Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 8 din 24 februarie 2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creşterea investiţiilor productive şi a competitivităţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 147 din 25 februarie 2026
Având în vedere importanţa deosebită a investiţiilor private în asigurarea unei creşteri economice sustenabile, precum şi în amplificarea bazei de impozitare, ca sursă pentru majorarea veniturilor bugetului general consolidat,
având în vedere efectele de multiplicare ale investiţiilor noi, greenfield, asupra creării de locuri de muncă, mai ales în regiunile cu o rată a şomajului ridicată,
luând în considerare nevoia urgentă de reducere a decalajelor la nivel regional ca şi între judeţe în cadrul regiunilor de dezvoltare,
având în vedere nevoia de creştere economică susţinută şi de ieşire a României din decalajul recesionist estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2025-2027,
luând în considerare nevoia de creştere a producţiei industriale şi de reducere a deficitului balanţei comerciale până la pragul de sustenabilitate,
având în vedere nevoia realizării urgente a unei consolidări fiscal-bugetare sustenabile prin stimularea creşterii economice,
luând în considerare nevoia urgentă de adaptare a modelului economic al României către motoare de creştere economică endogenă, bazate pe inovare, cercetare-dezvoltare, (bio)tehnologie înaltă, esenţiale pentru competitivitatea, autonomia strategică şi securitatea economică a statului,
având în vedere necesitatea implementării unor mecanisme de finanţare şi garantare canalizate prin intermediul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, pentru a corecta deficienţele structurale de finanţare şi a asigura susţinerea proiectelor de investiţii de interes public, precum şi a celor din sectorul privat, care vizează accelerarea modernizării prin investiţii autohtone şi mobilizarea strategică a capitalului intern pe termen lung şi a resurselor care pot fi mobilizate de la românii din diaspora către sectoare cu valoare adăugată mare, proiecte de dezvoltare, asigurând premisele unei redresări economice reziliente şi sustenabile pe termen lung,
în scopul finanţării necesităţilor de capital şi a proiectelor de investiţii prin înfiinţarea sau participarea în fonduri de investiţii şi vehicule investiţionale de către Banca de Investiţii şi Dezvoltare alături de instituţii financiare internaţionale şi alţi investitori, inclusiv fondurile de pensii administrare privat, prin flexibilizarea limitelor investiţionale ale acestora,
în scopul susţinerii tranzacţiilor internaţionale, în calitate de instituţie de susţinere oficială a creditelor la export, Export Credit Agency - Agenţia pentru Credite la Export („ECA“) în corelare cu interesul naţional al României în actualul context geopolitic,
ţinând cont de faptul că securitatea aprovizionării cu medicamente critice în Uniunea Europeană capătă valenţe noi prin rolul său în consolidarea competitivităţii şi rezilienţei, aspect abordat constant la nivel european şi integrat în toate iniţiativele de politică relevante care implică inclusiv finanţări europene,
în ceea ce priveşte valoarea adăugată brută, biotehnologia industrială este subsectorul cu cea mai rapidă creştere, cu o rată de creştere de 5,3% - de peste două ori mai mare decât economia totală a Uniunii Europene, iar ritmul de creştere a ocupării locurilor de muncă în biotehnologie este de şase ori mai rapid raportat la economia generală, la nivelul Uniunii, per ansamblu, biotehnologia industrială dezvoltându-se cel mai rapid - crescând de peste 7,5 ori media UE, cu o creştere accentuată în perioada 2019-2022,
având în vedere urgenţa atingerii ţintelor de mediu prin folosirea unei producţii de tehnologii „zero net“,
luând în considerare nevoia consolidării industriei de apărare prin creşterea capacităţilor industriale,
luând în considerare contextul internaţional defavorabil pentru investiţiile străine şi necesitatea stimulării utilizării în ţară a profitului reinvestit de societăţile cu capital străin,
dată fiind restrângerea investiţiilor publice odată cu realizarea obiectivelor de restructurare bugetară, având în vedere rolul fundamental al activităţilor de cercetare-dezvoltare din perspectiva obţinerii de rezultate relevante şi utile în economie, dar şi pentru întreaga societate, ca sursă de progres, şi luând în considerare necesitatea menţinerii stimulentului şi în cazul contribuabililor care intră sub incidenţa impozitării minime globale pentru implicarea în desfăşurarea de activităţi de cercetare-dezvoltare,
întrucât a rezultat nevoia de a avea o abordare unitară în ceea ce priveşte acordarea unui credit fiscal, pentru ca şi contribuabilii plătitori de impozit suplimentar să aibă posibilitatea de a beneficia de facilităţile acordate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare,
în considerarea necesităţii diversificării surselor de finanţare pentru companii, prin instituirea de măsuri stimulative privind listarea pe pieţe reglementate,
ţinând cont de necesitatea ajustării sistemelor de impunere pentru a se asigura aplicarea principiului echităţii impunerii şi a nu se crea distorsionări ale mediului concurenţial ca urmare a unor avantaje fiscale care pot determina comportamente diferite ale contribuabililor,
luând în considerare că aderarea României la instrumentele juridice ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică intitulate Codul de liberalizare a mişcărilor de capital şi Codul de liberalizare a operaţiunilor curente invizibile (Codurile de liberalizare ale O.C.D.E.) este un obiectiv strategic al politicii externe române,
ţinând cont de modificările aduse Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private, aprobată cu modificări prin Legea nr. 131/2025,
luând în considerare necesitatea corelării prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu prevederile Legii nr. 1/2020, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 65/2023 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2.088, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private,
având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri care să stimuleze interesul persoanelor fizice pentru investiţii pe piaţa de capital şi să crească gradul de educaţie financiară,
luând în considerare faptul că plafonul actual prevăzut pentru aplicarea sistemului TVA la încasare nu mai este adaptat realităţilor economice şi comerciale,
ţinând seama de necesitatea stimulării conformării voluntare a contribuabililor plătitori de impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi a persoanelor fizice, precum şi pentru stimularea plăţii obligaţiilor fiscale de către aceştia,
deoarece lipsa unui cadru legal unitar privind aplicarea stimulentului pentru situaţiile în care se realizează activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, prin credit fiscal, poată să conducă la o limitare şi, respectiv, la diminuarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, având consecinţe imediate asupra menţinerii proiectelor în derulare, precum şi în ceea ce priveşte iniţierea de proiecte noi,
ţinând cont de faptul că nepromovarea măsurilor referitoare la alinierea reglementărilor fiscale privind stimulentele fiscale acordate în cazul contribuţiilor la fonduri de pensii facultative şi/sau ocupaţionale/scheme de pensii facultative şi/sau ocupaţionale, la pensiile aferente unui cont de produse paneuropene de pensii personale (PEPP) sau subcont din România, respectiv instrumentele juridice ale O.C.D.E. ar avea efecte negative în sensul existenţei unei situaţii de inechitate fiscală,
luând în considerare faptul că lipsa stimulării, prin măsuri fiscale, a persoanelor fizice pentru investiţii pe piaţa de capital ar putea periclita obiectivul de creştere a numărului de persoane fizice care investesc pe piaţa de capital din România,
ţinând cont că neadoptarea măsurii de majorare a plafonului prevăzut pentru aplicarea sistemului TVA la încasare ar putea conduce la disfuncţionalităţi semnificative în activitatea economică şi administrativă, cu consecinţe negative asupra mediului de afaceri, precum şi asupra funcţionării corecte a regimului fiscal,
având în vedere faptul că neacordarea unei bonificaţii în cazul impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv în cazul impozitului pe venit ar putea creşte riscul neconformării de către contribuabili la declararea şi plata obligaţiilor fiscale, până la termenul prevăzut de lege,
având în vedere că dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale a României necesită un volum semnificativ de investiţii, care depăşeşte capacitatea de finanţare a sectorului public, în contextul constrângerilor fiscal-bugetare şi al necesităţii menţinerii sustenabilităţii finanţelor publice, se impune instituirea rapidă a unui mecanism funcţional de finanţare a activităţilor de pregătire tehnico-economică şi financiară a proiectelor de investiţii realizate în parteneriat cu mediul privat,
ţinând cont de faptul că existenţa unui cadru legal şi instituţional coerent, armonizat cu bunele practici internaţionale, este condiţie absolut necesară pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii realizate în parteneriat cu mediul privat, este necesară crearea Comitetului interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P), cu atribuţii de coordonator al politicilor publice privind parteneriatul public-privat la nivel naţional, în condiţiile în care entităţi publice au demarat deja proiecte pentru care se testează posibilitatea structurării acestora ca parteneriate public-private sau, după caz, a fost aprobată implementarea sub forma unor parteneriate public-private,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează măsuri de relansare economică a României în acord cu obiectivele guvernamentale privind introducerea de măsuri pentru a sprijini conformarea contribuabililor, stimularea investiţiilor, a exportului şi activităţii economice a contribuabililor, precum şi accelerarea modernizării prin investiţii autohtone şi mobilizarea strategică a capitalului intern către sectoare cu valoare adăugată mare, investiţii cu impact semnificativ în economie, asigurând premisele unei redresări economice reziliente şi sustenabile pe termen lung.
