa fie cel puţin de 2 ori mai mare decât presiunea la care urmeazã sa lucreze.
5.17.1.6 La grupurile de antrenare care necesita cupluri mari de franare (telefericele automotoare), franarea continua şi constanta se va face utilizând o frana mecanicã (regulator hidraulic sau aerodinamic) sau electromotoare de construcţie specialã.
5.17.2 Elemente de calcul şi siguranta
5.17.2.1 Frana de serviciu trebuie sa funcţioneze automat în momentul în care:
a) se întrerupe alimentarea cu curent electric a motorului de antrenare, indiferent de cauza (întreruperea alimentarii cu energie electrica, scãderea tensiunii de alimentare sub limitele admisibile, întreruperea unei faze la sistemele trifazate, suprasarcina, respectiv creşterea curentului peste limitele admise etc.);
b) este depãşitã viteza admisã a vehiculelor cu mai mult de 10% (la instalaţiile care trebuie sa fie prevãzute cu limitatoare de viteza);
c) intervine un deranjament la circuitele de securitate, control sau blocare;
d) intra în funcţiune limitatoarele de fine cursa din staţii;
e) cablul tractor intra în contact cu cablul purtãtor sau cu pãmântul, sau deraiaza şi este reţinut sub ghidajele lui inferioare (la instalaţiile la care trebuie sa se prevadã controlul acestui contact prin circuitul de blocaj, ca recomandare);
f) cablul purtãtor-tractor este deraiat de pe bateria cu role (la instalaţiile la care aceasta deraiere a cablului este controlatã, prin circuitul de blocaj);
g) cablul telefonic sau cablul purtãtor-tractor al ramurii opuse intra în contact cu vehiculul (la instalaţiile la care s-a prevãzut controlul acestui contact prin circuitul de blocaj);
h) contragreutatea sau caruciorul de întindere ajung la sfârşitul cursei admise;
i) nu se efectueazã corect o cuplare-decuplare automatã a vehiculelor la cablul tractor sau purtãtor-tractor la ieşirea respectiv intrarea în staţii (la instalaţiile la care trebuie sa se prevadã controlul acestei operaţii prin circuitul de blocaj);
j) acţioneazã butoanele de blocaj din staţii, cantoane de paza sau de la piloni.
5.17.2.2 Frana de siguranta trebuie sa acţioneze direct asupra rotii de antrenare. Celelalte frane pot sa acţioneze pe arborele de intrare în reductor sau pe arborii intermediari, între ultimul cuplaj elastic şi roata de antrenare.
5.17.2.3 În cazul utilizãrii unei transmisii hidrostatice (folosindu-se motoare hidrostatice) prevãzute cu frane, închiderea şi deschiderea franelor trebuie sa fie condiţionatã de oprirea, respectiv pornirea motorului hidrostatic, ca şi în cazul actionarii electrice. Frana va fi amplasata în lantul cinematic al antrenarii, între ultimul cuplaj elastic şi roata de antrenare.
5.17.2.4 Fiecare din franele telefericelor cu mers pendular trebuie sa asigure o decelerare de minim 0,50 m/s², dar nu mai mare de 1,25 m/s².
5.17.2.5 Fiecare din franele telefericelor cu mers în acelaşi sens, având vehiculele cu cuplare-decuplare automatã în staţii, trebuie sa asigure o decelerare de minim 0,1 (v + 1) m/s², dar nu mai mica de 0,20 m/s², respectiv de maxim 0,5 (v +1) m/s², dar nu mai mare de 2,00 m/s², unde:
v = viteza de exploatare a telefericului, în m/s.
5.17.2.6 La telefericele cu mers în acelaşi sens având vehiculele cu cuplare fixa la cablul purtãtor-tractor, decelerarea minima va fi cea prevãzutã la punctul 5.17.2.5, iar cea maxima de 0,25 (v + 1) m/s², dar nu mai mare de 1,25 m/s².
5.17.2.7 Momentul de franare nu trebuie sa scada cu mai mult de 25% pentru o uzura de 1 mm din grosimea captuselii franei. Compensarea uzurii captuselii franei sau placii de presiune trebuie sa fie posibila fãrã demontarea franei.
5.17.2.8 Momentul de franare capabil al franelor se va alege astfel încât sa se asigure raportul:
M(FN)
──── ≥ k, unde:
M(s)
M(FN) = momentul de franare capabil al franei;
M(s) = momentul static determinat cu încãrcarea cea mai defavorabila;
k = 1,50 - coeficient de siguranta la franare.
5.17.2.9 Elementele componente ale franelor trebuie dimensionate pentru un coeficient de siguranta la sarcina statica de minim 5 în raport cu rezistenta de rupere a materialului. La dimensionarea franelor se va tine seama de încãlzire.
5.17.2.10 Între circuitul de alimentare al motorului şi frana de serviciu trebuie sa se prevadã o interblocare electrica automatã, astfel ca orice actionare a franei menţionate sa conducã automat la întreruperea alimentarii motorului.
Alimentarea motorului trebuie sa fie precedatã sincronizat şi automat de deschiderea franei de serviciu; posibilitatea de comanda separatã a deschiderii franei de serviciu, independent de alimentarea motorului, este interzisã.
5.17.2.11 Între circuitul de alimentare al motorului şi franele de siguranta ale grupului de antrenare, trebuie sa existe o interblocare electrica automatã astfel ca orice actionare a uneia din franele menţionate sa conducã automat la întreruperea alimentarii motorului.
Posibilitatea de alimentare a motorului fãrã ca frana de siguranta sa fie complet deschisã este interzisã.
5.17.2.12 Traductoarele electrice de comanda sau blocare (microcontacte etc.) montate la franele de serviciu şi de siguranta se vor amplasa astfel încât sa fie acţionate de elementele de execuţie ale acestora.
5.18 Echipamentul electric
5.18.1 Generalitati
5.18.1.1 La proiectarea, execuţia, exploatarea şi întreţinerea partii electrice respectiv la alegerea echipamentelor şi aparatelor folosite pentru instalatia electrica a telefericelor se vor respecta, pe lângã prevederile prescripţiei tehnice şi prevederile corespunzãtoare din standardele, normele interne şi normativele specifice în vigoare.
5.18.1.2 Echipamentul electric al telefericului se compune din:
- echipamentul electric de alimentare şi racordare la sursa de curent;
- echipamentul electric de actionare, comanda şi protecţie;
- instalaţii şi componente de securitate;
- instalaţii şi aparate de semnalizare, telecomunicaţie şi mãsura;
- echipamentul electric pentru iluminat, încãlzire, ventilaţie şi condiţionarea aerului.
5.18.1.3 Prescripţia tehnica se referã la echipamentul şi aparatajul electric destinat sa funcţioneze în condiţii normale de mediu. Pentru cazul functionarii în altfel de medii (toxice, corosive, cu pericol de incendiu sau explozie etc.) vor fi respectate atât condiţiile prevãzute în prescripţia tehnica cat şi condiţiile tehnice suplimentare specifice mediului, care sa asigure funcţionarea corespunzãtoare a echipamentului şi aparatajului menţionat, în depline condiţii de securitate; condiţiile tehnice suplimentare vor fi incluse în documentaţia de execuţie, respectiv în desenul tip de ansamblu şi în cartea telefericului-partea de construcţie.
5.18.1.4 Materialele electrice utilizate în construcţia telefericelor trebuie sa corespundã standardelor şi normelor interne în vigoare.
5.18.2 Echipamentul electric de alimentare şi racordare la sursa de curent
5.18.2.1 Telefericele pot fi alimentate cu curent electric direct de la reţeaua de utilizare industriala sau publica cu tensiunea în limita admisã de normativele în vigoare, de la un transformator de forta propriu sau comun şi altor instalaţii sau de la o sursa de curent propriu (grup electrogen etc.).
5.18.2.2 Coloanele de alimentare electrica pot fi aeriene (pe stâlpi) sau subterane; se recomanda ca acestea sa fie pe cat posibil subterane.
5.18.2.3 Circuitul de alimentare al fiecãrui teleferic, care pleacã de la un acelaşi tablou electric general, trebuie sa fie prevãzut, în cabina postului de comanda aproape de pupitrul de comanda, cu un automat principal de comanda şi protecţie şi cu un intreruptor manual de intervenţie (separator de curent), aceasta din urma fiind montat înaintea intreruptorului automat.
5.18.2.4 Nu se admit racordari sau bransamente de la surse de curent cu caracter provizoriu sau improvizate.
5.18.2.5 Curentul de alimentare al telefericelor poate fi alternativ sau continuu. Curentul continuu poate fi obţinut fie de la un grup electrogen propriu, fie de la reţeaua de curent alternativ cu ajutorul unui convertizor sau a unui redresor de curent.
Tensiunile şi frecventa pentru curentul alternativ şi tensiunile pentru curent continuu sunt admise în limita normativelor în vigoare.
5.18.2.6 Circuitele electrice de tensiuni joase care pleacã din tabloul electric general vor fi prevãzute, dupã caz, cu transformatoare de forta.
5.18.3 Echipamentul electric de actionare, comanda şi protecţie
5.18.3.1 Motoarele electrice trebuie sa fie de o construcţie corespunzãtoare regimului şi mediului de lucru stabilit prin documentaţia tehnica. Din punct de vedere al execuţiei motoarele electrice trebuie sa corespundã standardelor şi normelor în vigoare.
5.18.3.2 Toate dispozitivele de comanda, ca parghii, roti de comanda, manete, butoane etc. vor purta indicaţii clare asupra scopului şi sensului de actionare, în vederea excluderii oricãror confuzii sau manevrari gresite se admite utilizarea unor simbolizari sugestive (sageti, figuri etc.).
5.18.3.3 Actionarea manetelor, rotilor de comanda etc. ale aparatelor electrice trebuie sa se poatã face cu efort redus; poziţia de zero a controlerelor sau reostatelor trebuie sa fie distinctã de restul poziţiilor şi uşor sesizabila, ca şi trecerea de pe o poziţie pe alta. Poziţiile extreme în ambele sensuri vor fi limitate prin opritoare.
5.18.3.4 Tensiunile de alimentare ale motoarelor electrice în curent alternativ şi în curent continuu vor fi în limita admisã de normativele în vigoare.
5.18.3.5 Tensiunea de comanda va fi, de regula, cel mult 40 V. Se admite şi tensiunea de comanda de 220 V, dacã se iau mãsurile necesare de protecţie în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare.
5.18.3.6 Punctul de comanda trebuie amplasat astfel încât sa permitã, pe cat posibil, observarea întregului traseu. Se va asigura, supravegherea sosirii şi plecãrii vehiculelor din staţii, încãrcarea şi descãrcarea vehiculelor cu prindere fixa pe cablu, cuplarea şi decuplarea vehiculelor de pe cablu în staţii precum şi aparatele de semnalizare, mãsura şi manevra ale instalaţiei.
5.18.3.7 Motoarele electrice ale telefericelor şi circuitele de comanda, semnalizare, iluminat etc. vor fi protejate impotriva suprasarcinilor şi scurtcircuitelor în conformitate cu normativele în vigoare .
5.18.3.8 Protecţia motoarelor electrice la suprasarcini şi scurtcircuite şi protecţia instalaţiei electrice în ansamblu la tensiunea minima sau nulã se realizeazã prin intermediul intreruptorului automat, care trebuie sa deconteze de la reţea în mod automat sau la comanda, intreaga instalatie electrica pe care o protejeaza.
5.18.3.9 Intreruptorul automat trebuie sa declanseze sub acţiunea releelor, termice sau electromagnetice de protecţie şi la disparitia sau la scãderea tensiunii sub 35% din tensiunea nominalã. Reanclansarea lui nu trebuie sa fie posibila decât dacã toate manetele aparatelor de comanda se gãsesc pe poziţia zero şi toate condiţiile electrice în vederea pornirii sunt îndeplinite.
5.18.4 Instalaţii şi componente de securitate
5.18.4.1 Telefericele trebuie sa fie echipate cu instalaţii şi componente de securitate care sa asigure oprirea automatã a telefericului în orice situaţie care ar prezenta pericol în funcţionare.
5.18.4.2 Telefericele cu mers pendular vor fi prevãzute cu instalatie electrica de blocaj care sa opreascã automat funcţionarea lor în cazul când cablul tractor a deraiat de pe role; aceasta prevedere nu este obligatorie dacã telefericul este echipat cu dispozitive pentru readucerea automatã în canalul rolelor a cablului deraiat.
Telefericele bicablu cu mers în acelaşi sens se vor prevedea, pe piloni, cu dispozitive de sustinere şi ghidare a cablurilor tractoare care sa elimine posibilitatea deraierii; aceste dispozitive se vor monta sub nivelul inferior de trecere a vehiculelor.
5.18.4.3 Pentru reţinerea cablului purtãtor-tractor deraiat spre exterior trebuie sa se prevadã console de reţinere, montate pe cadrul bateriei cu role; la fiecare pereche de role trebuie prevãzutã câte o consola având canalul bine prelucrat, pentru a nu deteriora cablul deraiat, iar marginea, exterioarã curbata în sus. Consolele nu trebuie sa împiedice trecerea libera a vehiculelor înclinate transversal, spre interiorul liniei, cu un unghi de 8°. Telefericele monocablu, vor fi prevãzute şi cu instalatie electrica de blocare a functionarii telefericului în cazul când cablul a deraiat.
În cazuri excepţionale, justificate prin proiect, se pot prevedea cantoane de paza care trebuie sa fie echipate cu butoane de actionare a instalaţiei electrice de blocare.
5.18.4.4 Pentru evitarea deraierii cablului purtãtor-tractor cãtre interiorul liniei, canalul rolelor se va executa conform prevederilor pct. 5.10.10.8. Pe partea interioarã a cadrului bateriei se vor monta elemente metalice cu fata plana sau semirotunda care sa împiedice deraierea spre interiorul liniei.
5.18.4.5 În cazul pilonilor de tensiune ai telefericelor monocablu se vor respecta prevederile înscrise la pct. 5.10.10.11.
5.18.4.6 Pilonii telefericelor cu mers pendular vor fi prevãzuţi cu ghidaje care sa limiteze inclinarea transversala a vehiculelor. Ghidajele vor fi racordate la extremitati, astfel încât eventualul contact al vehiculului cu ghidajul sa se facã fãrã socuri; racordarea se va face şi în plan vertical (aproximativ paralel cu curbura sabotului), astfel încât zona de contact a vehiculului cu ghidajul sa fie precis determinata. Se vor prevedea mãsuri care sa facã posibila alunecarea vehiculului pe ghidajul menţionat, în momentul contactului cu sabotul.
5.18.4.7 Funcţionarea instalaţiei cu motorul de actionare decuplat, în afarã cazului când funcţioneazã cu motorul de rezerva, este interzisã.
5.18.4.8 Telefericele vor fi prevãzute cu un dispozitiv de control automat al vitezei de deplasare (limitator de viteza) care sa semnalizeze şi sa comande automat oprirea instalaţiei în cazul depãşirii vitezei nominale, astfel:
- la telefericele monocablu, limitatorul de viteza trebuie sa comande automat oprirea instalaţiei la o depasire a vitezei nominale cu peste 15%;
- la telefericele bicablu, cu mers în acelaşi sens, sau cu mers pendular, limitatorul de viteza trebuie sa semnalizeze şi sa comande oprirea automatã a instalaţiei la depãşirea vitezei nominale cu peste 10%.
Se excepteazã de la echiparea cu limitator de viteza, instalaţiile, care sunt astfel proiectate încât în orice situaţie de funcţionare nu este posibila depãşirea vitezei cu mai mult de 10%.
5.18.4.9 Instalaţiile şi componentele de securitate cuprind circuite electrice de control automat (control preventiv) al asigurãrii tuturor condiţiilor necesare pentru punerea în funcţiune şi un circuit electric de blocare, pentru oprirea automatã a instalaţiei în situaţia care ar prezenta pericol de avarii sau accidente.
5.18.4.10 Circuitele electrice de control automat trebuie sa verifice:
- excluderea posibilitatii punerii simultane în funcţiune a motorului de actionare şi a motorului de rezerva;
- existenta presiunii nominale de ulei sau funcţionarea pompelor de ungere, la dispozitivele de antrenare prevãzute cu ungere sub presiune sau în circuit fortat;
- existenta presiunii nominale de aer, la instalaţiile unde frana de siguranta, este actionata cu aer comprimat;
- punerea în funcţiune a grupului electrogen sau a grupului Ward-Leonard, dacã antrenarea se face printr-un astfel de sistem;
- uzura falcilor franelor (ferodourilor), la telefericele cu mers pendular, dacã aceasta uzura atrage dupã sine o diminuare a forţei de franare; aceasta prevedere are caracter de recomandare;
- contactele releelor de protecţie la suprasarcina ale motorului principal de actionare;
- contactele care sesizeazã poziţia franelor;
- existenta în funcţiune a dispozitivului cu program prestabilit la telefericele cu mers pendular (în cazurile când prin proiect se prevede funcţionarea automatã cu program prestabilit);
- contactele dispozitivului de control al vitezei de deplasare;
- contactele de interblocare a grupului de antrenare principal fata de cel de rezerva şi invers, când unul din ele funcţioneazã;
- contactele dispozitivelor de control al cuplarii şi decuplarii vehiculelor în staţii;
- contactele dispozitivelor de control ale liniei (controlul stabilitatii cablului tractor sau purtãtor-tractor pe role);
- contactele dispozitivelor de control ale liniei (controlul stabilitatii cablului tractor sau purtãtor-tractor pe role şi controlul rezistentei de izolare a acestora fata de cablul purtãtor (sau pãmânt) dacã ele sunt izolate din punct de vedere electric de aceste elemente);
- contactele de fine cursa ale vehiculelor pentru telefericele cu mers pendular;
- contactele de fine cursa ale contragreutatii sau caruciorului de întindere al cablului tractor sau purtãtor-tractor;
- contactele butoanelor de oprire a instalaţiei; toate butoanele vor acţiona atât prin întrerupere, cat şi prin punere la pãmânt, prin intermediul a doua contacte separate;
- contactele altor circuite şi componente de securitate prevãzute prin documentaţia tehnica, suplimentar fata de cerinţele prescripţiei tehnice, ca urmare a unor particularitãţi ale telefericului.
5.18.4.11 Circuitul de blocare trebuie sa funcţioneze pe principiul curentului de repaus, în sensul ca orice întrerupere în circuitul respectiv sa conducã la oprirea automatã a telefericului.
5.18.4.12 Circuitele de control şi blocare funcţionând cu curent de repaus trebuie sa declanseze la o intensitate mai mica de 80% din curentul nominal şi la o punere la pãmânt printr-o rezistenta de trecere de maxim 500 ohmi.
5.18.4.13 Rezistenta de izolatie a circuitelor de blocaj şi telefonice, fata de prizele de pãmânt trebuie sa fie cel puţin 20 de ohmi în condiţiile meteorologice cele mai defavorabile.
5.18.4.14 La telefericele cu mers în acelaşi sens, circuitele de control şi blocare pot fi comune.
5.18.4.15 La extremitatile cursei elementelor care se deplaseaza în cadrul dispozitivelor de întindere (carucioare sau contragreutati), se vor prevedea limitatoare de fine cursa, dupã care se vor monta opritoare mecanice. Poziţia opritoarelor mecanice şi a limitatoarelor de fine cursa va fi stabilitã prin documentaţia tehnica.
5.18.4.16 Pentru cuplarea şi decuplarea vehiculelor în staţii se vor prevedea ghidaje pentru conducerea corecta a acestora în zonele de cuplare-decuplare. De asemenea telefericul va fi echipat cu un dispozitiv pentru semnalizarea optica şi acustica a lansãrii vehiculelor pe linie.
Pentru reţinerea vehiculelor care n-au cuplat corect, cablul purtãtor sau purtãtor-tractor va avea o porţiune orizontala sau inclinata în sens ascendent fata de statie, pe o lungime de minim 1,50 ori distanta de franare, masurata începând de la ieşirea din statie.
5.18.4.17 În cazuri justificate prin documentaţia tehnica, telefericele cu mers pendular vor fi prevãzute cu un dispozitiv cu program prestabilit, care sa asigure în mod automat:
- acceleratia prescrisã la pornire;
- menţinerea constanta a vitezei nominale;
- reducerile de viteza necesare înaintea intrãrii vehiculelor în staţii şi, dupã caz, înaintea trecerii peste piloni;
- oprirea instalaţiei la sosirea ambelor vehicule în staţii.
Dacã telefericul funcţioneazã cu motorul de rezerva, trebuie sa fie asigurat cel puţin: controlul automat al vitezei la intrarea vehiculelor în staţii, al opririi instalaţiei la sosirea ambelor vehicule în staţii şi ori de câte ori intra în funcţiune frana de siguranta sau serviciu, acţionate manual sau automat.
5.18.4.18 Execuţia programului prestabilit în zonele cu reduceri de viteza şi de oprire a instalaţiei la intrarea vehiculelor în staţii trebuie sa fie supravegheatã permanent de cãtre mecanicul trolist de la postul sau de comanda. În acest scop, telefericele cu mers pendular vor fi prevãzute cu un buton de control al supravegherii, montat la piciorul mecanicului trolist; dacã acest buton nu se menţine apasat pe toatã lungimea zonelor menţionate, telefericul trebuie sa se opreascã automat din funcţiune.
