Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  ORDIN nr. 3.184 din 5 februarie 2026 privind aprobarea Programei şcolare pentru disciplina opţională din oferta naţională, parte a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii, cu titlul Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDIN nr. 3.184 din 5 februarie 2026 privind aprobarea Programei şcolare pentru disciplina opţională din oferta naţională, parte a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii, cu titlul "Ora cu şi pentru animale" - clasa a V-a/clasa a VI-a

EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 121 din 13 februarie 2026
Comenteaza legea
    În conformitate cu prevederile art. 86 alin. (3) şi (4) şi ale art. 88 alin. (11) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare,
    având în vedere prevederile art. 4 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 251/2025 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare,
    având în vedere Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu modificările ulterioare,
    în baza Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare,
    în baza Ordinului ministrului educaţiei nr. 3.238/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii,
    având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.893 din 18.12.2025,
    în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările şi completările ulterioare,
    ministrul educaţiei şi cercetării, interimar, emite prezentul ordin.
    ART. 1
    Se aprobă Programa şcolară pentru disciplina opţională din oferta naţională, parte a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii, cu titlul „Ora cu şi pentru animale“ - clasa a V-a/clasa a VI-a, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    ART. 2
    Programa şcolară prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul şcolar 2026-2027.

    ART. 3
    Direcţia generală echitate şi performanţă în învăţământul preuniversitar, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

    ART. 4
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



                    p. Ministrul educaţiei şi cercetării, interimar,
                    Gigel Paraschiv, secretar de stat

    Bucureşti, 5 februarie 2026.
    Nr. 3.184.
    ANEXA 1

    PROGRAMA ŞCOLARĂ
    pentru disciplina opţională
    Ora cu şi pentru animale - clasa a V-a/clasa a VI-a

    Notă de prezentare
    Ora cu şi pentru animale este o disciplină opţională integrată, destinată elevilor din clasa a V-a/clasa a VI-a, inclusă în curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii (CDEOŞ). Această disciplină oferă un cadru educaţional modern prin care elevii înţeleg relaţia dintre oameni, animale şi mediul înconjurător, dezvoltând atitudini responsabile, empatie, respect, cooperare şi comportamente sigure în interacţiunea cu animalele. Conţinuturile au caracter interdisciplinar, facilitând realizarea de conexiuni cu alte discipline de studiu: biologie, geografie, consiliere şi dezvoltare personală, respectiv educaţie socială, contribuind la formarea competenţelor sociale şi civice. Disciplina are un buget de timp de 1 oră pe săptămână.
    Programa propusă contribuie la realizarea obiectivelor strategiei România Educată, în special la dezvoltarea alfabetizării funcţionale, civice şi sociale. Prin caracterul său integrator, disciplina susţine formarea unei perspective holistice asupra relaţiei dintre oameni, animale şi mediul înconjurător, în concordanţă cu orientările documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea curriculumului naţional. Elevii sunt încurajaţi să înţeleagă şi să analizeze situaţii reale, să colaboreze şi să comunice eficient, precum şi să adopte comportamente responsabile faţă de lumea vie şi faţă de comunitate.
    În România, situaţia animalelor fără stăpân reprezintă o provocare majoră de interes public, cu implicaţii asupra bunăstării animalelor, siguranţei comunităţilor şi sănătăţii publice. Observaţiile organizaţiilor implicate în gestionarea acestei probleme arată că situaţia este strâns legată de nivelul redus de informare şi educaţie privind bunăstarea animalelor şi responsabilitatea faţă de animalele aflate în îngrijire. Formarea timpurie a respectului, empatiei, grijii faţă de animale şi a comportamentelor responsabile are efecte pozitive asupra modului în care elevii relaţionează cu ceilalţi, contribuind la dezvoltarea unor cetăţeni implicaţi, respectuoşi şi conştienţi de impactul propriilor acţiuni asupra mediului şi comunităţii în care trăiesc.
    Disciplina Ora cu şi pentru animale are la bază o serie de iniţiative educaţionale-pilot desfăşurate începând cu anul şcolar 2022-2023, axate pe dezvoltarea competenţelor socioemoţionale, a empatiei şi a responsabilităţii faţă de animale, precum şi pe înţelegerea interdependenţelor dintre oameni, animale şi mediu. În perioada 2023-2025, aceste iniţiative au fost extinse progresiv în mai multe unităţi de învăţământ din judeţul Ilfov, demonstrând potenţialul formativ al unei abordări interdisciplinare şi experienţiale. Evaluările realizate pe parcursul pilotării au evidenţiat o creştere semnificativă a implicării elevilor, precum şi îmbunătăţirea colaborării, a capacităţii de analiză critică şi a abilităţii de a identifica şi soluţiona situaţii reale din comunitate. Rezultatele au confirmat relevanţa formării unor atitudini pozitive faţă de animale şi a responsabilităţii civice, contribuind la dezvoltarea competenţelor-cheie prevăzute în profilul absolventului de gimnaziu: competenţe sociale şi civice, spirit de iniţiativă şi sensibilizare faţă de mediul înconjurător.
    Scopul disciplinei opţionale este dezvoltarea competenţelor sociale şi civice ale elevilor, precum şi a spiritului de iniţiativă, responsabilitate şi sensibilizare culturală, prin abordarea relaţiei dintre oameni, animale şi mediul înconjurător. Elevii învaţă să recunoască nevoile fundamentale ale animalelor, să înţeleagă responsabilităţile legate de îngrijirea acestora şi principiile unei interacţiuni sigure şi respectuoase. Prin activităţi de observare, reflecţie, colaborare şi aplicare practică, disciplina promovează formarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de animale, contribuind la dezvoltarea empatiei, a comportamentelor prosociale şi a unei relaţii armonioase cu mediul şi comunitatea. Accentul este pus pe formarea de competenţe şi atitudini durabile, mai degrabă, decât pe acumularea de cunoştinţe teoretice, elevii fiind sprijiniţi să transfere în situaţii reale valorile grijii, respectului şi responsabilităţii.
    Cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile dezvoltate prin această disciplină sunt aliniate cadrului legislativ naţional şi internaţional în domeniul protecţiei animalelor. Programa valorifică principiile consacrate în documente precum Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor (1978), Convenţia europeană pentru protecţia animalelor de companie (Consiliul Europei, 1987) şi Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste repere sunt integrate într-o manieră accesibilă vârstei elevilor, punând accent pe bunăstare, responsabilitate şi interacţiune sigură cu animalele, în relaţie cu mediul şi comunitatea.
    Corelarea dintre competenţele generale, cele specifice şi activităţile de învăţare asigură dezvoltarea unor competenţe fundamentale, precum empatia şi responsabilitatea, participarea civică, colaborarea, gândirea critică şi capacitatea de a lua decizii informate în contexte reale.
    Competenţele vizate prin această disciplină sunt corelate cu cele din profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a. Astfel, competenţele sociale şi civice din profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a sunt asociate cu toate competenţele generale ale programei şi, indirect, cu cele specifice, după cum urmează:
    - „Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor drepturi şi asumarea de responsabilităţi“ se regăseşte în mod direct în competenţele specifice asociate CG3 - Evaluarea relaţiei dintre oameni şi animale pentru a fundamenta decizii responsabile, în acord cu principiile etice şi preventive, în special în:
    CS3.1. Recunoaşterea/Identificarea unor reguli de igienă, prevenţie şi protecţie pentru dezvoltarea unui comportament responsabil în interacţiunea cu animalele;
    CS3.4. Integrarea unor norme de comportament preventiv în familie şi comunitate pentru prevenirea unor probleme ce pot afecta oamenii, animalele şi mediul în care trăiesc;
    CS3.5. Participarea activă în proiecte şi acţiuni comunitare care susţin responsabilitatea faţă de animale şi protecţia mediului pentru a evalua diferite situaţii întâlnite şi pentru a lua decizii de acţiune;

    – „Operarea cu valori şi norme de conduită relevante pentru viaţa personală şi pentru interacţiunea cu ceilalţi“ este reflectată transversal în:
    CS1.2. Explicarea rolurilor multiple pe care animalele le au în viaţa oamenilor (familie, comunitate, natură) şi a responsabilităţii faţă de nevoile lor;
    CS2.4. Explicarea responsabilităţilor de bază în îngrijirea unui animal (hrană, adăpost, igienă, prevenţie, siguranţă);
    CS2.5. Analizarea unor situaţii reale sau simulate pentru formularea unor modalităţi adecvate de protejare şi susţinere a bunăstării animalelor;

    – „Manifestarea disponibilităţii pentru participare civică în condiţiile respectării regulilor grupului şi valorizării diversităţii“ este corelată cu:
    CS1.1. Identificarea şi descrierea diversităţii animalelor folosind observaţii şi exemple din viaţa reală;
    CS1.5. Aplicarea principiilor de empatie şi respect faţă de animale în contextul realităţilor cotidiene;
    CS2.3. Formularea unor măsuri simple şi sigure de sprijin sau intervenţie, pe baza recunoaşterii semnelor de bunăstare precară a animalelor;
    CS3.5. Participarea activă în proiecte şi acţiuni comunitare care susţin responsabilitatea faţă de animale şi protecţia mediului pentru a evalua diferite situaţii întâlnite şi pentru a lua decizii de acţiune.


    De asemenea, competenţele asociate spiritului de iniţiativă şi antreprenoriatului din profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a sunt asociate cu o serie de competenţe specifice, aferente competenţei generale CG3, astfel:
    - „Manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte şi în explorarea unor probleme ale comunităţii locale“ se reflectă în special în:
    CS3.2. Adoptarea unor comportamente adecvate pentru gestionarea situaţiilor de risc sau conflict cu animalele pentru siguranţa proprie şi a acestora;
    CS3.4. Integrarea unor norme de comportament preventiv în familie şi comunitate pentru prevenirea unor probleme ce pot afecta oamenii, animalele şi mediul în care trăiesc;
    CS3.5. Participarea activă în proiecte şi acţiuni comunitare care susţin responsabilitatea faţă de animale şi protecţia mediului pentru a evalua diferite situaţii întâlnite şi pentru a lua decizii de acţiune.