(2) Pentru atingerea scopului menţionat la alin. (1), prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează următoarele categorii de măsuri:
a) crearea cadrului legal pentru acordarea de către Ministerul Finanţelor de măsuri de sprijin investiţiilor cu impact semnificativ în economie, în conformitate cu politicile europene şi naţionale, precum şi pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat cu scopul stimulării investiţiilor care contribuie la atingerea a cel puţin unuia din obiectivele prevăzute la art. 2;
b) crearea cadrului legal care să permită dezvoltarea unor instrumente financiare;
c) extinderea cadrului investiţional aplicabil fondurilor de pensii administrate privat, prin ajustarea limitelor şi condiţiilor aferente investiţiilor private de capital, în vederea unei diversificări prudente a portofoliilor şi a unei utilizări mai eficiente a resurselor financiare administrate în interesul participanţilor;
d) introducerea unui sistem de credit fiscal pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, a unor măsuri de stimulare a investiţiilor cu impact semnificativ în economie;
e) măsuri de stimulare în materia pieţei de capital;
f) îmbunătăţirea condiţiilor de încadrare ca microîntreprindere, pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
g) actualizarea plafonului TVA la încasare în acord cu valoarea reală a operaţiunilor;
h) măsuri de sprijinire a contribuabililor buni-platnici prin recompensarea acestora pentru conformarea voluntară la plată;
i) instituirea unui mecanism de sprijin permanent de tip facilitate de pregătire a proiectelor, destinat finanţării şi coordonării etapelor preliminare ale proiectelor strategice implementate prin parteneriat public-privat, care vizează creşterea gradului de maturitate a proiectelor, reducerea riscurilor de implementare, standardizarea documentaţiilor şi alinierea la bunele practici europene şi internaţionale.
ART. 2
(1) Ministerul Finanţelor adoptă măsuri de sprijin pentru investiţiile cu impact semnificativ în economie, cu respectarea legislaţiei specifice în domeniul ajutorului de stat, în conformitate cu politicile europene şi naţionale.
(2) Investitorii care implementează astfel de proiecte de investiţii cu impact semnificativ în economie pot beneficia de ajutor de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor ad-hoc personalizat în funcţie de nevoile şi formele de sprijin solicitate de către aceştia.
(3) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) ajutor ad-hoc - ajutorul de stat care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutoare;
b) crearea de locuri de muncă - creşterea netă a numărului de salariaţi dintr-o anumită unitate comparativ cu media din ultimele 12 luni, după deducerea din numărul de locuri de muncă create a eventualelor pierderi de locuri de muncă din perioada respectivă, exprimate în unităţi de muncă pe an;
c) inovaţie - un produs, serviciu sau proces nou sau îmbunătăţit sau o combinaţie a acestora, care diferă semnificativ de produsele, serviciile sau procesele anterioare ale întreprinderii şi care a fost pus la dispoziţia potenţialilor utilizatori sub formă de produs sau utilizat de către întreprindere, sub formă de proces;
d) întreprindere - este orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de statutul juridic şi de modul de finanţare, inclusiv entităţile nonprofit. Conform Comunicării Comisiei privind noţiunea de ajutor de stat astfel cum este menţionată la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (2016/C 262/01), se poate considera că mai multe entităţi juridice distincte formează o singură unitate economică în sensul aplicării normelor privind ajutoarele de stat. Această unitate economică este considerată în consecinţă a fi întreprinderea în cauză;
e) întreprindere cu creştere rapidă - întreprindere care înregistrează o rată medie anuală de creştere de minimum 10% a cifrei de afaceri sau a numărului de salariaţi, pe o perioadă de trei ani consecutivi, în conformitate cu metodologia Uniunii Europene/OECD;
f) întreprindere de înaltă tehnologie - întreprindere care desfăşoară activităţi în sectoare clasificate drept „high-technology“ sau „medium-high technology“ conform clasificării Uniunii Europene, respectiv care derulează activităţi de cercetare-dezvoltare cu o intensitate ridicată a cheltuielilor de inovare raportate la cifra de afaceri;
g) investiţie - înseamnă o investiţie în active corporale şi necorporale utilizate în scopul desfăşurării unei activităţi economice;
h) întreprindere nou-înfiinţată - întreprinderea înfiinţată în anul înregistrării cererii de acord pentru finanţare sau întreprinderea care a desfăşurat/nu a desfăşurat activitate economică, dar nu mai mult de 3 ani consecutivi înainte de data înregistrării cererii;
i) locuri de muncă cu personal calificat - locurile de muncă ocupate de persoane care deţin o diplomă emisă de o instituţie de învăţământ sau un certificat de calificare emis de un furnizor autorizat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
j) planul de afaceri - document din care rezultă eficienţa economică a întreprinderii şi viabilitatea investiţiei, vizând cel puţin următoarele aspecte: descrierea afacerii, locaţia realizării investiţiei, prezentarea investiţiei, planul de investiţii şi fundamentarea acestuia, analiza pieţei relevante pe care întreprinderea solicită finanţare, fundamentarea cifrei de afaceri, situaţia financiară actuală şi proiecţii financiare. În document se fundamentează: efectul stimulativ al ajutorului de stat, modul de îndeplinire a indicatorilor cantitativi şi calitativi. Planul de afaceri are anexate documente justificative necesare fundamentării acestuia. Planul de afaceri este elaborat pentru perioada implementării investiţiei şi 5 ani de la data finalizării acesteia;
k) planul de investiţii - document sintetic, prezentat în format tabelar, care cuprinde cheltuielile eligibile şi neeligibile aferente investiţiei iniţiale, cu determinarea valorii totale a investiţiei, precum şi a calendarului realizării investiţiei.
(4) Finanţarea proiectelor de investiţii cu impact semnificativ în economie contribuie la atingerea a cel puţin unuia din următoarele obiective prevăzute de politicile economico-sociale guvernamentale şi europene, astfel:
a) dezvoltarea regională;
b) creşterea competitivităţii întreprinderilor şi realizarea de produse cu deficit comercial;
c) implementarea tehnologiilor avansate şi promovarea inovaţiei sustenabile în sistemul de producţie;
d) utilizarea tehnologiei verzi, asigurarea de activităţi durabile în industrie şi atingerea ţintelor de decarbonarizare;
e) dezvoltarea cercetării industriale şi dezvoltare experimentală, biotehnologii şi tehnologii digitale;
f) sprijinirea sectoarelor de activitate a căror dezvoltare este prioritară, conform documentelor de politică publică ale Guvernului;
g) crearea de locuri de muncă calificate.
(5) Finanţarea şi alte măsuri care asigură un avantaj economic în vederea implementării proiectelor de investiţii cu impact semnificativ în economie, menţionate la alin. (1), se asigură de către Ministerul Finanţelor, prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare ad-hoc, cu respectarea legislaţiei specifice în domeniul ajutorului de stat.
(6) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin investiţie cu impact semnificativ în economie se înţelege acea investiţie care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este realizată în România şi are o valoare a cheltuielilor eligibile de minimum 1 miliard de lei;
b) generează un efect multiplicator în economie prin antrenarea şi a altor investiţii conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii;
c) conduce la îndeplinirea a cel puţin unuia din obiectivele prevăzute la alin. (4).
(7) Întreprinderile care intenţionează să implementeze proiecte de investiţii definite potrivit prevederilor alin. (6) trebuie să prezinte documente care să demonstreze atât capacitatea financiară de a asigura contribuţia proprie necesară implementării acestora, cât şi experienţa relevantă în implementarea proiectelor, fie ca urmare a interesului exprimat direct de către întreprinderile respective, situaţie în care se depun documentele prevăzute la alin. (12), fie ca urmare a unui proces de cerere de exprimare a interesului în implementarea investiţiei, derulat de către Ministerul Finanţelor împreună cu alte ministere.
(8) Întreprinderile nou-înfiinţate care intenţionează să implementeze o investiţie cu impact semnificativ în economie trebuie să deţină capital social subscris şi vărsat în condiţiile legii în valoare de minimum 25 milioane lei, iar întreprinderile în activitate trebuie să aibă o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de activitate de minimum 50 milioane lei şi o valoare totală a activelor corporale şi necorporale de minimum 50 milioane lei.
(9) Investiţia cu impact semnificativ în economie trebuie menţinută pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.
(10) Ministerul Finanţelor poate acorda măsuri de sprijin pentru finanţarea proiectelor de investiţii definite la alin. (6) sub cel puţin una din formele enumerate mai jos:
a) granturi;
b) credit fiscal;
c) garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderea care urmează să realizeze investiţia;
d) bonificaţii de dobândă pentru împrumuturile contractate de întreprinderea care urmează să realizeze investiţia;
e) aport la capital;
f) alte măsuri de sprijin care asigură un avantaj economic.