5.18.4.19 Telefericele cu mers în acelaşi sens cu vehiculele cu cuplare şi decuplare în staţii vor fi prevãzute cu un dispozitiv mecanic echipat cu contact electric, care sa împiedice pornirea instalaţiei în sens contrar celui normal de exploatare.
5.18.4.20 Dacã instalatia complet încãrcatã are tendinta de a-şi schimba sensul de mişcare dupã oprire, se va prevedea un dispozitiv de blocare impotriva mersului înapoi. Aceasta prevedere se va realiza numai la telefericele cu mers în acelaşi sens ale vehiculelor cu cuplare şi decuplare în staţii.
5.18.5 Instalaţii şi aparate de semnalizare, telecomunicaţie şi mãsura
5.18.5.1 Telefericele trebuie sa fie echipate cu instalaţii şi dispozitive de semnalizare acustica cu actionare manualã a comenzilor de exploatare (de exemplu pentru pornire, oprire în caz de pericol), semnalizari optice automate de exploatare, semnalizari acustice şi optice automate de avertizare (prevenire), semnalizari acustice şi optice de avarie sau deranjamente precum şi cu mijloace de telecomunicaţie.
5.18.5.2 Prin instalaţiile electrice de semnalizare trebuie sa se asigure:
- semnalizari (semnale) acustice de exploatare;
- semnalizari optice de exploatare;
- semnalizari acustice şi optice de avertizare (prevenire);
- semnalizari acustice şi optice de avarie sau deranjamente.
5.18.5.3 La toate peroanele de încãrcare-descãrcare din staţii, precum şi la toate cantoanele de paza de pe traseu, se vor monta dispozitive acustice de semnalizare (de exemplu: sonerii, claxoane).
Actionarea semnalizarii se va face manual şi va servi la transmiterea printr-un cod stabilit, a avertizarii de pornire, oprire, pericol etc.
Dispozitivele acustice de semnalizare vor fi astfel amplasate în staţii şi pe traseu încât personalul de exploatare sa aibã posibilitatea confirmãrii imediate a receptionarii semnalelor.
5.18.5.4 La postul sau pupitrul de comanda trebuie sa se monteze cel puţin urmãtoarele aparate de mãsura:
a) pentru toate tipurile de instalaţii:
- voltmetru comutator pentru mãsurarea tensiunii pe toate fazele reţelei electrice de alimentare;
- ampermetru pentru mãsurarea curentului absorbit de motorul principal de antrenare;
b) pentru telefericele cu mers pendular se va monta tahometru pentru mãsurarea vitezei de deplasare a cablului tractor sau purtãtor-tractor, gradat în m/s; pe sticla aparatului se vor marca vizibil, fãrã a impiedica citirea corecta, viteza maxima admisã în exploatare, viteza în zonele de intrare în staţii şi, dupã caz, viteza la trecerea peste piloni;
c) la telefericele cu motorul de antrenare electric de curent continuu, se va mai prevedea un voltmetru pentru mãsurarea tensiunii sursei de alimentare a acestuia;
d) la telefericele care au un grup generator Ward-Leonard, ca sursa de curent continuu pentru alimentarea motorului se vor mai prevedea: voltmetru pentru mãsurarea tensiunii curentului de excitatie; ampermetru pentru mãsurarea curentului absorbit de motorul de antrenare al grupului Ward-Leonard.
5.18.5.5 Lampile de semnalizare, montate la postul sau pupitrul de comanda, vor semnaliza optic urmãtoarele:
a) pentru toate tipurile de instalaţii:
- integritatea circuitului de blocare (existenta condiţiilor de punere în funcţiune şi funcţionare normalã);
- oprirea instalaţiei ca urmare a declansarii unui circuit de control sau blocare;
- oprirea instalaţiei ca urmare a declansarii intreruptorului automat de protecţie a motorului de antrenare, la tensiune minima, suprasarcina sau scurtcircuit;
- actionarea pompelor de serviciu; actionarea franei de siguranta; cuplarea motorului de rezerva la instalatia de antrenare.
b) pentru telefericele cu mers pendular în afarã celor indicate la pct. a), se vor mai semnaliza:
- starea de funcţionare a grupului electrogen sau Ward-Leonard, când actionarea se face prin astfel de sisteme;
- sensul de mers al vehiculelor.
5.18.5.6 Telefericele cu mers pendular se recomanda sa fie echipate cu indicator de poziţie a vehiculelor în lungul liniei, care se va amplasa astfel încât s a fie vizibil de la postul de comanda.
5.18.5.7 Se recomanda ca instalatia de semnalizare de avertizare (prevenire) sa acţioneze optic şi acustic în urmãtoarele situaţii:
- viteza admisã în exploatare este depãşitã;
- viteza vantului atinge trei pãtrimi din viteza maxima admisã în exploatare;
- vehiculele se apropie de staţii sau de pilonii la care sunt prevãzute restrictii de viteza, la telefericele cu mers pendular, aceasta semnalizare se va executa numai acustic.
Oprirea semnalului acustic se va putea face printr-un buton special destinat în acest scop sau prin apasarea butonului de control al supravegherii execuţiei programului prestabilit.
Semnalul optic va trebui sa rãmânã în funcţiune pe toatã durata menţinerii cauzei care a declansat semnalizarea de avertizare.
5.18.5.8 Instalatia de semnalizare de avarie va acţiona optic şi acustic la oprirea telefericului în toate cazurile când a acţionat circuitul de blocare prin circuitele de control sau prin contactele componentelor de securitate pe care le controleazã.
Semnalizarea acustica de avarie trebuie sa fie prevãzutã cu posibilitatea de a fi opritã manual, dupã ce a avertizat, fãrã însã a se anula şi semnalizarea optica care o însoţeşte şi care va trebui sa rãmânã în funcţiune pana la înlãturarea avariei.
Dupã oprirea semnalizarii acustice instalatia trebuie sa revinã automat în situaţia de a semnaliza acustic o noua avarie, indiferent dacã prima avarie a fost sau nu înlãturatã.
5.18.5.9 Aparatele de mãsura şi lampile de semnalizare vor fi prevãzute cu etichete.
Ecranul lampilor de semnalizare trebuie sa fie:
- verde, pentru funcţionarea normalã;
- galben, pentru semnalizarea de avertizare (prevenire);
- roşu, pentru semnalizarea de avarie sau deranjament;
- albastru, pentru alte semnalizari (sens de mers, poziţia vehiculelor etc).
5.18.5.10 Se recomanda folosirea soneriilor pentru semnalizarea acustica şi respectiv a hupelor (claxoanelor) pentru semnalizarea acustica de avarie.
5.18.5.11 La telefericele unde circuitele de control şi blocare sunt organizate separat, se recomanda prevederea unor instalaţii simple care prin comutare manualã sa permitã localizarea deranjamentelor.
5.18.5.12 Se recomanda ca telefericele care au peste 9 piloni echipati cu dispozitive de siguranta impotriva deraierii cablului tractor sau purtãtor-tractor sa fie prevãzute cu instalaţii care sa permitã localizarea declansarii.
5.18.5.13 La telefericele cu mers pendular, în afarã sistemului de comanda pe funcţionare automatã cu program prestabilit, se va prevedea şi un sistem de comanda cu reglaj manual, care sa permitã asigurarea functionarii telefericului cu motorul la viteza nominalã în cazul când sistemul de comanda automatã nu funcţioneazã; în aceasta situaţie, instalaţiile şi dispozitivele de siguranta, semnalizare şi telecomunicaţie trebuie sa fie integral în funcţiune.
5.18.5.14 Postul de comanda, staţiile şi cantoanele de paza vor fi în permanenta în legatura telefonica de exploatare.
Telefonul de exploatare trebuie sa funcţioneze şi în cazul întreruperii circuitului de alimentare a telefericului.
5.18.6 Iluminatul telefericului
5.18.6.1 Încãperile statiilor telefericelor pentru materiale vor fi iluminate natural şi artificial în condiţiile prevãzute de standardele în vigoare. Se va acorda o atentie deosebita iluminarii corespunzãtoare a punctelor în care are loc prinderea şi desprinderea vehiculelor de cablu sau încãrcarea şi descãrcarea acestora.
5.18.6.2 Instalaţiile prevãzute sa funcţioneze şi pe timp de noapte vor fi dotate cu iluminat de siguranta; alimentarea acestuia trebuie facuta printr-o reţea separatã de la o sursa independenta de energie, de rezerva, care poate fi:
- baterie de acumulatoare;
- acumulatoare locale (luminoblocuri);
- grup electrogen.
Trecerea alimentarii de la sursa normalã la cea de rezerva trebuie sa se facã automat.
5.18.6.3 Iluminatul de siguranta va asigura marcarea tuturor cãilor de evacuare a personalului de serviciu prin indicatoare luminoase precum şi continuarea lucrului la postul de comanda şi în sala maşinilor.
5.19 Mãsuri de protecţie impotriva tensiunilor de atingere, a supratensiunilor atmosferice şi de paza contra incendiilor
5.19.1 Instalaţiile electrice de iluminat, de forta, de automatizare precum şi instalaţiile de curenţi slabi se vor proiecta şi executa în conformitate cu normativele şi standardele din domeniu.
5.19.2 Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa a elementelor aflate sub tensiune se vor aplica urmãtoarele mãsuri:
- izolarea electrica;
- utilizarea tensiunilor reduse;
- folosirea mijloacelor individuale de protecţie.
5.19.3 Pentru evitarea accidentelor prin atingere indirecta în instalaţiile alimentate din reţele legate la pãmânt se vor aplica urmãtoarele mãsuri:
- folosirea tensiunilor reduse;
- protecţia prin legare la nul şi suplimentar la pãmânt.
Proiectarea, execuţia şi verificarea instalaţiei de protecţie impotriva tensiunilor de atingere se vor face în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare.
5.19.4 Toate elementele metalice din staţii care în mod accidental pot fi puse sub tensiune, vor trebui sa fie conectate la instalatia de legare la pãmânt.
5.19.5 Staţiile vor fi prevãzute cu instalaţii de paratrasnet, în conformitate cu normativele în vigoare din domeniu.
Cablurile şi piesele metalice ale liniei care nu sunt cuprinse în circuitele de control sau blocare, trebuie sa fie legate direct şi permanent la priza de pãmânt.
5.19.6 Ca priza de pãmânt în instalaţiile de protecţie şi paratrasnet se vor folosi în primul rând prizele naturale.
5.19.7 Valoarea rezistentei de dispersie a unei prize de pãmânt va fi de cel mult:
- 1 ohm, pentru prize de pãmânt naturale sau artificiale folosite pentru protecţia comuna a instalaţiilor, echipamentelor electrice şi de paratrasnet;
- 4 ohmi, pentru instalaţiile şi echipamentele electrice cu tensiunea pana la 1000V, conectate la o reţea cu punctul neutru legat la pãmânt;
- 4 ohmi, pentru prize de pãmânt naturale aferente instalaţiilor de paratrasnet;
- 10 ohmi, pentru prize de pãmânt artificiale aferente instalaţiilor de paratrasnet.
Proiectarea, execuţia şi verificarea prizelor de pãmânt naturale şi artificiale se vor face în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare.
5.19.8 Mãsurile concrete de prevenire şi stingere a incendiilor se vor adopta în conformitate cu normativele în vigoare din domeniu.
6 MATERIALE METALICE ŞI NEMETALICE
6.1 Materialele metalice folosite pentru construirea, montarea şi repararea construcţiilor metalice portante ale telefericelor pentru materiale inclusiv materialele pentru sudare trebuie sa corespundã condiţiilor tehnice, de recepţie, marcare, livrare şi documentelor de garanţie prevãzute de standardele sau normele în vigoare. Materialele trebuie sa fie însoţite de buletine de calitate.
6.2 Pentru elementele portante ale construcţiilor metalice se vor folosi oteluri calmate, în funcţie de importanta elementului, temperatura de lucru şi gradul de solicitare al acestuia, pentru grosimi pana la 12 mm se pot utiliza şi oteluri necalmate.
În cazul executãrii elementelor portante în construcţie sudata, mãrcile de oţel trebuie sa aibã sudabilitate garantatã.
6.3 La alegerea materialelor se va tine seama de condiţiile de lucru (mãrimea şi felul solicitãrilor, temperatura de lucru, importanta elementului respectiv în funcţionarea normalã şi în condiţii de securitate a instalaţiei etc.), precum şi de factorii tehnologici şi economici.
6.4 Proiectantul este rãspunzãtor de alegerea materialelor de baza şi de adaos, precum şi de stabilirea tratamentelor termice şi termochimice, analizelor, încercãrilor şi controalelor distructive şi nedistructive necesare; acestea se vor înscrie atât în desenul tip de ansamblu cat şi în desenele de execuţie.
Nu se admite înlocuirea materialelor prevãzute în documentaţia tehnica fãrã acordul scris al proiectantului instalaţiei respective; acordul scris al proiectantului este obligatoriu chiar dacã se folosesc materiale care au calitãţi superioare celor prevãzute în documentaţia tehnica.
6.5 Materialele de adaos folosite la sudare trebuie sa fie astfel alese încât sa corespundã materialului de baza, procedeului de sudare şi sa asigure cusaturii sudate proprietãţi cel puţin egale cu ale materialului de baza.
6.6 Materialele de adaos folosite la sudare trebuie sa fie însoţite de certificate şi sa corespundã în ceea ce priveşte condiţiile tehnice, regulile pentru verificarea calitãţii, marcarea, livrarea şi documentele, prevederilor standardelor în vigoare.
6.7 Fluxurile utilizate la sudare vor fi alese corespunzãtor materialelor de baza şi de adaos, astfel încât sa asigure obţinerea unor imbinari sudate cu proprietãţi cel puţin egale cu ale materialului de baza.
6.8 Pentru construcţiile metalice nituite se vor folosi nituri corespunzãtoare materialului elementelor care se imbina şi care vor fi precizate prin documentaţia de execuţie în ceea ce priveşte tipul şi marca materialului.
6.9 Suruburile folosite la fixarea sau asamblarea elementelor construcţiilor metalice vor avea caracteristicile mecanice precizate în documentaţia tehnica, conform standardelor în vigoare.
Pentru asamblari importante se vor utiliza suruburi de pasuire sau suruburi cu gat striat.
6.10 Fonta este admisã numai pentru executarea pieselor slab solicitate în exclusivitate la compresie; este interzisã folosirea fontei la executarea elementelor supuse la solicitãri dinamice a cãror valoare poate depãşi 50% din valoarea solicitãrilor statice.
6.11 Aliajele neferoase şi masele plastice pot fi utilizate numai în mãsura în care calitãţile lor (înscrise în buletinele de calitate care le însoţesc) satisfac cerinţele de solicitare statica sau dinamica.
6.12 Elementele portante ale telefericului pentru materiale vor fi stabilite de proiectant şi vor fi înscrise în lista prevãzutã în desenul tip de ansamblu.
7 ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII PROVENITE DIN IMPORT
7.1 Pentru introducerea pe piata în România a telefericelor pentru materiale provenite din import este necesarã eliberarea de cãtre ISCIR-INSPECT a unui (unei) document/dovezi pentru luare în evidenta.
7.2 Documentul/dovada pentru luare în evidenta a telefericelor pentru materiale va fi eliberat(a) în conformitate cu reglementãrile ISCIR în vigoare la data efectuãrii importului.
7.3 În vederea introducerii pe piata în România, orice teleferic pentru materiale trebuie sa îndeplineascã cerinţele esenţiale de securitate menţionate la capitolul 3.
8 CONSTRUIREA (MONTAREA) ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
8.1 Construirea (montarea)
8.1.1 Construirea (montarea) telefericelor pentru materiale poate fi facuta de agenţi economici care dispun de mijloace tehnice corespunzãtoare şi sunt autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia îşi au sediul.
8.1.2 Conţinutul documentaţiei necesare pentru obţinerea autorizaţiei de cãtre agenţii economici care construiesc (monteaza) teleferice pentru materiale este prezentat în anexa B.
8.1.3 Agentul economic autorizat pentru construirea (montarea) telefericelor pentru materiale are urmãtoarele obligaţii:
a) sa execute lucrãrile de construire (montare) în conformitate cu documentaţia tehnica pusã la dispoziţie de deţinãtor;
b) sa verifice înainte de începerea construirii (montarii), pentru echipamentele şi instalaţiile a cãror asamblare se realizeazã la locul de funcţionare, corespondenta echipamentului, instalaţiei sau subsistemelor primite de la producãtor cu documentaţia tehnica pusã la dispoziţie de deţinãtor şi sa consemneze rezultatele acestor verificãri într-un proces-verbal pe care-1 va prezenta la verificarea tehnica oficialã;
c) sa prezinte telefericele pentru materiale şi toate documentaţiile tehnice necesare (cartea instalaţiei-partea de construcţie şi montaj), în timpul şi la sfârşitul construirii (montarii), la verificãrile care se efectueazã de cãtre inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT sau, cu împuternicire scrisã din partea ISCIR-INSPECT, de cãtre personalul tehnic de specialitate propriu autorizat pentru verificarea lucrãrilor de construire (montare);
d) sa utilizeze pentru elementele de rezistenta sudate tehnologii de execuţie şi examinare având la baza procedee de sudare omologate în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare;
e) sa foloseascã la lucrãrile de construire (montare) numai personal calificat; sudorii vor fi autorizaţi în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare;
f) sa solicite acordul scris al proiectantului dacã în timpul lucrãrilor de construire (montare) apare necesitatea efectuãrii unor modificãri în construcţia telefericelor pentru materiale;
g) sa monteze numai acele echipamente mecanice, electrice şi confecţii metalice care sunt însoţite de certificate de calitate şi, dupã caz, de buletine de analiza, probe şi încercãri prevãzute în documentaţia de execuţie;
h) sa numeascã personal tehnic de specialitate propriu (ingineri, subingineri, maiştri sau tehnicieni) pentru verificarea lucrãrilor de construire (montare); modelul deciziei de numire a personalului este prezentat în anexa G;
i) sa numeascã responsabil tehnic cu sudura (ingineri sau maiştri), în cazul efectuãrii lucrãrilor de sudare la construirea (montarea) elementelor de rezistenta; modelul deciziei de numire a responsabilului este prezentat în anexa G;
j) sa întocmeascã şi sa ţinã la zi un registru de evidenta pentru lucrãrile de construire (montare), conform modelului din anexa C;
k) sa asigure mãsurile corespunzãtoare astfel încât personalul tehnic de specialitate propriu, autorizat de ISCIR-INSPECT, sa-şi poatã îndeplini în bune condiţii sarcinile prevãzute la pct. 8.1.4 şi 8.1.5;
l) sa execute rodajul şi probele de casa ale telefericului pentru materiale în prezenta deţinãtorului şi sa prezinte documentul justificativ la verificarea tehnica în vederea autorizãrii functionarii (la prima punere în funcţiune).
8.1.4 Personalul tehnic de specialitate autorizat de ISCIR-INSPECT pentru lucrãrile de construire (montare) are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa cunoascã legislaţia, prescripţiile tehnice specifice, Colecţia ISCIR în vigoare, şi reglementãrile tehnice în domeniu;
b) sa respecte în cadrul lucrãrilor de construire (montare) documentaţia tehnica a producãtorului şi documentaţia tehnica de montare;
c) sa verifice documentaţia tehnica întocmitã pentru lucrãrile efectuate (cartea instalaţiei-partea de construcţie şi de montaj) sub aspectul respectãrii prevederilor prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR, precum şi concordanta instalaţiei cu documentaţia respectiva;
d) sa încheie documente de verificare tehnica în care sa consemneze constatãrile şi rezultatele verificãrilor şi examinarilor precum şi dispoziţiile obligatorii;
e) sa verifice registrul de evidenta a lucrãrilor de construire (montare) şi sa urmãreascã ţinerea la zi a acestuia.
8.1.5 Responsabilul tehnic cu sudura autorizat de ISCIR-INSPECT, suplimentar fata de cerinţele din SR EN 719:1995, are şi urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa cunoascã legislaţia, prevederile prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR, standardele şi alte normative în vigoare privind sudarea elementelor instalaţiilor;
b) sa verifice dacã tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate este în concordanta cu procedeele de sudare omologate;
c) sa verifice proiectul de construire (montare) înainte de executarea lucrãrilor astfel încât soluţiile adoptate sa asigure condiţii optime de sudare şi verificare iar starea de tensiuni datorate ciclului termic de sudare sa fie minima;
d) sa urmãreascã folosirea corecta a materialelor de adaos, funcţie de materialele de baza utilizate, în conformitate cu procedeele de sudare omologate;
e) sa verifice ca materialele de adaos sa fie însoţite de certificate de calitate şi sa admitã introducerea în lucru numai a materialelor de adaos prevãzute în documentaţia de construire (montare);
f) sa supravegheze astfel ca materialele de baza folosite sa fie conforme cu documentaţia tehnica de construire (montare);
g) sa verifice modul în care se depoziteaza şi se introduc în lucru materialele de adaos;
h) sa participe la analiza şi stabilirea cauzelor eventualelor defecte datorate sudurii şi sa ia mãsuri corespunzãtoare pentru remedierea şi evitarea acestora;
i) sa urmãreascã efectuarea verificãrii calitãţii imbinarilor sudate în urma operaţiunilor de construire (montare), sa verifice rezultatele obţinute şi sa vizeze documentele privind verificarea imbinarilor sudate, care se ataşeazã la cartea instalaţiei;
j) sa ţinã la zi evidenta poansoanelor sudorilor autorizaţi de ISCIR-INSPECT şi a procedeelor de sudare omologate.
