Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 4 din 12 februarie 2026 privind stabilirea cadrului instituţional, precum şi a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) 2023/1.804 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi şi de abrogare a Directivei 2014/94/UE
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 134 din 18 februarie 2026
În vederea asigurării respectării obligaţiei statului român de a adopta măsurile necesare aplicării Regulamentului (UE) 2023/1.804 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi şi de abrogare a Directivei 2014/94/UE, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu aplicabilitate directă în toate statele membre,
având în vedere necesitatea adoptării de urgenţă la nivel naţional a dispoziţiilor legale prin care să se creeze cadrul normativ şi instrumentele adecvate în scopul implementării eficiente a Regulamentului (UE) 2023/1.804,
în considerarea prevederilor art. 26 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, în conformitate cu care acest regulament se aplică de la data de 13 aprilie 2024, iar statele membre ale Uniunii Europene trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că dispoziţiile Regulamentului (UE) 2023/1.804 sunt puse în aplicare, inclusiv prin stabilirea unor sancţiuni eficace şi proporţionale în cazul încălcării acestora,
având în vedere necesitatea corelării şi armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene în domeniul infrastructurii pentru combustibilii alternativi, în vederea asigurării în mod adecvat şi efectiv a respectării Regulamentului (UE) 2023/1.804 prin stabilirea măsurilor de punere în aplicare a acestuia la nivel naţional,
întrucât absenţa unei metodologii clare la nivel naţional şi european pentru stabilirea obiectivelor şi adoptarea de măsuri în temeiul cadrului naţional de politică impus de Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (text cu relevanţă pentru SEE) a condus la o situaţie care a împiedicat crearea unei reţele cuprinzătoare şi complete de infrastructură pentru combustibili alternativi pe teritoriul naţional, ceea ce a condus la utilizarea acestora într-o pondere mică în România,
având în vedere necesitatea urgentă ca toate modurile de transport să fie reglementate printr-un singur act normativ, care să prevadă crearea unei infrastructuri conectate digital şi interoperabile şi care să ia în considerare o varietate de combustibili alternativi, precum şi posibilitatea de a dezvolta servicii digitale avansate care să includă soluţii de plată şi o informare transparentă a utilizatorilor prin mijloace digitale prin instalarea punctelor de reîncărcare inteligente şi conectate digital accesibile publicului,
ţinând cont de necesitatea revizuirii cadrului naţional de politică existent, pentru a descrie în mod clar modul în care va fi satisfăcută o nevoie mult mai mare a populaţiei pentru construirea de infrastructuri de reîncărcare şi de realimentare accesibile publicului, acesta trebuind să ofere şi o vedere de ansamblu a situaţiei actuale, a perspectivelor şi a iniţiativelor planificate de promovare a combustibililor alternativi, inclusiv în sectoare dificil de decarbonizat,
în considerarea faptului că invadarea Ucrainei de către Rusia şi efectele pandemiei de COVID-19 au condus la o creştere bruscă a preţurilor combustibililor fosili, apărând astfel necesitatea de a accelera eficienţa energetică şi de a spori utilizarea combustibililor alternativi, care să reducă dependenţa de combustibilii fosili şi să promoveze preţuri corecte şi accesibile cetăţenilor şi întreprinderilor din sectorul transporturi,
luând în considerare faptul că obiectivul de neutralitate climatică al Uniunii Europene necesită o tranziţie energetică justă, în care niciun teritoriu sau cetăţean nu este lăsat în urmă, fiind necesare o creştere a eficienţei energetice şi, implicit, utilizarea unei ponderi semnificativ mai mari a combustibililor alternativi în cadrul consumului de combustibili în sectorul transporturi,
având în vedere că utilizarea combustibililor alternativi reduce expunerea la şocurile preţurilor în comparaţie cu combustibilii fosili, iar promovarea utilizării combustibililor alternativi poate aduce, de asemenea, beneficii socioeconomice ample, creând noi locuri de muncă şi promovând industriile locale, abordând în acelaşi timp creşterea cererii interne şi mondiale de tehnologii din domeniul combustibililor alternativi,
având în vedere că reglementările propuse vor facilita accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi, reducând astfel presiunea asupra bugetului de stat şi îmbunătăţind stabilitatea fiscală a României,