(11) Măsurile de sprijin financiar prevăzute la alin. (10) se acordă de către Ministerul Finanţelor cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi parcurgerea procedurilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(12) Proiectele de investiţii cu impact semnificativ în economie se evaluează în vederea finanţării de către Ministerul Finanţelor pe baza următoarelor documente depuse de întreprinderea care doreşte să realizeze investiţia depuse la registratura Ministerului Finanţelor:
a) Solicitare de finanţare cu ajutor de stat depusă de întreprindere;
b) Planul de investiţie şi planul de afaceri;
c) Strategia de finanţare a investiţiei, inclusiv pentru componenta de finanţare care este în sarcina întreprinderii;
d) alte documente considerate relevante de întreprindere.
(13) După evaluarea efectuată pe baza documentelor de la alin. (1), în situaţia în care se constată îndeplinirea criteriilor prevăzute de prezentul articol, Ministerul Finanţelor emite un acord de principiu. După emiterea acestuia, Ministerul Finanţelor parcurge procedurile necesare de elaborare a actului normativ de acordare a ajutorului de stat, precum şi procedurile în domeniul ajutorului de stat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(14) După evaluarea efectuată pe baza documentelor de la alin. (1), în situaţia în care se constată neîndeplinirea criteriilor prevăzute de prezentul articol, Ministerul Finanţelor comunică întreprinderii respingerea proiectului.
(15) Modalităţile de acordare a ajutorului de stat/Plata/ Verificarea/Monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor de către întreprinderile beneficiare de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii cu impact semnificativ în economie, inclusiv modalităţile de sancţionare a neîndeplinirii acestora, se stabilesc în actele de instituire a schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor ad-hoc elaborate de Ministerul Finanţelor cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat.
(16) Consiliul Concurenţei acordă asistenţă de specialitate în domeniul ajutorului de stat pentru măsurile de sprijin acordate în temeiul prezentei ordonanţei de urgenţă, în vederea îndeplinirii tuturor obligaţiilor ce rezultă din legislaţia în domeniul ajutorului de stat.
(17) În vederea asigurării transparenţei, toate schemele de ajutor de stat/ajutoarele ad-hoc se publică integral pe pagina web oficială a Ministerului Finanţelor, în termen de maximum 30 de zile de la adoptarea acestora.
(18) În situaţia în care măsura de ajutor priveşte aportul la capital, administrarea participaţiilor statului rezultate se realizează de către ministerul de resort.
ART. 3
(1) În vederea relansării creşterii economice se elaborează scheme de ajutor de stat exceptate de la obligaţia de notificare în conformitate cu legislaţia europeană în domeniul ajutorului de stat, respectiv scheme de minimis, având ca obiectiv stimularea:
a) investiţiilor în clustere de competitivitate şi în unităţi în care se obţin produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare;
b) investiţiilor care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice şi critice, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2024/1.252 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure şi durabile cu materii prime critice şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1.724 şi (UE) 2019/1.020 şi pentru investiţii în producţia de produse finite bazate pe tehnologie „zero net“, şi a componentelor specifice principale ale acestora, în conformitate cu Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată;
c) investiţiilor în sectoarele de activitate pentru cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte;
d) investiţiilor în sectoarele de activitate din industria de apărare pentru consolidarea capacităţilor industriale de promovare a capabilităţilor de apărare;
e) investiţiilor care determină creşterea competitivităţii şi convergenţa regională;
f) investiţiilor realizate de societăţi nou-înfiinţate cu capital majoritar constituit de către persoane fizice cu cetăţenie română, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
g) investiţiilor pentru dezvoltarea turismului românesc;
h) investiţiilor care contribuie la accelerarea inovării în antreprenoriat şi a tranziţiei digitale.
(2) Elaborarea şi iniţierea schemelor de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) se realizează de către:
a) Ministerul Finanţelor, în cazul schemelor de ajutor de stat prevăzute la lit. a), c), e) şi f) pentru care are calitate de furnizor şi administrator;
b) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, în cazul schemei de ajutor de stat prevăzute la lit. b) pentru care are calitatea de administrator al schemei de ajutor de stat, iar în cazul schemelor de ajutor de stat de la lit. g) şi h) la care are calitatea de furnizor şi administrator;
c) Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, în cazul schemei de ajutor de stat prevăzute la lit. d), stabilesc condiţiile şi criteriile de acordare a ajutorului de stat prin hotărâre a Guvernului.
(3) Valoarea minimă a investiţiilor având obiectivele prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) este de:
a) 50 milioane de lei, pentru investiţiile prevăzute lit. a);
b) 75 milioane de lei, pentru investiţiile prevăzute lit. b);
c) 5 milioane de lei şi cea maximă de 50 milioane de lei, pentru investiţiile prevăzute lit. c);
d) 10 milioane de lei, pentru investiţiile prevăzute lit. d);
e) 7 milioane de lei şi cea maximă de 50 de milioane de lei, pentru investiţiile prevăzute lit. e).
(4) Schemele de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) au următoarele forme de acordare a ajutorului de stat:
a) grantul sau creditul fiscal acordat pe o perioadă de 7 ani, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. a);
b) creditul fiscal pe o perioadă de 7 ani, pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. b);
c) grant cumulat cu deduceri de 200% aferente cheltuielilor eligibile cu activele corporale şi necorporale aferente investiţiei care diminuează baza impozabilă pentru calculul impozitului pe profit în limita intensităţii maxim admise, inclusiv bonificaţiile intensităţii ajutorului de ajutor de stat permise de legislaţia europeană în domeniu pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. c) are ca formă;
d) grant pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. d) sub formă de;
e) garanţie în numele şi contul statului şi subvenţie de dobândă aferente creditelor contractate pentru realizarea de investiţii, acordate de Banca de Investiţii şi Dezvoltare în nume şi cont stat în condiţiile art. IV pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. e);
f) grant acordat de către Banca de Investiţii şi Dezvoltare în condiţiile art. IV prin modificarea Schemei de ajutor de minimis sub formă de garanţii pentru credite de investiţii şi capital de lucru destinată IMM-urilor, inclusiv profesii liberale, implementată de Banca de Investiţii şi Dezvoltare pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. f).
(5) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, creditul fiscal reprezintă o sumă fixă calculată printr-un algoritm stabilit prin prevederile schemelor de ajutor de stat care diminuează cuantumul impozitului pe profit datorat, aferent anilor fiscali din perioada prevăzută la alin. (4), dacă întreprinderea beneficiară de ajutor de stat îndeplineşte condiţiile prevăzute de schemele de ajutor de stat. Creditul fiscal se acordă începând cu trimestrul următor punerii în funcţiune a investiţiei finanţate cu ajutor de stat. În situaţia în care în primii doi ani după punerea în funcţiune a investiţiei întreprinderea beneficiară înregistrează pierdere fiscală, perioada de acordare a creditului fiscal se prelungeşte cu maximum doi ani.
(6) Intensităţile ajutorului de stat sunt cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 311/2022, cu modificările şi completările ulterioare, privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în perioada 2022-2027 pentru investiţii iniţiale, sau de regulamentele europene care stau la baza elaborării schemelor de ajutor de stat.
(7) Emiterea acordurilor de finanţare în baza schemelor de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se realizează în perioada 2026-2032, pentru schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) lit. d), 2026-2028, pentru schema de ajutor de minimis prevăzută la alin. (1) lit. f) în perioada 2026-2029, iar pentru schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) lit. e) în perioada 2027-2032.
(8) Bugetele schemelor de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) 1,05 miliarde euro pentru fiecare din schemele de ajutor de stat prevăzute la lit. a) şi b) şi c);
b) 200 de milioane de euro pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. d);
c) 500 de milioane de euro pentru schema de ajutor de stat prevăzută la lit. e);
d) 100 milioane de euro pentru schema de ajutor de minimis prevăzută la lit. f).
(9) Bugetele schemelor de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) lit. g) şi h) se stabilesc prin hotărârile de guvern de aprobare a acestor scheme de ajutor de stat.
(10) Costurile eligibile prevăzute în schemele de ajutor de stat sunt costurile fără TVA aferente realizării şi/sau achiziţionării, după caz, de active corporale şi necorporale sau alte costuri eligibile în conformitate cu legislaţia europeană relevantă în domeniul ajutorului de stat.
(11) Principalele condiţii de eligibilitate care trebuie îndeplinite de solicitanţi pentru obţinerea ajutorului de stat se referă la realizarea unei investiţii cu o valoare cel puţin egală cu valoarea menţionată la alin. (2), în funcţie de schema de ajutor de stat selectată, demonstrarea eficienţei economice şi a viabilităţii pe perioada implementării investiţiei şi menţinerea investiţiilor pe perioada prevăzută de reglementările europene în domeniul ajutorului de stat.
(12) Ordinea analizării cererilor de acord pentru finanţare pentru schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) lit. a) se stabileşte pe baza unei grile de punctaj, iar pentru schemele de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) analizarea cererilor de acord se efectuează în ordine cronologică.
(13) Activele corporale care beneficiază de prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi care funcţionează în noua capacitate de producţie se exclud din investiţia eligibilă pentru ajutor de stat.