8.1.6 La lucrãrile de montare, constructorul (montatorul) autorizat de ISCIR-INSPECT IT va respecta Normele Tehnice de protecţia muncii specifice, Normele Tehnice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi Legea protecţiei mediului, valabile pe teritoriul României.
8.2 Condiţii speciale de construire şi montare
8.2.1 Trasarea fundaţiilor pilonilor şi statiilor se va face numai dupã materializarea pe teren a axei telefericului folosind aparatura topografica corespunzãtoare.
8.2.2 Echipamentele mecanice indicate în documentaţie ca fiind solicitate deosebit de puternic, fie în stare statica, fie în stare dinamica, trebuie sa fie supuse şi unor examinari nedistructive şi atestate prin buletine de verificare.
Piesele şi elementele componente la care se vor executa examinari nedistructive, felul acestor examinari, precum şi condiţiile de acceptare, vor fi precizate de proiectant.
8.2.3 Imbinarile cablurilor prin mansoane cu compoziţie sau prin matisare se vor executa numai de personal specializat, verificat şi atestat de unitatea care efectueazã lucrãrile de construire (montare) a telefericelor pentru materiale.
8.2.4 Mansoanele cu compoziţie vor fi executate conform prevederilor documentaţiei tehnice. Proiectantul este obligat sa înscrie în documentaţia tehnica, respectiv în desenul tip de ansamblu, reteta compoziţiei, temperaturile de lucru, precum şi condiţiile tehnice care trebuie sa fie respectate în timpul executãrii operatiei.
Operatia de mufare la construire (montaj) şi pe parcurs în exploatare, privind turnarea compoziţiei la capetele cablurilor tractoare ale vehiculelor şi la cablurile de întindere ale cablurilor de franare, precum şi la ancorarea capetelor cablurilor franare şi la legarea acestora la greutatile de întindere, se va efectua în prezenta inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT şi a personalului tehnic de specialitate autorizat de ISCIR-INSPECT din cadrul agentului economic constructor (montator).
Cu ocazia efectuãrii operatiei de mufare, în final, se va încheia un proces-verbal în acest sens, semnat de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT, de personalul tehnic de specialitate, autorizat de ISCIR-INSPECT, din cadrul agentului economic constructor (montator), de RSVTI al deţinãtorului şi de cãtre şeful echipei care a executat operatia de mufare.
8.2.5 Montarea cablurilor se va face astfel încât sa fie evitata degradarea lor prin loviri, indoiri sau prin depunerea de impuritati pe suprafata acestora. În acest scop, în timpul derulãrii lor pe traseu se vor utiliza role speciale de protecţie aşezate pe sol pe suporturi improvizate, bile din lemn sau jgheaburi din scandura, astfel încât în timpul desfãşurãrii pe teren cablurile sa nu între în contact cu solul. Proiectantul, în funcţie de traseul telefericului pentru materiale va elabora tehnologia de derulare a cablului.
8.2.6 Înainte de a se trece la derularea unui cablu nou de pe tambur se va verifica dacã este executatã infasurarea la capãt cu sarma moale, pentru evitarea despletirii. Derularea cablului se va face astfel încât sa fie evitata formarea de bucle sau ochiuri.
8.2.7 Operatia de întindere a cablurilor se va executa astfel încât tensionarea sa se facã progresiv şi uniform, fãrã socuri şi fortari, în prealabil fiind necesarã verificarea functionarii elementelor rotative în vederea asigurãrii unei alunecãri corespunzãtoare.
8.3 Rodajul
8.3.1 Constructorul (montatorul) este obligat ca dupã terminarea lucrãrilor de construcţie (montaj) sa execute rodajul în gol şi în sarcina al instalaţiei.
8.3.2 Rodajul în gol al grupului de antrenare se poate executa la producãtor sau la locul de construire (montaj), conform prevederilor documentaţiei tehnice şi în condiţiile prevãzute de aceasta.
8.3.3 Rodajul în gol al telefericelor pentru materiale se va face cu instalatia funcţionând conform celor prevãzute de proiectant, timp în care se vor observa:
● înscrierea vehiculelor în gabaritele de trecere pe traseu şi în staţii;
● modul în care cablul purtãtor-tractor sau tractor trece prin canalul rotilor, rolelor şi pe intreaga baterie cu role;
● sosirea şi oprirea vehiculelor în staţii;
● funcţionarea comenzii cu program prestabilit;
● funcţionarea componentelor de securitate;
● dacã lagarele rolelor şi rotilor în mişcare nu se incalzesc peste limita admisã;
● poziţia contragreutatii de întindere, marcandu-se poziţiile extreme.
8.3.4 Rodajul în sarcina al telefericelor pentru materiale va începe prin încãrcarea succesiva a vehiculelor conform prevederilor documentaţiei tehnice.
8.3.5 Constructorul (montatorul) va întocmi un caiet de rodaj în care se vor nota cel puţin:
● felul rodajului (în gol sau în sarcina);
● orele efective de funcţionare la fiecare faza a rodajului;
● defectiuni constatate, cauzele care le-au generat şi mãsurile luate;
● semnatura persoanelor desemnate sa execute sau sa asiste la efectuarea rodajului.
8.3.6 Deţinãtorul va asista pe toatã perioada efectuãrii rodajului telefericului pentru materiale. Personalul de exploatare (mecanicii trolisti) şi cel de deservire al deţinãtorului trebuie sa participe în mod obligatoriu la efectuarea rodajului şi a tuturor probelor şi verificãrilor tehnice necesare punerii în funcţiune a telefericului pentru materiale.
Dupã terminarea rodajului se va încheia un proces-verbal.
8.3.7 Înainte de prezentarea instalaţiei la verificarea tehnica oficialã în vederea autorizãrii de funcţionare, montatorul împreunã cu deţinãtorul telefericului pentru materiale vor efectua incercarile de casa. incercarile de casa se vor efectua în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de montaj şi încercãri elaborate de proiectant.
8.3.8 Efectuarea şi rezultatele încercãrilor de casa se vor consemna într-un proces-verbal, încheiat între constructorul (montatorul) şi deţinãtorul telefericului pentru materiale, care se va anexa la cartea instalaţiei. Este interzis transportul de persoane pe durata rodajului instalaţiei, reglajelor şi încercãrilor de casa.
8.4 Marcarea
8.4.1 Constructorul (montatorul) va efectua marcarea telefericului pentru materiale în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnice. Marcarea se va efectua în statia de plecare şi trebuie sa conţinã cel puţin:
● tipul instalaţiei;
● denumirea şi sediul proiectantului;
● denumirea şi sediul constructorului (montatorului);
● denumirea şi sediul deţinãtorului;
● capacitatea orara de transport într-un sens;
● viteza maxima de circulaţie a vehiculelor;
● capacitatea unui vehicul;
● distanta dintre vehicule;
● anul construirii (montarii).
8.4.2 Deţinãtorul telefericului pentru materiale trebuie sa afiseze în staţii, în spaţiile accesibile personalului, scheme explicative cu privire la:
● fluxul de circulaţie a personalului în staţii;
● modul în care se face încãrcarea-descãrcarea în/din vehicule;
● locul de amplasare a telefericului pentru materiale în zona.
8.4.3 Echipamentul mecanic şi electric al telefericelor pentru materiale va fi marcat conform standardelor şi prescripţiilor în vigoare referitoare la echipamentul respectiv.
8.5 Punerea în funcţiune
8.5.1 Instalaţiile de transport pe plan înclinat, noi sau vechi montate din nou, pot fi date în exploatare numai dupã obţinerea autorizaţiei de funcţionare eliberata de ISCIR-INSPECT IT.
8.5.2 Înainte de punerea în funcţiune a telefericelor pentru materiale, deţinãtorul acestora trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa se asigure ca instalatia ce urmeazã a fi exploatatã respecta cerinţele esenţiale menţionate la capitolul 3;
b) sa se asigure ca la fiecare instalatie sunt inscriptionate lizibil, durabil şi vizibil cel puţin marcajele cerute la pct. 8.4;
c) sa efectueze împreunã cu constructorul (montatorul) rodajul, reglajele şi incercarile de casa pentru instalatie;
d) sa obţinã autorizaţia de funcţionare a instalaţiei din partea ISCIR-INSPECT IT.
8.6 Autorizarea de funcţionare la prima punere în funcţiune
8.6.1 Autorizarea de funcţionare pentru instalatia de transport pe plan înclinat se elibereazã de ISCIR-INSPECT IT.
8.6.2 În vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare, deţinãtorul telefericului pentru materiale va depune la ISCIR-INSPECT IT, în raza cãreia se afla montata instalatia, o documentaţie care va cuprinde:
a) cartea telefericului pentru materiale (partea de construcţie şi montaj);
b) certificatele de calitate pentru componentele de securitate şi pentru subsisteme;
c) procesul-verbal cu rezultatele încercãrilor de casa;
d) raportul încheiat în urma efectuãrii analizei de securitate (în copie);
e) procedura de verificare şi întreţinere a telefericului pentru materiale, care trebuie sa conţinã cel puţin urmãtoarele:
- gradul de calificare al personalului tehnic de deservire şi de exploatare (mecanici trolisti) folosit; instrucţiuni de întreţinere;
- verificãri tehnice periodice;
- incercarile şi verificãrile stabilite de proiectant;
f) copie de pe documentul/dovada de luare în evidenta eliberat(a) de ISCIR-INSPECT (dacã este cazul);
g) un memoriu tehnic al cãrui conţinut este prezentat în anexa E.
8.6.3 Documentaţia menţionatã la pct. 8.6.2 va fi înaintatã la ISCIR-INSPECT IT, în raza cãreia se afla montata instalatia, cu adresa de însoţire prin care se solicita autorizarea telefericului pentru materiale.
8.6.4 Documentaţia incompleta va fi înapoiatã deţinãtorului pentru a fi completatã.
8.6.5 ISCIR-INSPECT IT, în raza cãreia se afla montat telefericul pentru materiale, va stabili cu deţinãtorul data la care urmeazã sa se efectueze verificarea tehnica de cãtre inspectorii de specialitate.
8.6.6 Pana la data stabilitã pentru verificarea tehnica, deţinãtorul trebuie sa pregãteascã telefericul pentru materiale, având incercarile de casa efectuate cu rezultate corespunzãtoare, precum şi utilajul şi sarcinile pentru încercãri. De asemenea, trebuie sa asigure personalul de deservire şi auxiliar necesar. De la verificarea tehnica nu trebuie sa lipseascã RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT, al deţinãtorului şi personalul tehnic de specialitate pentru verificarea lucrãrilor de construire (montare) al constructorului (montatorului).
8.6.7 În cazul telefericelor pentru materiale închiriate, la verificarea tehnica va participa atât RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT, al deţinãtorului cat şi cel din unitatea care a închiriat instalatia.
8.7 Verificarea tehnica la prima punere în funcţiune
8.7.1 Prezenta prescripţie tehnica stabileşte condiţiile minime care trebuie sa fie respectate la efectuarea verificãrilor tehnice.
8.7.2 Înainte de începerea verificãrii tehnice, deţinãtorul va efectua instructajul de protecţia muncii persoanelor participante la aceasta activitate. Celelalte persoane trebuie sa fie indepartate din raza de acţiune a telefericului pentru materiale. Verificarea tehnica va fi condusã de cãtre inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT.
8.7.3 Verificarea tehnica oficialã trebuie sa stabileascã dacã:
a) exista cartea telefericului pentru materiale (partea de construcţie şi montaj), este completa şi corespunde cu telefericul pentru materiale prezentatã pentru verificarea tehnica;
b) telefericul pentru materiale a fost executat, echipat şi instalat în conformitate cu documentaţia tehnica a acestuia;
c) telefericul pentru materiale supus la incercarile şi verificãrile prevãzute în prezenta prescripţie tehnica a corespuns şi funcţioneazã în condiţii de securitate;
d) este asigurata întreţinerea, revizia şi supravegherea tehnica şi exista personalul de exploatare (mecanici trolisti) autorizat şi de deservire instruit;
e) construcţia telefericului pentru materiale şi imbinarile demontabile şi nedemontabile nu prezintã defecte vizibile;
f) instalatia electrica este echipata cu dispozitivele de protecţie necesare şi este prevãzutã cu inscriptionarile specifice necesare;
g) exista certificatul privind masurarile impotriva tensiunilor de atingere;
h) exista certificatul privind continuitatile electrice;
i) exista certificatul privind rezistenta de izolatie;
j) telefericul pentru materiale este prevãzut cu marcajele menţionate la pct. 8.4.1 şi 8.4.2;
k) a fost elaborat regulamentul de exploatare, verificandu-se prin sondaj dacã acesta este cunoscut de mecanicii trolisti şi de cãtre personalul de deservire;
l) exista documentul (dovada) de luare în evidenta eliberat(a) de ISCIR-INSPECT (dacã este cazul).
8.7.4 Verificarea tehnica consta din:
a) verificarea principalelor elemente componente;
b) încercãri în gol;
c) încercãri în sarcina;
d) alte încercãri, precizate de proiectant.
8.7.5 Verificarea principalelor elemente componente consta în urmãrirea îndeplinirii condiţiilor enumerate la pct. 8.7.3.
8.7.6 Incercarile în gol, în sarcina şi alte încercãri se vor efectua în conformitate cu instrucţiunile elaborate de producãtorul telefericului pentru materiale sau de proiectant.
8.7.6.1 Încercarea functionarii în sarcina se va face incarcand vehiculele dupã cum urmeazã:
a) pentru verificarea grupului de antrenare, vehiculul sau vehiculele de pe ramura de urcare se va (vor) incarca cu o suprasarcina de 10% peste sarcina nominalã, iar vehiculul sau vehiculele de pe ramura de coborare va (vor) fi neincarcat(e). Dacã diagrama tensiunilor din cablul tractor, la roata de antrenare, indica puterea maxima la pornire cu vehiculele aflate în alte puncte de pe traseu, atunci verificarea se va executa ţinând seama de diagrama respectiva;
b) pentru verificarea dispozitivelor de franare ale grupului de antrenare, vehiculul sau vehiculele de pe ramura de coborare se va (vor) incarca cu o suprasarcina de 10% peste sarcina nominalã, iar vehiculul sau vehiculele de pe ramura de urcare va (vor) fi neincarcat(e); franarea se va executa când vehiculul sau vehiculele, aflate în coborare, se afla pe panta maxima a traseului.
8.7.6.2 Cu vehiculul sau cu vehiculele încãrcate ca la pct. 8.7.6.1 se vor executa una sau mai multe curse la viteza nominalã, executandu-se mai multe porniri şi opriri, cu care ocazie se vor verifica:
- comportarea vehiculelor pe traseu şi în staţii;
- funcţionarea corespunzãtoare a grupului de antrenare şi a dispozitivelor de franare; eficacitatea franarii instalaţiei;
- instalatia electrica şi de automatizare, inclusiv instalaţiile şi componentele de securitate;
- instalaţiile de semnalizare şi telecomunicaţie; aderenta cablului tractor pe roata de antrenare;
- comportarea cablurilor pe traseu;
- deplasarea contragreutatilor;
- respectarea distantelor de gabarit pe traseu şi în staţii;
- cuplarea şi decuplarea vehiculelor în staţii, la instalaţiile cu cablu tractor în circuit închis.
8.7.6.3 Verificarea franarii grupului de antrenare se va executa cu fiecare frana în parte. Verificarea franarii se va face în condiţiile de încãrcare menţionate la pct. 8.7.6.1 lit. b). Se vor mãsura cursa şi timpul franarii, solicitandu-se dacã este cazul, reglarea franelor.
8.7.6.4 Încercarea statica a vehiculelor se va executa în staţii prin încãrcare cu o suprasarcina de 100%. În timpul executãrii incercarii statice se va observa dacã apar deformatii permanente la construcţia vehiculelor sau la suspensiile acestora.
8.7.7 Autorizarea functionarii se acorda numai dacã la verificarea tehnica oficialã se constata îndeplinirea tuturor condiţiilor prevãzute în prezenta prescripţie tehnica. Autorizarea functionarii şi parametrii de funcţionare aprobaţi, precum şi data (luna şi anul) stabilitã pentru urmãtoarea verificare tehnica periodicã (la scadenta) se înscriu într-un proces-verbal conform modelului din anexa D. Scadenta urmãtoarei verificãri nu va fi mai mare de l an.
8.7.8 Se interzice acordarea autorizaţiei de funcţionare pentru telefericele pentru materiale în urmãtoarele cazuri:
a) lipsesc sau funcţioneazã defectuos componentele de securitate şi subsistemele telefericului pentru materiale;
b) grupurile de antrenare (principal şi de rezerva) nu sunt în buna stare de funcţionare;
c) nu au fost efectuate sau nu se prezintã buletinele cu rezultatul examinarilor nedistructive ale subsistemelor prevãzute de proiectant sau de producãtor;
d) rezultatele examinarilor nedistructive sunt necorespunzãtoare;
e) nu este asigurat personalul de exploatare (mecanici trolisti) autorizat şi personalul de deservire instruit;
f) dispozitivele de franare prevãzute de proiectantul telefericului pentru materiale funcţioneazã defectuos sau prezintã jocuri peste limitele admise;
g) protecţia impotriva tensiunilor de atingere lipseşte sau este executatã defectuos, creând pericol de electrocutare;
h) lipsesc sau nu funcţioneazã dispozitivele de semnalizare optice sau acustice prevãzute în documentaţie;
i) instalatia electrica este executatã defectuos, prezentând pericol de electrocutare;
j) dispozitivele de semnalizare şi telecomunicaţie prezintã deranjamente;
k) modul de fixare a elementelor de rezistenta, elementelor de tracţiune şi dispozitivelor de fixare nu este corespunzãtor, putând genera avarii sau accidente;
l) se constata fisuri la elementele de rezistenta;
m) sunt slabite sau lipsesc elementele de imbinare (suruburi sau nituri);
n) exista deformatii permanente vizibile la construcţia metalicã;
o) incercarile cu sarcina şi suprasarcina nu au avut rezultate corespunzãtoare;
p) lipsa mijloacelor de salvare din vehiculul de revizie;
q) suprafata terenului pe care este amplasat telefericul pentru materiale prezintã denivelari sau obstacole care pun în pericol funcţionarea acesteia în condiţii de securitate;
r) terenul pe care este amplasat telefericul pentru materiale nu asigura rigiditatea necesarã functionarii;
s) nu sunt afişate instrucţiunile de utilizare sau de interzicere a accesului în zonele periculoase;
t) dacã se constata orice alta defectiune care poate periclita siguranta în funcţionare;
u) nu se poate identifica instalatia corespunzãtoare documentaţiei prezentate;
v) platformele şi accesul la telefericul pentru materiale nu asigura protecţia utilizatorului (calitatea suprafeţelor, deformatii, goluri, lipsa balustrade mana curenta etc.);
8.7.9 În cazul constatãrii deficienţelor menţionate la pct. 8.7.8 inspectorii de specialitate le vor consemna într-un proces-verbal, încheiat în doua exemplare, originalul urmând a fi pãstrat de deţinãtor.
8.7.10 Dupã acordarea autorizaţiei de funcţionare, ISCIR-INSPECT IT va elibera cartea telefericului pentru materiale.
8.8 Verificarea tehnica periodicã (la scadenta) şi verificarea tehnica neprogramata (inopinata)
8.8.1 În timpul exploatãrii, telefericele pentru materiale sunt supuse la termenul scadent unor verificãri tehnice periodice. Cu ocazia acestor lucrãri se verifica starea tehnica şi se acorda, dupã caz, autorizaţia de funcţionare în continuare. Scadenta urmãtoarei verificãri se stabileşte ţinându-se seama şi de starea tehnica a telefericului pentru materiale, de condiţiile de funcţionare, de regimul de funcţionare, dar nu va fi mai mare de 1 an.
8.8.2 Eliberarea autorizaţiei de funcţionare în continuare se va face conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice de cãtre inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT.
8.8.3 Verificarea tehnica periodicã trebuie sa stabileascã, pe lângã cele menţionate la pct. 8.7, şi dacã:
a) gradul de uzura al componentelor de securitate şi al subsistemelor nu constituie un pericol pentru funcţionare;
b) exploatarea, întreţinerea şi revizia asigura funcţionarea telefericului pentru materiale în condiţii de securitate;
c) registrul de evidenta a functionarii telefericului pentru materiale este corect completat şi ţinut la zi.
8.8.4 Este interzisã acordarea autorizaţiei de funcţionare în continuare dacã se constata prezenta uneia sau mai multor deficiente menţionate la pct. 8.7.8 şi a urmãtoarelor:
a) lipsa cãrţii telefericului pentru materiale;
b) întreţinere necorespunzãtoare;
c) gradul de uzura al componentelor de securitate şi al subsistemelor pune în pericol funcţionarea telefericului pentru materiale.