în considerarea faptului că lipsa unei intervenţii legislative imediate privind stabilirea cadrului instituţional, desemnarea autorităţilor competente şi stabilirea atribuţiilor acestora, precum şi a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) 2023/1.804 are ca efect crearea unei stări de incertitudine juridică şi imposibilitatea îndeplinirii de către statul român a obligaţiilor care decurg din aplicarea Regulamentului (UE) 2023/1.804, precum şi o dependenţă faţă de ţările care produc combustibili fosili, reflectată şi în creşterea costurilor pentru aceşti combustibili,
întrucât absenţa unui cadru legal adecvat poate avea consecinţe negative, constând în riscul declanşării de către Comisia Europeană a unei eventuale proceduri privind neîndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene,
luând în considerare faptul că statele membre, deci şi România, ar fi trebuit să pregătească şi să transmită Comisiei Europene cadrele naţionale de politică privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi până la data de 31 decembrie 2024,
având în vedere transmiterea de către România a proiectului de cadru naţional de politică privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi către Comisia Europeană, la data de 5 noiembrie 2025,
în considerarea necesităţii de îndeplinire de către România a obligaţiilor care îi revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene, vizând adoptarea măsurilor legislative pentru punerea în aplicare completă a Regulamentului (UE) 2023/1.804,
luând în considerare faptul că, din acest moment, cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante urmează să parcurgă etapa de încadrare pentru a se decide dacă strategia se supune evaluării de mediu, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare, ceea ce determină situaţia extraordinară ca într-un timp foarte scurt cadrul instituţional pentru punerea în aplicare să fie pregătit, iar operatorii economici să poată lua măsurile necesare în vederea aplicării prevederilor Regulamentului (UE) 2023/1.804,
ţinând seama că reglementările propuse prin prezentul act normativ vor reduce presiunea asupra bugetului de stat, prin facilitarea accesului la fondurile europene şi prin atragerea de capital privat pentru investiţii,
în considerarea faptului că aceste măsuri propuse vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, ţinând seama şi de termenele impuse prin Regulamentul (UE) 2023/1.804,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul instituţional naţional şi măsurile necesare aplicării Regulamentului (UE) 2023/1.804 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi şi de abrogare a Directivei 2014/94/UE.
(2) Termenii, definiţiile şi expresiile utilizaţi în prezenta ordonanţă de urgenţă au semnificaţia prevăzută la art. 2 din Regulamentul (UE) 2023/1.804.
ART. 2
(1) Pentru aplicarea prevederilor din Regulamentul (UE) 2023/1.804 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi şi de abrogare a Directivei 2014/94/UE, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2023/1.804, se desemnează Ministerul Energiei drept autoritate competentă pentru adoptarea măsurilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute de regulament, în colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi cu celelalte autorităţi, instituţii şi entităţi publice prevăzute în cuprinsul prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Ministerul Energiei monitorizează piaţa infrastructurilor de reîncărcare, în colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, precum şi cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul combustibililor alternativi prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2023/1.804.
(3) În calitate de autoritate naţională de reglementare, conform Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, asigură îndeplinirea prevederilor menţionate la art. 15 alin. (3) şi (4) din Regulamentul (UE) 2023/1.804.
(4) Se desemnează Ministerul Energiei drept autoritate competentă pentru elaborarea şi transmiterea către Comisia Europeană a raportărilor conform prevederilor art. 15 şi 18 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, asigurând coordonarea îndeplinirii obligaţiilor impuse de aceste prevederi de către celelalte autorităţi, instituţii şi entităţi publice prevăzute în cuprinsul prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. 3
(1) În exercitarea rolului său, Ministerul Energiei, în colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, instituţii care au obligaţia furnizării datelor şi informaţiilor specifice domeniului de activitate, se asigură că sunt îndeplinite obiectivele aflate în sarcina sa.