(14) Schemele de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. 4
(1) În vederea atenuării constrângerilor de finanţare întâmpinate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, de operatorii regionali sau locali de servicii publice şi alte entităţi publice, precum şi de întreprinderile din sectorul privat se autorizează Banca de Investiţii şi Dezvoltare - S.A. (BID):
a) să implementeze scheme de finanţare şi garantare, în numele şi contul statului, atât în condiţii de piaţă, cât şi care implică măsuri de natura ajutorului de stat, în baza unui cadru de administrare generală a acestor operaţiuni, aprobat prin hotărâre a Guvernului şi în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) să participe în şi/sau să înfiinţeze vehicule investiţionale şi fonduri de investiţii, în nume şi cont stat, care să ofere instrumente de tip participaţii la capital şi alte instrumente financiare, împreună cu instituţii financiare internaţionale, instituţii financiare şi investitori, destinate, în principal, susţinerii proiectelor de investiţii, activităţilor inovatoare ale întreprinderilor cu creştere rapidă şi de înaltă tehnologie.
(2) Modalitatea şi condiţiile privind participarea BID şi instrumentele acordate de către BID în conformitate cu alin. (1), precum şi sectoarele vizate şi beneficiarii eligibili, identificaţi în baza unor analize specifice care să reflecte necesitatea intervenţiei statului, sunt prevăzute în mandatele specifice acordate BID, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(3) Sursa de finanţare a instrumentelor financiare prevăzute la alin. (1) va fi asigurată de la bugetul de stat, fonduri europene nerambursabile şi/sau venituri din activitatea de privatizare, prin alocarea fondurilor necesare către BID.
(4) Pentru scopul menţionat la alin. (1) lit. b), Ministerul Finanţelor şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare - S.A. pot contracta asistenţă tehnică de la instituţii financiare internaţionale, având ca sursă de plată fie bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor - Acţiuni generale, fie bugetul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare - S.A., în funcţie de beneficiarul asistenţei tehnice.
(5) Statul poate dobândi participaţii în capitalul social al întreprinderilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (8) fie direct, prin intermediul Ministerul Finanţelor, fie prin intermediul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare - S.A., care acţionează în cadrul activităţii desfăşurate în nume şi cont stat, fără ca nicio participaţie individuală, aparţinând statului, prin Ministerul Finanţelor, sau Băncii de Investiţii şi Dezvoltare - S.A., să depăşească 20% din capitalul social subscris şi vărsat.
(6) Pentru anul 2026 se autorizează Ministerul Finanţelor să transfere din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor - Acţiuni generale, suma de 1 miliard de lei la dispoziţia BID, în scopul implementării instrumentelor menţionate la alin. (1) lit. a), iar pentru anii următori alocările de sume se vor stabili prin mandatele aprobate în condiţiile alin. (2). În funcţie de gradul de implementare a instrumentelor financiare prevăzute la alin. (1) lit. a), propuse prin mandatele specifice aprobate potrivit prevederilor alin. (2), se pot efectua redistribuiri de fonduri între aceste mandate prin hotărâre a Guvernului.
(7) Evidenţierea în bugetul general consolidat a operaţiunilor desfăşurate de Banca de Investiţii şi Dezvoltare - S.A., în numele şi contul statului, atât în faza de programare, cât şi în cea de execuţie, inclusiv termenele şi formularele care se raportează în acest scop de către Banca de Investiţii şi Dezvoltare - S.A., se reglementează prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.
ART. 5
La articolul 25 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Litera h^3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"h^3) investiţii private de capital sub forma acţiunilor la societăţi din România, din state ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sau sub forma titlurilor de participare la fondurile de investiţii private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 1% din valoarea totală a activelor fondului de pensii; acest procent poate fi majorat până la 5% în situaţia în care statul român deţine acţiuni sau participaţii în cadrul acestor entităţi şi/sau fondurile de investiţii private de capital în care se investeşte sunt finanţate din fonduri alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă;"
2. După litera h^3) se introduce o nouă literă, lit. h^4), cu următorul cuprins:
"h^4) investiţii private de capital sub forma acţiunilor la societăţi din România, din state ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sau sub forma titlurilor de participare la fondurile de investiţii private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii, în situaţia în care statul român sau Banca de Investiţii şi Dezvoltare - S.A. deţin direct sau indirect acţiuni sau participaţii în cadrul acestor entităţi;"
ART. 6
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 18^1, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) În sensul prezentului articol, pentru efectuarea comparaţiei între impozitul pe profit şi impozitul minim pe cifra de afaceri potrivit dispoziţiilor alin. (1), impozitul pe profit trimestrial/anual reprezintă impozitul pe profit înainte de scăderea sumelor potrivit legii, ajustat astfel: din acest impozit pe profit se scad sumele reprezentând sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legilor speciale, după caz, şi nu se scad sumele reprezentând creditul fiscal extern, impozitul pe profit scutit potrivit dispoziţiilor art. 22, impozitul pe profit scutit potrivit Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi suma aferentă creditului fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare care se scade din impozitul pe profit în anul de calcul, după caz."
2. După articolul 20 se introduce un nou articol, art. 20^1, cu următorul cuprins:
"ART. 20^1
Credit fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
(1) Pentru determinarea impozitului pe profit/impozitului minim pe cifra de afaceri, contribuabilii aplică stimulentul fiscal prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. a) sau creditul fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare prevăzut de prezentul articol.
(2) Creditul fiscal reprezintă suma determinată prin aplicarea procentului de 10% la valoarea cheltuielilor eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, potrivit prevederilor art. 20, înregistrate de contribuabil în perioada fiscală pentru care se efectuează calculul impozitului pe profit sau al impozitului minim pe cifra de afaceri.
(3) Creditul fiscal determinat potrivit prevederilor alin. (2) se scade anual din impozitul pe profit/impozitul minim pe cifra de afaceri datorat şi se înregistrează în registrul de evidenţă fiscală al contribuabilului. În cazul în care creditul fiscal este scăzut parţial din impozitul pe profit anual/impozitul minim pe cifra de afaceri anual, diferenţa se compensează sau se restituie în condiţiile prevăzute la alin. (4) şi (5).
(4) Creditul fiscal, care se compensează sau se restituie, se stabileşte la sfârşitul anului fiscal/anului fiscal modificat în care acesta este determinat. Pentru calculul diferenţei care se compensează/restituie potrivit alin. (3) se au în vedere următoarele:
a) impozitul pe profit anual reprezintă impozitul pe profit anual după scăderea, în ordinea prevăzută de prezenta literă, a sumelor reprezentând: credit fiscal extern, impozit pe profit scutit potrivit prevederilor art. 22, impozit pe profit scutit potrivit Legii nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit potrivit legilor speciale, după caz;
b) impozitul minim pe cifra de afaceri anual reprezintă impozitul minim pe cifra de afaceri anual rezultat după scăderea, în ordinea prevăzută de prezenta literă, a sumelor reprezentând: credit fiscal extern şi sponsorizare/mecenat. În cazul grupului fiscal, impozitul minim pe cifra de afaceri anual reprezintă impozitul minim pe cifra de afaceri anual rezultat după scăderea sumelor reprezentând creditul fiscal extern, sponsorizare/ mecenat, precum şi a valorii rezultate prin aplicarea cotei de 16% asupra deducerii suplimentare pentru cercetare-dezvoltare, după caz, dacă un membru al grupului a optat pentru aplicarea prevederilor art. 18^1 alin. (11^1).
(5) Diferenţa de credit fiscal prevăzută la alin. (3) şi (4) reprezintă creanţă fiscală a contribuabilului şi poate fi utilizată, în următorii 4 ani fiscali/ani fiscali modificaţi, consecutivi, pentru stingerea, prin compensare, a obligaţiilor fiscale restante reprezentând impozit pe profit/impozit minim pe cifra de afaceri sau alte taxe, impozite şi contribuţii, cu excepţia impozitului suplimentar sau a impozitului suplimentar naţional reglementat de prevederile Legii nr. 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni, cu modificările şi completările ulterioare, şi a obligaţiilor fiscale cu reţinere la sursă stabilite prin declaraţii fiscale depuse de contribuabil sau prin restituire, în condiţiile prevăzute de prevederile art. 167 şi 168 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul contribuabililor de a cere restituirea diferenţei de credit fiscal prevăzută la alin. (3) şi (4) este supus termenului special de prescripţie de 4 ani prevăzut la alin. (5).
(7) Termenul special de prescripţie de 4 ani prevăzut la alin. (5) începe să curgă din prima zi a anului fiscal/anului fiscal modificat, următor celui pentru care se determină creditul fiscal potrivit prezentului articol.
(8) Prevederile art. 20 alin. (1) lit. b) se aplică şi în situaţia în care contribuabilul optează pentru aplicarea creditului fiscal potrivit prezentului articol.
(9) Prevederile art. 20 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.
(10) În cazul grupului fiscal se au în vedere şi următoarele reguli:
a) membrul grupului fiscal care optează pentru aplicarea prevederilor prezentului articol determină şi comunică persoanei juridice responsabile valoarea reprezentând creditul fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, în funcţie de situaţia individuală;
b) persoana juridică responsabilă însumează valorile reprezentând creditul fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare transmise de membrii grupului fiscal şi aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (3)-(7).