8.8.5 Rezultatele verificãrii tehnice periodice se înscriu într-un proces-verbal, conform modelului din anexa D.
8.8.6 Dacã telefericul pentru materiale nu a funcţionat mai mult de 90 de zile, repunerea acesteia în funcţiune se va face numai dupã efectuarea unei verificãri tehnice de cãtre RSVTI autorizat al deţinãtorului, cu împuternicire din partea ISCIRINSPECT. Rezultatele verificãrii tehnice vor fi consemnate într-un proces-verbal în cartea telefericului pentru materiale-partea de exploatare, conform modelului din anexa D, iar copia procesului-verbal va fi înaintatã la ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se afla instalatia. Scadenta urmãtoarei verificãri nu poate sa depãşeascã termenul stabilit prin ultimul proces-verbal de verificare tehnica încheiat de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT.
8.8.7 Prevederile pct. 8.8.6 nu se aplica în cazul în care a fost depãşitã scadenta la verificarea tehnica oficialã.
8.8.8 Inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT au dreptul, ca în afarã scadentelor, sa efectueze verificãri tehnice neprogramate pentru a constata îndeplinirea dispoziţiilor date privind starea tehnica a telefericului pentru materiale (remedierea unor deficiente sau înlocuiri de piese, altele decât cele menţionate la pct. 8.7.8), modul de efectuare a întreţinerii şi reviziei, a exploatãrii, inclusiv completarea la zi a registrului de evidenta a functionarii. Constatãrile se consemneazã în registrul de evidenta a functionarii sau într-un proces-verbal, dupã caz, conform modelului din anexa D. Dispoziţiile date sunt obligatorii.
8.8.9 Dacã la verificãrile tehnice sau incercarile efectuate în timpul exploatãrii de cãtre organele proprii de supraveghere tehnica ale deţinãtorului se constata deficiente care pericliteazã siguranta în funcţionare telefericul pentru materiale va fi oprit din funcţiune. Constatãrile se consemneazã în registrul de evidenta a functionarii şi într-un proces-verbal, conform modelului din anexa D. O copie a procesului-verbal va fi înaintatã la ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se afla instalatia.
8.9 Verificarea tehnica dupã lucrãrile de reparare
8.9.1 Telefericele pentru materiale care au fost supuse unor lucrãri de reparare nu pot fi date în exploatare decât dupã efectuarea unei verificãri tehnice de cãtre inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT, în condiţiile prevãzute de prezenta prescripţie tehnica.
8.9.2 Categoriile de lucrãri de reparare care se verifica de inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sunt urmãtoarele:
a) lucrãri care au drept scop creşterea parametrilor funcţionali existenţi: viteza, capacitate de transport etc.;
b) înlocuirea sau modificarea construcţiilor metalice portante;
c) refacerea sau remedierea imbinarilor sudate ale elementelor de rezistenta;
d) înlocuirea, reconditionarea sau transformarea de principiu a grupului de antrenare;
e) înlocuirea statiilor sau amplasamentului iniţial al statiilor;
f) înlocuirea dispozitivelor de franare cu alte tipodimensiuni, care diferã de cele prevãzute în documentaţia tehnica;
g) modificarea construcţiei vehiculelor, a dispozitivelor de cuplare a acestora sau înlocuirea vehiculelor cu altele de tip diferit;
h) modificarea de principiu a schemei electrice de actionare;
i) modificarea instalaţiei de comanda;
j) înlocuirea totalã a instalaţiei electrice;
k) înlocuirea componentelor de securitate cu alte tipodimensiuni, care diferã de cele prevãzute în documentaţia tehnica;
l) înlocuirea subsistemelor cu alte subsisteme, care diferã de cele prevãzute în documentaţia tehnica;
m) înlocuirea instalaţiilor de semnalizare şi telecomunicaţie cu altele care diferã de cele prevãzute în documentaţia tehnica;
n) înlocuirea cablului tractor, purtãtor-tractor, purtãtor sau a cablurilor de întindere.
8.9.3 Înaintea începerii lucrãrilor de reparaţii, reparatorul, cu acordul deţinãtorului, va întocmi o documentaţie de reparatie din care sa rezulte lucrãrile care urmeazã sa se efectueze precum şi condiţiile tehnice de execuţie, verificãri şi încercãri.
Documentaţia se va inainta de ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se afla montata telefericul pentru materiale în vederea acceptãrii începerii lucrãrilor de reparaţii, numai pentru reparaţiile menţionate la pct. 8.9.2, lit. a), b), c) şi e).
Se interzice începerea lucrãrilor de reparaţii fãrã procesul-verbal de acceptare al ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se afla montat telefericul pentru materiale. Procesul-verbal se întocmeşte pe un formular al cãrui model este prezentat în anexa D.
În cazul lucrãrilor de reparaţii prevãzute la pct. 8.9.2, lit. a), b), c) şi e), se întocmeşte un proiect de reparaţii care se ataşeazã la documentaţie.
Proiectele de reparaţii pot fi întocmite de constructorul (montatorul) sau reparatorul instalaţiei sau de un proiectant autorizat de ISCIR-INSPECT care îşi asuma responsabilitatea.
ISCIR-INSPECT IT poate solicita documente din care sa rezulte ca lucrãrile care se vor efectua la instalatie vor fi corespunzãtoare.
8.9.4 În vederea efectuãrii verificãrii tehnice dupã reparare, reparatorul sau producãtorul telefericului pentru materiale va întocmi o documentaţie tehnica cu urmãtorul conţinut, pe care o va inainta la ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia îşi are sediul deţinãtorul:
a) copie de pe autorizaţia pentru efectuarea lucrãrilor de reparare, eliberata de cãtre ISCIR-INSPECT IT;
b) tehnologia sau proiectul privind lucrãrile de reparare;
c) lista lucrãrilor efectuate în cadrul reparatiei;
d) tabelul cuprinzând materialele folosite în cadrul lucrãrilor de reparare, cu specificarea caracteristicilor tehnice şi a numãrului certificatului de calitate eliberat de furnizorul acestora;
e) copii de pe certificatele de calitate sau declaraţiile de conformitate ale componentelor de securitate şi ale subsistemelor (în cazul înlocuirii acestora);
f) certificatul de calitate pentru sudurile executate în cadrul reparatiei;
g) copie de pe certificatele de calitate ale elementelor de tracţiune;
h) procesul-verbal cu rezultatele corespunzãtoare ale încercãrilor de casa, semnat şi de deţinãtorul telefericului pentru materiale;
i) procesul-verbal de recepţie şi certificatul de calitate şi garanţie a reparatiei.
8.9.5 Lucrãrile de reparare menţionate la pct. 8.9.2 vor fi executate numai de agenţi economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT în acest scop. În cazul în care lucrãrile de reparare sunt efectuate de producãtorul telefericului pentru materiale, nu este necesarã autorizarea acestuia de cãtre ISCIR-INSPECT IT pentru lucrãrile de reparare.
8.9.6 Repararea telefericului pentru materiale poate fi facuta de agenţi economici care dispun de mijloace tehnice corespunzãtoare şi sunt autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT.
8.9.7 Conţinutul documentaţiei necesare pentru obţinerea autorizaţiei de cãtre agenţii economici care repara teleferice pentru materiale este prezentat în anexa B.
8.9.8 Agentul economic autorizat pentru lucrãri de reparare are urmãtoarele obligaţii:
a) sa execute lucrãrile de reparare în conformitate cu documentaţia tehnica de reparatie;
b) sa prezinte telefericul pentru materiale şi toate documentaţiile tehnice necesare, în timpul şi la sfârşitul repararii, la verificãrile care se efectueazã de cãtre inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau, cu împuternicire scrisã din partea ISCIR-INSPECT IT, de cãtre personalul tehnic de specialitate propriu autorizat pentru verificarea lucrãrilor de reparare;
c) sa utilizeze pentru elementele de rezistenta sudate tehnologii de execuţie şi de examinare având la baza procedee de sudare omologate în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare;
d) sa foloseascã la lucrãrile de reparare numai personal calificat; sudorii vor fi autorizaţi în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare;
e) sa solicite acordul scris al proiectantului dacã în timpul lucrãrilor de reparare apare necesitatea efectuãrii unor modificãri în construcţia instalaţiilor;
f) sa numeascã personal tehnic de specialitate propriu (ingineri, subingineri, maiştri sau tehnicieni) pentru verificarea lucrãrilor de reparare; modelul deciziei de numire a personalului este prezentat în anexa G;
g) sa numeascã responsabil tehnic cu sudura (ingineri sau maiştri), în cazul efectuãrii unor lucrãri de sudare la repararea elementelor de rezistenta; modelul deciziei de numire a responsabilului este prezentat în anexa G;
h) sa întocmeascã şi sa ţinã la zi un registru de evidenta pentru lucrãrile de reparare, conform modelului din anexa C;
i) sa asigure mãsurile corespunzãtoare astfel ca personalul tehnic de specialitate propriu, autorizat de ISCIR-INSPECT, sa-şi poatã îndeplini în bune condiţii sarcinile prevãzute la pct. 8.9.9 şi 8.9.10.
8.9.9 Personalul tehnic autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru lucrãrile de reparare are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa cunoascã legislaţia, prevederile prescripţiilor tehnice specifice - Colecţia ISCIR în vigoare şi reglementãrile tehnice în domeniu;
b) sa respecte în cadrul lucrãrilor de reparare documentaţia tehnica a producãtorului şi documentaţia tehnica de reparare;
c) sa verifice documentaţia tehnica întocmitã pentru lucrãrile efectuate sub aspectul respectãrii prevederilor prescripţiilor tehnice specifice - Colecţia ISCIR precum şi concordanta instalaţiei cu documentaţia respectiva;
d) sa întocmeascã documente de verificare în care sa consemneze constatãrile şi rezultatele verificãrilor şi examinarilor precum şi dispoziţiile obligatorii;
e) sa verifice registrele de evidenta a lucrãrilor de reparare şi sa urmãreascã ţinerea la zi a acestora.
8.9.10 Responsabilul tehnic cu sudura autorizat de ISCIR-INSPECT, suplimentar fata de cerinţele din SR EN 719:1995, are şi urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa cunoascã legislaţia, prevederile prescripţiilor tehnice specifice - Colecţia ISCIR, standardele şi alte normative în vigoare privind sudarea elementelor telefericelor pentru materiale;
b) sa verifice dacã tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate este în concordanta cu procedeele de sudare omologate;
c) sa verifice documentaţia de reparare înainte de executarea lucrãrilor astfel încât soluţiile adoptate sa asigure condiţii optime de sudare şi verificare iar starea de tensiuni datoratã ciclului termic de sudare sa fie minima;
d) sa urmãreascã folosirea corecta a materialelor de adaos, funcţie de materialele de baza utilizate, în conformitate cu procedeele de sudare omologate;
e) sa verifice ca materialele de adaos sa fie însoţite de certificate de calitate şi sa admitã introducerea în lucru numai a materialelor de adaos prevãzute în documentaţia de reparatie;
f) sa supravegheze astfel ca materialele de baza folosite sa fie conforme cu documentaţia de reparatie;
g) sa verifice modul în care se depoziteaza şi se introduc în lucru materialele de adaos;
h) sa participe la analiza şi stabilirea cauzelor eventualelor defecte datorate sudurii şi sa ia mãsuri corespunzãtoare pentru remedierea şi evitarea lor;
i) sa urmãreascã efectuarea verificãrii calitãţii imbinarilor sudate în urma operaţiunilor de reparare, sa verifice rezultatele obţinute şi sa vizeze documentele privind verificarea imbinarilor sudate, care se ataşeazã la cartea telefericului pentru materiale;
j) sa ţinã la zi evidenta poansoanelor sudorilor autorizaţi de ISCIR-INSPECT şi a procedeelor de sudare omologate.
8.9.11 Verificarea tehnica dupã lucrãrile de reparare trebuie sa stabileascã, pe lângã cele menţionate la pct. 8.8.3, şi dacã lucrãrile s-au efectuat corespunzãtor iar materialele noi folosite sunt în conformitate cu tehnologia de reparare.
8.9.12 Lucrãrile, altele decât cele menţionate la pct. 8.9.2, pot fi executate şi de agenţi economici care nu sunt autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT iar verificarea tehnica dupã aceste reparaţii va fi efectuatã de RSVTI al deţinãtorului.
8.9.13 La verificarea tehnica dupã reparare se efectueazã verificãrile prevãzute la pct. 8.7.
8.9.14 Dacã rezultatele verificãrii tehnice satisfac prevederile prezentei prescripţii tehnice, prin procesul-verbal încheiat se acorda autorizaţia de funcţionare în continuare stabilindu-se şi scadenta urmãtoarei verificãri tehnice care nu va fi mai mare de 1 an.
8.9.15 Efectuarea lucrãrilor de reparare se va înscrie în registrul de evidenta a functionarii telefericului pentru materiale.
8.9.16 Documentaţia tehnica de reparare se va ataşa la cartea telefericului pentru materiale.
8.9.17 Dispoziţiile date de cãtre inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau de cãtre RSVTI al deţinãtorului, înscrise în procesele-verbale de verificare tehnica periodicã, neprogramata sau dupã reparaţii sau în registrul de evidenta a functionarii telefericului pentru materiale sunt obligatorii. Neîndeplinirea la termenele stabilite a dispoziţiilor date atrage dupã sine anularea autorizaţiei de funcţionare.
8.9.18 Funcţionarea telefericelor pentru materiale în afarã termenului înscris în autorizaţia de funcţionare, cu deficiente la componentele de securitate şi subsisteme care pun în pericol securitatea utilizatorilor şi protecţia mediului sau fãrã o prealabilã verificare dupã reparaţii este interzisã şi se sancţioneazã conform legilor în vigoare.
9 EXPLOATAREA
9.1 Generalitati
9.1.1 Întreţinerea şi revizia telefericelor pentru materiale poate fi facuta de agenţi economici care dispun de mijloace tehnice corespunzãtoare şi sunt autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT, având autorizaţie conform modelului din Anexa Q.
9.1.2 Conţinutul documentaţiei necesare pentru obţinerea autorizaţiei de întreţinere şi revizie a telefericelor pentru materiale este prezentat în anexa S.
9.1.3 Agentul economic autorizat pentru lucrãri de întreţinere şi revizie tehnica are urmãtoarele obligaţii:
a) sa execute lucrãrile de întreţinere şi revizie în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnice, regulamentului de exploatare şi prezentei prescripţii tehnice;
b) sa foloseascã la lucrãrile de întreţinere şi revizie numai personal calificat şi instruit;
c) sa fie dotat cu mijloace tehnice corespunzãtoare în vederea efectuãrii lucrãrilor de întreţinere şi revizie;
d) sa pregãteascã şi sa prezinte instalaţiile la verificarea tehnica oficialã la scadenta sau ori de câte ori se solicita de cãtre ISCIR-INSPECT IT;
e) sa opreascã instalaţiile din funcţiune dacã în timpul exploatãrii apar deficiente care pot avea ca urmare avarii sau accidente;
f) sa numeascã personal tehnic propriu care sa fie autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru supravegherea lucrãrilor de întreţinere şi revizie.
9.1.4 Personalul tehnic autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru lucrãrile de întreţinere şi revizie tehnica are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa cunoascã legislaţia, prescripţiile tehnice specifice, Colecţia ISCIR în vigoare, şi reglementãrile tehnice în domeniu;
b) sa respecte în cadrul lucrãrilor efectuate prevederile documentaţiei tehnice, regulamentului de exploatare şi prezentei prescripţii tehnice;
c) sa verifice documentaţia tehnica întocmitã pentru lucrãrile efectuate;
d) sa întocmeascã documente de verificare în care sa se consemneze constatãrile şi rezultatele verificãrilor şi examinarilor, precum şi dispoziţiile obligatorii;
e) sa verifice registrele de evidenta a lucrãrilor efectuate şi sa urmãreascã ţinerea la zi a acestora;
9.1.5 Pe baza prevederilor prezentei prescripţii tehnice, ale normativelor legale în vigoare, normelor de protecţia muncii, instrucţiunilor de exploatare şi documentaţiei tehnice, deţinãtorul va întocmi regulamentul de exploatare care trebuie sa conţinã instrucţiuni detaliate privind funcţionarea, exploatarea, repararea şi întreţinerea telefericului pentru materiale.
Regulamentul de exploatare trebuie sa fie avizat de ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia este montata instalatia.
9.1.6 Regulamentul de exploatare trebuie sa conţinã toate datele şi indicaţiile a cãror aplicare conduce la exploatarea în condiţii de securitate, atât cele cu caracter general cat şi cele specifice instalaţiei.
9.1.7 Regulamentul de exploatare va conţine cel puţin urmãtoarele date şi indicaţii:
- dispoziţii generale, cuprinzând descrierea succintã a telefericului pentru materiale;
- indicaţii privind personalul de exploatare (efective, condiţii de angajare, funcţiuni, obligaţii şi raspunderi pentru fiecare funcţie în parte);
- indicaţii privind personalul de deservire (efective, condiţii de angajare, funcţiuni, obligaţii şi raspunderi pentru fiecare funcţie în parte);
- date privind instalaţiile, subsistemele, componentele de securitate şi dispozitivele de telecomunicaţie şi semnalizare;
- norme de exploatare în condiţii normale, viteze, acceleratii şi deceleratii admise;
- norme de exploatare în condiţii excepţionale (vant, chiciura, vizibilitate redusã, deranjamente);
- norme de protecţia muncii şi mãsuri de paza contra incendiilor specifice instalaţiei;
- indicaţii cu privire la deranjamentele posibile în exploatare şi modul de remediere a deranjamentelor;
- date privind reviziile, verificãrile şi incercarile care trebuie sa fie efectuate între doua verificãri tehnice periodice oficiale, cu indicarea operaţiilor care se executa în cadrul fiecãrei lucrãri, a periodicitatii lucrãrilor şi a persoanelor care le efectueazã;
- indicaţii cu privire la lucrãri de întreţinere curenta şi ungere a instalaţiei;
- alte date şi indicaţii, în funcţie de specificul telefericului pentru materiale.
9.2 Norme generale de exploatare
9.2.1 Exploatarea telefericelor pentru materiale trebuie sa se facã în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, regulamentul de exploatare, cartea telefericului pentru materiale, normele de protecţia muncii din domeniul telefericelor pentru materiale şi instrucţiunile interne elaborate de deţinãtor.
9.2.2 Este interzisã funcţionarea telefericelor pentru materiale dacã componentele de securitate, subsistemele, dispozitivele de semnalizare şi telecomunicaţie nu sunt în perfecta stare de funcţionare sau nu îndeplinesc condiţiile tehnice prescrise, precum şi dacã personalul de exploatare şi de deservire minim prevãzut în regulamentul de exploatare nu este prezent la post şi apt pentru munca.
9.2.3 Sarcina utila maxima dintr-un vehicul nu o va depãşi pe cea prevãzutã în documentaţia tehnica şi înscrisã în procesul-verbal de autorizare a functionarii.
Şeful instalaţiei poate sa limiteze sarcina în vehicule, sub cea prevãzutã în documentaţia tehnica, dacã constata ca pentru o situaţie data admiterea sarcinii maxime ar produce o supraincarcare a vehiculului.
9.2.4 Pe traseul telefericului pentru materiale, în zone accesibile publicului, se vor monta plãci de avertizare pe care se vor înscrie interdicţii de stationare şi traversare a cãilor de rulare.
9.2.5 În staţii se vor afişa, în spaţiile de lucru ale personalului statiei, instrucţiuni privind acordarea primului ajutor, instrucţiuni de prevenire şi stingere a incendiilor, instrucţiuni de exploatare şi de protecţie a muncii, prevãzute de normativele în vigoare.
9.3 Norme pentru exploatarea normalã
9.3.1 Exploatarea normalã trebuie sa se facã cu motorul principal, când telefericul pentru materiale este în perfecta stare de funcţionare şi prezintã deplina siguranta în funcţionare, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
9.3.2 Personalul de exploatare trebuie sa cunoascã regulile de desfãşurare a activitãţii înscrise în regulamentul de exploatare şi instrucţiunile primite. Mecanicul trolist trebuie sa urmãreascã permanent respectarea vitezelor, acceleratiilor şi deceleratiilor prevãzute.
9.3.3 Şeful instalaţiei şi mecanicul trolist trebuie sa asigure supravegherea generalã şi respectarea regimului de transport.
9.3.4 Nu este permisã exploatarea telefericului pentru materiale decât pe timp de zi. Fac excepţie telefericele pentru materiale care sunt echipate corespunzãtor şi prevãzute pentru funcţionare pe timp de noapte.
9.3.5 Funcţionarea telefericului pentru materiale cu motorul de rezerva trebuie sa se limiteze la deplasarile necesare pentru readucerea vehiculelor încãrcate în staţii, urmare a defectarii motorului principal sau întreruperii alimentarii lui.
9.3.6 Înainte de funcţionarea cu motorul de rezerva se vor executa, în prealabil, toate manevrele şi verificãrile necesare, în timpul functionarii se vor respecta vitezele prescrise.
9.3.7 La antrenarea instalaţiei cu motorul de rezerva personalul va trebui sa fie pregãtit în orice moment pentru oprirea instalaţiei prin comenzi manuale.