(2) Ministerul Energiei coordonează îndeplinirea obiectivelor aflate în sarcina fiecărei instituţii implicate, prevăzute în cuprinsul prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru:
a) infrastructura de reîncărcare destinată vehiculelor electrice uşoare, prevăzute la art. 3 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, prin dezvoltarea unei reţele naţionale de puncte de reîncărcare accesibile publicului, asigurând acoperirea adecvată în reţelele rutiere TEN-T şi teritoriile metropolitane, într-un mod proporţional cu gradul de utilizare al vehiculelor uşoare şi furnizând o putere suficientă de ieşire pentru vehiculele respective, conform art. 3 alin. (1) şi (2) din Regulamentul (UE) 2023/1.804 şi facilitând instalarea punctelor de reîncărcare la intervale regulate pentru a sprijini mobilitatea electrică;
b) infrastructura de reîncărcare destinată vehiculelor electrice grele, prevăzute la art. 4 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, prin implementarea unor puncte de reîncărcare de putere înaltă, adecvate vehiculelor comerciale grele, în special pe coridoarele reţelei TEN-T, pentru a permite transportul de marfă sustenabil;
c) infrastructura de realimentare cu hidrogen a vehiculelor rutiere, prevăzute la art. 6 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, prin dezvoltarea unei reţele de staţii de realimentare cu hidrogen, care să fie amplasate strategic pe reţeaua rutieră TEN-T şi în zonele urbane pentru a asigura disponibilitatea continuă a acestui combustibil alternativ;
d) infrastructura pentru metanul lichefiat pentru vehiculele de transport rutier, prevăzute la art. 8 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, prin crearea unor puncte de realimentare cu gaz natural lichefiat, care să susţină tranziţia către combustibili cu emisii reduse de carbon;
e) alimentare cu energie electrică de la mal în porturile maritime şi în porturile interioare, precum şi obiectivele privind aprovizionarea cu metan lichefiat în porturile maritime, prevăzute la art. 9-11 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, pentru a reduce emisiile provenite de la navele acostate şi a promova utilizarea combustibililor alternativi în sectorul maritim;
f) alimentare cu energie electrică a aeronavelor staţionare conform cerinţelor prevăzute la art. 12 din Regulamentul (UE) 2023/1.804;
g) infrastructura feroviară care nu intră sub incidenţa Regulamentului (UE) 2024/1.679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iunie 2024 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1.153 şi (UE) nr. 913/2010 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.315/2013 (text cu relevanţă pentru SEE), în privinţa căreia se va realiza o evaluare a posibilităţii de a dezvolta tehnologii şi sisteme de propulsie bazate pe combustibili alternativi: trenuri alimentate cu hidrogen sau cu baterii, precum şi eventualele nevoi în materie de
infrastructură de reîncărcare şi de realimentare, pentru tronsoanele feroviare care nu pot fi complet electrificate din motive tehnice sau de rentabilitate.
(3) Ministerul Energiei transmite către Comisia Europeană cererea motivată de autorizare a aplicării unor cerinţe reduse în ceea ce priveşte nivelul puterii totale de ieşire sau a încetării aplicării unor asemenea cerinţe, în aplicarea obiectivelor naţionale de reîncărcare, pe baza analizei efectuate de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
(4) Ministerul Energiei notifică Comisiei Europene cazurile în care s-a făcut uz de derogările prevăzute la art. 3 alin. (7)-(9), la art. 4 alin. (4)-(6) şi art. 6 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2023/1.804, pe baza analizei efectuate de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
(5) Ministerul Energiei în colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei elaborează şi notifică Comisiei Europene raportul naţional privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a cadrului naţional de politică, conform art. 15 alin. (1) şi (2) din Regulamentul (UE) 2023/1.804.
(6) Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Finanţelor, precum şi alte instituţii competente pot implementa scheme de stimulare pentru dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi, inclusiv prin acordarea de facilităţi financiare sau alte măsuri de sprijin pentru investiţiile în puncte de reîncărcare şi realimentare accesibile publicului, cu respectarea prevederilor legale privind ajutoarele de stat.
(7) Ministerul Energiei monitorizează şi evaluează continuu progresul în implementarea infrastructurii de combustibili alternativi, asigurându-se că toate măsurile sunt conforme cu cerinţele şi termenele stabilite de Regulamentul (UE) 2023/1.804, adoptă măsurile corective necesare pentru a remedia eventualele deficienţe şi asigură conformarea cu angajamentele asumate de România prin Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021, astfel cum acesta a fost actualizat şi notificat Comisiei Europene.
(8) Ministerul Energiei elaborează şi transmite Comisiei Europene notificarea sau justificarea, după caz, a modului în care recomandările Comisiei Europene cu privire la raportul naţional, întocmit conform prevederilor art. 15 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2023/1.804, vor fi puse în aplicare.
(9) Ministerul Energiei pune la dispoziţia publicului pe website-ul propriu evaluările întocmite potrivit prevederilor art. 15 alin. (3) şi (4) din Regulamentul(UE) 2023/1.804.