(11) Procedura de compensare/restituire a diferenţei de credit fiscal, precum şi modelul formularului se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală."
3. La articolul 22, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(9) Contribuabilii care aplică prevederile alin. (1) nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată/superaccelerată, potrivit art. 28 alin. (5) lit. b) şi alin. (8^1), pentru activele respective. Prin excepţie de la aceste prevederi, în cazul în care scutirea de impozit se aplică în anul 2026 pentru subgrupa 2.1 - Echipamente tehnologice, respectiv maşini, unelte şi instalaţii de lucru, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilii pot opta pentru amortizarea accelerată potrivit prevederilor art. 28 alin. (5) lit. b). Pentru contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5), excepţia prevăzută în cadrul prezentului alineat se aplică pentru anul fiscal modificat care începe în anul 2026. În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 16 alin. (5), se aplică şi următoarele reguli:
a) în cazul contribuabililor care optează pentru modificarea anului calendaristic şi primul an fiscal modificat începe în anul 2026, excepţia prevăzută în cadrul prezentului alineat se aplică pentru perioada corespunzătoare anului modificat care începe în anul 2026 care nu cuprinde perioada din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zile a anului fiscal modificat pentru care contribuabilul a optat;
b) în cazul contribuabililor care optează ca anul fiscal modificat să redevină an fiscal calendaristic şi ultimul an fiscal modificat se încheie în anul 2026, excepţia prevăzută în cadrul prezentului alineat se aplică pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026, inclusiv."
4. La articolul 23, după litera p) se introduc două noi litere, lit. r) şi s), cu următorul cuprins:
"r) veniturile reprezentând diferenţa de credit fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare care se compensează sau se restituie în conformitate cu prevederile art. 20^1;
s) veniturile reprezentând bonificaţia acordată de către organul fiscal."
5. La articolul 25, după alineatul (13) se introduc două noi alineate, alin. (14) şi (15), cu următorul cuprins:
"(14) Pentru cheltuielile aferente procesului de admitere/ menţinere la tranzacţionare a acţiunilor pe o piaţă reglementată şi/sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare, din România sau dintr-un stat cu care România are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii, se aplică un stimulent fiscal constând în deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor aferente procesului de admitere la tranzacţionare, precum şi a cheltuielilor de menţinere la tranzacţionare înregistrate în primul an fiscal/an fiscal modificat ulterior celui de admitere la tranzacţionare.
(15) Cheltuielile aferente procesului de admitere/menţinere la tranzacţionare a acţiunilor, luate în calcul pentru aplicarea deducerilor suplimentare prevăzute la alin. (14), sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanţelor."
6. La articolul 26, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (9^1), cu următorul cuprins:
"(9^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), contribuabilii care înregistrează rezerve fiscale constituite potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026 nu le pot utiliza pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire sau pentru acoperirea pierderilor, o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor celui pentru care se constituie acestea. În cazul în care această condiţie nu este respectată, sumele respective se impozitează integral, ca elemente similare veniturilor, în perioada fiscală în care sunt utilizate. După perioada de 5 ani, în cazul rezervelor utilizate pentru distribuire, potrivit legii, 50% din valoarea acestora se impozitează ca elemente similare veniturilor în perioada fiscală în care sunt utilizate. În cazul rezervelor utilizate, după perioada de 5 ani, pentru majorarea capitalului social şi/sau pentru acoperirea pierderilor, valoarea acestora nu reprezintă elemente similare veniturilor şi nu se impozitează. Prevederile acestui alineat se aplică şi pentru rezervele existente în evidenţa contabilă la data de 31 decembrie 2025, respectiv în ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026. Sumele reprezentând utilizarea rezervelor, potrivit legii, se impozitează, potrivit prevederilor prezentului alineat, în ordinea înregistrării acestora. Pentru stabilirea ordinii înregistrării, rezervele existente în evidenţa contabilă la data de 31 decembrie 2025, respectiv în ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026, se consideră înregistrate la data de 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026. În situaţia în care rezervele fiscale respective sunt menţinute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal al lichidării."
7. La articolul 28 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"b) la data intrării în patrimoniul contribuabilului, are o valoare fiscală egală sau mai mare decât suma de 5.000 lei; această limită se actualizată anual, în funcţie de indicele de inflaţie, prin hotărâre a Guvernului;"
8. La articolul 28, după alineatul (8) se introduc trei noi alineate, alin. (8^1)-(8^3), cu următorul cuprins:
"(8^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (5) şi (8), pentru activele noi, achiziţionate/produse şi puse în funcţiune, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026 inclusiv, respectiv în anul fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz, din subgrupa 2.1 - Echipamente tehnologice, respectiv maşini, unelte şi instalaţii de lucru şi/sau subgrupa 2.4 - «Animale şi plantaţii» se poate aplica o metodă de amortizare superaccelerată potrivit căreia amortizarea se calculează după cum urmează:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 65% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a activului;
b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a activului la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
(8^2) În cazul imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia de active prevăzute la alin. (8^1), începute până la data de 31 decembrie 2025 inclusiv/până în ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026 inclusiv, prevederile alin. (8^1) se aplică doar pentru valoarea imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia activelor puse în funcţiune în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026 inclusiv, respectiv în anul fiscal modificat care începe în anul 2026.
(8^3) În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 16 alin. (5) se aplică următoarele reguli:
a) în cazul contribuabililor care optează pentru modificarea anului calendaristic şi primul an fiscal modificat începe în anul 2026, prevederile alin. (8^1) se aplică pentru activele noi, achiziţionate/produse şi puse în funcţiune, în perioada corespunzătoare anului modificat care începe în anul 2026 care nu cuprinde perioada din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zile a anului fiscal modificat, iar prevederile alin. (8^2) se aplică în mod corespunzător celor referitoare la anul fiscal modificat, pentru investiţiile în curs începute până în ziua anterioară primei zile a anului fiscal modificat pentru care contribuabilul a optat, şi care începe în anul 2026, inclusiv, şi puse în funcţiune în perioada cuprinsă între prima şi ultima zi a anului fiscal modificat pentru care contribuabilul a optat şi care începe în anul 2026;
b) în cazul contribuabililor care optează ca anul fiscal modificat să redevină an fiscal calendaristic şi ultimul an fiscal modificat se încheie în anul 2026, prevederile alin. (8^1) se aplică pentru activele noi, achiziţionate/produse şi puse în funcţiune, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026 inclusiv, iar prevederile alin. (8^2) se aplică în mod corespunzător celor referitoare la anul fiscal calendaristic, pentru investiţiile în curs începute până la data de 31 decembrie 2025 inclusiv şi puse în funcţiune în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026 inclusiv."
9. La articolul 28, alineatul (25) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(25) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică la calculul rezultatului fiscal, cu excepţia prevederilor art. 8 din aceeaşi lege."
10. La articolul 41 alineatul (5), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) persoanele juridice române prevăzute la art. 15 au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, anual, până la termenele prevăzute la art. 42;
b) contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe profit anual, până la termenele prevăzute la art. 42;"
11. La articolul 41, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alin. (10^1), cu următorul cuprins:
"(10^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), plata anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată. Aceasta se declară şi se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I."
12. La articolul 42, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală privind impozitul pe profit până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art. 41 alin. (16) şi (17) care depun declaraţia anuală privind impozitul pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.
(2) Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) au obligaţia să depună o declaraţie anuală privind impozitul pe profit şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a şasea luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art. 41 alin. (16) şi (17) care depun declaraţia anuală privind impozitul pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate."
13. La articolul 42^9, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Persoana juridică responsabilă este obligată să depună o declaraţie anuală consolidată privind impozitul pe profit în care raportează rezultatele întregului grup fiscal şi este responsabilă pentru plata impozitului pe profit calculat pentru întregul grup fiscal. Declaraţia anuală privind impozitul pe profit se depune la organul fiscal competent, împreună cu declaraţia anuală privind impozitul pe profit a fiecărui membru, până la termenul prevăzut la art. 41 şi 42, după caz."
14. La articolul 45, după alineatul (21^2) se introduc două noi alineate, alin. (21^3) şi (21^4), cu următorul cuprins:
"(21^3) În aplicarea prevederilor art. 28 alin. (2) lit. b), valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe cu valoarea fiscală de intrare cuprinsă între 2.500 lei şi 5.000 lei, existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026, se recuperează pe durata normală de utilizare rămasă.
(21^4) Prevederile art. 42 alin. (1) şi (2) şi art. 42^9 alin. (4) se aplică începând cu declaraţia anuală privind impozitul pe profit aferentă anului 2026/anului fiscal modificat care începe în anul 2026."
15. La articolul 47 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;"
16. La articolul 47, partea introductivă a alineatului (1^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1^1) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c) limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, iar veniturile care se iau în calcul sunt cele care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile/veniturile menţionate la lit. d), după caz. În sensul prezentului titlu, persoana juridică română este legată cu o altă persoană dacă există oricare dintre următoarele raporturi:"
17. La articolul 48, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1). Pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii în anul fiscal 2026, condiţia prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. i) se consideră îndeplinită dacă situaţiile financiare anuale sunt depuse până la data de 31 martie 2026 inclusiv."