9.4 Norme de exploatare în caz de vant
9.4.1 Exploatarea în caz de vant cu viteza sau presiune care nu necesita întreruperea transportului se va efectua cu atentie sporitã la trecerea peste piloni şi la intrarea în staţii. Dacã vehiculele telefericului pentru materiale cu mers pendular nu sunt încãrcate la sarcina nominalã, se va proceda la încãrcarea cu lest pana la sarcina prevãzutã în regulamentul de exploatare a instalaţiei.
Exploatarea instalaţiei trebuie sa fie întreruptã în urmãtoarele condiţii:
- presiunea (viteza) vantului depãşeşte valoarea admisã, înscrisã în cartea telefericului pentru materiale;
- exista riscul ca vehiculele înclinate sa loveasca în ghidaje;
- exista pericolul iminent de furtuna, chiar dacã presiunea (viteza) vantului este mai mica decât valoarea admisã înscrisã în cartea telefericului pentru materiale.
9.4.2 Dacã se considera necesarã întreruperea exploatãrii, vehiculele trebuie sa fie aduse în staţii cu o viteza de deplasare redusã.
9.4.3 La reluarea exploatãrii dupã o întrerupere din cauza vantului trebuie sa fie verificata şi asigurata poziţia corecta a cablurilor pe reazemele lor.
9.5 Norme de exploatare în caz de chiciura
9.5.1 Dacã în timpul când telefericul pentru materiale a fost în repaus s-a depus chiciura pe cabluri şi pe elementele metalice ale vehiculelor, statiilor sau liniei, exploatarea nu poate fi reluatã decât dupã ce s-au executat urmãtoarele operaţii:
- îndepãrtarea chiciurii care ar putea periclita siguranta în funcţionare sau ar putea prezenta pericol de accidentare, înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei, de pe elementele metalice ale statiilor şi de pe rolele de conducere ale cablului tractor în lungul traseului;
- îndepãrtarea chiciurii prin efectuarea de curse la viteze corespunzãtoare.
9.6 Norme de exploatare în caz de vizibilitate redusã
9.6.1 Exploatarea telefericelor pentru materiale pe timp cu vizibilitate redusã (ceata, ninsoare abundenta, ploaie, intuneric etc.) trebuie sa fie facuta cu atentie sporitã.
În cazul când la vizibilitate redusã se adauga şi alte condiţii locale (vant cu intensitate redusã, ploaie cu gheaţa etc.) care ingreuneaza transportul, telefericele pentru materiale vor funcţiona cu o viteza redusã corespunzãtor fata de viteza nominalã prescrisã. Reducerea vitezei se va stabili de cãtre şeful instalaţiei împreunã cu mecanicul trolist.
9.6.2 Se interzice funcţionarea pe timp cu vizibilitate redusã (ceata, ninsoare abundenta, ploaie, intuneric etc.) a telefericului pentru materiale la care stabilitatea cablurilor pe piloni nu este controlatã automat prin dispozitive de siguranta.
9.7 Norme de exploatare în caz de deranjamente
9.7.1 Regulamentul de exploatare trebuie sa prevadã mãsurile necesare ce trebuie luate în cazul apariţiei unor deranjamente la diferite elemente ale telefericului pentru materiale.
De asemenea, regulamentul de exploatare trebuie sa indice mãsurile care trebuie luate în caz de oprire inopinata a telefericului pentru materiale ca urmare a intrãrii în funcţiune a unor componente de securitate. Repunerea în funcţiune se face numai cu avizul şefului instalaţiei şi numai dupã ce cauza care a provocat oprirea a fost înlãturatã.
9.7.2 În cazul când componentele de securitate sau subsistemele instalaţiei nu sunt în stare de funcţionare ca urmare a unui deranjament, şeful instalaţiei va putea admite funcţionarea telefericului pentru materiale numai pana la aducerea în staţii a vehiculelor de pe traseu, luându-se mãsurile locale necesare pentru evitarea avariilor şi accidentelor.
9.7.3 Dacã în timpul functionarii se produc deranjamente sau avarii se vor lua urmãtoarele mãsuri:
- declanşarea opririi automate a instalaţiei de cãtre mecanicul trolist; în caz ca aceasta nu funcţioneazã, se va comanda manual oprirea progresiva;
- stabilirea deranjamentului sau avariei produse, dupã oprire; dacã este posibil şi sunt îndeplinite condiţiile de securitate, se executa manevrele de readucere a vehiculelor în staţii cu viteza redusã;
9.7.4 Fiecare teleferic pentru materiale trebuie sa dispunã de mijloace necesare pentru efectuarea operaţiilor de salvare a personalului din vehiculul de revizie, iar personalul folosit trebuie sa cunoascã metodologia privind organizarea şi efectuarea acestor operaţii.
9.8 Personalul de supraveghere şi exploatare
9.8.1 Pentru funcţionarea în condiţii de siguranta a telefericelor pentru materiale, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, regulamentului de exploatare şi instrucţiunilor interne sunt direct rãspunzãtori deţinãtorii sau cei care le exploateazã.
9.8.2 Deţinãtorii sau cei care exploateazã teleferice pentru materiale sunt obligaţi sa obţinã autorizaţia de funcţionare a acestora de la ISCIR-INSPECT IT.
9.8.3 În vederea acordãrii autorizaţiei pentru funcţionarea telefericelor pentru materiale, pe lângã documentaţia cerutã la pct. 8.6.2 deţinãtorul va inainta la ISCIR-INSPECT IT o documentaţie întocmitã conform prevederilor anexei E.
9.8.4 Deţinãtorii telefericelor pentru materiale au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa posede prescripţiile tehnice specifice - Colecţia ISCIR;
b) sa execute lucrãrile de întreţinere şi revizie tehnica curenta în conformitate cu procedura de revizie şi întreţinere a telefericului pentru materiale;
c) sa pregãteascã şi sa prezinte telefericele pentru materiale, precum şi documentaţia tehnica prevãzutã de prezenta prescripţie tehnica la verificãrile tehnice care se efectueazã de ISCIR-INSPECT IT în vederea autorizãrii functionarii telefericelor pentru materiale sau ori de câte ori se solicita de cãtre ISCIR-INSPECT IT;
d) sa numeascã RSVTI, în raport cu numãrul şi complexitatea telefericelor pentru materiale, care va fi autorizat de ISCIR-INSPECT IT. RSVTI al unitãţilor menţionate rãspunde împreunã cu proprietarul telefericelor pentru materiale de luarea mãsurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind securitatea în funcţionare a acestora. Modelul pentru decizia de numire a RSVTI este prezentat în anexa H, iar modelul de autorizaţie atribuitã acestuia este prezentat în anexa T. Atribuţiile RSVTI sunt menţionate la pct. 9.8.7.
9.8.5 Prevederile pct. 9.8.4 se aplica şi celor care închiriazã teleferice pentru materiale în vederea utilizãrii.
9.8.6 RSVTI poate fi:
● inginer
● subinginer sau
● maistru
într-una din specialitatile: mecanicã, electrica sau electromecanica.
9.8.7 Responsabilul cu verificarea şi supravegherea tehnica a instalaţiilor (RSVTI), autorizat de ISCIR-INSPECT IT, trebuie sa posede cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul telefericelor pentru materiale şi are urmãtoarele sarcini:
- sa ţinã evidenta instalaţiilor într-un registru (conform modelului prezentat în anexa F) şi sa urmãreascã efectuarea la termen a verificãrii tehnice oficiale fãrã de care instalaţiile respective nu pot funcţiona;
- sa urmãreascã pregãtirea instalaţiilor şi sarcinilor de încercare necesare pentru verificãrile tehnice oficiale şi sa participe activ la efectuarea lor;
- sa supravegheze ca telefericele pentru materiale sa fie folosite în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, regulamentul de exploatare, instrucţiunile interne şi normele de protecţia muncii;
- sa urmãreascã realizarea în termen a dispoziţiilor date prin procesele-verbale de verificare tehnica, sa examineze în mod regulat registrul de evidenta a functionarii instalaţiei şi sa ia mãsuri pentru remedierea imediata a defectelor semnalate;
- sa urmãreascã afişarea în locurile stabilite a instrucţiunilor de exploatare;
- sa interzicã manevrarea telefericelor pentru materiale de cãtre persoane neautorizate;
- sa urmãreascã efectuarea periodicã a instructajelor profesionale şi de protecţia muncii cu personalul de exploatare şi de deservire;
- sa organizeze reexaminarea periodicã a mecanicilor trolisti şi sa participe în comisia de reexaminare;
- sa urmãreascã efectuarea verificãrilor periodice ale instalaţiei de protecţie impotriva tensiunilor de atingere şi consemnarea rezultatelor acestora;
- sa colaboreze la întocmirea planului de întreţinere, revizii şi reparaţii şi sa urmãreascã îndeplinirea lui la termenele prevãzute;
- sa întocmeascã planul anual de verificãri tehnice periodice şi sa-l înainteze la ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia îşi are sediul deţinãtorul pana la data de 25 noiembrie;
- sa urmãreascã ca reparaţiile prevãzute la pct. 8.9.2 sa fie executate numai de agenţi economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT;
- sa urmãreascã efectuarea la termenele prevãzute a verificãrii cablurilor;
- sa urmãreascã modul în care se asigura supravegherea telefericelor pentru materiale de cãtre şeful instalaţiei;
- sa ţinã evidenta mecanicilor trolisti; nu este admisã angajarea mecanicilor trolisti fãrã avizul RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT.
9.8.8 Deţinãtorul va numi pentru fiecare instalatie de transport pe plan înclinat o persoana calificatã denumita "Şeful instalaţiei". În raport cu importanta telefericului pentru materiale pot fi numiţi ca şef al instalaţiei: ingineri, subingineri sau maiştri în specialitatile mecanicã, electromecanica, electrotehnica sau înrudite cu acestea.
Nu se admite ca mecanicul trolist care manevreaza telefericul pentru materiale sa fie numit şeful instalaţiei.
9.8.9 Dacã în zona sunt grupate mai multe teleferice pentru materiale la un loc, astfel încât traseele lor se întâlnesc sau pleacã din acelaşi punct sau traseele lor se afla în prelungire sau în paralel la distanţe de maximum 200 m, în aceste cazuri poate fi numit un singur şef al instalaţiei pentru toate aceste teleferice pentru materiale din zona, cu condiţia ca pentru fiecare instalatie sa fie numit câte un înlocuitor competent al şefului instalaţiei în conformitate cu prevederile pct. 9.8.23.
9.8.10 Şeful instalaţiei va fi confirmat, în scris, de cãtre ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se gãsesc telefericele pentru materiale respective, pe baza cunoştinţelor privind:
- prescripţiile tehnice specifice, Colecţia ISCIR, în domeniu;
- instalatia pe care o va supraveghea şi coordona;
- regulamentul de funcţionare a instalaţiei respective.
9.8.11 Şeful instalaţiei are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi principale:
- supravegheazã instalatia şi urmãreşte ca funcţionarea şi exploatarea acesteia sa se facã în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice şi cu regulamentul de exploatare; în cazul apariţiei unor defectiuni care pericliteazã securitatea în exploatare a telefericului pentru materiale, trebuie sa ia imediat mãsuri de oprire şi sa informeze, în scris, conducerea unitãţii deţinãtoare;
- controleazã funcţionarea instalaţiei şi ia mãsuri de inlaturare a defectiunilor;
- repartizeazã sarcinile personalului de exploatare şi deservire şi controleazã modul de executare a acestora;
- rãspunde de buna întreţinere a instalaţiei;
- planifica şi urmãreşte efectuarea la termen a reviziilor şi reparaţiilor, conduce efectiv aceste operaţii (care se executa cu personalul propriu) şi rãspunde de calitatea acestora;
- rãspunde de efectuarea la termenele stabilite a verificãrilor tehnice oficiale, participa efectiv la aceste verificãri şi ia mãsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor date;
- urmãreşte îndeplinirea prevederilor de protecţia muncii, de paza contra incendiilor şi ale celorlalte norme în vigoare de cãtre personalul din subordine;
- organizeazã şedinţe lunare de instructaj cu personalul de exploatare şi de deservire a instalaţiei şi verifica la locul de munca dacã acesta şi-a insusit şi aplica corect instructajul respectiv.
9.8.12 Manevrarea telefericelor pentru materiale, respectiv manevrarea grupului de antrenare şi comanda, se va face numai de mecanici trolisti, autorizaţi, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.
9.8.13 Mecanicul trolist are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi principale:
- executa personal manevrarea grupului de antrenare şi comanda al instalaţiei; prezenta sa este obligatorie la pupitrul de comanda în tot timpul cat telefericul pentru materiale este în funcţiune;
- aplica prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale regulamentului de exploatare cu privire la antrenarea, franarea şi comanda telefericului pentru materiale atât cu grupul principal de antrenare cat şi cu grupul de rezerva; rãspunde de aplicarea şi respectarea normelor de protecţie a muncii şi mãsurilor de paza contra incendiilor la postul de comanda şi în sala maşinilor;
- controleazã personal grupul de antrenare, la începutul fiecãrui schimb, precum şi componentele de securitate, subsistemele şi dispozitivele de securitate şi semnalizare din statia de antrenare şi ia mãsurile necesare pentru buna funcţionare; în cazul în care constata defecte în funcţionarea telefericului pentru materiale ia imediat mãsuri de oprire.
9.8.14 Mecanicii trolisti vor fi reexaminati anual de cãtre comisii de examinare stabilite de deţinãtor, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice. Rezultatul va fi înscris în autorizaţie.
Dacã persoanele respective nu se prezintã la reexaminare sau dacã nu au obţinut calificativul "Admis" nu-şi mai pot continua activitatea, caz în care deţinãtorul va trebui sa comunice acest lucru la ISCIR-INSPECT IT care a eliberat autorizaţia şi sa solicite retragerea autorizaţiei.
9.8.15 Pe lângã personalul autorizat de cãtre ISCIR-INSPECT, deţinãtorul trebuie sa numeascã şi sa instruiascã personal necesar şi în numãr suficient pentru asigurarea deservirii instalaţiei.
9.8.16 Personalul pentru asigurarea deservirii instalaţiei se stabileşte în funcţie de tipul, capacitatea şi complexitatea telefericului pentru materiale.
La teleferice pentru materiale trebuie sa existe agenţi pentru manevrarea şi încãrcarea (descãrcarea) vehiculelor şi agent la fiecare canton de pe traseu.
9.8.17 Personalul indicat la pct. 9.8.16 are, în principal, urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
- agenţi de peron pentru manevrarea vehiculelor:
● rãspund de pãstrarea ordinii pe peron şi de intrarea şi de ieşirea vehiculelor din statie;
● manevreaza vehiculele în interiorul statiei, supravegheazã efectuarea cuplarii, decuplarii, încãrcarea şi descãrcarea vehiculelor;
● acţioneazã asupra butonului de oprire automatã a telefericului atunci când încãrcarea sau descãrcarea din vehicule sau cuplarea acestora nu s-a efectuat corespunzãtor;
- agenţii de supraveghere din cantoanele de paza:
● supravegheazã permanent tronsonul de linie asupra cãruia au vizibilitate;
● comunica mecanicului trolist orice neregula observata pe traseu, iar în caz de necesitate acţioneazã asupra butonului de oprire automatã a telefericului, comunicând motivul opririi la postul de comanda.
9.8.18 Pe lângã personalul minim menţionat la punctele anterioare deţinãtorul instalaţiei, în funcţie de prevederile documentaţiei tehnice şi dupã necesitate, va stabili numãrul corespunzãtor al persoanelor din schema fiecãrei instalaţii.
9.8.19 Personalul care efectueazã lucrãrile de întreţinere, revizie, verificãri şi încercãri periodice prevãzute în regulamentul de exploatare va fi stabilit, specializat şi instruit de cãtre deţinãtorul instalaţiei în funcţie de tipul telefericului pentru materiale şi regimul sau de exploatare, cu condiţia sa fie în numãr suficient şi sa acopere gama funcţiilor (revizori de linie, de vehicule, de echipamente mecanice şi electrice, inclusiv de instalaţii şi dispozitive de securitate) şi a meseriilor necesare (mecanicã, lacatuserie, electricitate şi automatizãri).
Acest personal trebuie sa intervinã operativ la instalaţii atât pentru executarea lucrãrilor de întreţinere, revizie şi verificãri de stricta specialitate cat şi pentru înlãturarea defectiunilor sau avariilor.
Personalul respectiv poate fi organizat şi în echipe, pe zone sau grupuri de instalaţii.
9.8.20 Obligaţiile şi rãspunderile personalului menţionat la pct. 9.8.19 rezulta din prevederile de la subcapitolele "Întreţinerea şi revizia" şi "Evidenta exploatãrii".
9.8.21 Şeful instalaţiei, mecanicii trolisti şi revizorii de linie au obligaţia sa se prezinte anual la examenele medicale, persoanele respective neputându-şi continua activitatea fãrã un asemenea aviz.
9.8.22 Personalul de exploatare şi deservire a telefericelor pentru materiale trebuie sa primeascã sub semnatura regulamentul de exploatare a instalaţiei respective şi, dupã caz, instrucţiuni scrise suplimentare referitoare la sarcinile fiecãrui angajat.
Difuzarea documentelor menţionate se va face de cãtre unitãţile deţinãtoare.
9.8.23 Unitatea deţinãtoare trebuie ca pentru fiecare instalatie sa prevadã şi sa asigure inlocuitori competenţi ai şefului instalaţiei şi mecanicului trolist, în cazul în care telefericul pentru materiale funcţioneazã în mai multe schimburi, precum şi în perioadele în care aceştia lipsesc (concediu de odihna sau de boala etc.). Aceşti inlocuitori trebuie sa îndeplineascã aceleaşi condiţii ca titularii.
9.9 Întreţinerea şi revizia
9.9.1 Întreţinerea şi revizia periodicã a telefericelor pentru materiale trebuie sa fie executate de personal calificat şi instruit în acest scop, sub directa îndrumare a şefului instalaţiei sau a mecanicului trolist, dupã caz.
9.9.2 Întreţinerea se va face potrivit instrucţiunilor date de proiectant şi înscrise cartea tehnica a telefericului pentru materiale, în regulamentul de exploatare şi în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.
Prin instrucţiuni se vor indica:
- elementele care trebuie curatate şi unse, amplasarea tuturor punctelor de ungere, reglajele şi jocurile care trebuie sa fie respectate;
- periodicitatea operaţiilor de întreţinere şi ungere;
- precizãri speciale preluate din cãrţile tehnice ale utilajelor şi subansamblelor cu funcţionare independenta etc.
Efectuarea operaţiilor de întreţinere se va consemna în registrul de evidenta a reviziilor.
9.9.3 Cablurile vor fi menţinute în stare curata şi vor fi unse cu produse corespunzãtoare. La cablurile tractoare unsoarea nu trebuie sa micşoreze coeficienţii de frecare dintre cablu şi roata de antrenare sub limita prevãzutã în cartea telefericului pentru materiale.
9.9.4 Spalarea şi ungerea cablurilor nu trebuie sa se facã cu produse care pot dizolva unsoarea din inima cablului (ca de exemplu petrol sau motorina) pentru evitarea unor uzuri premature.
9.9.5 Construcţiile metalice vor fi protejate anticorosiv prin vopsire la fiecare 5 ani pentru a se evita degradarea lor.
9.9.6 Staţiile şi intreaga instalatie trebuie sa fie menţinute în perfecta stare de curãţenie şi întreţinute corespunzãtor.
9.9.7 Piesele de schimb necesare, în special cele de uzura curenta, trebuie sa fie asigurate cel puţin în cantitatea prevãzutã în documentaţia tehnica.
9.9.8 Prin regulamentul de exploatare trebuie sa se stabileascã programul şi frecventa reviziilor şi verificãrilor instalaţiilor, în scopul asigurãrii unei exploatãri în condiţii de securitate. Lucrãrile care trebuie sa se execute în cadrul reviziilor şi verificãrilor specificate în prezenta prescripţie tehnica trebuie sa fie considerate un minim obligatoriu.
9.9.9 Prima revizie generalã a telefericului pentru materiale se va executa dupã o perioada de 3 luni de la autorizarea de funcţionare. Data executãrii acestei revizii se va comunica la ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se afla instalatia.
La efectuarea acestei revizii va participa RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT şi, dupã caz, inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se afla instalatia.
9.9.10 Reviziile şi verificãrile periodice vor fi efectuate de personalul prevãzut şi nominalizat în regulamentul de exploatare sau în instrucţiunile anexate la acesta.
9.9.11 Zilnic, înaintea începerii transportului de pasageri, se vor verifica urmãtoarele:
- organele de întindere a cablurilor şi poziţia contragreutatilor;
- aparatajul şi alimentarea cu energie electrica;
- organele de tracţiune, transmisiile între motor şi roata de antrenare;
- componentele de securitate;
- dispozitivele de franare;
- instalaţiile şi dispozitivele de securitate, semnalizare şi telecomunicaţie;
- vehiculele şi sistemul de cuplare;
Verificãrile menţionate la aliniatele precedente se efectueazã, dupã caz, cu instalatia aflatã în repaus, precum şi în timpul unei curse de proba la viteza nominalã.