    Nu în ultimul rând, competenţele asociate sensibilizării şi exprimării culturale din profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a sunt asociate cu o serie de competenţe specifice, aferente CG3, astfel:
    - „Realizarea de lucrări creative, folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte şcolare şi extraşcolare“ este corelată cu:
    CS1.1. Identificarea şi descrierea diversităţii animalelor folosind observaţii şi exemple din viaţa reală;
    CS1.3. Înţelegerea metodelor simple de observare şi documentare (fotografii, jurnale de observaţie, materiale digitale) pentru a studia comportamentele animalelor;
    CS1.5. Aplicarea principiilor de empatie şi respect faţă de animale în contextul realităţilor cotidiene;
    CS2.1. Identificarea nevoilor de bază ale animalelor şi explicarea modului în care acestea se raportează la cele cinci libertăţi fundamentale.


    Originalitatea programei Ora cu şi pentru animale este potenţată de faptul că aceasta propune parteneriate cu organizaţii nonguvernamentale şi instituţii cu preocupări specifice în domeniul protecţiei animalelor. Astfel, se facilitează un mediu de învăţare interactiv şi dinamic, valorificând metode şi instrumente educaţionale inovative. Prin aceste parteneriate elevii pot participa la aplicaţii practice şi pot accesa resurse didactice moderne, având totodată oportunitatea de a interacţiona cu medici veterinari, specialişti în protecţia animalelor şi a mediului şi cu profesionişti din domenii conexe, care pot constitui modele inspiraţionale pentru ei.
    Din perspectiva domeniilor de cunoaştere, programa are un nivel de integrare curriculară predominant transdisciplinar, păstrând totodată un caracter inter- şi multidisciplinar. La formarea competenţelor specifice şi generale pot contribui conexiunile cu discipline precum educaţia socială, biologia, geografia, fizica, dar şi cu alte domenii relevante, într-o manieră integrată. Conţinuturile sunt concepute astfel încât să poată fi abordate de orice profesor cu pregătire corespunzătoare în una dintre specializările menţionate sau în domenii conexe. Totodată, profesorul care predă această disciplină trebuie să deţină cunoştinţe despre bunăstarea animalelor şi relaţia om-animal-mediu, competenţe pedagogice pentru activităţi interactive şi sigure, abilităţi de comunicare şi colaborare, precum şi capacitatea de a dezvolta empatia, responsabilitatea şi comportamentele prosociale ale elevilor.
    Din punct de vedere metodologic, programa propune o abordare a învăţării centrată pe experienţe şi provocări concrete, în care elevii sunt implicaţi activ în explorarea situaţiilor reale şi în punerea în practică a cunoştinţelor dobândite. Metodele includ activităţi practice, proiecte, studii de caz, investigaţii şi aplicaţii learning by doing, prin care elevii pot observa, analiza şi propune soluţii pentru situaţii reale legate de relaţia om-animal, protecţia mediului şi viaţa comunităţii. Învăţarea se desfăşoară într-un cadru colaborativ, în care profesorul acţionează ca facilitator şi partener în procesul educaţional, sprijinind dezvoltarea competenţelor socioemoţionale, a gândirii critice, a responsabilităţii şi a empatiei. Această abordare metodologică permite integrarea diverselor teme şi contexte, adaptându-se la resursele disponibile şi nevoile elevilor, fără a se limita la exemple sau proiecte specifice.
    Structura programei include:
    - notă de prezentare;
    – competenţe generale;
    – competenţe specifice, corelate cu cele generale;
    – activităţi de învăţare, oferite într-o abordare concretă;
    – conţinuturi ale învăţării, integrate şi interdisciplinare, organizate pe domenii, concepute pentru a explora o paletă diversă de teme şi situaţii;
    – sugestii metodologice, incluzând exemple concrete de strategii, metode, tehnici şi instrumente, recomandări privind instruirea diferenţiată şi evaluarea, precum şi un exemplu concret de desfăşurare a unei activităţi de învăţare.


    Competenţe generale (CG) şi specifice (CS)

┌───┬──────────────────────────────────┐
│   │Utilizarea cunoştinţelor despre   │
│   │lumea animalelor pentru           │
│CG1│înţelegerea relaţiilor cu mediul  │
│   │de viaţă şi dezvoltarea           │
│   │responsabilităţii                 │
├───┼──────────────────────────────────┤
│   │Dezvoltarea capacităţii de a      │
│CG2│interpreta nevoile animalelor     │
│   │pentru îngrijirea corectă şi      │
│   │protecţia acestora                │
├───┼──────────────────────────────────┤
│   │Evaluarea relaţiei dintre oameni  │
│CG3│şi animale pentru a fundamenta    │
│   │decizii responsabile, în acord cu │
│   │principiile etice şi preventive   │
└───┴──────────────────────────────────┘



    Competenţe specifice (CS) şi exemple de activităţi de învăţare (EAI)
    CG1 - Utilizarea cunoştinţelor despre lumea animalelor pentru înţelegerea relaţiilor cu mediul de viaţă şi dezvoltarea responsabilităţii

┌──────────────────────────────────────┐
│CS1.1. Identificarea şi descrierea    │
│diversităţii animalelor folosind      │
│observaţii şi exemple din viaţa reală │
├──────────────────────────────────────┤
│- observarea unor imagini, materiale  │
│video sau situaţii reale pentru a     │
│identifica diferite categorii de      │
│animale şi caracteristicile lor       │
│esenţiale (aspect, habitat);          │
│- clasificarea animalelor după        │
│habitat, modul de viaţă şi rol, pentru│
│a înţelege diversitatea şi adaptările │
│acestora;                             │
│- realizarea unei expoziţii de postere│
│despre diverse categorii de animale,  │
│ilustrând trăsăturile caracteristice  │
│şi exemple din comunitate;            │
│- realizarea unui colaj tematic       │
│(digital sau pe hârtie) „Animalele din│
│comunitatea mea“, pornind de la       │
│observaţii directe sau materiale      │
│furnizate;                            │
│- identificarea şi prezentarea unor   │
│specii de animale prin participarea la│
│activităţi sau concursuri tematice (de│
│exemplu: „Prin ochii lor“, „Prietenul │
│meu necuvântător“).                   │
├──────────────────────────────────────┤
│CS1.2. Explicarea rolurilor multiple  │
│pe care animalele le au în viaţa      │
│oamenilor (familie, comunitate,       │
│natură) şi a responsabilităţii faţă de│
│nevoile lor                           │
├──────────────────────────────────────┤
│- studierea unor exemple şi studii de │
│caz despre modul în care animalele    │
│sprijină oamenii (animale de          │
│asistenţă, de terapie, de serviciu) şi│
│discutarea responsabilităţilor pe care│
│acestea le implică;                   │
│- analizarea unor exemple de animale  │
│utilitare (câini-ghid, câini de       │
│terapie, câini poliţişti, cai de      │
│terapie şi de lucru) în vederea       │
│identificării şi stabilirii nevoilor  │
│specifice ale acestora;               │
│- întâlniri cu profesionişti sau      │
│voluntari (medic veterinar, poliţist  │
│însoţit de câine de serviciu,         │
│îngrijitor) care pot prezenta situaţii│
│reale despre rolurile animalelor şi   │
│responsabilitatea faţă de acestea;    │
│- conversaţii euristice privind modul │
│în care animalele de companie oferă   │
│sprijin emoţional, dar şi cu privire  │
│la cerinţele necesare pentru          │
│îngrijirea lor adecvată, pentru a     │
│înţelege responsabilităţile implicate;│
│- studiu de caz narativ - „Animalul   │
│meu m-a ajutat când .../Eu am ajutat  │
│un animal când ...“, urmat de         │
│reflecţii în perechi sau grupuri;     │
│- vizionarea unor materiale video     │
│despre animale care sprijină oamenii, │
│pentru a identifica principalele lor  │
│nevoi necesare îndeplinirii rolurilor.│
├──────────────────────────────────────┤
│CS1.3. Înţelegerea metodelor simple de│
│observare şi documentare (fotografii, │
│jurnale de observaţie, materiale      │
│digitale) pentru a studia             │
│comportamentele animalelor            │
├──────────────────────────────────────┤
│- elaborarea unui jurnal de observaţie│
│în care elevii notează comportamentele│
│unui animal din mediul apropiat,      │
│pentru a înţelege modul în care acesta│
│interacţionează cu habitatul său;     │
│- realizarea unei prezentări „O zi din│
│viaţa animalului ales de mine“,       │
│utilizând o metodă la alegere: text,  │
│desen, fotografii sau prezentare      │
│digitală;                             │
│- observarea unor animale din mediul  │
│apropiat (propria curte, în parc sau  │
│în comunitate) şi completarea unei    │
│fişe de observaţie pentru a identifica│
│comportamentele şi nevoile lor de     │
│bază;                                 │
│- prezentări în grupuri mici, în care │
│elevii folosesc fotografii, schiţe sau│
│materiale video pentru a ilustra      │
│comportamente observate la animale;   │
│- exersarea utilizării materialelor   │
│digitale simple (tablete, aplicaţii   │
│foto/video) pentru documentarea unor  │
│comportamente ale animalelor în       │
│contexte controlate (de exemplu:      │
│filmarea unui animal de pluş animat de│
│colegi, doar pentru a învăţa tehnica).│
├──────────────────────────────────────┤
│CS1.4. Analizarea informaţiilor       │
│privind interacţiunile om-animal-mediu│
│pentru recunoaşterea comportamentelor │
│adecvate şi sigure                    │
├──────────────────────────────────────┤
│- realizarea unei hărţi mentale       │
│tematice („Întâlnim animale în oraş/  │
│sat/pădure - cum procedăm?“), în care │
│elevii identifică tipuri de întâlniri │
│posibile şi comportamente adecvate    │
│fiecărui context;                     │
│- elaborarea, în grup, a unui set de  │
│reguli de siguranţă pentru            │
│interacţiunea cu animale în medii     │
│diferite (stradă, gospodărie, spaţii  │
│verzi, zone naturale), pornind de la  │
│exemple concrete;                     │
│- analiza unor scenarii de tipul „Ce  │
│faci dacă ...?“, în care elevii       │
│discută paşii corecţi în situaţii     │
│reale (de exemplu: întâlneşti un      │
│arici, un câine singur, un animal     │
│rănit, o pasăre căzută din cuib);     │
│- dezbatere despre diferenţele dintre │
│animalele de companie şi cele         │
│sălbatice (exemple de întrebări-cheie:│
│De ce nu toate animalele pot trăi cu  │
│oamenii?), pentru identificarea       │
│cauzelor şi comportamentelor specifice│
│interacţiunii cu fiecare categorie.   │
├──────────────────────────────────────┤
│CS1.5. Aplicarea principiilor de      │
│empatie şi respect faţă de animale în │
│contextul realităţilor cotidiene      │
├──────────────────────────────────────┤
│- lecturi, poveşti şi materiale video │
│despre relaţia om-animal, urmate de   │
│discuţii în grup privind empatia,     │
│respectul, grija şi siguranţa (de     │
│exemplu: poveşti reale, precum        │
│Hachiko, Balto, Laika; personaje din  │
│literatură şi film, precum Colţ Alb,  │
│Lassie, Bambi, Simba);                │
│- analizarea unor exemple de animale  │
│reale sau fictive, pentru a identifica│
│emoţiile, nevoile şi vulnerabilităţile│
│acestora;                             │
│- vizite la adăposturi, ferme         │
│educaţionale, centre de reabilitare   │
│sau întâlniri cu profesionişti (medic │
│veterinar, voluntari, poliţist având  │
│câine de serviciu), cu accent pe      │
│observarea comportamentelor empatice  │
│şi sigure în interacţiuni reale;      │
│- realizarea, în echipă, a unui       │
│poster, colaj sau a unei prezentări   │
│tematice, pentru a evidenţia gesturi  │
│simple prin care oamenii pot sprijini │
│animalele;                            │
│- participarea la evenimente dedicate │
│protecţiei animalelor (Ziua Mondială a│
│Animalelor, Ziua Animalelor fără      │
│Stăpân) şi organizarea de             │
│microcampanii în clasă privind        │
│respectul şi responsabilitatea faţă de│
│animale.                              │
└──────────────────────────────────────┘