18. La articolul 48, alineatele (3) şi (3^1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiţiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d) şi h) sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerţului, iar cea prevăzută la lit. g) în termen de 90 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective. În cazul în care, în acest termen, nu se îndeplineşte condiţia de la art. 47 alin. (1) lit. g), microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care expiră perioada de 90 de zile.
(3^1) În sensul prezentului titlu, în cazul în care raportul de muncă este suspendat, potrivit legii, condiţia prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) se consideră îndeplinită dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 de zile şi situaţia este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv. În caz contrar sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 52 alin. (3)."
19. La articolul 48, după alineatul (3^2) se introduce un nou alineat, alin. (3^3), cu următorul cuprins:
"(3^3) În sensul prezentului titlu, prin excepţie de la prevederile alin. (3^1), condiţia referitoare la deţinerea unui salariat se consideră îndeplinită dacă salariatul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, potrivit legii, cu condiţia ca perioada cumulată a concediului pentru incapacitate temporară de muncă, pe întreg anul fiscal, să nu depăşească 30 de zile. În caz contrar sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 52 alin. (3)."
20. La articolul 52, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită."
21. La articolul 52, alineatele (2), (3) şi (5^1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu a depus în termen situaţiile financiare anuale pentru exerciţiul financiar precedent anului fiscal respectiv, dacă avea această obligaţie potrivit legii, microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită această condiţie.
(3) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă. Pentru o microîntreprindere cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, condiţia prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) se consideră îndeplinită dacă, în termen de 30 de zile de la încetarea raportului de muncă, este angajat un nou salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni. În cazul în care, în acest termen nu se angajează un nou salariat, microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.
..................................................................................................
(5^1) În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului fiscal, se găseşte în situaţia prevăzută la art. 47 alin. (1^1), suplimentar faţă de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 100.000 euro, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în calcul veniturile realizate de microîntreprindere, potrivit prevederilor art. 54 alin. (1), însumate cu veniturile care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile/veniturile menţionate la art. 47 alin. (1^1) lit. d), după caz, ale persoanelor cu care microîntreprinderea este legată."
22. La articolul 53 alineatul (1), litera e^1) se abrogă.
23. La articolul 53 alineatul (1), după litera o) se introduce o nouă literă, lit. p), cu următorul cuprins:
"p) veniturile reprezentând bonificaţia acordată de către organul fiscal;"
24. La articolul 54, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) şi la art. 52 alin. (1) se iau în calcul veniturile care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Pentru aplicarea prevederilor art. 52 alin. (1), la calculul cifrei de afaceri se adaugă şi veniturile din transferul mijloacelor fixe/terenurilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, în situaţia în care microîntreprinderea transferă, în cursul anului fiscal, mai mult de un activ din oricare subgrupă, astfel cum sunt prevăzute în Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului, respectiv mai mult de un teren."
25. La articolul 62, litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"k) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces pentru personalul participant, potrivit legii, la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces, survenite în timpul sau din cauza serviciului, personalului încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, din fonduri de pensii facultative, din fonduri de pensii ocupaţionale, pensiile aferente produselor paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) şi cele finanţate de la bugetul de stat;"
26. La articolul 68 alineatul (5), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"g) contribuţiile la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la schemele de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;"
27. La articolul 68 alineatul (5), după litera g) se introduc două noi litere, lit. g^1) şi g^2), cu următorul cuprins:
"g^1) contribuţiile la fonduri de pensii ocupaţionale potrivit Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la schemele de pensii ocupaţionale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaţionale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
g^2) contribuţiile la produsele paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană."
28. La articolul 68 alineatul (5), după litera r) se introduce o nouă literă, lit. s), cu următorul cuprins:
"s) sumele plătite în scopul personal al contribuabilului, pentru dobândirea de acţiuni, obligaţiuni şi/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacţionabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislaţiei în materie, prin intermediul entităţilor prevăzute la art. 96^1 alin. (1), indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană, fără a include costurile aferente tranzacţiei. Deducerea sumelor se realizează pe baza documentelor justificative emise de către entităţile prevăzute la art. 96^1 alin. (1), indiferent de numărul acestora. Documentul justificativ cuprinde cel puţin următoarele elemente: datele de identificare ale persoanei fizice, data decontării tranzacţiei, acţiunile, obligaţiunile şi/sau titlurile de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacţionabile (Exchange Traded Fund - ETF), definite potrivit legislaţiei în materie, dobândite şi valoarea acestora, precum şi faptul că emitentul documentului justificativ este entitate prevăzută la art. 96^1 alin. (1)."
29. La articolul 76 alineatul (4^1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;"
30. La articolul 76 alineatul (4^1), după litera e) se introduce o nouă literă, lit. e^1), cu următorul cuprins:
"e^1) contribuţiile la un fond de pensii ocupaţional potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii ocupaţionale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaţionale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;"
31. La articolul 76, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(9) Sumele reprezentând contribuţiile la un fond de pensii facultative, după caz, contribuţii la un fond de pensii ocupaţionale suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în condiţiile alin. (4^1) lit. e) şi e^1), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative."
32. La articolul 78 alineatul (2) litera a), punctul (iii) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(iii) contribuţiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;"
33. La articolul 78 alineatul (2) litera a), după punctul (iii) se introduc două noi puncte, pct. (iii^1) şi (iii^2), cu următorul cuprins:
"(iii^1) contribuţiile la fondurile de pensii ocupaţionale potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările şi completările ulterioare şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii ocupaţionale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaţionale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
(iii^2) contribuţiile la produsele paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;"
34. La articolul 78 alineatul (2) litera a), după punctul (v) se introduce un nou punct, pct. (vi), cu următorul cuprins:
"(vi) sumele suportate de angajaţi pentru dobândirea de acţiuni, obligaţiuni şi/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacţionabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislaţiei în materie, prin intermediul entităţilor prevăzute la art. 96^1 alin. (1), astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără a include costurile aferente tranzacţiei.
Sumele se deduc din veniturile lunii în care s-a efectuat decontarea tranzacţiei, pe baza documentelor justificative emise de către entităţile prevăzute la art. 96^1 alin. (1), indiferent de numărul acestora.
Documentul justificativ cuprinde cel puţin următoarele elemente: datele de identificare ale persoanei fizice, data decontării tranzacţiei, acţiunile, obligaţiunile şi/sau titlurile de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacţionabile (Exchange Traded Fund - ETF), definite potrivit legislaţiei în materie, dobândite şi valoarea acestora, precum şi faptul că emitentul documentului justificativ este entitate prevăzută la art. 96^1 alin. (1).
Pentru verificarea încadrării în plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Naţională a României, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.
În cazul unui angajat care se mută în cursul anului la un alt angajator unde obţine venituri din salarii la funcţia de bază, verificarea încadrării în plafonul anual a sumelor, suportate de angajaţi, pentru dobândirea de acţiuni, obligaţiuni şi/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacţionabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislaţiei în materie, prin intermediul entităţilor prevăzute la art. 96^1 alin. (1), pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării."
35. La articolul 125 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) fondurilor de pensii administrate privat, fondurilor de pensii facultative şi fondurile de pensii ocupaţionale constituite conform prevederilor legislaţiei specifice în materie;"
36. La articolul 142 litera aa^1), punctul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"5. contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;"
37. La articolul 142, litera aa^1), după punctul 5 se introduce un nou punct, pct. 5^1, cu următorul cuprins:
"5^1. contribuţiile la un fond de pensii ocupaţional potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările şi completările ulterioare şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii ocupaţionale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaţionale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;"
38. La articolul 282, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi alin. (2) lit. a), exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în continuare persoane care aplică sistemul TVA la încasare. Plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este de:
a) 5.000.000 lei, în perioada 1 martie-31 decembrie 2026;
b) 5.500.000 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2027."
39. La articolul 282, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:
"(3^1) Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:
a) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au sediul activităţii economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depăşit plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare prevăzut pentru anul respectiv. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri este inferioară plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare prevăzut pentru anul respectiv şi care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care persoana impozabilă şi-a exercitat opţiunea, cu condiţia ca la data exercitării opţiunii să nu fi depăşit plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului prevăzut la alin. (3) este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite de TVA, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 275 şi 278, realizate în cursul anului calendaristic;
b) persoanele impozabile, care au sediul activităţii economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului şi care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare fie începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, fie ulterior în cursul anului înregistrării în scopuri de TVA. Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA aplică sistemul TVA la încasare începând cu această dată. Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare ulterior, în cursul anului înregistrării în scopuri de TVA, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care şi-a exercitat opţiunea, cu condiţia ca la data exercitării opţiunii să nu fi depăşit plafonul prevăzut la alin. (3)."