- revizia liniei la viteza prevãzutã în cartea telefericului pentru materiale şi în regulamentul de exploatare.
9.9.12 Sãptãmânal, în afarã de lucrãrile prevãzute la reviziile şi verificãrile zilnice, se vor mai efectua urmãtoarele:
- verificarea detaliatã a organelor franelor;
- verificarea detaliatã a componentelor de securitate, a instalaţiilor şi a dispozitivelor de securitate, semnalizare şi telecomunicaţie;
- revizia detaliatã a vehiculelor şi a suspensiilor, a imbinarii elementelor de rezistenta, inclusiv examinarea fenomenelor de coroziune şi a eventualelor fisuri;
- o manevra de oprire cu frana de siguranta a grupului de antrenare;
- verificarea încãrcãrii bateriilor de acumulatoare.
9.9.13 Lunar, în afarã lucrãrilor prevãzute la reviziile şi verificãrile saptamanale, se vor mai efectua urmãtoarele:
- controlul mansoanelor cablurilor;
- incercarile franelor la intrarea în staţii (cu mãsurarea distantelor de franare), ale dispozitivului de control la intrarea în staţii şi ale limitatoarelor de sfârşit de cursa;
- verificarea stãrii tuturor pieselor supuse uzurii, cum sunt rotile, rolele, suportii rolelor, captuselile elastice, garniturile sabotilor de frana etc.;
- antrenarea cu motorul de rezerva;
- controlul stãrii vehiculelor, inclusiv a aparatelor de cuplare;
- verificarea vizuala a stãrii pilonilor şi a fundaţiilor prin parcurgerea pe jos a traseului.
9.9.14 Semestrial, în afarã lucrãrilor prevãzute la reviziile şi verificãrile lunare, se vor mai efectua urmãtoarele:
- controlul suruburilor, a niturilor, a sudurilor vehiculului şi ale pãrţilor mobile ale telefericului pentru materiale;
- verificarea punerii la pãmânt a construcţiilor metalice, echipamentelor mecanice, transformatoarelor şi cablurilor şi mãsurarea rezistentei prizelor de impamantare şi a conexiunilor acestora;
- deplasarea aparatelor de cuplare fixa în lungul cablului purtãtor-tractor;
- un exerciţiu de salvare a personalului de întreţinere şi revizie a liniei.
9.9.15 Dacã se întrerupe funcţionarea telefericului pentru materiale din cauza condiţiilor atmosferice nefavorabile (furtuna, ninsoare etc.), înainte de a se trece la transportul materialelor se va efectua o cursa de proba.
În cazuri speciale, şeful instalaţiei poate decide dacã este necesarã şi o vizitare pe jos a traseului instalaţiei.
9.9.16 Rezultatele reviziilor şi verificãrilor efectuate (zilnice, saptamanale, lunare, semestriale) vor fi menţionate în registrele de evidenta ale reviziilor şi verificãrilor sub semnatura personalului care le-a efectuat.
9.9.17 Anual se va efectua cel puţin o revizie generalã în cadrul cãreia, în afarã lucrãrilor prevãzute la reviziile şi verificãrile semestriale, se vor mai executa:
- încercarea sub sarcina la parametrii la care este autorizata instalatia, a franei de serviciu şi a franei de siguranta, cu mãsurarea distantelor de franare;
- încercarea functionarii dispozitivelor de control pentru depãşirea vitezei;
- revizia amãnunţitã a construcţiilor şi fundaţiilor şi a statiilor;
- verificarea strangerii buloanelor de ancorare a construcţiilor metalice;
- verificarea contragreutatilor;
- încercarea sub sarcina a motorului de rezerva;
- examinarea magnetografica a cablurilor, dupã caz;
- verificarea stãrii angrenajelor (joc, aspect etc.);
- verificarea stãrii rulmentilor;
- verificarea stãrii sudurilor de rezistenta;
- verificarea verticalitatii şi coliniaritatii elementelor liniei.
Pe baza prevederilor din documentaţia tehnica şi din cartea tehnica a telefericului pentru materiale, precum şi a constatãrilor rezultate din verificarea în funcţionare a instalaţiei, deţinãtorul va stabili, dacã este cazul, ca în afarã lucrãrilor enumerate mai sus sa se mai efectueze şi verificarea prin metode nedistructive a elementelor mecanice a cãror rupere pune în pericol siguranta instalaţiei.
9.9.18 Data efectuãrii reviziilor anuale se va comunica la ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se afla instalatia.
La efectuarea acestor revizii vor participa RSVTI din unitatea deţinãtoare, autorizat de ISCIR-INSPECT, şi, dupã caz, inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se afla instalatia.
9.9.19 Durata reviziilor şi verificãrilor menţionate la pct. 9.9.12, 9.9.13, 9.9.14 şi 9.9.17 se va stabili de cãtre unitatea deţinãtoare prin regulamentul de exploatare.
9.9.20 Dupã revizia generalã anuala, şeful instalaţiei va prezenta unitãţii deţinãtoare un raport detaliat asupra stãrii tehnice a telefericului pentru materiale, prin care va aduce la cunostinta conducerii constatãrile sale şi va face propuneri concrete de mãsuri pentru menţinerea securitãţii în exploatare a telefericului pentru materiale, în cazul când propunerile respective conduc la oprirea din funcţiune a telefericului pentru materiale şi introducerea lui în reparatie, un exemplar al raportului se va inainta la ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se afla instalatia.
Un exemplar al raportului vizat de conducerea unitãţii deţinãtoare se anexeazã la cartea telefericului pentru materiale.
9.9.21 Dupã fiecare 10.000 ore de funcţionare, dar nu mai târziu de 5 ani, unitatea deţinãtoare va verifica prin demontare:
- franele instalaţiei;
- axele rotilor şi rolelor.
Verificarea sus menţionatã se va efectua conform prevederilor pct. 3.15.6 din cartea tehnica a telefericului pentru materiale (anexa A6).
Data începerii acestor verificãri va fi comunicatã la ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia se afla instalatia, iar la repunerea în funcţiune se va solicita acesteia verificãrile necesare în vederea reautorizarii functionarii instalaţiei.
9.9.22 Dacã funcţionarea instalaţiei este sezoniera, reviziile şi verificãrile periodice pot fi întrerupte în timpul perioadelor de stationare. În perioada de stationare se vor lua mãsuri de conservare a instalaţiei.
Reinceperea exploatãrii trebuie sa fie precedatã de o revizie şi o verificare detaliatã a cablurilor şi caii de rulare, cu condiţia respectãrii prevederilor pct. 8.8.6.
9.9.23 Dupã o întrerupere a exploatãrii datoritã unei defectiuni tehnice sau dupã înlocuirea unor pãrţi ale instalaţiei se vor efectua toate incercarile şi probele legate de organele care au prezentat defectiuni sau au fost înlocuite, precum şi verificãrile necesare, în cazul executãrii unor lucrãri de reparaţii, prevãzute la pct. 8.9.2, exploatarea nu va fi reluatã decât dupã ce, în baza verificãrilor efectuate conform pct. 8.8, se autorizeaza funcţionarea telefericului pentru materiale.
9.9.24 Cablurile instalaţiei (tractoare, purtãtoare, purtãtoare-tractoare şi de întindere) trebuie sa fie controlate periodic.
Controlul periodic consta din:
- examinarea aspectului exterior, a uzurii generale, a coroziunii, a ungerii, a deformarii locale în secţiune transversala şi a reducerii diametrului;
- examinarea ruperilor de sarme sau a punctelor unde începe ruperea, a uzurilor normale, a deformarii cablarii, a stãrii cablurilor la ieşirea din mansoane şi pe reazemele fixe sau rotative.
Examinarea cablurilor se face pe toatã lungimea lor.
9.9.25 Frecventa controalelor cablurilor este cel puţin urmãtoarea:
a) în timpul perioadei iniţiale de un an de la intrarea în exploatare, cablurile purtãtoare (fixe) se vor controla dupã fiecare trei luni, iar cablurile mobile (tractoare, purtãtoare-tractoare şi de întindere) în fiecare luna; perioada iniţialã de un an se poate prelungi cu o durata egala cu aceea a perioadelor de stationare dacã funcţionarea telefericului pentru materiale este sezoniera sau înceteazã dintr-un anumit motiv mai mult de o luna;
b) dupã expirarea perioadei iniţiale şi dacã din controalele efectuate rezulta o comportare satisfãcãtoare a cablului din toate punctele de vedere, intervalul dintre controale poate fi prelungit pana la 6 luni pentru cablurile fixe şi 3 luni pentru cablurile mobile.
Orice defectiune constatatã (uzura, coroziune, ruperea sarmelor sau alte deteriorãri) va fi reperata cu precizie şi va constitui obiectul unor examinari atente la intervale de timp suficient de apropiate pentru a se urmarii modul în care se comporta defectiunea, luându-se operativ mãsurile care se impun.
9.9.26 Rezultatele controalelor periodice ale cablurilor instalaţiei, menţionate la pct. 9.9.24 şi 9.9.25, vor fi menţionate în registrul de evidenta a reviziilor liniei telefericului pentru materiale sub semnatura personalului care le-a efectuat. Şeful instalaţiei este obligat sa ia cunostinta de cele menţionate şi sa întreprindã mãsurile ce se impun pentru funcţionarea în condiţii de siguranta a instalaţiei.
9.9.27 Cablurile tractoare şi purtãtoare-tractoare trebuie sa fie supuse unei examinari magnetografice, dupã cum urmeazã:
- la punerea în exploatare;
- dupã primul, al patrulea, al saptelea şi al zecelea an de exploatare;
- anual, dupã al zecelea an de exploatare.
Cablurile purtãtoare vor fi supuse unei examinari magnetografice la punerea în exploatare şi apoi din cinci în cinci ani.
9.9.28 Unde nu se poate aplica examinarea magnetografica, cablurile de întindere vor fi examinate nedistructiv cu radiatii penetrante, pentru determinarea firelor rupte sau fisurate.
Examinarea cu radiatii penetrante se va face la punerea în exploatare şi apoi din cinci în cinci ani în condiţiile menţionate la pct. 9.9.32.
9.9.29 Se recomanda ca examinarile magnetografice, la diverse intervale asupra aceluiaşi cablu, sa fie efectuate la aceeaşi viteza şi pe cat posibil de aceeaşi echipa, în funcţie de observaţiile fãcute cu ocazia diferitelor verificãri se pot stabili perioade mai scurte pentru examinarile magnetografice.
9.9.30 Examinarile magnetografice se vor efectua numai de personal autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR.
9.9.31 În buletinul de examinare magnetografica se vor înscrie toate datele care sa permitã reproductibilitatea controlului (tipul aparatului utilizat, parametrii de lucru, metoda folositã, diametrul bobinei, viteza de deplasare etc.).
Buletinul de examinare şi celelalte documente încheiate cu ocazia examinãrii magnetografice vor fi ataşate la cartea tehnica a telefericului pentru materiale pentru a fi puse la dispoziţia echipei care efectueazã examinarea urmãtoare. Diagramele rezultate se vor pãstra în arhiva deţinãtorului şi vor fi prezentate la cererea inspectorilor de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT.
9.9.32 În situaţia când nu se poate aplica examinarea magnetografica, cum ar fi unele porţiuni din cablurile purtãtoare şi tractoare, se va face examinarea nedistructiva cu radiatii penetrante pentru determinarea firelor rupte sau fisurate, conform unei proceduri avizate ISCIR-INSPECT.
Cu ocazia verificãrii oficiale, inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT poate cere, dupã caz, examinarea cu radiatii penetrante şi a altor zone ale cablurilor.
9.9.33 Înlocuirea cablurilor se va face având în vedere urmãtoarele criterii:
- existenta unor sarme rupte;
- gradul de uzura al cablului şi starea lui generalã (uzura sarmelor exterioare, gradul de corodare al sarmelor, deformari sau aplatisari etc.).
Pentru verificarea şi înlocuirea cablurilor se va examina vizual sau, dupã caz, magnetografic starea generalã a acestora pe toatã lungimea şi se va stabili reducerea de secţiune pe lungimea de referinta, având în vedere criteriile stabilite la aliniatul precedent.
Lungimea de referinta se determina ca un multiplu al diametrului cablului [d(c)] şi este în funcţie de tipul cablului şi gradul de uzura al acestuia.
Pentru verificarea şi înlocuirea cablurilor se poate folosi, dupã caz, şi examinarea cu radiatii penetrante în condiţiile arãtate la pct. 9.9.28 şi 9.9.32.
9.9.34 Cablurile se vor înlocui atunci când secţiunea utila s-a micşorat fata de secţiunea utila a cablului nou cu urmãtoarele procente:
- cabluri purtãtoare, de întindere şi auxiliare ............. 10%;
- cabluri tractoare sau de compensaţie ...................... 15%;
9.9.35 La determinarea procentului de reducere a secţiunii utile se va tine seama de urmãtoarele:
- numãrul total de sarme rupte pe lungimea de referinta;
- sarmele slabite, corodate sau degradate se vor considera sarme rupte;
- sarma care are mai multe rupturi pe lungimea de referinta se va lua în calcul o singura data.
Dacã un toron are o slabire evidenta se va considera în calculul secţiunii utile a cablului ca fiind rupt.
9.9.36 Prin grija deţinãtorului telefericului pentru materiale se vor efectua controale periodice asupra stabilitatii arborilor care în cadere ar periclita instalatia, încheindu-se de fiecare data un proces-verbal de constatare.
Controlul se va efectua de cãtre personalul silvic de specialitate de doua ori pe an (toamna şi primavara), atât dupã fiecare furtuna puternica sau ploi abundente în zona cat şi înaintea fiecãrei verificãri tehnice în vederea eliberãrii autorizaţiei de funcţionare (verificãri tehnice periodice sau dupã reparaţii).
Instalatia nu se va repune în funcţiune decât dupã înlãturarea arborilor marcati pe teren ca neavând stabilitate şi mentionati în procesul-verbal de constatare.
9.10 Evidenta exploatãrii
9.10.1 Pentru fiecare instalatie trebuie sa se ţinã la zi registrul de evidenta a functionarii, care va fi pãstrat de mecanicul trolist al telefericului pentru materiale.
9.10.2 Registrul de evidenta a functionarii telefericului pentru materiale va avea cel puţin urmãtoarele coloane:
- Data (ziua, luna, anul);
- Ora pornirii (începerea schimbului);
- Ora opririi (predarea la terminarea schimbului);
- Timpul de funcţionare efectivã (ore);
- Timpul de stationare (ore);
- Motivele stationarii;
- Mãsurile luate;
- Alte observaţii;
- Semnatura mecanicului trolist care a predat, respectiv a celui care a primit instalatia (dacã telefericul pentru materiale a funcţionat în schimburi).
9.10.3 Registrul de evidenta a functionarii va fi completat dupã terminarea fiecãrui schimb de lucru.
9.10.4 Pentru evidenta reviziilor, verificãrilor, încercãrilor şi controalelor menţionate la pct. 9.9.12, 9.9.13, 9.9.14, 9.9.15, 9.9.16, 9.9.23 şi 9.9.24 se vor tine la zi urmãtoarele registre:
a) registru de evidenta a reviziilor liniei telefericului pentru materiale;
b) registru de evidenta a reviziilor vehiculelor;
c) registru de evidenta a reviziilor echipamentelor mecanice şi electrice, componentelor de securitate, subsistemelor, instalaţiilor şi dispozitivelor de siguranta, semnalizare şi telecomunicaţie.
9.10.5 Registrul de evidenta a reviziilor liniei telefericului pentru materiale va fi completat de revizorul de linie şi va cuprinde urmãtoarele coloane:
- Data reviziei (cu menţionarea inceputului schimbului);
- Cablu purtãtor;
- Cablu tractor;
- Cablu de compensaţie;
- Cabluri de întindere;
- Cabluri auxiliare;
- Role, ghidaje, saboti;
- Alte observaţii;
- Propuneri ale persoanei care a efectuat revizia;
- Semnatura revizorului de linie.
9.10.6 Registrul de evidenta a reviziilor vehiculelor va fi completat de revizorul vehiculelor. Registrul va avea numãrul de pagini necesar pentru fiecare vehicul pe care se va nota numãrul de ordine al vehiculului respectiv.
Registrul de evidenta a reviziilor vehiculelor va avea cel puţin urmãtoarele coloane:
- Data reviziei (ziua, luna, anul);
- Caruciorul de rulare;
- Dispozitivul de cuplare fixa sau automatã;
- Suspensia vehiculului;
- Schelet de rezistenta;
- Alte observaţii;
- Propuneri ale persoanei care a efectuat revizia;
- Semnatura revizorului vehiculelor.
9.10.7 Registrul de evidenta a reviziilor echipamentelor mecanice şi electrice, componentelor de securitate, subsistemelor, instalaţiilor şi dispozitivelor de semnalizare şi telecomunicaţie va fi ţinut prin grija mecanicului trolist.
Registrul va avea cel puţin urmãtoarele coloane:
- Data reviziei;
- Grup de antrenare;
- Componente de securitate;
- Instalaţii de semnalizare şi telecomunicaţie;
- Aparataj electric şi de automatizare;
- Echipament mecanic din staţii;
- Alte observaţii;
- Propuneri ale persoanei care a efectuat revizia;
- Semnatura persoanelor care au efectuat reviziile respective;
- Viza mecanicului trolist.
9.10.8 În registrele de revizii, revizorii vor înscrie constatãrile şi mãsurile luate, dupã caz, şi propunerile care au rezultat din revizii. Registrul se completeazã chiar dacã starea instalaţiei este corespunzãtoare, menţionându-se acest lucru în coloana respectiva. De asemenea, se vor înscrie constatãrile şi mãsurile luate de şeful instalaţiei din unitatea deţinãtoare şi de cãtre orice organ de verificare şi control al acesteia.
9.10.9 Toate registrele de evidenta vor fi numerotate. Ele vor fi parafate (semnatura şi ştampila) de conducerea unitãţii deţinãtoare.
Şeful instalaţiei este obligat sa controleze la perioadele de timp precizate în regulamentul de exploatare, ţinerea la zi a registrelor de evidenta.
10 REPARAREA
10.1 Repararea telefericelor pentru materiale va fi efectuatã în condiţiile menţionate la pct. 8.9 de cãtre unitãţi autorizate de ISCIR-INSPECT IT, conform metodologiei din Anexa P, şi care poseda autorizaţie conform modelului din Anexa Q eliberata de ISCIR-INSPECT IT.
10.2 La lucrãrile de reparare a telefericelor pentru materiale se vor lua mãsurile corespunzãtoare pentru prevenirea avariilor şi accidentelor.
11 AVARII ŞI ACCIDENTE
11.1 În cazul accidentelor de persoane sau al avariilor, deţinãtorul telefericului pentru materiale are obligaţia sa anunţe, telefonic sau prin fax, în cel mult 12 ore de la producere, ISCIR-INSPECT IT la care sunt înregistrate telefericele pentru materiale respective în vederea efectuãrii cercetãrilor tehnice necesare şi obligatorii.
11.2 Deţinãtorul este obligat sa nu modifice starea de fapt din momentul producerii avariei sau accidentului pana la sosirea inspectorilor de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT la fata locului, în afarã de cazurile când menţinerea acestei stãri ar produce alte accidente sau ar periclita viata oamenilor sau securitatea instalaţiei.
Atunci când este necesar sa se modifice starea de fapt din momentul avariei sau accidentului, deţinãtorul va face schite, fotografii sau înregistrãri video ale situaţiei existente.
11.3 Inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT trebuie sa participe la cercetarea avariilor şi accidentelor conform procedurilor ISCIR.
11.4 În vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, deţinãtorul telefericului pentru materiale va trimite la laboratoare de specialitate, pentru cercetare, piese sau dispozitive precum şi probe de materiale, conform indicaţiilor inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT consemnate în procesul-verbal de constatare.
11.5 Dacã avaria sau accidentul s-a produs datoritã unei defectiuni a telefericului pentru materiale sau neasigurarii condiţiilor care influenţeazã în mod direct securitatea sa funcţionalã, instalatia se va scoate din funcţiune.
Repunerea în funcţiune se va face dupã reparare şi o verificare tehnica oficialã completa.
12 DISPOZIŢII FINALE
12.1 Prezenta prescripţie tehnica se aplica telefericelor pentru materiale noi sau vechi destinate transportului de materiale.
12.2 Deţinãtorul telefericului pentru materiale este obligat sa anunţe în termen de maxim 15 zile ISCIR-INSPECT IT, în raza cãreia este înregistratã instalatia, închirierea, vânzarea sau scoaterea din uz a acesteia.
12.3 În cazul unor abateri de la prevederile prezentei prescripţii tehnice, proiectantul, constructorul (montatorul), reparatorul sau deţinãtorul vor putea stabili, pe propria rãspundere, soluţii compensatoare, motivate corespunzãtor din punct de vedere tehnic, care sa nu afecteze securitatea în funcţionare a telefericelor pentru materiale şi sa excludã pericolul de avarii sau accidente. Agenţii economici care au stabilit astfel de soluţii le vor supune avizãrii principalilor factori interesaţi: proiectant, constructor (montator), deţinãtor, ISCIR-INSPECT şi, dupã caz, unitãţi de cercetare, proiectare şi de învãţãmânt superior de specialitate.