    CG2 - Dezvoltarea capacităţii de a interpreta nevoile animalelor pentru îngrijirea corectă şi protecţia acestora

┌──────────────────────────────────────┐
│CS2.1. Identificarea nevoilor de bază │
│ale animalelor şi explicarea modului  │
│în care acestea se raportează la cele │
│cinci libertăţi fundamentale          │
├──────────────────────────────────────┤
│- vizionarea unor materiale video şi  │
│desfăşurarea unor discuţii ghidate    │
│despre nevoile de bază ale animalelor │
│(hrană, apă, adăpost, sănătate,       │
│libertate de mişcare) şi legătura lor │
│cu cele cinci libertăţi fundamentale; │
│- compararea unor situaţii „drepturi  │
│respectate vs drepturi încălcate“ prin│
│fişe, imagini sau scurte studii de caz│
│(animale bine îngrijite vs animale    │
│lipsite de îndeplinirea nevoilor      │
│esenţiale);                           │
│- analizarea activităţii unor         │
│organizaţii care protejează animalele,│
│pentru a înţelege cum sunt aplicate în│
│practică principiile bunăstării       │
│animalelor;                           │
│- realizarea unei fişe de observare   │
│pentru un animal ales („De ce are     │
│nevoie pentru a fi sănătos şi în      │
│siguranţă?“), cu raportare explicită  │
│la cele cinci libertăţi;              │
│- vizite educative la un adăpost, o   │
│fermă sau un centru de reabilitare,   │
│pentru a identifica direct modul în   │
│care sunt asigurate nevoile de bază şi│
│libertăţile fundamentale;             │
│- realizarea unui miniproiect „Prin   │
│ochii lor“ prin documentarea foto/    │
│video a modului în care sunt îngrijite│
│animalele din comunitate, pentru      │
│identificarea libertăţilor respectate │
│sau încălcate.                        │
├──────────────────────────────────────┤
│CS2.2. Compararea unor condiţii de    │
│trai diferite pentru evaluarea        │
│impactului acestora asupra bunăstării │
│animalelor                            │
├──────────────────────────────────────┤
│- analizarea comparativă a unor       │
│imagini sau materiale video (animal   │
│bine îngrijit vs animal neglijat;     │
│spaţii curate vs spaţii improprii),   │
│pentru a identifica modul în care     │
│îngrijirea şi condiţiile de mediu     │
│influenţează bunăstarea animalelor;   │
│- elaborarea unui studiu de caz despre│
│animale care realizează munci grele,  │
│pentru a identifica situaţiile de     │
│îngrijire precară şi a formula        │
│alternative care le pot îmbunătăţi    │
│condiţiile de viaţă;                  │
│- realizarea unei hărţi conceptuale   │
│„Un trai bun pentru ...“ (de exemplu: │
│câine, pisică, găină, cal), pentru a  │
│compara cerinţele de îngrijire ale    │
│diferitelor specii de animale;        │
│- evaluarea, pe baza unor fişe sau    │
│materiale vizuale, a condiţiilor de   │
│bunăstare din ferme, pentru a         │
│identifica în ce măsură spaţiul,      │
│hrana, accesul la apă, comportamentele│
│naturale şi îngrijirea susţin nevoile │
│animalelor;                           │
│- dezbatere pentru a compara situaţii │
│pozitive şi negative de utilizare a   │
│animalelor şi pentru a identifica     │
│semnele care indică momentul în care  │
│bunăstarea lor este afectată;         │
│- realizarea unui exerciţiu aplicat în│
│care elevii compară situaţii înainte/ │
│după pentru a analiza cum modificarea │
│unei singure condiţii (de exemplu:    │
│spaţiu, mişcare, lumină naturală)     │
│influenţează bunăstarea animalului.   │
├──────────────────────────────────────┤
│CS2.3. Formularea unor măsuri simple  │
│şi sigure de sprijin sau intervenţie, │
│pe baza recunoaşterii semnelor de     │
│bunăstare precară a animalelor        │
├──────────────────────────────────────┤
│- identificarea semnelor de bunăstare │
│precară (subnutriţie, lipsă de igienă,│
│izolare, răni, comportamente          │
│anormale), pornind de la fotografii,  │
│situaţii simulate sau scurte materiale│
│video;                                │
│- analizarea unor studii de caz       │
│privind animale aflate în situaţii de │
│îngrijire improprie (de exemplu:      │
│animale la circ, animale sălbatice în │
│captivitate, animal legat prea scurt, │
│lipsa apei, spaţiu insuficient,       │
│animale rănite fără îngrijire), pentru│
│a propune măsuri imediate şi sigure   │
│adaptate fiecărei situaţii;           │
│- participarea la un joc de rol în    │
│care elevii analizează diferite       │
│scenarii şi formulează paşii corecţi  │
│privind ce pot face, ce nu pot face şi│
│cui pot cere ajutor pentru a sprijini │
│un animal aflat în dificultate;       │
│- elaborarea, în cadrul unui atelier  │
│practic, a unor liste de tipul „Primii│
│paşi siguri“, pentru a stabili acţiuni│
│corecte şi imediate în situaţii       │
│frecvente, precum animal pierdut,     │
│rănit sau ţinut în condiţii           │
│neadecvate;                           │
│- realizarea unor aplicaţii practice, │
│în condiţii controlate şi sigure,     │
│pentru a crea soluţii de sprijin,     │
│precum căsuţe pentru pisicile         │
│comunitare sau coridoare pentru arici;│
│- dezbatere despre animalele fără     │
│stăpân, pentru a identifica semnele de│
│suferinţă şi pentru a propune soluţii │
│sigure şi realiste de sprijin.        │
├──────────────────────────────────────┤
│CS2.4. Explicarea responsabilităţilor │
│de bază privind îngrijirea unui       │
│animal, inclusiv asigurarea hranei,   │
│adăpostului, igienei, siguranţei)     │
├──────────────────────────────────────┤
│- elaborarea unui jurnal de îngrijire │
│în care elevii notează zilnic, timp de│
│o săptămână, nevoile unui animal real │
│sau imaginar şi explică importanţa    │
│fiecărui element pentru bunăstarea    │
│acestuia;                             │
│- realizarea unor miniprezentări      │
│tematice, individuale sau în grup,    │
│pentru a explica aspecte esenţiale ale│
│îngrijirii animalelor, precum igiena, │
│hrana adecvată, vizita la medicul     │
│veterinar, măsurile de prevenţie şi   │
│siguranţă;                            │
│- întocmirea unei liste de verificare │
│a proprietarului responsabil, în care │
│elevii identifică elementele esenţiale│
│necesare pentru a asigura un trai     │
│adecvat unui animal (hrană, adăpost,  │
│igienă, îngrijire medicală,           │
│interacţiune);                        │
│- simularea unui proces de adopţie    │
│responsabilă, prin parcurgerea        │
│etapelor necesare (pregătirea         │
│spaţiului, informarea, alegerea       │
│adăpostului, înţelegerea              │
│obligaţiilor), pentru a înţelege      │
│cerinţele şi responsabilităţile       │
│implicate;                            │
│- realizarea unei activităţi integrate│
│în care elevii estimează costurile de │
│bază pentru îngrijirea unui animal şi │
│dezbat responsabilităţile şi riscurile│
│deţinerii unui animal exotic, pentru a│
│înţelege ce presupune o îngrijire     │
│responsabilă.                         │
├──────────────────────────────────────┤
│CS2.5. Analizarea unor situaţii reale │
│sau simulate, pentru a formula        │
│modalităţi adecvate de protejare şi   │
│susţinere a bunăstării animalelor     │
├──────────────────────────────────────┤
│- realizarea unor vizite de observare │
│în comunitate, în cadrul cărora elevii│
│documentează condiţiile de trai ale   │
│animalelor, identifică aspecte        │
│pozitive şi aspecte ce necesită       │
│îmbunătăţire şi propun soluţii        │
│realiste pentru creşterea bunăstării  │
│acestora;                             │
│- analizarea unor cazuri reale sau    │
│simulate într-un joc de rol de tip    │
│„Tribunalul animalelor“, pentru a     │
│identifica regulile încălcate şi a    │
│formula recomandări concrete de       │
│intervenţie şi prevenţie;             │
│- participarea la activităţi          │
│comunitare dedicate protecţiei        │
│animalelor (evenimente de promovare a │
│adopţiilor, campanii de informare,    │
│sterilizare sau microcipare), pentru a│
│analiza impactul acestora şi a        │
│identifica posibile îmbunătăţiri;     │
│- realizarea unor miniproiecte civice │
│orientate spre soluţii, prin care     │
│elevii identifică nevoile animalelor  │
│din comunitate şi propun acţiuni      │
│concrete pentru îmbunătăţirea stării  │
│de bine a acestora, precum:           │
│• „Adoptă responsabil!“ - realizarea  │
│de materiale educative despre adopţia │
│responsabilă;                         │
│• „Un oraş prietenos cu animalele“ -  │
│propuneri de spaţii, reguli şi resurse│
│pentru bunăstarea animalelor din      │
│comunitate;                           │
│• „Monitorizare comunitară“ -         │
│identificarea situaţiilor în care     │
│animalele au nevoie de sprijin (arbori│
│cu scorburi pentru păsări, coridoare  │
│pentru arici, hrănitori pe timpul     │
│iernii etc.), urmate de propuneri de  │
│acţiuni pentru îmbunătăţire.          │
└──────────────────────────────────────┘