ART. 4
Pentru a asigura o implementare eficientă şi conformă a Regulamentului (UE) 2023/1.804, contribuind la dezvoltarea unei reţele integrate şi eficiente de infrastructură pentru combustibilii alternativi din România, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii are următoarele responsabilităţi:
a) determină necesitatea şi comunică, după caz, Ministerului Energiei rezultatele analizei în vederea transmiterii către Comisia Europeană a cererii motivate de autorizare a aplicării unor cerinţe reduse în ceea ce priveşte nivelul puterii totale de ieşire sau a încetării aplicării unor asemenea cerinţe, în aplicarea obiectivelor naţionale de reîncărcare;
b) comunică, după caz, Ministerului Energiei datele necesare pentru transmiterea către Comisia Europeană a înştiinţărilor prevăzute la art. 3 alin. (7)-(9), la art. 4 alin. (4)-(6) şi la art. 6 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2023/1.804, referitoare la planurile naţionale de implementare, progresele realizate şi eventualele ajustări necesare în atingerea obiectivelor stabilite, în cazurile în care s-a făcut uz de derogările menţionate;
c) asigură cooperarea cu autorităţile competente din statele membre învecinate, în vederea respectării prevederilor art. 4 alin. (9), art. 6 alin. (2), art. 11 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2023/1.804, pentru a asigura conectivitatea transfrontalieră deplină între România şi statele membre învecinate de-a lungul reţelei rutiere centrale şi globale TEN-T şi pentru a permite circulaţia vehiculelor rutiere electrice;
d) asigură instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi de-a lungul reţelei rutiere TEN-T, conform prevederilor art. 5 alin. (9) din Regulamentul (UE) 2023/1.804;
e) realizează toate demersurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 13 din Regulamentul (UE) 2023/1.804;
f) pentru infrastructura feroviară care nu intră sub incidenţa Regulamentului (UE) 2024/1.679, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va evalua, pentru tronsoanele feroviare care nu pot fi complet electrificate din motive tehnice sau de rentabilitate, posibilitatea de a dezvolta tehnologii şi sisteme de propulsie bazate pe combustibili alternativi, cum ar fi trenurile alimentate cu hidrogen sau cu baterii, şi, dacă este cazul, eventualele nevoi în materie de infrastructură de reîncărcare şi de realimentare;
g) asigură transparenţa şi informarea publicului cu privire la disponibilitatea şi locaţia punctelor de reîncărcare şi realimentare, utilizând platforme digitale şi alte mijloace de comunicare pentru a facilita accesul utilizatorilor la informaţii relevante;
h) pune la dispoziţia Ministerului Energiei informaţiile necesare pentru elaborarea raportării prevăzute de art. 15 şi 18 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, inclusiv date privind punctele de reîncărcare şi realimentare aflate pe reţeaua centrală şi globală TEN-T, puterea de ieşire a acestora, precum şi puterea totală de ieşire, utilizarea acestora şi progresele realizate în atingerea obiectivelor naţionale;
i) dezvoltă şi administrează, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., denumită în continuare CNAIR, societate care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Punctul naţional de acces, denumit în continuare PNA, o platformă digitală care colectează, stochează şi pune la dispoziţie datele legate de infrastructura de combustibili alternativi, asigurând accesul facil şi transparenţa informaţiilor necesare pentru utilizatori, investitori şi autorităţi;
j) implementează mecanisme de sancţionare pentru neconformarea cu standardele de calitate şi siguranţă ale vehiculelor alimentate cu combustibili alternativi, asigurând respectarea strictă a cerinţelor şi normelor stabilite la nivel naţional şi european, respectiv Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European şi al Consiliului privind omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi ale sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 şi (CE) nr. 595/2009 şi de abrogare a Directivei 2007/46/CE, pus în aplicare prin Ordonanţa Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 230/2003, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor şi a remorcilor acestora şi de abrogare a Directivei 2009/40/CE, transpusă şi pusă în aplicare prin Ordonanţa Guvernului nr. 81/2000 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
k) asigură respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul (UE) 2023/1.804 referitoare la instalarea staţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice uşoare şi pune la dispoziţia Ministerului Energiei informaţiile necesare solicitate de acesta, obţinute prin intermediul Regiei Autonome „Registrul Auto Român“, denumită în continuare RAR, cu referire la numărul vehiculelor electrice uşoare cu baterie şi al vehiculelor electrice hibride reîncărcabile uşoare înregistrate în România, precum şi datele privind numărul total al vehiculelor din categoria M1 înregistrate în România. Datele furnizate de către RAR vor fi folosite pentru stabilirea obiectivelor clare pentru acoperirea reţelei de reîncărcare şi asigurarea accesibilităţii acesteia în locaţiile publice şi private, într-un mod proporţional cu gradul de utilizare al vehiculelor electrice uşoare;