12.4 Dacã agentul economic a depus documente în baza cãrora i s-a eliberat autorizaţia şi acestea nu sunt conforme cu realitatea, autorizaţia este nulã de drept.
12.5 Nerespectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice se sancţioneazã conform legislaţiei în vigoare mergand pana la retragerea autorizaţiilor acordate.
12.6 Prezenta prescripţie tehnica intra în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, data la care se abroga "Prescripţii tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea telefericelor destinate transportului de materiale R12-82".
12.7 Trimiterile fãcute în text la alte prescripţii tehnice - Colecţia ISCIR sau alte documente normative se referã la editiile în vigoare la data elaborãrii prezentei prescripţii tehnice.
12.8 Orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei prescripţii tehnice îşi înceteazã valabilitatea.
ANEXA A
Autorizarea/reautorizarea agenţilor economici pentru executarea lucrãrilor de proiectare a telefericelor pentru materiale
A.1.1 Proiectele de construire, montare şi reparare a telefericelor pentru materiale se elaboreazã de cãtre agenţi economici de proiectare specializaţi şi autorizaţi de ISCIR-INSPECT. Proiectele pot fi elaborate şi de cãtre alţi agenţi economici, urmând ca proiectele respective, pentru a putea fi folosite, sa fie, în prealabil, verificate de o unitate de proiectare autorizata de ISCIR-INSPECT şi avizate în conformitate cu prevederile pct. A.1.3.
Agenţii economici de proiectare vor confirma în proiectele pe care le elaboreazã ca au respectat prevederile prescripţiilor tehnice specifice în domeniu şi ca îndeplinesc prevederile pct. A.1.3 lit. a), b) şi c).
A.1.2 În vederea autorizãrii, unitãţile de proiectare sau agenţii economici care au unitãţi de proiectare pentru lucrãrile menţionate la pct. A.1.1 vor inainta la ISCIR-INSPECT o documentaţie întocmitã în conformitate cu prevederile anexei A1.
A.1.3 Agenţii economici autorizaţi, respectiv unitãţile de proiectare autorizate, au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa posede prescripţiile tehnice specifice domeniului pentru care solicita autorizarea;
b) sa numeascã personal tehnic de specialitate, în numãr necesar, care sa verifice proiectele elaborate din punct de vedere al securitãţii în funcţionare şi care sa rãspundã împreunã cu proiectantul de aplicarea prevederilor prescripţiei tehnice, semnand proiectele în acest sens;
c) sa adopte soluţii constructive care sa permitã funcţionarea în condiţii de securitate a telefericelor pentru materiale şi sa prevadã în documentaţia tehnica examinarile şi incercarile ce trebuie sa fie efectuate la agenţii economici producãtori şi reparatori, la locul de montaj şi la locul de funcţionare, pentru verificarea parametrilor de securitate în funcţionare, rãspunzând de alegerea corecta a acestora (ţinând cont şi de analiza de securitate) şi de respectarea prevederilor prescripţiei tehnice;
d) sa elaboreze, în cadrul proiectelor, desenul tip de ansamblu care sa cuprindã principalele date tehnice şi care sa permitã verificarea parametrilor de funcţionare în securitate a telefericelor pentru materiale în timpul execuţiei şi la locul de montare pentru emiterea autorizaţiei de funcţionare în exploatare;
e) sa elaboreze instrucţiuni tehnice privind exploatarea, întreţinerea, revizia şi verificarea tehnica a telefericelor pentru materiale, care sa serveascã şi pentru pregãtirea personalului de exploatare, întreţinere, revizie şi verificare;
f) sa solicite în scris la ISCIR-INSPECT avizarea conformã a proiectelor elaborate, prezentând în acest scop desenul tip de ansamblu verificat de personalul tehnic de specialitate propriu menţionat la lit. b); este interzisã folosirea proiectelor, respectiv a desenului tip de ansamblu, fãrã avizul conform al ISCIR-INSPECT:
g) sa propunã, în vederea autorizãrii de cãtre ISCIR-INSPECT, personalul tehnic de specialitate care urmeazã sa avizeze conform, în condiţiile precizate în anexa A4, proiectele proprii sau elaborate de unitãţi neautorizate, respectiv desenele tip de ansamblu; orice schimbare a personalului tehnic de specialitate, autorizat de ISCIR-INSPECT pentru verificare şi avizare conformã, va fi comunicatã la ISCIR-INSPECT şi va deveni definitiva dupã confirmarea acesteia;
h) sa înregistreze la ISCIR-INSPECT IT proiectele pe care le avizeazã conform şi sa ţinã evidenta acestora;
i) sa comunice periodic (cel puţin o data pe trimestru) la ISCIR-INSPECT IT, în raza cãreia îşi are sediul, lista proiectelor elaborate şi avizate conform pentru perioada expiratã precum şi lista proiectelor pe care le vor elabora şi care trebuie sa fie avizate conform în perioada urmãtoare;
j) sa avizeze conform proiectele, respectiv desenele tip de ansamblu, pentru care primeşte împuternicire scrisã din partea ISCIR-INSPECT.
A.1.4 Personalul tehnic de specialitate care verifica proiectele din punct de vedere al securitãţii în funcţionare, numit de agentul economic de proiectare şi autorizat de ISCIR-INSPECT, are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa verifice proiectele din punct de vedere al respectãrii prevederilor prescripţiei tehnice;
b) sa confirme ca a efectuat verificarea pieselor scrise şi desenate ale proiectului prin aplicarea ştampilei pe desenul tip de ansamblu, în conformitate cu prevederile din anexa A4.
A.1.5 Personalul tehnic de specialitate autorizat de ISCIR-INSPECT sa avizeze conform proiectele are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa avizeze conform desenele tip de ansamblu ale proiectelor pentru care a primit împuternicire din partea ISCIR-INSPECT;
b) sa confirme avizarea conformã prin aplicarea ştampilei pe desenul tip de ansamblu, în conformitate cu prevederile din anexa A4, precizând şi numãrul de exemplare avizate în procesul-verbal încheiat în urma avizãrii conforme;
c) sa participe la întrunirile periodice organizate de ISCIR-INSPECT.
A.1.6 Personalul tehnic de specialitate ce urmeazã a fi autorizat de ISCIR-INSPECT pentru avizarea conformã de proiecte trebuie sa fie absolvent al unui institut de învãţãmânt superior tehnic de specialitate şi sa aibã o vechime în specialitate de cel puţin 8 ani, din care cel puţin 3 ani în proiectare sau 5 ani în construcţia, exploatarea sau verificarea instalaţiilor de transport pe cablu.
A.1.7 În vederea autorizãrii agenţilor economici de proiectare, în conformitate cu prevederile prezentei anexe, ISCIR-INSPECT are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa verifice concordanta dintre datele înscrise în documentaţia (conform anexei A1) prezentatã de unitatea de proiectare care solicita autorizarea şi situaţia din unitatea respectiva precum şi existenta prescripţiilor tehnice specifice în domeniu, întocmind un proces-verbal asupra constatãrilor fãcute;
b) sa verifice din punct de vedere al cunoaşterii prevederilor prescripţiei tehnice personalul tehnic de specialitate propus pentru avizarea conformã;
c) sa elibereze în baza constatãrilor fãcute, în cazul îndeplinirii condiţiilor de autorizare autorizaţia de proiectare conform modelului din anexa A2.
ANEXA A1
Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea/reactualizarea autorizaţiei de a proiecta teleferice pentru materiale
Documentaţia se întocmeşte de cãtre agentul economic solicitant şi se înainteazã la ISCIR-INSPECT. Documentaţia va fi constituitã din:
a) adresa (domeniul solicitat, documente anexate etc.);
b) acte agent economic (în copie):
● statut (act constitutiv) actualizat la zi;
● certificat de înregistrare;
c) procedura privind modul de executare a activitãţii de proiectare (organizare şi responsabilitãţi, prescripţii tehnice, standarde şi normative de proiectare specifice domeniului de proiectare solicitat);
d) lista personalului calificat propus pentru autorizare (original);
e) deciziile de numire ale personalului propriu propus pentru autorizare (original), conform modelului din anexa A3;
f) curriculum vitae pentru personalul propriu propus pentru autorizare (original);
g) documentele de studii şi calificare pentru personalul propriu propus pentru autorizare (în original şi o copie);
h) lista principalelor proiecte elaborate de personalul pentru care se solicita autorizarea (original).
NOTE: În cazul existenţei unor subunitati (filiale, ateliere etc.) pentru care se solicita autorizarea şi care au un alt sediu decât al agentului economic solicitant se vor indica pentru fiecare adresele acestora şi, dupã caz, datele menţionate mai sus.
ANEXA A2
INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL
CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB
PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT
ISCIR-INSPECT
AUTORIZAŢIA DE PROIECTARE
Nr. ......... din .........
În baza prevederilor legale în vigoare, a prescripţiei tehnice PT R 12 şi în urma verificãrilor efectuate şi consemnate în procesul-verbal nr.............
din................................
I Se autorizeaza pentru proiectare de*1) ............... agentul economic ............... din .............. str. ........... nr....... judeţ/sector ................. din cadrul*2) ................. unitatea de proiectare ................ din ............. str. ................... nr....... judeţ/sector ............ urmare cererii nr..... din ........
II Se autorizeaza pentru avizare conformã de proiecte proprii sau elaborate de unitãţi neautorizate urmãtoarele persoane, (salariaţi ai unitãţii de proiectare):*3)............
...............................................................
...............................................................
...............................................................
În cazul schimbãrii denumirii, întreruperii activitãţii sau desfiinţãrii ..............*4) are obligaţia sa anunţe în termen de 15 zile ISCIR-INSPECT.
Autorizaţia poate fi retrasã de ISCIR-INSPECT în baza documentului de constatare a comiterii unor abateri de la prevederile legale.
Prezenta autorizaţie este valabilã pana la data de*5) ...........
Se considera reînnoirea autorizaţiei numai cazul în care cererea scrisã de reinnoire va fi depusa la ISCIR-INSPECT cu cel puţin 30 zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei. În caz contrar se considera autorizare noua.
INSPECTOR DE STAT ŞEF INSPECTOR ŞEF ISCIR-INSPECT
(numele, prenumele, (numele, prenumele,
semnatura şi ştampila) semnatura şi ştampila)
Inspector de specialitate
ANEXA A5
Registru de avizari conforme proiecte de (1)
...................................................
┌────┬───────┬───────────┬───────────┬──────────┬────────┬────────────────────┐
│ │ │ │ │ │ │ Nr. şi data adresei│
│ │ │ │ │ │ │ ISCIR-INSPECT de │
│Nr. │ Nr. │Denumirea │Unitatea de│Parametrii│Benefi- │împuternicire pentru│
│crt.│proiect│proiectului│proiectare │ maximi │ciar │ AVIZARE │
│ │ │ │ │ │ │ CONFORMĂ │
├────┼───────┼───────────┼───────────┼──────────┼────────┼────────────────────┤
├────┼───────┼───────────┼───────────┼──────────┼────────┼────────────────────┤
├────┼───────┼───────────┼───────────┼──────────┼────────┼────────────────────┤
└────┴───────┴───────────┴───────────┴──────────┴────────┴────────────────────┘
┌────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────────┬─────┐
│ VERIFICAT conform PT │ │ Nr. şi data │ │
│ ISCIR (2) │ AVIZAT CONFORM │înregistrãrii la│Obs. │
│ │ │ ISCIR- │(3) │
├────────────┬───────────┼─────────┬──────────┬────────┤ INSPECT │ │
│ Nume şi │ │ Nume şi│ │ │ │ │
│ prenume │ Semnatura│ prenume│ Semnatura│ Data │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────────┼─────────┼──────────┼────────┼────────────────┼─────┤
├────────────┼───────────┼─────────┼──────────┼────────┼────────────────┼─────┤
├────────────┼───────────┼─────────┼──────────┼────────┼────────────────┼─────┤
├────────────┼───────────┼─────────┼──────────┼────────┼────────────────┼─────┤
├────────────┼───────────┼─────────┼──────────┼────────┼────────────────┼─────┤
└────────────┴───────────┴─────────┴──────────┴────────┴────────────────┴─────┘
┌────────────────────────────────────────┐
│ LISTA DOCUMENTAŢIEI LIVRATE CU CARTEA │
│ TELEFERICULUI PENTRU MATERIALE │
│ (piese scrise şi desenate) │
└────────────────────────────────────────┘
┌────┬─────────────┬─────────────────────┬────────────────┐
│Nr. │ Denumirea │Simbolul sau numãrul │Numãrul de file │
│crt.│ documentului│ documentului │ │
├────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
└────┴─────────────┴─────────────────────┴────────────────┘
Data ............ Întocmit .....................
(numele, prenumele şi semnatura)
Verificat CTC Organ de verificare
autorizat de ISCIR-INSPECT
............................ ....................
(numele, prenumele, (numele, prenumele,
semnatura şi ştampila) semnatura şi ştampila)
1. Date generale
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ Denumirea şi adresa unitãţii deţinãtoare │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Denumirea şi adresa unitãţii de proiectare │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Denumirea şi adresa unitãţii constructoare │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Tipul telefericului pentru materiale │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Numãrul de fabricaţie │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Anul de fabricaţie │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Capacitatea orara de transport │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Regimul de transport │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Viteza maxima de circulaţie │ │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘
┌───────┬────────┬──────────┬──────────────────────┬───────────────────────────┐
│ Numãr │ Poziţia│Înãlţimea │Construcţia pilonilor │ Deschiderea între piloni │
│ pilon │ (hm) │ (m) │ │ (m) │
├───────┼────────┼──────────┼──────────────────────┼───────────────────────────┤
├───────┼────────┼──────────┼──────────────────────┼───────────────────────────┤
├───────┼────────┼──────────┼──────────────────────┼───────────────────────────┤
├───────┼────────┼──────────┼──────────────────────┼───────────────────────────┤
├───────┼────────┼──────────┼──────────────────────┼───────────────────────────┤
├───────┼────────┼──────────┼──────────────────────┼───────────────────────────┤
└───────┴────────┴──────────┴──────────────────────┴───────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Destinaţia cablurilor**): │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Specificaţia cablului, conform standardului: │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Masa cablului pe metru liniar, kg/m: │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Secţiunea metalicã a cablului, mmp: │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Diametrul (înãlţimea) sarmelor exterioare, mm: │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Forta teoreticã de rupere a cablului, N: │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Forta realã de rupere a cablului, N: │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Coeficient de securitate │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Furnizorul cablului: │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numãr certificat de calitate: │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────┬───────────┬───────────┬────────────┬─────────┐
│ Elemente caracteristice│ Statia │ Statia │ Statia │Cantoane │
│ │inferioarã │superioarã │intermediara│ de paza │
├────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│Funcţii tehnologice │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│Funcţii pentru personal │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│Spaţii de securitate, m:│ - │ - │ - │ - │
├────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│ - fata de vehicule │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│ - pentru personal │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│Poziţia, hm │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│Suprafata desfasurata mp│ │ │ │ │
└────────────────────────┴───────────┴───────────┴────────────┴─────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ Tip**) │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Felul curentului │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Tensiunea, V │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Curentul nominal, A │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Frecventa, Hz │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Puterea, kW │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Încãlzirea admisibilã a bobinajului │ │
│ motorului electric, °C (K) │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Turatia, rot/min │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ DA, (%) │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Frecventa de conectare (c/h)***) │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Execuţia (normalã, cu protecţie contra │ │
│ umiditatii, prafului, apei, exploziei, │ │
│ pentru mediul marin etc.) │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Masa, kg │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Numãr şi an de fabricaţie │ │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
b) Motorul termic:
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ Tip │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Combustibil utilizat │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Turatia rotii de antrenare pe treptele │ │
│ cutiei de viteze, rot/min │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Numãr şi an de fabricaţie │ │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│Rolul funcţional al franei │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Tipul (sistemul) franei │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Diametrul tamburului de frana, mm │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Coeficient de securitate al franarii │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Felul organului de închidere │ │
│(contragreutati, arcuri) │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Felul organului de deschidere │ │
│(hidraulic, pneumatic, manual) │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Cursa organului de închidere, mm │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Cursa sabotilor (discurilor), mm │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Spaţiul de franare a instalaţiei, mm │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Timpul de franare a instalaţiei, s │ │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
┌─────────────────────┬─────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│ Felul limitatorului │Vehicule │Contragreutati │ Carucioare de │
│ │ │ │ întindere │
├─────────┬───────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│Electrice│Tipul │ │ │ │
│ ├───────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Locul de │ │ │ │
│ │amplasare │ │ │ │
├─────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│Mecanice │Tipul │ │ │ │
│ ├───────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Locul de │ │ │ │
│ │amplasare │ │ │ │
└─────────┴───────────┴─────────┴─────────────────┴─────────────────┘
┌────────────┬───────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬─────────────┐
│ Felul │Caracteristici │ De │ De │ De │ De │
│semnalizarii│ │exploatare│avertizare│avarie │ deranjamente│
├────────────┼───────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼─────────────┤
│ │Tipul liniei │ │ │ │ │
│Semnalizare │(aerianã, ingropata│ │ │ │ │
│ acustica ├───────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼─────────────┤
│ │Felul curentului │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼─────────────┤
│ │Tensiunea, V │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼─────────────┤
│ │Frecventa, Hz │ │ │ │ │
├────────────┼───────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼─────────────┤
│ │Tipul liniei │ │ │ │ │
│Semnalizare │(aerianã, ingropata│ │ │ │ │
│ optica ├───────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼─────────────┤
│ │Felul curentului │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼─────────────┤
│ │Tensiunea, V │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼─────────────┤
│ │Frecventa, Hz │ │ │ │ │
└────────────┴───────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴─────────────┘
Tabelul 1
┌────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────┐
│Nr. │ Utilajul pentru execuţie │ Tipul (marca) şi │ Obs. │
│crt.│ │ caracteristicile │ │
│ │ │ principale*1) │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────┤
│ 1 │Tãiere: │ │ │
│ │a) foarfeci; │ │ │
│ │b) ghilotine; │ │ │
│ │c) aparate oxiacetilenice; │ │ │
│ │d) aparate cu plasma; │ │ │
│ │e) alte maşini şi aparate. │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────┤
│ 2 │Formare: │ │ │
│ │a) indoire; │ │ │
│ │b) ambutisare; │ │ │
│ │c) maşini de indoit; │ │ │
│ │d) maşini şi dispozitive pentru prelucrarea │ │ │
│ │ rostului la table şi ţevi; │ │ │
│ │e) maşini de mandrinat ţevi; │ │ │
│ │f) maşini unelte │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────┤
│ 3 │Sudare: │ │ │
│ │a) convertizoare; │ │ │
│ │b) transformatoare; │ │ │
│ │c) tractoare de sudare; │ │ │
│ │d) aparatura WIG, TIG sau MIG; │ │ │
│ │e) maşini de sudat prin rezistenta a tevilor; │ │ │
│ │f) aparate pentru sudare în baie de zgura. │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────┤
│ 4 │Tratamente termice: │ │ │
│ │a) cuptoare; │ │ │
│ │b) instalaţii de tratament local; │ │ │
│ │c) dispozitive de preincalzire înainte de │ │ │
│ │sudare. │ │ │
└────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────┘
──────────
*1) Pentru utilajul de sudare se va mentiona, dupã caz, aparatura de stabilire, mãsurare şi reglare a parametrilor regimului de sudare.