    CG3 - Evaluarea relaţiei dintre oameni şi animale pentru a fundamenta decizii responsabile, în acord cu principiile etice şi preventive

┌──────────────────────────────────────┐
│CS3.1. Recunoaşterea/Identificarea    │
│unor reguli de igienă, prevenţie şi   │
│protecţie pentru dezvoltarea unui     │
│comportament responsabil în           │
│interacţiunea cu animalele            │
├──────────────────────────────────────┤
│- crearea de materiale informative de │
│tipul afişelor şi pliantelor cu       │
│„Reguli de aur pentru siguranţă în    │
│preajma animalelor“, adaptate pentru  │
│şcoală, acasă, pentru diseminarea     │
│normelor comportamentale în           │
│comunitate;                           │
│- analizarea unor imagini şi          │
│videoclipuri pentru recunoaşterea     │
│comportamentelor incorecte şi nesigure│
│şi propunerea de comportamente etice  │
│în interacţiunea cu animalele         │
│domestice şi sălbatice;               │
├──────────────────────────────────────┤
│- demonstraţii şi activităţi cu       │
│specialişti pe teme privind apropierea│
│în siguranţă de animale, pentru       │
│recunoaşterea semnelor de stres,      │
│dresaj de bază şi interacţiune blândă │
│cu acestea;                           │
│- activitate practică „Kitul meu de   │
│siguranţă“, pentru realizarea unei    │
│liste de reguli simple despre igienă, │
│prevenţie şi paşi de urmat atunci când│
│elevii întâlnesc animale rănite sau   │
│aflate în dificultate;                │
│- prezentări şi dezbateri cu experţi  │
│(medici veterinari şi reprezentanţi ai│
│ONG-urilor) în vederea explicării     │
│modalităţii de îngrijire a animalelor │
│(hrană, adăpost, igienă, tratamente   │
│medicale, nevoi specifice animalelor  │
│exotice etc.);                        │
│- întocmirea unui jurnal de îngrijire │
│zilnic, săptămânal sau lunar, pentru  │
│documentarea activităţilor de         │
│îngrijire a unui animal;              │
│- participarea la campanii online şi  │
│în comunitate prin realizarea şi      │
│distribuirea de materiale educaţionale│
│şi de conştientizare pentru promovarea│
│normelor privind deţinerea            │
│responsabilă şi bunăstarea animalelor;│
│- demonstraţii ale dresorilor şi      │
│terapeuţilor cu câini special         │
│antrenaţi, pentru conştientizarea     │
│importanţei şi rolului animalelor     │
│pentru societate.                     │
├──────────────────────────────────────┤
│CS3.2. Adoptarea unor comportamente   │
│adecvate pentru gestionarea           │
│situaţiilor de risc sau conflict cu   │
│animalele pentru siguranţa proprie şi │
│a acestora                            │
├──────────────────────────────────────┤
│- dezbateri privind situaţiile        │
│frecvente în care se pot afla         │
│animalele sălbatice (de exemplu:      │
│pasăre rănită, vulpe sau şarpe în     │
│curte, dihor care atacă păsările      │
│etc.), pentru identificarea soluţiilor│
│corecte;                              │
│- realizarea unor ateliere de lucru de│
│tip „limbajul corpului“, pentru       │
│identificarea semnelor de stres, frică│
│şi agresivitate la câini, pisici, cai │
│şi vaci;                              │
│- prezentări, alături de specialişti, │
│privind tipuri de urgenţe medicale la │
│animale, condiţii de intervenţie,     │
│transport şi obţinerea ajutorului     │
│specializat, pentru dezvoltarea       │
│abilităţilor de gestionare a acestor  │
│situaţii;                             │
│- activităţi de informare şi          │
│conştientizare privind specificul     │
│animalelor sălbatice în comparaţie cu │
│cele de companie, pentru diferenţierea│
│acestora;                             │
│- dezbateri privind rolul animalelor  │
│sălbatice în ecosistem, pentru        │
│eliminarea percepţiilor greşite legate│
│de utilitate/dăunător, folosind jocuri│
│de analiză (de exemplu: „Folositor sau│
│dăunător?“);                          │
│- analiza realităţii ecologice şi     │
│comportamentale a unor specii, pentru │
│demontarea miturilor şi a legendelor  │
│prin discuţii despre superstiţii      │
│legate de animale sălbatice (de       │
│exemplu: cucuvea, şarpe, liliac);     │
│- exerciţii practice pentru           │
│gestionarea temerilor nejustificate   │
│faţă de animalele sălbatice;          │
│- vizionarea de filme educative şi    │
│artistice cu exemple de impact uman   │
│asupra animalelor sălbatice (de       │
│exemplu: Over the Hedge - 2006,       │
│Brother Bear - 2003, Rio - 2011),     │
│însoţită de analize critice pentru    │
│dezvoltarea unui set de reguli sau    │
│norme utile în relaţia cu animalele.  │
├──────────────────────────────────────┤
│CS3.3. Corelarea unor aspecte privind │
│sănătatea oamenilor, a animalelor şi a│
│mediului, prin raportarea responsabilă│
│la exemple şi situaţii din viaţa de zi│
│cu zi, pentru a înţelege mai bine     │
│legăturile dintre oameni şi animale   │
├──────────────────────────────────────┤
│- dezbateri despre boli transmisibile │
│între oameni şi animale (paraziţi,    │
│boli de piele, boli respiratorii),    │
│pentru asumarea unor reguli simple de │
│prevenţie: igienă, spălatul mâinilor, │
│evitarea contactului cu animale       │
│bolnave;                              │
│- crearea de materiale educaţionale   │
│(postere, fişe, colaje etc.) despre   │
│comportamente sănătoase cu privire la │
│igienă, gestionarea deşeurilor,       │
│prevenţia bolilor şi protecţia        │
│animalelor pe tot parcursul anului;   │
│- dezbateri despre profilaxia         │
│animalelor (deparazitare, vaccinare,  │
│igiena adăposturilor) şi impactul     │
│asupra sănătăţii oamenilor;           │
│- dezbateri privind ajutorul pe care  │
│elevii îl pot oferi animalelor cu     │
│dizabilităţi, pentru îngrijirea       │
│corectă a acestora;                   │
│- prezentarea unor noţiuni de prim    │
│ajutor pentru oameni (muşcături,      │
│zgârieturi, alergii), când şi cum     │
│intervenim, cui cerem ajutor, când    │
│mergem la medic;                      │
│- prezentarea unor tehnici de prim    │
│ajutor de bază pentru animale, pentru │
│evaluarea situaţiilor în care elevii  │
│pot acţiona în siguranţă, dar şi      │
│pentru a decide când este necesară    │
│intervenţia unui adult sau a unui     │
│medic veterinar;                      │
│- vizite la cabinete veterinare pentru│
│înţelegerea rolului medicului         │
│veterinar în prevenţie, sănătatea     │
│publică şi protecţia animalelor.      │
├──────────────────────────────────────┤
│CS3.4. Integrarea unor norme de       │
│comportament preventiv în familie şi  │
│comunitate pentru prevenirea unor     │
│probleme ce pot afecta oamenii,       │
│animalele şi mediul în care trăiesc   │
├──────────────────────────────────────┤
│Realizarea unor studii de caz pentru  │
│dezvoltarea gândirii critice. Exemple:│
│- „Lacul a devenit verde.“ - analiza  │
│cauzelor (căldură, poluare), efectelor│
│asupra animalelor şi oamenilor şi     │
│identificarea de soluţii comunitare;  │
│- „Când vine apa ce se întâmplă cu    │
│oamenii şi animalele?“ - impactul     │
│ploilor abundente şi al inundaţiilor; │
│- „Cercul rezistenţei: microbii între │
│oameni, animale şi mediu“ - discuţii  │
│despre răspândirea microbilor şi      │
│prevenţie.                            │
│Realizarea unor exerciţii practice    │
│pentru a aprecia critic aplicarea unor│
│măsuri preventive. Exemple:           │
│- „Cum protejăm animalele pe caniculă?│
│“ - elaborarea unei liste de măsuri   │
│simple: apă, umbră, limitarea         │
│efortului, verificarea suprafeţelor   │
│fierbinţi;                            │
│- discuţii ghidate despre poluare şi  │
│deşeuri în comunitate: exemple locale,│
│impact asupra păsărilor, animalelor   │
│mici şi domestice - elevii propun     │
│soluţii practice: curăţenie,          │
│containere, reciclare;                │
│- explicarea simplă a                 │
│antibiorezistenţei: reguli pentru     │
│utilizarea corectă a antibioticelor la│
│oameni şi animale;                    │
│- „3 soluţii pentru o comunitate mai  │
│sănătoasă“ - identificarea unei       │
│probleme din comunitate şi propunerea │
│de măsuri fezabile pentru şcoală şi   │
│familie;                              │
│- „Un bol cu viaţă - apă curată vs apă│
│murdară“: observarea şi compararea    │
│apei, identificarea riscurilor pentru │
│oameni şi animale;                    │
│- „Harta animalelor din cartierul     │
│meu“: desen sau hartă digitală cu     │
│locurile unde elevii întâlnesc animale│
│şi regulile de siguranţă;             │
│- „Termometrul animalelor“ - măsurarea│
│temperaturii la soare şi la umbră,    │
│formularea unor reguli pentru         │
│protecţia animalelor în caniculă;     │
│- „Cât costă întreţinerea unui animal │
│pentru 30 de zile?“ - calcul          │
│orientativ al costurilor pentru hrană,│
│igienă şi prevenţie;                  │
│- „Reciclez pentru animale“ -         │
│colectarea şi sortarea obiectelor     │
│reciclabile şi explicarea pericolelor │
│gunoaielor pentru animale;            │
│- realizarea unor materiale           │
│educaţionale precum afişe educative:  │
│„Apă curată pentru noi şi pentru      │
│animale“, „Protejăm animalele vara/   │
│iarna.“, „Nu antibioticelor fără      │
│motiv!“, pentru diseminarea unor      │
│principii de protejare şi îngrijire   │
│corectă a animalelor.                 │
├──────────────────────────────────────┤
│CS3.5. Participarea activă în proiecte│
│şi acţiuni comunitare care susţin     │
│responsabilitatea faţă de animale şi  │
│protecţia mediului pentru a evalua    │
│diferite situaţii întâlnite şi pentru │
│a lua decizii de acţiune              │
├──────────────────────────────────────┤
│Asumarea unor roluri sau sarcini în   │
│cadrul unor proiecte cum ar fi:       │
│Proiecte comunitare şi monitorizare   │
│locală                                │
│- „Ce animale trăiesc lângă noi?“ -   │
│observarea şi notarea apariţiei       │
│animalelor timp de 1-2 săptămâni;     │
│analizarea problemelor identificate şi│
│propunerea de măsuri de sprijin       │
│Campanii de conştientizare şi educaţie│
│civică                                │
│- campanie şcolară „Adoptă            │
│responsabil!“: creare de afişe,       │
│minivideoclipuri şi mesaje educative  │
│despre adopţie, sterilizare,          │
│microcipare şi comportamente sigure;  │
│expunere în şcoală sau online;        │
│- concurs civic „Eu schimb lumea      │
│pentru animale!“: propunerea de       │
│iniţiative simple pentru bunăstarea   │
│animalelor (spaţii pentru arici,      │
│postere, reguli de interacţiune       │
│responsabilă);                        │
│- zi tematică „O singură sănătate în  │
│şcoala mea“: standuri tematice        │
│pregătite de elevi despre animale şi  │
│mediu, igiena apei, antibiorezistenţă,│
│riscuri după ploi, poluare şi         │
│ecosisteme urbane.                    │
│Realizarea de miniproiecte şi         │
│activităţi practice pentru evaluarea  │
│unor situaţii reale                   │
│- „Misiunea Ariciul“: discuţii despre │
│rolul aricilor în ecosistem,          │
│realizarea unor modele simple de      │
│coridoare în garduri, mesaje pentru   │
│comunitate, documentare foto/video    │
│înainte/după;                         │
│- „Hrănitori de iarnă pentru păsări“: │
│confecţionarea şi amplasarea          │
│hrănitorilor, monitorizarea           │
│săptămânală şi discuţii despre        │
│impactul lor;                         │
│- studiu de caz „Ce facem cu          │
│deşeurile?“: analiza unei situaţii    │
│locale, identificarea cauzelor şi     │
│formularea unor soluţii practice      │
│pentru comunitate;                    │
│- jurnal comunitar „Ce pot schimba    │
│într-o săptămână?“: elevii notează    │
│zilnic un gest responsabil faţă de    │
│animale şi mediu, cu discuţii         │
│ulterioare în grup.                   │
│Realizarea de vizite educaţionale în  │
│cadrul unor activităţi precum:        │
│- „Săptămâna Sănătăţii Animalelor“:   │
│întâlniri cu medici veterinari şi     │
│reprezentanţi ai ONG-urilor pentru    │
│informare privind prevenţia, igiena şi│
│bolile transmisibile; elevii          │
│realizează materiale informative      │
│pentru şcoală şi comunitate.          │
└──────────────────────────────────────┘