l) asigură respectarea prevederilor art. 9-11 din Regulamentul (UE) 2023/1.804 referitoare la instalarea staţiilor de reîncărcare pentru navele maritime şi de navigaţie interioară în porturile maritime şi interioare şi pune la dispoziţia Ministerului Energiei informaţiile necesare solicitate de acesta, obţinute prin intermediul administraţiilor portuare, referitoare la alimentarea cu energie electrică de la mal în porturile maritime şi interioare, precum şi aprovizionarea cu metan lichefiat în porturile maritime situate în reţeaua centrală a TEN-T menţionate la art. 11 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2023/1.804. Informaţiile vor include detalii privind infrastructura de alimentare cu energie electrică de la mal, capacitatea şi gradul de utilizare a acesteia;
m) mandatează reprezentanţii săi în adunarea generală a acţionarilor Administraţiei Porturilor Maritime - S.A., Administraţiei Canalelor Navigabile - S.A., Administraţiei Porturilor Dunării Maritime - S.A. şi Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale - S.A. să asigure îndeplinirea obligaţiei de a pune în aplicare prevederile art. 9-11 din Regulamentul (UE) 2023/1.804;
n) asigură respectarea prevederilor art. 13 din Regulamentul (UE) 2023/1.804 referitoare la posibilitatea de a dezvolta tehnologii şi sisteme de propulsie bazate pe combustibili alternativi şi pune la dispoziţia Ministerului Energiei informaţiile necesare obţinute prin intermediul structurii din subordinea sa, Autoritatea pentru Reformă Feroviară, denumită în continuare ARF, referitoare la infrastructura de realimentare a trenurilor cu combustibili alternativi. Informaţiile vor include date despre infrastructura de realimentare pentru trenuri, capacitatea şi utilizarea acestei infrastructuri;
o) mandatează reprezentanţii săi în adunarea generală a acţionarilor Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A. să evalueze, pentru tronsoanele feroviare care nu pot fi complet electrificate din motive tehnice sau de rentabilitate, posibilitatea de a dezvolta tehnologii şi sisteme de propulsie bazate pe combustibili alternativi, cum ar fi trenurile alimentate cu hidrogen sau cu baterii, şi, dacă este cazul, eventualele nevoi în materie de infrastructură de reîncărcare şi de realimentare, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul (UE) 2023/1.804;
p) se asigură, prin CNAIR, că sunt instalate puncte de realimentare cu metan lichefiat accesibile publicului, cel puţin de-a lungul reţelei rutiere centrale TEN-T, pentru a permite autovehiculelor rutiere grele care funcţionează cu metan lichefiat să circule în întreaga Uniune, în cazul în care există cerere, cu condiţia ca nivelul costurilor să nu fie disproporţionat în raport cu beneficiile, inclusiv cu beneficiile de mediu.
ART. 5
(1) Administratorii aeroporturilor din reţeaua centrală TEN-T şi din reţeaua globală TEN-T au obligaţia asigurării alimentării cu energie electrică a aeronavelor staţionare, conform cerinţelor prevăzute la art. 12 alin. (1), (3) şi (4) din Regulamentul (UE) 2023/1.804.
(2) În aplicarea prevederilor art. 12 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2023/1.804, aeroporturile din reţeaua TEN-T cu mai puţin de 10.000 de mişcări de zboruri comerciale pe an, ca medie în ultimii trei ani, sunt scutite de obligaţia de a furniza energie electrică aeronavelor staţionare în toate poziţiile de staţionare la distanţă.
ART. 6
(1) Ministerul Energiei, în colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, iniţiază demersurile pentru definitivarea cadrului naţional de politică transmis către Uniunea Europeană în anul 2025, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) În scopul definitivării cadrului naţional de politică prevăzut la alin. (1), Ministerul Energiei, în colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, asigură consultarea publică şi implicarea autorităţilor locale, a operatorilor economici interesaţi din domeniile relevante, precum şi a societăţii civile, în vederea implementării eficiente şi sustenabile a politicilor naţionale privind combustibilii alternativi şi ale celor privind infrastructura aferentă.
ART. 7
(1) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are următoarele responsabilităţi:
a) monitorizează impactul ecologic al infrastructurii pentru combustibili alternativi şi verifică modul în care este respectată conformitatea cu standardele de mediu prevăzute în Regulamentul (UE) 2023/1.804, prin structurile subordonate;
b) asigură respectarea termenelor şi eficienţa proceselor administrative în cadrul procedurilor de reglementare a proiectelor de infrastructură pentru combustibili alternativi prin structurile subordonate;
c) gestionează programe de economie circulară în conformitate cu Strategia naţională privind economia circulară, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2022, cu completările ulterioare, în vederea modernizării flotelor de vehicule pentru consum sustenabil;
d) aplică măsuri sancţionatorii instituţiilor publice, entităţilor private şi comunităţilor rurale şi urbane care nu colectează selectiv, încurajând dezvoltarea bazei de resurse biologice din deşeuri pentru gaze net zero.