Tabelul 2
┌────┬─────────┬─────────┬────────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────┐
│ │ │ │ │ │ Grupa de │ │ │
│ │ │ │Nr. fisei de│ Grupa de │grosimi şi│ │ │
│Nr. │Procedeul│ Tipul │ omologare │ oteluri │diametrul │Poziţia de│ Obs. │
│crt.│de sudare│imbinarii│agent econo-│acoperitã │acoperite │ sudare │ │
│ │ │ │mic/ │de fişa de │de fişa de│ │ │
│ │ │ │ ISCIR │ omologare │omologare │ │ │
├────┼─────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────┤
├────┼─────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────┤
└────┴─────────┴─────────┴────────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────┘
Tabelul 3
┌────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────┐
│Nr. │ Utilajul pentru verificare şi control │ Tipul (marca) şi │ Obs. │
│crt.│ │ nr. buc. │ │
│ │ │ caracteristicile │ │
│ │ │ principale │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────┤
│ 1 │Pentru mãsurarea şi verificarea dimensiunilor: │ │ │
│ │a) dispozitive pentru mãsurarea diametrelor şi │ │ │
│ │ ovalitatii; │ │ │
│ │b) sabloane pentru verificarea abaterilor de la│ │ │
│ │ forma geometrica; │ │ │
│ │c) calibre pentru verificarea filetelor; │ │ │
│ │d) aparate şi dispozitive pentru verificarea │ │ │
│ │ paralelismului, denivelarilor şi │ │ │
│ │ verticalitatii; │ │ │
│ │e) aparate şi dispozitive pentru mãsurarea │ │ │
│ │ deformatiilor; │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────┤
│ 2 │Standuri pentru rodaje la mecanisme │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────┤
│ 3 │Standuri pentru verificarea subansamblurilor │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────┤
│ 4 │Standuri pentru încercãri, echipamente cu │ │ │
│ │aparatura de mãsurare şi control, în │ │ │
│ │conformitate cu prevederile prescripţiilor │ │ │
│ │tehnice ISCIR şi normele de │ │ │
│ │fabricaţie: │ │ │
│ │a) la presiune hidraulica; │ │ │
│ │b) la presiune pneumatica; │ │ │
│ │c) sub sarcina; │ │ │
│ │d) a componentelor de securitate. │ │ │
└────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────┘
Tabelul 4
┌────┬─────────────────────────────────────┬────────────────┬─────────┬────────┐
│Nr. │ Personalul de execuţie nominalizat │ Specialitatea*1│ Numãr │ Obs. │
│crt.│ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────┼────────┤
│ 1 │Sudori autorizaţi │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────┼────────┤
│ 2 │Personal pentru examinari │ │ │ │
│ │nedistructive, │ │ │ │
│ │din care: │ │ │ │
│ │- ingineri; │ │ │ │
│ │- tehnicieni; │ │ │ │
│ │- operatori. │ │ │ │
└────┴─────────────────────────────────────┴────────────────┴─────────┴────────┘
Tabelul 5
┌────┬────────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬────┐
│Nr. │ │Lucrãrile cuprinse │ │ │
│crt.│ Natura colaborãrii │ în contractul de │ Denumirea agentului │ │
│ │ │colaborare şi felul │ economic cu care se │Obs.│
│ │ │ în care se │ efectueazã │ │
│ │ │ realizeazã │ colaborarea │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼────┤
└────┴────────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴────┘
┌───┬────────┬─────────┬────────────┬────────┬──────────┬──────┬───────┬────┐
│ │ │Agentul │ │Nr. şi │Parametrii│Deti- │Proces-│ │
│Nr.│Felul şi│economic │Documentaţie│ data │instala- │nato- │verbal │ │
│crt│ tipul │construc-│de execuţie │actului │ tiei │rul │ de │ │
│ │instala-│tor │(unitatea │de cer- │ │insta-│recep- │Obs.│
│ │tiei │ │proiectanta,│tificare│ │latiei│tie │ │
│ │ │(denumire│nr. şi data)│ │ │(denm.│nr. şi │ │
│ │ │şi sediu)│ │ │ │ şi │data) │ │
│ │ │ │ │ │ │sediu)│ │ │
├───┼────────┼─────────┼────────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼────┤
└───┴────────┴─────────┴────────────┴────────┴──────────┴──────┴───────┴────┘
Registru pentru evidenta lucrãrilor de reparare
a telefericelor pentru materiale
┌─┬────────┬───────┬────────┬────────┬───────┬────────┬──────┬──────┬──────┬───┐
│N│Felul │Agentul│Numãrul │ │Nr. şi │Parame- │Deti- │Ele- │Proces│ │
│r│şi tipul│econo- │şi anul │Documen-│data │trii │nato- │mente │verbal│ │
│ │insta- │mic │fabrica-│tatie │actului│insta- │rul │repa- │ de │Obs│
│c│latiei │con- │tiei; │ de │ de │latiei │insta-│rate │recep-│ │
│r│ │struc- │numãrul │execuţie│certi- │ │latiei│ sau │tie │ │
│t│ │ tor │autori- │(unitate│ficare │ │(denu-│inlo- │ (nr. │ │
│ │ │(denu- │zatiei │proiec- │ │ │mire │cuite;│ şi │ │
│ │ │mire şi│ de │tanta, │ │ │ şi │carac-│ data)│ │
│ │ │ sediu)│functio-│nr. şi │ │ │sediu)│teris-│ │ │
│ │ │ │nare │ data) │ │ │ │ticile│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ lor │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │con- │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │struc-│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │tive │ │ │
├─┼────────┼───────┼────────┼────────┼───────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─┴────────┴───────┴────────┴────────┴───────┴────────┴──────┴──────┴──────┴───┘
┌─────────────────────────┬────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ ROMÂNIA │ │ │
│Inspecţia de stat pentru │ │ INSPECŢIA │
│ controlul │ │ TERITORIALĂ ........... │
│cazanelor, recipientelor │ Proces-verbal │ Adresa ................ │
│ sub presiune şi │ de verificare tehnica │ Telefon ............... │
│ instalaţiilor de │ nr. ................ │ Fax ................... │
│ ridicat │ │ │
│ -ISCIR- │ │ │
└─────────────────────────┴────────────────────────┴──────────────────────────┘
┌────────────┬───────────┬───────────┬────────┬────────────┬───────────┬────┐
│ Nr. │Felul şi │Parametrii │Seria şi│Producãtorul│ Locul de │Obs.│
│înregistrare│ tipul │funcţionali│numãrul │instalaţiei │funcţionare│ │
│la ISCIR- │instalaţiei│ │ de │ │ │ │
│INSPECT IT │ │ │ fabri- │ │ │ │
│ │ │ │ catie │ │ │ │
├────────────┼───────────┼───────────┼────────┼────────────┼───────────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴───────────┴───────────┴────────┴────────────┴───────────┴────┘
ANEXA F
EVIDENTA INSTALAŢIILOR
┌────────┬──────────┬────────────┬──────────┬─────────┬───────┬────────┬────┐
│Numãr de│ Denumirea│ Locul │ Numãr de │Unitatea │Proces-│Scadenta│Obs.│
│inregis-│ instala- │functionarii│fabricaţie│construc-│verbal/│ urma- │ │
│trare │ tiei, │instalaţiei │ sau │ toare │auto- │ toarei │ │
│ │parametrii│(localit., │inventar/ │ │rizatie│ verifi-│ │
│ │principali│strada, nr.,│ an de │ │ de │ cari │ │
│ │ │ sector, │fabricaţie│ │functi-│ │ │
│ │ │ judeţ) │ │ │onare/ │ │ │
│ │ │ │ │ │ data │ │ │
│ │ │ │ │ │autori-│ │ │
│ │ │ │ │ │zarii │ │ │
├────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────┼────────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴──────────┴────────────┴──────────┴─────────┴───────┴────────┴────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────┐
│ Partea teoreticã şi practica │ Numãrul orelor │
│ │ de predare │
│ ├─────────┬────────┤
│ │Teoreticã│Practica│
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│a) Descrierea şi clasificarea telefericelor pentru │ │ │
│ materiale şi a mecanismelor de antrenare │ 22 │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│b) Descrierea mecanismelor uzuale inclusiv │ │ │
│ instalaţiile hidraulice pentru antrenare │ │ │
│ şi franare │ 50 │ 20 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│c) Echipamentul electric şi de automatizare │ │ │
│ a telefericelor pentru materiale │ 35 │ 15 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│d) Dispozitive de securitate la teleferice pentru │ 30 │ 12 │
│ materiale │ │ │
│ - Limitatori de sfârşit de cursa │ │ │
│ - Limitatori de viteza │ │ │
│ - Circuitul electric de semnalizare şi │ │ │
│ de blocare etc. │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│c) Dispozitive de franare │ 10 │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│d) Cabluri (materiale, construcţie, modul │ │ │
│ de imbinare, uzura permisã, metode de │ │ │
│ verificare şi întreţinere etc.) │ 10 │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│e) Dispozitive de fixare a vehiculelor │ 10 │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│f) Manevrarea şi exploatarea mecanismelor │ 25 │ 25 │
│ de antrenare a telefericelor pentru materiale │ │ │
│ - Punerea în funcţiune; │ │ │
│ - Manevre permise şi nepermise │ │ │
│ - Organizarea exploatãrii; Registrul │ │ │
│ de supraveghere │ │ │
│ - Cauzele deranjamentelor şi │ │ │
│ înlãturarea acestora │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│g) Întreţinerea, revizia, repararea şi │ │ │
│ verificarea tehnica oficialã a telefericelor pentru │ 15 │ 10 │
│ materiale │ │ │
│ - Întreţinerea │ │ │
│ - Revizia │ │ │
│ - Repararea │ │ │
│ - Verificarea tehnica oficialã; Autorizarea │ │ │
│ de funcţionare; Încercãri statice şi │ │ │
│ dinamice; Verificãri periodice la │ │ │
│ scadenta │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│h) Exercitii de semnalizare a comenzii │ 2 │ 5 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│i) Obligaţiile şi rãspunderile mecanicilor │ │ │
│ trolisti │ 10 │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│j) Avarii şi accidente la teleferice pentru materiale │ 10 │ 10 │
│ - Cauzele avariilor şi accidentelor │ │ │
│ - Mãsuri pentru evitarea şi eliminarea │ │ │
│ avariilor şi accidentelor │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│k) Tehnica securitãţii muncii │ 10 │ 10 │
│ - Legislaţia în vigoare │ │ │
│ - Echipamentul de protecţie │ │ │
│ - Mãsuri de prim ajutor în caz de avarii, │ │ │
│ accidente şi de incendiu │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│l) Legislaţie, regulamente, instrucţiuni │ 10 │ - │
│ - Decret 587/1973 şi Decret 417/1985 │ │ │
│ - Prescripţii tehnice - Colecţia ISCIR │ │ │
│ în vigoare pentru teleferice │ │ │
│ - Instrucţiuni tehnice interne │ │ │
│ întocmite de deţinãtor │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┤
│m) Disciplina în munca; Respectarea │ 6 │ - │
│ legislaţiei, a prescripţiilor tehnice - │ │ │
│ Colecţia ISCIR, a normelor de tehnica │ │ │
│ securitãţii şi protecţia muncii etc.) │ │ │
└────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┘
ANEXA M
UNITATEA
(care a organizat cursul de specializare)
.........................................
Localitatea ..............................
PROCES-VERBAL
Nr. ....... din ..........
cu rezultatele obţinute la examenul de autorizare ca
............................ a urmãtorilor candidaţi:
┌─┬─────┬────┬────────┬───┬───────┬────────┬──────────┬──────┬──────┬──────┬───┐
│N│Nume-│Data│Locul │ │Prega- │Unitatea│Rezultatul│Grupa │ Nr. │Semna-│ │
│r│le şi│nas-│naşterii│ │tirea │la care │obţinut la│ şi │carne-│tura │ │
│ │pre- │te- │(locali-│CNP│şcolarã│lucrea- │examen │tipul │tului │ de │Obs│
│c│nu- │rii │tatea, │*1)│anteri-│za şi ├──────────┤insta-│ de │pri- │ │
│r│mele │ │judeţ) │ │oara │locali- │Admis (A) │latiei│auto- │mire │ │
│t│ │ │ │ │ │tatea │Respins(R)│pentru│rizare│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ├─────┬────┤care │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │teo- │prac│ se │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │retic│tic │elibe-│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │reaza │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │auto- │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │riza- │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │tia │ │ │ │
├─┼─────┼────┼────────┼───┼───────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────┼──────┼───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─┼─────┼────┼────────┼───┼───────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────┼──────┼───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─┴─────┴────┴────────┴───┴───────┴────────┴─────┴────┴──────┴──────┴──────┴───┘
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(Pe prima coperta, în interior)
Posesorul autorizaţiei are obligaţia sa cunoascã şi sa aplice întocmai prevederile Prescripţiilor tehnice - Colecţia ISCIR şi ale instrucţiunilor specifice referitoare la exploatarea instalaţiilor respective. Acesta trebuie sa se prezinte anual la examenul medical şi anual la verificarea cunoştinţelor în fata comisiei din unitatea unde lucreazã.
Autorizaţia este personalã, se va pãstra permanent asupra posesorului în buna stare şi se va prezenta la cererea delegatului ISCIR-INSPECT şi a organelor împuternicite ale deţinãtorului.
Posesorul autorizaţiei nu poate manevra decât instalaţii de tipul celor înscrise în autorizaţie.
Este interzisã manevrarea instalaţiilor dacã acestea nu sunt autorizate sa funcţioneze, exceptând cazurile în care se executa verificãri şi încercãri în vederea punerii în funcţiune sau evaluãrii şi certificãrii. Autorizaţia se poate retrage de cãtre organele oficiale de verificare ale deţinãtorului când posesorul este gãsit sub influenta alcoolului în timpul serviciului sau când se constata ca a sãvârşit abateri grave care pericliteazã securitatea instalaţiei şi a persoanelor.
Autorizaţia poate fi retrasã de ISCIR-INSPECT, pe baza cererii deţinãtorului, când:
- se constata abateri de la instrucţiunile de manevrare a instalaţiilor;
- personalul are o slabã pregãtire în meseria respectiva şi da dovada de lipsa de interes în improspatarea cunoştinţelor profesionale;
- se constata modificãri, adãugiri sau ştersãturi în carnetul de autorizare, fãrã viza ISCIR-INSPECT. Modificarea carnetului de autorizare se considera falsificare de acte publice şi se sancţioneazã conform legii.
- dupã notarea a 5 abateri în carnet, când se retrage definitiv autorizaţia.
În cazul pierderii carnetului de autorizare, persoana în cauza poate obţine un nou carnet de la ISCIR-INSPECT, în baza unei cereri scrise, vizate de unitatea unde lucreazã, cu condiţia publicãrii pierderii conform normelor legale privind pierderea actelor oficiale.*1)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(Pagina 1)
ROMÂNIA
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
- ISCIR -
AUTORIZAŢIE
Nr. .......*1)......
2)
........
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(Pagina 2)
AUTORIZAŢIE DE ...........*1).......
Numele ......................
Prenumele .........................
Data şi locul naşterii ............
CNP........................*2)......
Se autorizeaza a deservi ...........
din grupa............(..................) tipul ..........
Eliberat de ....................*3).........
în baza procesului-verbal nr. .......... din ............
Delegat ISCIR-INSPECT IT: ...............................
(Semnatura şi ştampila)
Nr. ...........
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(Pagina 3)
Loc pentru fotografie
Semnatura posesorului
Data eliberãrii ..................
Completat de .......................
INSPECTOR ŞEF ISCIR-INSPECT IT ......*1).......
(numele, prenumele, semnatura, ştampila)
Nr. ............
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(Paginile 4, 5 şi 6)
EXTINDEREA VALABILITĂŢII AUTORIZAŢIEI
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1) ISCIR-INSPECT IT .................................
Nr. proces-verbal şi data ................
Se autorizeaza a deservi .......... din grupa ......(.......)
tipul ................................
Preşedinte comisie
...................
(numele, prenumele, semnatura, ştampila)
..........................................
2)
..........................................
Nr. .........
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(Paginile 7, 8, 9 şi 10)
EXAMINARI ANUALE
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ Nr. proces-verbal │ Denumirea deţinãtorului │ Preşedintele comisiei │
│ Data │ │ (numele, prenumele, │
│ │ │ semnatura, ştampila) │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 1) │ │ │
│ │ │ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
Nr. ..........
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(Paginile 11 şi 12)
ABATERI
de la normele legale în vigoare
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ Nr. proces-verbal │ Natura abaterii │Organul care a constatat│
│ Data │ Sancţiunea │abaterea │
│ │ │ (numele, prenumele, │
│ │ │ semnatura, ştampila) │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 1) │ │ │
│ │ │ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
Nr. ........
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA O
Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei (reautorizarea) de a efectua analiza de securitate pentru telefericele pentru materiale
Documentaţia se întocmeşte de cãtre agentul economic solicitant, care se înainteazã la ISCIR-INSPECT şi va conţine un memoriu tehnic în care se vor preciza urmãtoarele:
a) domeniul pentru care se solicita autorizarea;
b) dotarea cu mijloace de examinare şi investigare prin laboratoare proprii sau angajate cu contract, autorizate de cãtre ISCIR-INSPECT;
c) numele şi prenumele, pregãtirea teoreticã (obligatoriu absolvent al învãţãmântului superior tehnic), vechimea în specialitate şi cea în domeniu pentru personalul propus sa avizeze studiile pentru analiza de securitate, care urmeazã sa fie autorizat de ISCIR-INSPECT;
d) document din care sa rezulte ca vechimea în specialitate pentru personalul propriu este de cel puţin 10 ani;
e) decizia de numire a personalului pentru avizare, conform anexei G.
Obligaţiile agentului economic, care urmeazã sa fie autorizat de ISCIR-INSPECT pentru a efectua analiza de securitate pentru teleferice pentru materiale, sunt urmãtoarele:
● sa posede prescripţiile tehnice - Colecţia ISCIR în domeniu;
● sa elaboreze programul de analize specific scopului urmãrit, care urmeazã sa fie prezentat spre avizare la ISCIR-INSPECT;
● sa numeascã personal de specialitate, ce urmeazã sa fie autorizat de ISCIR-INSPECT, absolvent al învãţãmântului tehnic superior şi cu o vechime corespunzãtoare în domeniu mai mare de 10 ani;
● la elaborarea şi avizarea analizei de securitate sa utilizeze numai buletine de examinare, încercare şi testare emise de laboratoare autorizate de ISCIR-INSPECT.
ANEXA P
Metodologia de autorizare (reautorizare) a agenţilor economici care construiesc (monteaza), repara şi efectueazã analiza de securitate pentru teleferice pentru materiale
P.1 Autorizarea/reautorizarea agenţilor economici care construiesc (monteaza) şi/sau repara teleferice pentru materiale
În vederea autorizãrii/reautorizarii agenţilor economici care construiesc (monteaza) şi/sau repara teleferice pentru materiale în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice, ISCIR-INSPECT IT, prin inspectorii sãi de specialitate, are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa verifice concordanta dintre datele din documentaţia tehnica prezentatã de agenţii economici care solicita autorizarea/reautorizarea şi situaţia existenta la agentul economic;
b) sa verifice personalul tehnic propus, privind pregãtirea în domeniu şi cunoaşterea prevederilor prescripţiilor tehnice specifice - Colecţia ISCIR;
c) sa verifice existenta la agentul economic a prescripţiilor tehnice specifice - Colecţia ISCIR în domeniu;
d) sa întocmeascã un proces-verbal (conform modelului din anexa D, adaptat corespunzãtor) asupra constatãrilor fãcute privind verificãrile menţionate la lit. a), b) şi c);
e) în cazul îndeplinirii condiţiilor de autorizare/reautorizare şi pe baza constatãrilor fãcute în conformitate cu prevederile lit. a) ... d), ISCIR-INSPECT IT în raza cãreia îşi are sediul agentul economic va elibera autorizaţia conform modelului din Anexa Q.
P.2 Autorizarea/reautorizarea agenţilor economici care efectueazã analiza de securitate la teleferice pentru materiale
În vederea autorizãrii/reautorizarii agenţilor economici pentru efectuarea analizei de securitate la teleferice pentru materiale, ISCIR-INSPECT, prin inspectorii sãi de specialitate, are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi:
a) sa verifice concordanta dintre datele din documentaţia tehnica prezentatã de agenţii economici care solicita autorizarea/reautorizarea şi situaţia existenta la agentul economic;
b) sa verifice existenta la agentul economic a prescripţiilor tehnice - Colecţia ISCIR în domeniu;
c) sa verifice existenta procedurilor pentru efectuarea analizei de securitate, care urmeazã sa fie avizate de ISCIR-INSPECT;
d) sa verifice personalul tehnic propus, privind pregãtirea în domeniu şi cunoaşterea prevederilor prescripţiilor tehnice specifice - Colecţia ISCIR;
e) sa întocmeascã un proces-verbal (conform modelului din anexa D, adaptat corespunzãtor) asupra constatãrilor fãcute privind verificãrile menţionate la lit. a) ... d);
f) în cazul îndeplinirii condiţiilor de autorizare/reautorizare şi pe baza constatãrilor fãcute în conformitate cu prevederile lit. a) ... e), ISCIR-INSPECT va elibera autorizaţia conform modelului din anexa R.
ANEXA Q
Model pentru autorizaţia eliberata agenţilor economici care construiesc (monteaza), repara, întreţin şi revizuiesc teleferice pentru materiale
ISCIR
INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL
CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE
ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT
ISCIR-INSPECT
INSPECŢIA TERITORIALĂ ...........................
Str. ............... nr. ..... telefon ..........
AUTORIZAŢIA NR. ...... din ......
În baza prevederilor legale în vigoare şi în urma verificãrilor efectuate şi consemnate în procesul-verbal nr. .... din ..............
I Se autorizeaza pentru*1) ...................................... agentul economic ............................................. din ........................ str. .......................................... nr. ........ urmare cererii nr. .............. din .............
II Se autorizeaza pentru supravegherea tehnica a lucrãrilor de mai sus urmãtorul personal tehnic de specialitate ....................... şi responsabilul tehnic cu sudura ...............................
În cazul schimbãrii denumirii, întreruperii activitãţii sau desfiinţãrii ..........................................*2) are obligaţia sa anunţe în termen de maxim 15 zile ISCIR-INSPECT IT care a eliberat autorizaţia.
Autorizaţia poate fi retrasã de ISCIR-INSPECT IT în baza documentului de constatare a comiterii unor abateri de la prevederile legale.
Prezenta autorizaţie este valabilã pana la data de*3) ...... .
Se considera reînnoirea autorizaţiei numai cazul în care cererea scrisã de reinnoire va fi depusa la ISCIR-INSPECT IT cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei. În caz contrar se considera autorizare noua.
INSPECTOR ŞEF ŞEF BIROU
(numele, prenumele, (numele, prenumele şi semnatura)
semnatura şi ştampila)
L.S.