    NOTE:
    1. Având în vedere numărul mare de activităţi propuse şi existenţa unor elemente similare între competenţe/activităţi, profesorul este încurajat să selecteze doar acele activităţi care se potrivesc vârstei elevilor, specificului clasei şi contextului comunităţii. Este important ca activităţile alese să fie realiste, fezabile şi uşor de implementat, astfel încât să fie asigurate implicarea activă a elevilor şi atingerea obiectivelor de învăţare în condiţii de siguranţă şi eficienţă.
    2. Toate activităţile care presupun deplasări în afara şcolii (vizite la adăposturi, ferme, centre de reabilitare, evenimente comunitare etc.) trebuie să fie realizate conform procedurii şcolii, doar cu acordul scris al părinţilor sau tutorilor legali şi să respecte toate condiţiile de siguranţă pentru elevi.


    Conţinuturi

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Domenii de      │Conţinuturi propuse  │
│conţinut        │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │- Diversitatea lumii │
│                │vii şi respectul     │
│                │pentru toate formele │
│                │de viaţă; rolul      │
│                │animalelor în        │
│                │familie, comunitate  │
│                │şi natură (animale de│
│                │companie, de fermă,  │
│                │sălbatice) şi        │
│                │responsabilitatea    │
│                │faţă de ele          │
│                │- Animale cu roluri  │
│Oameni şi       │speciale: câini ghid,│
│animale:        │câini poliţişti,     │
│relaţii, roluri │animale de terapie,  │
│şi              │cai de lucru şi de   │
│responsabilitate│sport, animale de    │
│                │laborator şi alte    │
│                │animale utilitare    │
│                │- Animale sălbatice  │
│                │(păsări, arici,      │
│                │vulpi, lilieci etc.) │
│                │şi relaţia cu        │
│                │oamenii;             │
│                │comportamente sigure │
│                │şi percepţii corecte │
│                │- Legătura dintre    │
│                │sănătatea oamenilor, │
│                │animale şi mediu     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │- Nevoile de bază ale│
│                │animalelor şi cele 5 │
│                │libertăţi            │
│                │fundamentale         │
│                │- Bunăstarea         │
│                │animalelor şi        │
│                │îngrijirea           │
│                │responsabilă         │
│                │- Deţinerea          │
│                │responsabilă de      │
│Drepturile şi   │animale: reguli şi   │
│bunăstarea      │obligaţii pentru     │
│animalelor      │proprietari          │
│                │- Iniţiative civice  │
│                │în beneficiul        │
│                │animalelor:          │
│                │adăposturi,          │
│                │sanctuare, campanii  │
│                │de sterilizare şi    │
│                │informare            │
│                │- Prevenirea abuzului│
│                │asupra animalelor    │
│                │(proiect)            │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │- Îngrijirea corectă │
│                │a animalelor de      │
│                │companie: vizite     │
│                │periodice la medicul │
│                │veterinar, prevenţie │
│                │şi vaccinare         │
│                │- Îngrijirea corectă │
│                │a animalelor de      │
│                │fermă: hrană,        │
│                │adăpost, condiţii de │
│                │mediu şi bunăstare   │
│                │- Sănătatea          │
│                │animalelor şi        │
│Îngrijirea şi   │impactul asupra      │
│protecţia       │sănătăţii oamenilor: │
│animalelor      │transmiterea bolilor │
│                │între animale şi     │
│                │oameni, impactul     │
│                │alimentaţiei şi al   │
│                │poluării asupra      │
│                │sănătăţii            │
│                │- Prim ajutor pentru │
│                │animale: intervenţii │
│                │de urgenţă şi măsuri │
│                │de protecţie în caz  │
│                │de accident sau      │
│                │îmbolnăvire          │
│                │- Adopţia animalelor │
│                │(proiect)            │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │- Salvarea şi        │
│                │îngrijirea temporară │
│                │a animalelor         │
│                │sălbatice: cine poate│
│                │interveni, cui cerem │
│                │ajutor şi rolul      │
│                │centrelor de         │
│                │reabilitare          │
│                │- Specii protejate şi│
│                │specii invazive -    │
│                │importanţa protejării│
│                │speciilor native şi  │
│                │problemele cauzate de│
│                │speciile aduse din   │
│                │alte medii           │
│                │- Percepţii şi mituri│
│Sălbatic, liber │despre animale       │
│şi protejat     │sălbatice: de ce     │
│                │considerăm unele     │
│                │specii „folositoare“ │
│                │sau „dăunătoare“ şi  │
│                │rolul lor în natură  │
│                │- Interacţiunea în   │
│                │siguranţă:           │
│                │comportamente permise│
│                │şi interzise când    │
│                │întâlnim animale     │
│                │sălbatice            │
│                │- Un animal sălbatic │
│                │în apropierea casei; │
│                │o zi din viaţa unui  │
│                │animal sălbatic, prin│
│                │ochii acestuia       │
│                │(proiect)            │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │- Schimbările        │
│                │climatice: impactul  │
│                │asupra mediului,     │
│                │animalelor şi        │
│                │sănătăţii oamenilor  │
│                │- Rezistenţa         │
│                │microbiană: cum apar │
│                │microbii care nu mai │
│                │răspund la           │
│                │antibiotice şi cum   │
│                │putem preveni        │
│                │fenomenul            │
│                │- Poluarea cu        │
│Oameni, animale │pesticide: efecte    │
│şi mediu        │asupra animalelor şi │
│                │oamenilor şi soluţii │
│                │prietenoase cu mediul│
│                │- Animalele şi       │
│                │comunităţile: rolul  │
│                │speciilor în         │
│                │dezvoltarea          │
│                │comunităţilor şi     │
│                │legătura cu mediul   │
│                │natural              │
│                │- Condiţiile din     │
│                │ferme: impactul      │
│                │asupra animalelor şi │
│                │asupra sănătăţii     │
│                │alimentelor          │
└────────────────┴─────────────────────┘

    NOTĂ:
    Conţinuturile vor fi abordate în strânsă corelare cu activităţile de învăţare şi competenţele specifice.