(2) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei are următoarele responsabilităţi:
a) colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru a asigura integrarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2023/1.804;
b) colaborează cu autorităţile publice locale pentru a asigura implementarea uniformă şi eficientă a infrastructurii de combustibili alternativi în vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 3 exclusiv în ceea ce priveşte nodurile urbane, ale art. 4 lit. g) şi h) şi ale art. 10-12 din Regulamentul (UE) 2023/1.804;
c) pune la dispoziţia Ministerului Energiei toate informaţiile necesare pentru elaborarea raportării prevăzute de art. 15 şi 18 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, furnizate de către autorităţile locale, inclusiv date detaliate privind punctele de reîncărcare şi realimentare instalate în zonele metropolitane, puterea de ieşire a acestora, precum şi puterea totală de ieşire, utilizarea acestora şi progresele realizate în atingerea obiectivelor naţionale, conform atribuţiilor specifice.
(3) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului are următoarele responsabilităţi:
a) promovează tehnologiile inovatoare şi sprijină sectorul industrial în tranziţia către combustibili alternativi, conform Regulamentului (UE) 2023/1.804;
b) sprijină iniţiativele industriale şi tehnologice în domeniul combustibililor alternativi;
c) asigură prin instituţiile din coordonarea sa realizarea setului de norme, prescripţii, reguli, instrucţiuni şi ghiduri pentru dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi.
(4) Administraţia Fondului pentru Mediu are următoarele responsabilităţi:
a) gestionează fondurile pentru proiectele ecologice, inclusiv infrastructura pentru combustibili alternativi, şi asigură suportul financiar necesar;
b) finanţează programele de economie circulară, în conformitate cu Strategia naţională privind economia circulară, pentru modernizarea flotelor de vehicule pentru consum sustenabil şi dezvoltarea bazei de resurse biologice din deşeuri pentru producţia de gaze net zero;
c) oferă sprijin operaţional pentru infrastructurile de alimentare cu combustibili alternativi, inclusiv prin subvenţii şi stimulente financiare.
(5) Administraţiile portuare maritime şi fluviale dezvoltă infrastructura pentru combustibili alternativi în porturile maritime şi interioare din reţeaua centrală TEN-T şi reţeaua globală TEN-T, conform art. 9-11 din Regulamentul (UE) 2023/1.804.
(6) Consiliul Concurenţei aplică legislaţia şi politica în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat, în vederea promovării şi protejării procesului concurenţial în domeniul infrastructurii pentru combustibili alternativi. În vederea exercitării acestui rol, la solicitarea Consiliului Concurenţei, autorităţile publice şi operatorii economici vor furniza, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării, toate informaţiile necesare pentru evaluarea mediului concurenţial în domeniul infrastructurii pentru combustibilii alternativi.
(7) Consiliul de supraveghere din domeniul naval, structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenţei, în calitate de autoritate de supraveghere din domeniul naval, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de autoritate relevantă potrivit Regulamentului (UE) 2017/352 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune privind transparenţa financiară a porturilor, îşi exercită competenţele în ceea ce priveşte accesul la infrastructura de transport naval, respectiv la instalaţiile care furnizează energie electrică de la mal, precum şi în ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 352/2017, având ca obiect obligaţiile cu privire la accesul pe piaţă pentru furnizarea serviciului de buncheraj, precum şi a condiţiilor prevăzute la art. 3 din Regulamentul (UE) nr. 352/2017.
(8) Consiliul Naţional de Supraveghere din domeniul feroviar, structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenţei, în calitate de organism de reglementare naţional unic, potrivit Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, cu modificările şi completările ulterioare, îşi exercită competenţele în ceea ce priveşte accesul pe calea ferată la infrastructurile de servicii şi tarifarea acestor servicii.
(9) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR elaborează, actualizează şi supune aprobării, în conformitate cu prevederile legii, prescripţii tehnice ce privesc condiţiile şi cerinţele tehnice referitoare la instalaţii şi echipamente şi/sau la activităţi de construire, montare/demontare, instalare, punere în funcţiune, exploatare, utilizare, sudare şi control nedistructiv, de supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, de revizie, de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi echipamente, puncte de reîncărcare şi realimentare, după caz, conform standardelor de calitate şi siguranţă prevăzute de regulament pentru echipamentele utilizate în infrastructura de combustibili alternativi.
(10) Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub presiune - CNCIR - S.A. efectuează verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificările tehnice în utilizare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 din Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, utilizate în infrastructura de combustibili alternativi, asigurând conformitatea cu reglementările naţionale şi europene.
(11) RAR îndeplineşte rolul de autoritate de omologare de tip a autovehiculelor electrice şi pe hidrogen, asigurând conformitatea acestora cu standardele tehnice şi de siguranţă.