40. La articolul 282 alineatul (4), literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"c) persoanele impozabile care în anul precedent au depăşit plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare prevăzut pentru anul respectiv;
d) persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului şi care au depăşit în anul precedent plafonul prevăzut pentru aplicarea sistemului TVA la încasare în anul respectiv sau au depăşit în anul calendaristic în curs plafonul prevăzut la alin. (3), calculat în funcţie de operaţiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA conform art. 316."
41. La articolul 282, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este obligată să aplice sistemul respectiv cel puţin până la sfârşitul anului calendaristic în care a optat pentru aplicarea sistemului, cu excepţia situaţiei în care în cursul aceluiaşi an cifra de afaceri depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (3), caz în care sistemul se aplică până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depăşit. Dacă în primul an de aplicare a sistemului TVA la încasare persoana impozabilă nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (3), poate aplica sistemul TVA la încasare până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul calculat pentru fiecare an calendaristic în parte a fost depăşit pe parcursul unui an calendaristic. Orice persoană impozabilă care a optat pentru aplicarea sistemului TVA la încasare şi care nu depăşeşte în cursul unui an plafonul prevăzut la alin. (3) poate renunţa la aplicarea sistemului respectiv oricând în cursul anului, prin depunerea unei notificări la organul fiscal competent între datele de 1 şi 20 ale lunii, cu excepţia primului an în care a optat pentru aplicarea sistemului. Radierea persoanei respective din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se realizează de organele fiscale competente începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea."
42. La articolul 324, alineatul (12) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(12) Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3^1) lit. a), care optează să aplice sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 282 alin. (3)-(8), trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 20 inclusiv a lunii anterioare începerii perioadei fiscale din care va aplica sistemul TVA la încasare, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3^1) lit. a) nu depăşeşte în anul calendaristic precedent plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare prevăzut pentru anul respectiv şi nu depăşeşte în anul calendaristic în curs plafonul prevăzut la art. 282 alin. (3), până la data depunerii notificării, şi că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Se consideră că persoana impozabilă a optat în mod tacit pentru continuarea aplicării sistemului TVA la încasare, neavând obligaţia să depună notificarea, dacă în anul precedent a aplicat sistemul TVA la încasare şi cifra sa de afaceri nu a depăşit plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare prevăzut pentru anul respectiv. Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3^1) lit. b), care optează să aplice sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 282 alin. (3)-(8), începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, trebuie să depună la organele fiscale competente o notificare din care să rezulte că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare din momentul înregistrării sale în scopuri de TVA conform art. 316. Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3^1) lit. b) care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare ulterior înregistrării în scopuri de TVA, în cursul anului înregistrării, trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 20 inclusiv a lunii anterioare începerii perioadei fiscale din care va aplica sistemul TVA la încasare, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3^1) lit. a) nu depăşeşte plafonul prevăzut la art. 282 alin. (3) în anul calendaristic în curs, până la data depunerii notificării, şi că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare."
43. La articolul 324 alineatul (14), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(14) Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare şi care depăşeşte în cursul anului calendaristic curent plafonul prevăzut la art. 282 alin. (3) are obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la data de 20 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care a depăşit plafonul, o notificare din care să rezulte cifra de afaceri realizată, determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3^1) lit. a), în vederea schimbării sistemului aplicat potrivit prevederilor art. 282 alin. (5). În situaţia în care persoana impozabilă care depăşeşte plafonul nu depune notificarea, aceasta va fi radiată din oficiu de organele fiscale competente, începând cu data înscrisă în decizia de radiere, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare prevăzut la alin. (16). În perioada cuprinsă între data la care persoana impozabilă avea obligaţia de a nu mai aplica sistemul TVA la încasare şi data radierii din oficiu de către organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare:"
44. La articolul 324, alineatul (16) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(16) A.N.A.F. organizează Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare conform art. 282 alin. (3)-(8). Registrul este public şi se afişează pe site-ul A.N.A.F. Înscrierea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare se face de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele impozabile potrivit alin. (12), până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea sau, în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic, prevăzute la art. 282 alin. (3^1) lit. b), care optează să aplice sistemul TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, de la data înregistrării acestora în scopuri de TVA. Nu sunt înscrise în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare persoanele impozabile care nu depun notificarea în termenul prevăzut la alin. (12). Radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare se face de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele impozabile potrivit alin. (14), până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea sau din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. (14). În cazul înregistrării persoanei impozabile în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, în situaţia în care data publicării în registru este ulterioară datei de la care persoana impozabilă aplică sistemul TVA la încasare, beneficiarii îşi exercită dreptul de deducere în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2), începând cu data publicării în registru."
ART. 7
Acordarea unei bonificaţii în cazul impozitului pe profit şi impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
(1) Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut la art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor“ din aceeaşi lege, beneficiază de o bonificaţie de 3% din impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz. În cazul grupului fiscal, bonificaţia se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă.
(2) Organul fiscal central constată din oficiu îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea bonificaţiilor prevăzute la alin. (1) prin emiterea unei decizii, astfel:
a) în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, după expirarea termenului de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit anual, potrivit legii, aferentă anului fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz;
b) în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, după expirarea termenului de depunere a declaraţiei privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferentă trimestrului IV al anului fiscal 2025, potrivit legii.
(3) Bonificaţia se acordă de către organul fiscal cu respectarea următoarelor condiţii de către contribuabil:
a) are depuse toate declaraţiile conform vectorului fiscal;
b) sunt stinse integral şi la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz;
c) nu înregistrează nicio altă obligaţie fiscală/bugetară restantă la termenul legal pentru depunerea declaraţiilor prin care se declară impozitul pe profit anual aferent anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, respectiv prin care se declară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2025, potrivit legii.
(4) Pentru calculul bonificaţiei prevăzute la alin. (1) se au în vedere următoarele:
a) în situaţia în care contribuabilul redirecţionează sume din impozitul pe profit anual, potrivit legii, acestea nu sunt luate în calcul la stabilirea bonificaţiei;
b) pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, procentul aferent bonificaţiei se aplică la impozitul datorat pe întregul an fiscal determinat prin însumarea impozitelor pe veniturile microîntreprinderilor datorate trimestrial, potrivit legii;
c) în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit în anul 2025, procentul aferent bonificaţiei se aplică atât la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, cât şi la impozitul pe profit anual, impozite determinate potrivit prevederilor lit. a), respectiv ale lit. b).
(5) Pentru acordarea bonificaţiei prevăzute la alin. (1), organul fiscal central întocmeşte un referat prin care se aprobă această facilitate pentru contribuabilii persoane juridice care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) pe baza unei liste editate automat din aplicaţia informatică.
(6) În cazul în care, ulterior emiterii deciziei de acordare a bonificaţiei, se depun declaraţii rectificative pentru impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferent anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz, sau contribuabililor li se comunică, ca urmare a unui control fiscal, decizii de impunere prin care au fost stabilite diferenţe de impozit pe profit anual/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aferent anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, compartimentul de specialitate procedează astfel:
a) în situaţia depunerii de către contribuabili a unei declaraţii rectificative/primirii unei decizii de impunere, cu diminuare de obligaţie fiscală, compartimentul de specialitate verifică evidenţa fiscală şi modifică în mod corespunzător suma acordată iniţial drept bonificaţie, prin diminuarea valorii acesteia şi emiterea unei noi decizii. În acest scop, se adaugă în evidenţa fiscală diferenţa dintre suma acordată iniţial drept bonificaţie şi cea rezultată după verificare;
b) în situaţia depunerii de către contribuabili a unei declaraţii rectificative/primirii unei decizii de impunere, cu suplimentare de obligaţie fiscală mai mare de 3%, compartimentul de specialitate verifică evidenţa fiscală şi anulează valoarea bonificaţiei acordate iniţial. Bonificaţia acordată iniţial se anulează şi în situaţia depunerii unei declaraţii rectificative potrivit căreia nu înregistrează obligaţie fiscală. În acest scop se emite o nouă decizie şi se adaugă în evidenţa fiscală valoarea bonificaţiei acordate.
(7) Sumele care fac obiectul bonificaţiei nu se restituie, ci se utilizează pentru compensarea cu obligaţiile fiscale ale contribuabilului în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), obligaţiile fiscale care fac obiectul bonificaţiei, pentru care se împlineşte termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea, potrivit prevederilor art. 219 din Legea nr. 207/2015 cu modificările şi completările ulterioare, se restituie potrivit prevederilor art. 168 din acelaşi act normativ, dacă acestea nu au fost compensate cu alte obligaţii bugetare.
(9) Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul în care la sfârşitul anului fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025 contribuabilii datorează impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, potrivit prevederilor art. 18^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(10) Procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de maximum 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. 8
Acordarea unei bonificaţii în cazul impozitului pe venit datorat de persoanele fizice
(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 121 din Legea nr. 227/2015, contribuabilii persoane fizice beneficiază de o bonificaţie de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la art. 122 din aceeaşi lege în vederea stabilirii impozitului pe venit.