    Sugestii metodologice
    Programa şcolară pentru disciplina opţională Ora cu şi pentru animale oferă sugestii metodologice menite să sprijine cadrele didactice în planificarea şi desfăşurarea eficientă a activităţilor. Aceste recomandări oferă un cadru flexibil pentru implementarea procesului de predare-învăţare-evaluare, permiţând adaptarea strategiilor didactice la vârsta şi nevoile elevilor. Activităţile propuse încurajează învăţarea activă, colaborativă şi experienţială, punând accent pe dezvoltarea competenţelor specifice şi formarea atitudinilor pozitive faţă de animale şi mediul înconjurător, precum şi pe dobândirea unor abilităţi practice care susţin aplicarea cunoştinţelor în contexte reale.
    Strategiile didactice pot varia, însă metodele interactive sunt deosebit de eficiente, deoarece încurajează colaborarea, schimbul de idei şi dezvoltarea gândirii critice şi a abilităţilor de comunicare. În acest context se pot utiliza tehnici precum buzz groups, în care elevii discută în grupuri mici despre nevoile fundamentale ale animalelor şi prezintă concluziile colegilor, sau turul galeriei, prin care elevii realizează postere sau afişe pe teme legate de animale, le expun în clasă şi le evaluează împreună. Aceste metode vor fi adaptate la particularităţile grupului şi la resursele disponibile. De asemenea, strategiile care stimulează gândirea critică şi participarea activă în discuţii sunt esenţiale, oferind elevilor un mediu sigur şi respectuos în care aceştia îşi pot exprima ideile şi îşi pot argumenta punctele de vedere.
    Cunoscând rolul său de organizator şi facilitator al activităţilor de învăţare, cadrul didactic poate utiliza strategii euristice şi cognitive, ghidând procesul de învăţare astfel încât elevii să îşi dezvolte noi competenţe prin investigare, explorare şi rezolvare de probleme. O metodă potrivită este problem-based learning (PBL), care porneşte de la o problemă practică, de exemplu, gestionarea animalelor fără stăpân. Elevii sunt împărţiţi în grupuri, identifică principalele probleme, analizează cauzele şi propun soluţii, pe care le prezintă fie în cadrul grupului, fie în faţa clasei, exersând astfel abilităţi de gândire critică, organizare a informaţiilor şi colaborare.
    Deşi asemănătoare cu PBL, studiile de caz reprezintă un alt instrument metodologic valoros în cadrul disciplinei Ora cu şi pentru animale, deoarece permit elevilor să analizeze situaţii reale sau ipotetice, să identifice probleme, să formuleze soluţii şi să reflecteze asupra consecinţelor acţiunilor umane asupra animalelor, mediului şi sănătăţii comunităţii. În continuare, sunt prezentate câteva sugestii pentru studii de caz ce pot fi abordate de către profesor:
    - schimbările climatice şi impactul asupra mediului: elevii analizează un lac în care apa devine verde şi murdară din cauza căldurii şi poluării, discută efectele asupra mediului, asupra animalelor sălbatice şi asupra sănătăţii oamenilor după ploile mari şi propun măsuri de prevenire sau remediere;
    – rolul animalelor în comunităţi: studiu de caz privind populaţia de cai liberi din Delta Dunării, analizând contribuţia speciilor la menţinerea echilibrului ecosistemic şi la dezvoltarea comunităţilor locale;
    – condiţiile din ferme şi legătura cu sănătatea - discuţii despre impactul condiţiilor de viaţă ale animalelor din ferme asupra bunăstării acestora şi asupra calităţii alimentelor consumate de oameni.

    Profesorul poate ghida studiile de caz prin întrebări deschise, sesiuni de brainstorming, discuţii în grupuri mici şi prezentări, încurajând elevii să argumenteze, să propună soluţii şi să reflecteze asupra responsabilităţilor individuale şi colective. Studiile de caz pot fi adaptate la nivelul de vârstă şi la ritmul fiecărui elev, iar rezultatele discuţiilor pot fi valorificate prin postere, prezentări digitale sau rapoarte, stimulând colaborarea şi implicarea activă.
    Diversitatea activităţilor de învăţare poate fi îmbogăţită semnificativ prin integrarea instrumentelor şi a tehnologiilor digitale. Elevii pot realiza prezentări, materiale video sau alte proiecte interactive, utilizând resurse digitale variate. De asemenea, se pot organiza expoziţii şi prezentări de lucrări artistice realizate atât prin metode tradiţionale (creion, acuarelă, cărbune), cât şi digitale. Aceste activităţi pot fi valorificate în cadrul concursurilor şi expoziţiilor şcolare la nivel local, regional sau naţional, sprijinind dezvoltarea creativităţii, a talentului artistic şi a competenţelor de prezentare ale elevilor.
    Dezvoltarea abilităţilor de discurs oral liber în faţa colegilor sau a unui public necunoscut reprezintă un aspect esenţial în predarea disciplinei opţionale Ora cu şi pentru animale. Crearea unui cadru adecvat, care să încurajeze elevii să îşi prezinte propriile lucrări despre animale şi lumea în care trăiesc, contribuie semnificativ la îmbunătăţirea competenţelor de comunicare şi la consolidarea încrederii în sine. Prin prezentări, discuţii libere sau dezbateri pe teme legate de animale, profesorii pot stimula elevii să vorbească deschis şi argumentat, să structureze informaţia într-un mod coerent şi captivant, să gestioneze emoţiile legate de vorbitul în public şi să răspundă întrebărilor sau comentariilor audienţei. Astfel, predarea disciplinei devine nu doar un prilej de a învăţa lucruri noi despre animale, ci şi o oportunitate de a dezvolta competenţe de comunicare şi de a dobândi încredere în propriile abilităţi de prezentare.
    O atenţie deosebită trebuie acordată dezvoltării gândirii critice în analiza surselor de informaţie. Evaluarea informaţiilor din mass-media, internet sau oferite de inteligenţa artificială reprezintă o responsabilitate comună a cadrului didactic şi a elevilor. Este esenţial ca aceştia să înveţe să verifice informaţiile comparându-le cu fapte recunoscute ştiinţific şi să identifice argumentele pro şi contra, pentru a-şi consolida capacitatea de gândire critică. Profesorul ghidează discuţiile astfel încât elevii să poată diferenţia sursele sigure de cele nesigure, oferind exemple concrete din mass-media legate de diverse specii de animale sau cazuri de abuz; astfel, se încurajează dialogul argumentat şi responsabil.
    Instruirea diferenţiată porneşte de la realitatea că elevii învaţă în ritmuri şi moduri diferite şi au niveluri variate de cunoştinţe şi competenţe. Pentru a aplica eficient acest tip de instruire, profesorul trebuie să cunoască nivelul de pregătire al fiecărui elev. Instruirea diferenţiată presupune o analiză atentă a stilurilor de învăţare, a ritmului de asimilare a informaţiilor şi a tipurilor predominante de inteligenţă. Pe această bază, sarcinile de lucru sunt adaptate nevoilor fiecărui elev, iar distribuirea activităţilor sau formarea grupurilor se realizează ţinând cont de aceste criterii, astfel încât toţi elevii să fie sprijiniţi în mod adecvat în procesul de învăţare.
    În cadrul disciplinei, cadrele didactice vor acorda o atenţie deosebită incluziunii elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) şi a celor cu diverse forme de neurodivergenţă (autism, ADHD, dislexie etc.). Opţionalul Ora cu şi pentru animale oferă multiple oportunităţi de integrare, deoarece relaţia om-animal favorizează empatia, respectarea ritmului individual, înţelegerea şi acceptarea diferenţelor. Profesorii sunt încurajaţi să adapteze activităţile la particularităţile fiecărui elev, având în vedere stilul de învăţare, nivelul de confort emoţional, ritmul de lucru şi canalele senzoriale dominante. Exemple de adaptări posibile includ:
    - sarcini vizuale pentru elevii care procesează mai uşor informaţia vizuală;
    – activităţi practice şi tactile: modelare, desen, asamblare de adăposturi, explorare de materiale naturale;
    – prezentări orale scurte, realizate în perechi, pentru elevii care se simt inconfortabil să vorbească în faţa unui grup;
    – acordarea de timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor;
    – explicaţii structurate în paşi clari şi previzibili.

    Paralelismele dintre modul în care animalele îşi gestionează vulnerabilitatea şi felul în care oamenii depăşesc dificultăţile pot deveni un instrument educaţional valoros pentru incluziune. Discuţiile despre animalele care îşi pierd un simţ sau o abilitate motrică şi modalităţile prin care se adaptează pot deschide discuţii legate de toleranţă, diversitate, acceptare şi respectul datorat fiecărei fiinţe. În acelaşi mod, temele care vizează abuzul, neglijenţa sau violenţa asupra animalelor pot fi corelate cu discuţii despre bullying, excludere şi comportamente agresive în rândul elevilor. Aceştia sunt încurajaţi să exploreze cum se simt animalele, cum pot fi recunoscute comportamentele dăunătoare în contrast cu cele protectoare şi ce înseamnă respectul în relaţia cu un animal şi, prin extensie, în relaţia cu un coleg. Astfel, ei înţeleg că bunăstarea nu se referă doar la o stare fizică, ci şi la una emoţională, atât în cazul animalelor, cât şi al oamenilor.
    Profesorii pot utiliza exemple pozitive, precum animale salvate, animale care depăşesc obstacole sau situaţii bazate pe cooperare şi grijă, pentru a consolida modele de comportament prosocial şi empatic. Prin crearea unui climat sigur, tolerant şi previzibil, cadrul didactic facilitează participarea tuturor elevilor, inclusiv a celor cu CES, la activităţile de învăţare, oferind nu doar cunoştinţe despre animale, ci şi un spaţiu de dezvoltare socioemoţională. În acest fel, elevii îşi pot dezvolta treptat empatia, respectul şi responsabilitatea faţă de fiecare formă de viaţă.
    Colaborarea dintre profesori, părinţi, psihologul/consilierul şcolar şi profesorii de sprijin facilitează adaptarea programei şi organizarea activităţilor de învăţare în funcţie de nevoile individuale ale fiecărui elev. Pentru elevii supradotaţi pot fi aplicate strategii de accelerare sau de aprofundare a învăţării, astfel încât să fie menţinute interesul şi nivelul adecvat de provocare intelectuală. Învăţarea diferenţiată este esenţială atât pentru susţinerea elevilor cu dizabilităţi sau cerinţe educaţionale speciale, cât şi pentru valorificarea potenţialului elevilor supradotaţi, contribuind la diversificarea experienţelor educaţionale şi la creşterea implicării tuturor elevilor din clasă.
    În activitatea didactică, profesorul poate adapta cel puţin patru elemente esenţiale - conţinuturile, procesul, produsele şi mediul de învăţare - astfel încât acestea să corespundă profilului psihoeducaţional al fiecărui elev:
    - conţinutul poate fi adaptat la nevoile şi interesele elevilor, prezentând informaţiile într-o formă accesibilă şi relevantă pentru diferite stiluri de învăţare. De exemplu, elevilor cu inteligenţă naturalistă li se pot propune studii de caz despre habitate, conservare şi interacţiuni om-animal, însoţite de activităţi de observaţie în mediul natural;
    – procesul de învăţare poate fi ajustat prin metode variate, care facilitează înţelegerea conceptelor. Elevii cu inteligenţă vizual-spaţială pot utiliza diagrame, hărţi conceptuale sau modele 3D, iar cei cu inteligenţă kinestezică pot învăţa prin activităţi practice, precum simulări, experimente simple sau construirea unor minihabitate;
    – produsele învăţării pot reflecta modalităţi diferite de exprimare şi evidenţiere a progresului. Elevii cu inteligenţă lingvistică pot realiza prezentări, eseuri sau interviuri, în timp ce elevii cu inteligenţă muzicală pot crea compoziţii inspirate de natură, jingle-uri educative sau fundaluri sonore pentru materiale multimedia;
    – mediul de învăţare poate fi organizat flexibil, pentru a răspunde diversităţii din clasă. Activităţile pot include vizite la adăposturi sau sanctuare, utilizarea resurselor digitale interactive, proiecte în grupuri mici sau colaborări cu organizaţii specializate în protecţia animalelor. Astfel, profesorul creează contexte autentice de învăţare, care stimulează implicarea, colaborarea şi conexiunea emoţională a elevilor cu temele abordate.