(12) CNAIR administrează infrastructura rutieră şi asigură dezvoltarea staţiilor de reîncărcare şi realimentare pentru vehiculele electrice şi cu combustibili alternativi pe reţeaua rutiera TEN-T, aflată în administrare, prioritar pe autostrăzi şi drumuri expres, potrivit art. 3 şi art. 4 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2)-(9) din Regulamentul (UE) 2023/1.804. Dezvoltarea staţiilor de reîncărcare şi realimentare pentru vehiculele electrice şi cu combustibili alternativi pe reţeaua rutieră TEN-T, aflată în administrarea CNAIR, se realizează ţinând seama de îndeplinirea de către celelalte autorităţi competente a obiectivelor prevăzute de regulament şi prezenta ordonanţă de urgenţă, prealabile competenţelor şi atribuţiilor CNAIR.
(13) Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica“ - S.A. gestionează reţeaua de transport al energiei electrice, asigurând stabilitatea şi eficienţa acesteia în contextul infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice, în conformitate cu prevederile regulamentului, şi raportează către ANRE toate datele şi informaţiile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 15 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2023/1.804.
(14) Societatea Naţională de Transport de Gaze Naturale „Transgaz“ - S.A. gestionează infrastructura de transport al gazelor naturale şi al amestecurilor cu hidrogen, asigurând integrarea şi funcţionarea eficientă a acesteia în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1.804.
(15) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor protejează drepturile consumatorilor în calitatea acestora de utilizatori finali persoană fizică în contextul serviciilor de reîncărcare şi realimentare pentru vehiculele rutiere alimentate cu combustibili alternativi, asigurând transparenţa pentru informarea corectă a consumatorilor.
(16) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti îndeplineşte rolul de organizaţie de înregistrare a identificării (IDRO) care emite şi gestionează coduri de identificare unică pentru a identifica cel puţin operatorii de puncte de reîncărcare şi furnizorii de servicii de mobilitate, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2023/1.804.
(17) Operatorii zonali de distribuţie energie electrică soluţionează cu celeritate şi prioritate cererile solicitanţilor/beneficiarilor/investitorilor pentru studiile de soluţii/ racordare şi alocarea capacităţii reţelei electrice pentru racordare şi rezervarea sporului de putere necesar pentru funcţionarea staţiilor de reîncărcare vehicule electrice pentru proiectele aflate pe reţeaua rutieră TEN-T.
(18) Autoritatea Naţională pentru Cercetare promovează cercetarea şi inovarea în domeniul combustibililor alternativi şi al infrastructurii aferente, colaborând cu universităţi, precum şi cu centre de cercetare şi industrie pentru a dezvolta tehnologii noi şi eficiente care să sprijine tranziţia către o mobilitate sustenabilă.
ART. 8
Operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie ai energiei electrice au următoarele responsabilităţi:
a) pun la dispoziţia ANRE, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării, toate informaţiile necesare pentru întocmirea evaluărilor prevăzute la art. 15 alin. (3) şi (4) din Regulamentul(UE) 2023/1.804, în forma transmisă de ANRE către Ministerul Energiei;
b) pun la dispoziţia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării, toate informaţiile necesare pentru stabilirea măsurilor necesare îndeplinirii obiectivelor prevederilor art. 3, 4, 9, 10 şi 12 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, într-un format stabilit la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
ART. 9
(1) Operatorii punctelor de realimentare şi reîncărcare au următoarele obligaţii:
a) respectă cerinţele şi termenele prevăzute la art. 5 şi 7 din Regulamentul (UE) 2023/1.804 de a oferi utilizatorilor servicii de realimentare ad-hoc, fără a necesita un contract prealabil pentru punctele de realimentare accesibile publicului, preţurile practicate trebuie să fie rezonabile, uşor şi clar comparabile, transparente şi nedescriminatorii, nu fac discriminări, prin preţurile percepute, între utilizatorii finali şi furnizorii de servicii de mobilitate, nici între diferiţii furnizori de servicii de mobilitate, nivelul preţurilor practicate poate fi diferit, dar numai dacă diferenţa este motivată în mod obiectiv;
b) asigură posibilitatea realimentării vehiculului la punctele de realimentare ad-hoc, având posibilitatea de a folosi pentru achiziţie inclusiv un instrument de plată utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană, conform prevederilor art. 5 alin. (1) şi ale art. 7 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2023/1.804;
c) furnizează informaţii clare şi transparente utilizatorilor cu privire la serviciile de realimentare, inclusiv preţurile, tarifele şi disponibilitatea punctelor de realimentare cu hidrogen, conform prevederilor art. 5 şi 7 din Regulamentul (UE) 2023/1.804;
d) respectă regulile de siguranţă pentru noile tehnologii de combustibili alternativi şi gestionează riscurile, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2023/1.804;