(2) Bonificaţia prevăzută la alin. (1) se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) impozitul pe venit, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate pentru veniturile realizate în anul 2025, inclusiv contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit art. 180 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 pentru anul 2025, se sting prin plată şi/sau compensare, integral până la data 15 aprilie 2026 inclusiv;
b) declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzută la art. 122 din Legea nr. 227/2015 se depune până la 15 aprilie 2026 inclusiv.
(3) Bonificaţia se determină de contribuabil şi se evidenţiază în mod distinct în declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice, sub rezerva verificării ulterioare. Impozitul pe venit de plată se determină prin diminuarea acestuia cu valoarea bonificaţiei.
(4) Contribuabilii care au depus Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzută la art. 122 din Legea nr. 227/2015, pentru veniturile realizate în anul 2025, fără acordarea bonificaţiei prevăzute la alin. (1), pot beneficia de aceasta, prin depunerea unei declaraţii rectificative până la data de 15 aprilie 2026 inclusiv, cu respectarea condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. a).
(5) În cazul în care plata impozitului pe venit datorat pentru anul 2025 a fost efectuată până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sau ulterior acestei date, dar nu mai târziu de data de 15 aprilie 2026 inclusiv, aceasta se ia în considerare pentru acordarea bonificaţiei în condiţiile prevăzute la alin. (2). Pentru sumele achitate în plus faţă de impozitul aferent anului 2025 se aplică în mod corespunzător prevederile art. 167 sau 168, după caz, din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 9
(1) Persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare şi care depăşesc în cursul lunii ianuarie 2026 plafonul de 4.500.000 lei, dar nu depăşesc plafonul de 5.000.000 lei, nu vor fi radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.
(2) Persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare şi care depăşesc în cursul lunii februarie 2026 plafonul de 4.500.000 lei, dar nu depăşesc plafonul de 5.000.000 lei, nu au obligaţia să depună la organele fiscale competente notificarea prevăzută la art. 324 alin. (14) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu vor fi radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.
ART. 10
(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 6 intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor punctelor 25-44 care intră în vigoare la data de 1 martie 2026.
(2) Prevederile art. 6 pct. 1-14 se aplică începând cu anul fiscal 2026, iar pentru contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026.
(3) Prevederile art. 6 pct. 15-17 şi 24 se aplică pentru verificarea condiţiilor prevăzute de Titlul III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv pentru încadrarea ca microîntreprindere în anul fiscal 2026.
(4) Contribuabilii care, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 şi data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, au comunicat organelor fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, depun, după caz, o nouă declaraţie de menţiuni pentru încadrarea în condiţiile prevăzute de titlul III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Prevederile art. 6 pct. 20 se aplică pentru calculul plafonului microîntreprinderilor începând cu trimestrul I 2026.
(6) Prevederile art. 6 pct. 26 şi 27 se aplică începând cu veniturile aferente anului 2026.
(7) Prevederile art. 6 pct. 28 se aplică începând cu veniturile aferente anului 2026 pentru sumele plătite şi decontate începând cu data de 1 martie 2026.
(8) Prevederile art. 6 pct. 29, 30, 32-34, 36 şi 37 se aplică începând cu veniturile aferente lunii martie 2026.
(9) În anul 2026, la verificarea încadrării în limita echivalentului în lei a 400 euro anual prevăzută la art. 6 pct. 26, 29, 32 şi 36 se iau în calcul şi sumele plătite în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2026 în cazul pensiilor facultative.
(10) În cazul contribuţiilor la fonduri de pensii ocupaţionale potrivit Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, şi celor reprezentând contribuţii la schemele de pensii ocupaţionale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaţionale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, precum şi al contribuţiilor la produse paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) prevederile art. 6 pct. 27, 30, 33 şi 37 se aplică pentru contribuţiile plătite începând cu data de 1 martie 2026.
(11) Prevederile art. 6 pct. 34 se aplică începând cu veniturile aferente lunii martie 2026 pentru acţiunile, obligaţiunile şi/sau titlurile de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacţionabile, Exchange Traded Fund - ETF, definite potrivit legislaţiei în materie, plătite şi decontate începând cu data de 1 martie 2026.
ART. 11
Ordinele ministrului finanţelor prevăzute la art. 6 pct. 2 şi 5 se emit în următoarele termene de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, astfel:
a) în 90 de zile, cel prevăzut la art. 6 pct. 2;
b) în 45 de zile, cel prevăzut la art. 6 pct. 5.
ART. 12
La articolul 11 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Exim Banca Românească - S.A., republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
"(5) Se autorizează Ministerul Finanţelor să transfere, din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor - Acţiuni generale, suma de 1 miliard de lei, în limita sumelor alocate anual în bugetul de stat, în perioada 2026-2030 în vederea suplimentării fondului prevăzut la art. 10 lit. a), având ca destinaţie acordarea de către Exim Banca Românească - S.A. în numele şi contul statului de instrumente financiare pentru susţinerea creditelor la export, tranzacţiilor internaţionale şi investiţiilor româneşti în străinătate."
ART. 13
(1) Se instituie Programul Facilitatea naţională pentru finanţarea pregătirii proiectelor şi asistenţă tehnică pentru parteneriate public-private, denumit în continuare Programul, ca mecanism multianual de pregătire, structurare şi lansare a proiectelor strategice, aprobate de Guvern potrivit prevederilor art. 17 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Programul se implementează prin bugetul de stat, la o poziţie distinctă în bugetul Ministerului Finanţelor - Acţiuni generale.
(3) Pentru perioada iniţială de cinci ani, Programul beneficiază de o alocare de până la echivalentul în lei a 25 milioane euro, asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor - Acţiuni generale, la care se pot adăuga alte surse legal constituite.
(4) Alocarea sumei prevăzute la alin. (3) se repartizează prin legile anuale ale bugetului de stat, în funcţie de necesarul de finanţare şi de gradul de implementare a Programului.
(5) Angajarea sumei prevăzute la alin. (3) se face în primii trei ani, începând cu 2026.
ART. 14
(1) În vederea aplicării prevederilor art. 13, Ministerul Finanţelor este autorizat să încheie acorduri-cadru cu instituţii financiare internaţionale referitoare la asigurarea asistenţei tehnice pentru proiectele realizate în parteneriat public-privat care fac obiectul Programului.
(2) Din sumele alocate în cadrul Programului se efectuează plăţi către instituţiile financiare internaţionale pentru asigurarea asistenţei tehnice prin care se realizează pregătirea, structurarea şi lansarea proiectelor realizate în parteneriat public-privat.
ART. 15
Reglementarea modului de implementare a Programului se face în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, prin hotărâre de Guvern, elaborată de Ministerul Finanţelor. Actul normativ va cuprinde:
a) lista domeniilor/intervenţiilor eligibile;
b) entităţile publice beneficiare;
c) calendarul de implementare;
d) indicatorii de performanţă ai Programului;
e) modalitatea de constituire a altor surse legale pentru obiectivele Programului;
f) alte informaţii relevante privind implementarea programului;
g) structura acordului-cadru dintre Ministerul Finanţelor şi instituţiile financiare internaţionale;
h) structura acordului dintre Ministerul Finanţelor şi entitatea publică beneficiară.
ART. 16
(1) Prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Finanţelor, se înfiinţează Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat, organism interministerial cu caracter consultativ, fără personalitate juridică, numit în continuare CI3P.
(2) CI3P este condus de ministrul finanţelor, în calitate de preşedinte. În lipsa acestuia, conducerea este asigurată de secretarul de stat coordonator al Unităţii de management al investiţiilor publice, structură de specialitate în cadrul Ministerului Finanţelor, în calitatea sa de vicepreşedinte.
(3) Prin decizia menţionată la alin. (1) se stabileşte componenţa CI3P. Membrii titulari în cadrul CI3P sunt cu rang de ministru, respectiv secretar general al Guvernului. Aceştia pot delega competenţele şi atribuţiile exercitate în calitate de membru titular secretarilor de stat, respectiv secretarului general adjunct al Guvernului, în calitate de membri supleanţi.
(4) Principale atribuţii ale CI3P sunt de coordonare a politicilor publice, a acţiunilor relevante pentru pregătirea proiectelor implementate în parteneriat public-privat la nivel naţional şi de monitorizare a evoluţiilor sectoriale ca urmare a implementării acestor proiecte.
(5) La reuniunile CI3P pot participa reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale care iniţiază proiecte în parteneriat public-privat. La propunerea membrilor pot participa reprezentanţi din partea altor autorităţi sau instituţii publice cu atribuţii şi competenţe privind date şi/sau informaţii relevante pentru buna desfăşurare a proiectelor. În aceleaşi condiţii, la reuniunile CI3P pot participa reprezentanţi ai mediului academic, ai mediului de afaceri sau ai societăţii civile.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacşu
Ministrul finanţelor,
Alexandru Nazare
p. Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului,
Iulian Cosmin Mărgeloiu,
secretar de stat
Secretarul general al Guvernului,
Ştefan-Radu Oprea
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Cseke Attila-Zoltán
p. Ministrul educaţiei şi cercetării, interimar,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat
Bucureşti, 24 februarie 2026.
Nr. 8.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