    Pentru implementarea coerentă a disciplinei se recomandă ca, la nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti, să fie constituită o listă actualizată de parteneri instituţionali şi organizaţii de profil (ONG-uri, cabinete veterinare, centre de reabilitare etc.) care pot sprijini activităţile educaţionale la nivel local. De asemenea, este importantă valorificarea parteneriatelor cu organizaţii şi reţele naţionale, care pot oferi resurse, expertiză şi suport metodologic, consolidând astfel impactul formativ al disciplinei.
    În procesul de predare-învăţare-evaluare a disciplinei opţionale este recomandată utilizarea unei varietăţi de materiale scrise şi digitale menite să stârnească curiozitatea şi interesul elevilor şi să sprijine dezvoltarea competenţelor asumate:
    - materialele scrise includ enciclopedii şi atlase bogate în informaţii şi imagini colorate despre diverse specii de animale, despre habitatul şi comportamentele lor, precum şi cărţi de poveşti sau texte educative în care animalele devin personaje apropiate copiilor, facilitând învăţarea prin naraţiune. Fişele de activitate care pot conţine exerciţii de observare, desen, completare sau răspuns la întrebări oferă elevilor ocazia de a lucra într-un ritm personal. Pliantele şi broşurile despre protecţia animalelor şi biodiversitate pot fi folosite drept suport în cadrul discuţiilor despre responsabilitate şi grijă faţă de natură, iar posterele cu animale, ecosisteme sau lanţuri trofice contribuie la crearea unei atmosfere calde şi stimulante în sala de clasă, oferind totodată puncte de pornire pentru conversaţii şi activităţi interactive;
    – materialele digitale îmbogăţesc semnificativ procesul de învăţare, oferind elevilor oportunitatea de a explora lumea animalelor într-un mod atractiv şi interactiv. Prezentările digitale pot reuni imagini, animaţii şi informaţii structurate clar, facilitând înţelegerea noilor conţinuturi. Videoclipurile şi documentarele scurte, provenite din surse sau platforme educaţionale, permit observarea comportamentelor animalelor în mediul lor natural şi transformă lecţia într-o fereastră deschisă către viaţa reală. De asemenea, aplicaţiile educaţionale interactive, jocurile digitale şi simulările tematice îi ajută pe elevi să înveţe prin experimentare, rezolvare de probleme şi explorare. Website-urile educative le oferă copiilor acces la lecţii suplimentare, fişe de lucru, teste şi activităţi multimedia, sprijinind învăţarea individuală sau colaborativă. Tehnologiile de realitate augmentată permit ca animalele „să prindă viaţă“ pe ecran, oferind o experienţă uimitoare şi memorabilă de observare tridimensională. Platformele de evaluare digitală pot fi folosite pentru realizarea de chestionare, quiz-uri sau teste tematice, la care elevii pot răspunde în timp real, facilitând atât feedbackul imediat, cât şi implicarea activă.

    Evaluarea formativă va fi utilizată preponderent în cadrul disciplinei, deoarece permite o monitorizare permanentă a progresului elevilor şi o ajustare continuă a activităţilor în funcţie de ritmul, nevoile şi stilurile lor de învăţare. Observarea continuă, feedbackul imediat şi discuţiile constructive îi ajută pe elevi să îşi conştientizeze evoluţia şi să îşi îmbunătăţească treptat competenţele. Într-o lecţie dedicată clasificării animalelor, de exemplu, profesorul poate urmări modul în care elevii grupează diferite specii după caracteristici comune (mamifere, păsări, reptile etc.), corectând pe loc neînţelegerile şi consolidând răspunsurile corecte prin explicaţii suplimentare, comparaţii sau exemple vizuale. Într-o altă activitate, care vizează înţelegerea nevoilor de bază ale animalelor de companie, cadrul didactic poate observa felul în care elevii identifică cerinţele specifice fiecărui animal (hrană adecvată, adăpost sigur, posibilităţi de socializare, îngrijire medicală), oferind exemple din experienţa proprie, din observaţii reale sau din activităţi desfăşurate împreună în clasă.
    În completare, pot fi folosite fişe de autoevaluare şi reflecţie, prin care elevii îşi analizează propriile atitudini faţă de animale sau cunoştinţele dobândite. Aceste fişe contribuie la dezvoltarea unor abilităţi importante, precum autoevaluarea, gândirea critică şi metacognitivă, autonomia şi motivaţia pentru învăţare.
    De asemenea, jocurile educative şi aplicaţiile interactive pot fi integrate în procesul de evaluare formativă, oferind un mod plăcut şi antrenant de verificare a înţelegerii. Rezultatele generate de aceste instrumente digitale oferă profesorului informaţii clare şi imediate despre progresul fiecărui elev.
    Evaluarea formativă poate include şi prezentări individuale sau de grup, orale sau digitale, pe teme variate, precum „Cum aleg un animal de companie corect?“ sau „Cum recunoaştem semnele de stres la animale?“. Aceste activităţi consolidează cunoştinţele, dezvoltă abilităţile de comunicare şi stimulează cooperarea dintre colegi. Profesorul poate oferi feedback constructiv fiecărui elev, evaluând atât calitatea conţinutului, cât şi creativitatea, implicarea şi modul de prezentare.
    Evaluarea sumativă poate fi realizată printr-o combinaţie de metode adaptate nevoilor şi preferinţelor elevilor, astfel încât să ofere o imagine clară asupra competenţelor dobândite. O metodă recomandată este proiectul, care stimulează învăţarea activă, colaborativă şi creativă, oferind elevilor libertate de exprimare şi relevanţă pentru viaţa reală. Prin proiect, elevii pot realiza conexiuni între diferite discipline şi domenii de studiu. Profesorul poate solicita fiecărui elev să aleagă un animal sau un ecosistem şi să realizeze o cercetare detaliată, care să includă aspecte precum habitatul, alimentaţia, comportamentul şi conservarea. Rezultatele pot fi prezentate sub forma unui raport scris sau a unei prezentări digitale şi evaluate conform unor criterii clare, precum conţinutul ştiinţific, creativitatea, organizarea informaţiei şi modul de prezentare.
    Portofoliul tematic, început iniţial ca instrument de evaluare formativă, poate fi valorificat şi în scop sumativ. Profesorul poate analiza complexitatea portofoliului, calitatea muncii şi progresul elevilor pe parcursul fiecărui modul sau al anului şcolar. Portofoliul poate fi realizat atât fizic, cât şi prin aplicaţii digitale, sub formă de hărţi conceptuale, prezentări sau alte resurse interactive, oferind elevilor posibilitatea de a documenta, reflecta şi valorifica munca lor pe parcursul procesului de învăţare.
    Pentru a facilita implementarea disciplinei opţionale, se pot contura câteva repere privind desfăşurarea unei activităţi de învăţare, care să integreze obiectivele de formare a competenţelor specifice şi generale. În acest context, o activitate sugestivă este proiectul dedicat adopţiei animalelor, care se încadrează în domeniul de conţinut „Îngrijirea şi protecţia animalelor“. Această activitate permite elevilor să exploreze problematica adoptării responsabile, să realizeze cercetări, să propună soluţii şi să îşi prezinte concluziile, dezvoltând atât cunoştinţe, cât şi abilităţi practice, atitudini responsabile şi competenţe de comunicare şi colaborare. Prin astfel de proiecte, procesul de învăţare devine activ, integrator şi relevant pentru viaţa reală.
    Titlul proiectului: Adoptă şi schimbă o viaţă!
    Competenţe specifice vizate:
    - CS1.5. Aplicarea principiilor de empatie şi respect faţă de animale în contextul realităţilor cotidiene;
    – CS3.1. Recunoaşterea/Identificarea unor reguli de igienă, prevenţie şi protecţie pentru dezvoltarea unui comportament responsabil în interacţiunea cu animalele.

    Scopul proiectului: creşterea gradului de conştientizare în rândul elevilor cu privire la importanţa adopţiei animalelor fără stăpân, promovarea responsabilităţii în îngrijirea animalelor de companie şi facilitarea colaborării între şcoli şi adăposturile de animale
    Obiectivele de învăţare:
    - informarea elevilor cu privire la beneficiile adopţiei animalelor şi la importanţa sterilizării şi vaccinării acestora;
    – organizarea unei campanii de sensibilizare în comunitate privind adopţia animalelor fără stăpân;
    – încurajarea participării elevilor la activităţi de voluntariat în adăposturi sau centre pentru animale;
    – dezvoltarea abilităţilor de colaborare şi comunicare prin implicarea elevilor în activităţi de grup şi proiecte comunitare.

    Grupul-ţintă:
    - elevii din clasa a V-a/clasa a VI-a, cu posibilitatea de adaptare a proiectului şi pentru alte cicluri de învăţământ;
    – comunitatea locală, incluzând părinţi, cadre didactice şi ceilalţi membri ai comunităţii.

    Durata proiectului:
    - proiectul se poate desfăşura pe parcursul a 6 săptămâni, cu posibilitatea de adaptare a duratei în funcţie de momentul demarării, de orarul şcolii, de calendarul anului şcolar sau de calendarul programelor „Şcoala altfel“ sau „Săptămâna verde“.

    Parteneri:
    - şcoala şi cadrele didactice, care coordonează şi sprijină derularea proiectului;
    – adăposturi de animale locale, fie ONG-uri, fie instituţii ale autorităţilor locale;
    – medici veterinari din comunitate, care pot oferi expertiză şi ghidaj practic;
    – părinţi şi voluntari din comunitate, implicaţi în activităţi şi proiecte alături de elevi.