e) respectă prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR aplicabile, în vederea asigurării funcţionării în condiţii de siguranţă a instalaţiilor/echipamentelor sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat utilizate în infrastructura de combustibili alternativi, în acord cu bunele practici internaţionale, asigurând conformitatea cu normele de siguranţă stabilite la nivel naţional şi european;
f) se supun procedurilor de verificare, autorizare şi control conform legislaţiei în vigoare, asigurând menţinerea standardelor de operare şi siguranţă;
g) asigură conectarea digitală a punctelor de reîncărcare exploatate şi accesibilitatea pentru public;
h) respectă prevederile art. 5 alin. (1)-(6), (8), (9) şi (11) şi ale art. 7 din Regulamentul (UE) 2023/1.804;
i) asigură echiparea cu un cablu fix de reîncărcare a punctelor de reîncărcare cu curent continuu accesibile publicului, pe care le exploatează;
j) respectă cerinţele referitoare la informarea utilizatorilor conform prevederilor art. 19 din Regulamentul (UE) 2023/1.804;
k) respectă prevederile art. 20 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2023/1.804 în ceea ce priveşte punerea la dispoziţie, gratuit, a datelor statistice şi dinamice privind infrastructura pentru combustibili alternativi pe care o exploatează sau privind serviciile legate inerent de această infrastructură, pe care le furnizează sau le externalizează;
l) asigură măsurile de siguranţă pentru noile tehnologii de combustibili alternativi, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2023/1.804.
(2) Operatorii punctelor de realimentare cu hidrogen au obligaţia de a asigura conectarea digitală a punctelor de reîncărcare exploatate de ei şi accesibilitatea pentru public, de a asigura echiparea cu un cablu fix de reîncărcare a punctelor de reîncărcare cu curent continuu accesibile publicului pe care le exploatează şi de a respecta cerinţele prevăzute la art. 5 alin. (1)-(6), (8), (9), (11) şi art. 7 din Regulamentul (UE) 2023/1804.
ART. 10
(1) Următoarele fapte constituie contravenţie, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1) şi alin. (2) şi ale art. 7 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (5) din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (7) şi alin. (8) din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei;
e) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (10) şi ale art. 7 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu amendă de 7.000 lei la 20.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (1)-(3) şi alin. (5) din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) în relaţia dintre operatorul economic şi consumatorii persoane fizice, în calitate de utilizatori finali, se realizează de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, care informează Ministerul Energiei cu privire la măsurile dispuse, în termen de 30 de zile de la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) în relaţia dintre operatorul economic şi consumatorii persoane juridice, în calitate de utilizatori finali, se realizează de către reprezentanţii împuterniciţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
ART. 11
Contravenţiilor prevăzute la art. 10 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 12
(1) La 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 29 martie 2017, se abrogă.
(2) În termen de 30 de zile de la data definitivării procedurilor de evaluare de mediu se aprobă prin hotărâre a Guvernului cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România.
(3) Până la aprobarea prin hotărâre a Guvernului a cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România, autorităţile administraţiei publice centrale, companiile, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 7, precum şi operatorii punctelor de realimentare şi reîncărcare iau măsurile necesare organizării în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Prevederile art. 10 şi 11 intră în vigoare la 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii prevăzute la alin. (2).
(5) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ţinând seama de complexitatea măsurilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2023/1.804, autorităţile administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile naţionale şi instituţiile cu rol de evaluare şi control şi/sau cu responsabilităţi în punerea în aplicare a prevederilor regulamentului, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, au obligaţia iniţierii procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative de completare a dispoziţiilor legale de organizare şi funcţionare, inclusiv prin modificarea structurii organizatorice şi de personal, după caz, în scopul aplicării prevederilor Regulamentului (UE) 2023/1.804 şi cadrului naţional de politică aferent.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacşu
Secretarul general al Guvernului,
Ştefan-Radu Oprea
Şeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Mihai Jurca
p. Ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Ionuţ-Cristian Săvoiu,
secretar de stat
Ministrul energiei,
Bogdan-Gruia Ivan
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă,
László Borbély,
consilier de stat
Ministrul afacerilor externe,
Oana-Silvia Ţoiu
p. Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului,
Viorel Băltăreţu,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Diana-Anda Buzoianu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul finanţelor,
Alexandru Nazare
Bucureşti, 12 februarie 2026.
Nr. 4.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