    Etapele proiectului:
    a) Planificarea (săptămâna 1)
    - formarea echipelor de proiect: elevii vor fi împărţiţi în echipe de 4-5 membri, fiecare echipă având un rol specific (comunicare, creaţie, organizare evenimente etc.);
    – stabilirea responsabilităţilor: echipele primesc sarcini clare, cum ar fi elaborarea materialelor de informare, organizarea de activităţi educative sau coordonarea cu partenerii locali;
    – întâlnirea cu partenerii: reprezentanţi ai şcolii şi ai adăposturilor de animale se întâlnesc pentru a stabili obiective comune şi a coordona activităţile;
    – stabilirea calendarului de activităţi: se elaborează un plan detaliat cu activităţile săptămânale şi datele de desfăşurare.

    b) Culegerea informaţiilor şi pregătirea materialelor (săptămâna 2)
    - culegerea informaţiilor despre adopţia animalelor: elevii documentează beneficiile adopţiei, situaţia animalelor fără stăpân şi bune practici în îngrijirea animalelor de companie, prezentând informaţiile în cadrul orelor de la clasă;
    – elaborarea materialelor de promovare: echipele creează afişe, pliante, prezentări sau scurtmetraje pe teme precum adopţia şi îngrijirea responsabilă a animalelor.

    c) Campanie de informare şi conştientizare (săptămânile 3-4)
    - prezentări în şcoală: echipele organizează sesiuni de informare pentru elevii din alte clase, evidenţiind importanţa adopţiei şi îngrijirii animalelor;
    – campanie de promovare la nivelul comunităţii: elevii pot realiza postări, videoclipuri şi infografice pe reţelele de socializare pentru a promova adopţia animalelor din adăposturile locale;
    – organizarea unui eveniment de conştientizare: organizarea unui eveniment la şcoală sau în comunitate, în cadrul căruia elevii îşi prezintă rezultatele activităţilor desfăşurate, distribuie materiale informative şi organizează o expoziţie de fotografii şi poveşti de succes ale animalelor adoptate.

    d) Vizite şi activităţi de voluntariat la adăposturi (săptămâna 5)
    - vizite la adăposturi: elevii vizitează adăposturile locale pentru a vedea animalele disponibile pentru adopţie şi a înţelege activitatea din adăposturi;
    – activităţi de voluntariat: participarea la curăţenie, îngrijirea animalelor şi organizarea de evenimente de promovare a adopţiilor.
    În timpul vizitelor şi activităţilor de voluntariat, profesorii şi personalul adăposturilor asigură condiţii de siguranţă adecvate, inclusiv supraveghere atentă, respectarea regulilor de igienă, purtarea echipamentului de protecţie necesar (mănuşi, dezinfectant) şi orientarea elevilor către un comportament sigur în preajma animalelor.
    Participarea elevilor la aceste activităţi presupune obţinerea acordului scris al părinţilor sau tutorilor legali, similar oricărei alte activităţi extraşcolare.

    e) Evaluarea şi reflecţia (săptămâna 6)
    - evaluarea rezultatelor: fiecare echipă prezintă un raport final cu activităţile şi rezultatele obţinute, cum ar fi numărul de animale adoptate sau persoane informate;
    – reflecţie asupra proiectului: se organizează o sesiune de discuţii şi se completează un chestionar de (auto)evaluare, pentru ca elevii să reflecteze la propriul comportament în cadrul proiectului, să analizeze activităţile şi rezultatele şi să identifice modalităţi de aplicare în viitor a cunoştinţelor/experienţei dobândite.


    Resursele necesare:
    - materiale de scris şi pentru creaţie: hârtie, markere, postere pentru realizarea afişelor şi a materialelor informative;
    – acces la computere şi internet pentru documentare, realizarea proiectelor digitale şi derularea campaniilor online;
    – suport multimedia: proiector, tablă smart, cameră video/smartphone pentru prezentări şi înregistrări;
    – parteneriate şi colaborări cu adăposturile de animale pentru facilitarea vizitelor şi activităţilor de voluntariat;
    – spaţii adecvate pentru organizarea evenimentelor de sensibilizare şi a expoziţiilor realizate de elevi.

    Evaluarea proiectului şi diseminarea rezultatelor:
    - evaluarea proiectului se va realiza pe baza unor indicatori precum: numărul de animale adoptate ca urmare a campaniei; gradul de implicare al elevilor în activităţile desfăşurate, inclusiv prezentări şi activităţi de voluntariat; feedbackul primit de la comunitate şi parteneri;
    – rezultatele proiectului pot fi diseminate prin articole în revista sau ziarul şcolii, pe site-ul şcolii sau prin intermediul posturilor locale de radio şi televiziune, oferind vizibilitate eforturilor elevilor şi impactului asupra comunităţii.

    Completarea portofoliului personal: elevii pot include în portofoliu toate materialele rezultate din proiect, precum materiale de promovare, chestionare, fotografii, interviuri sau articole publicate în mass-media, oferindu-le astfel un istoric al implicării şi progresului lor.
    În concluzie, întregul demers didactic al disciplinei opţionale Ora cu şi pentru animale se bazează pe o abordare modernă, centrată pe dezvoltarea competenţelor prin activităţi şi conţinuturi captivante, având ca temă principală animalele din jurul nostru. Elevii sunt implicaţi activ în procesul de învăţare, iar atenţia se concentrează pe formarea de atitudini pozitive faţă de animale şi mediul înconjurător. Aceste atitudini stimulează motivaţia interioară a elevilor şi contribuie la succesul lor şcolar, transformându-i în cetăţeni responsabili şi implicaţi în protejarea vieţii şi a biodiversităţii. Prin această abordare integrată, elevii nu doar învaţă despre animale, ci dobândesc o înţelegere profundă a rolului lor în ecosistem, a interdependenţei dintre oameni şi natură şi a responsabilităţii morale de a proteja şi respecta toate formele de viaţă.
    Referinţe bibliografice
    1. Bekoff, M. (2014), Rewilding our hearts: Building pathways of compassion and coexistence, New World Library, https://www.newworldlibrary.com/Books/RewildingOurHearts
    2. Broom, D. M., & Fraser, A. F. (2015), Domestic animal behaviour and welfare (5th ed.), CABI, https://www.cabi.org/bookshop/book/9781780645391/
    3. European Commission (2023), Council Recommendation on stepping up EU actions to combat antimicrobial resistance (AMR), https://health.ec.europa.eu/publications/council-recommendation-combating-amr-2023_en
    4. Fawcett, A. (2018), Humane education: A guide for teachers. Journal of Veterinary Medical Education, 45(3), 363-371, https://doi.org/10.3138/jvme.0916-152r1
    5. Gardner, H. (2020), Teoria inteligenţelor multiple, Editura Curtea Veche, Bucureşti
    6. Kahn, P. H., Jr. (2021), The human-animal bond in children: Implications for healthy development, Human-Animal Interaction Bulletin, 9(1), 34-50, https://www.apa-hai.org/human-animal-interaction-bulletin
    7. Mellor, D. J., & Beausoleil, N. J. (2020), The Five Domains model: A comprehensive framework for assessing animal welfare, Animals, 10(10), 1870, https://doi.org/10.3390/ani10101870
    8. Ministerul Educaţiei (2023), Profilul de formare al absolventului - Ordin nr. 6.371/2023, https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2023/preuniversitar_root/Curriculum/profil_absolvent_consultare/Profilul_absolventului_prezentare_detaliata.pdf
    9. Ministerul Educaţiei (2022), Repere pentru proiectarea curriculumului naţional, Bucureşti: Ministerul Educaţiei, https://www.edu.ro/sites/default/files/202203/Repere%20pentru%20proiectarea%20curriculumului%20national.pdf
    10. Proctor, H. (2012), Animal sentience: Where are we and where are we heading?, Animals, 2(4), 628-639, https://doi.org/10.3390/ani2040628
    11. Serpell, J. (Ed.) (2019), The domestic dog: Its evolution, behavior and interactions with people (2nd ed.), Cambridge University Press, https://doi.org/10.1017/9781139161800
    12. UNESCO (2019), Education for Sustainable Development Goals: Learning objectives, https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000247444
    13. WHO, WOAH, FAO, & UNEP (2022), One Health Joint Plan of Action (2022-2026), https://www.who.int/publications/i/item/9789240059139
    14. Fundaţia Visul Luanei, Centrul de Salvare şi Reabilitare al Animalelor Sălbatice (2024), Informaţii generale privind animalele sălbatice din mediul urban

    Documente normative naţionale
    1. Legea nr. 326/2014 privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 6 mai 2014, cu modificările şi completările ulterioare
    2. Legea nr. 60/2004 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 5 mai 2004
    3. Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 30 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare
    4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare
    5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 13 decembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2002, cu modificările şi completările ulterioare

    Documente europene şi internaţionale
    1. Bern Convention (1979), Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats, Council of Europe, https://www.coe.int/en/web/bern-convention
    2. Convention on Biological Diversity (1992), https://www.cbd.int/doc/legal/cbd-en.pdf
    3. Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora (CITES) (1973), https://cites.org/eng/disc/text.php
    4. Council of Europe (1987), European Convention for the Protection of Pet Animals, https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=treaty-detail&treatynum=125
    5. European Union (1998), Directive 98/58/EC on the protection of animals kept for farming purposes, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX: 31998L0058
    6. European Union (2005), Regulation (EC) No 1/2005 on the protection of animals during transport, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX: 32005R0001
    7. European Union (2010), Directive 2010/63/EU on the protection of animals used for scientific purposes, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX: 32010L0063
    8. UNESCO (1978), Universal Declaration of Animal Rights, https://unesdoc.unesco.org/

    Resurse educaţionale
    1. BBC Bitesize, https://www.bbc.co.uk/bitesize
    2. C4C - Platformă educaţională pentru elevii cu CES, https://www.c4c.ro/servicii/platforma-e-learning/
    3. Digitaliada (n.d.), Resurse pentru profesori, https://www.digitaliada.ro/
    4. Exploratorium (n.d.), https://www.exploratorium.edu/
    5. iNaturalist (n.d.), Seek App, https://www.inaturalist.org/pages/seek_app
    6. Learning for Nature (n.d.), Google Earth Stories, https://www.learningfornature.org/en/google-earth-stories/
    7. National Geographic Kids (n.d.), https://kids.nationalgeographic.com/
    8. PETA Kids (n.d.), Educational Materials, https://www.petakids.com/
    9. SeaWorld (n.d.), Animal Sounds & Species Information, https://seaworld.org/animals/sounds/
    10. Twinkl (n.d.), Animale sălbatice din România, https://www.twinkl.ro/teaching-wiki/animale-salbatice-din-romania
    11. World Wildlife Fund (WWF) (n.d.), Teaching Resources, https://www.worldwildlife.org/teaching-resources

    Grup de lucru

┌──────────────┬───────────┬─────────────┐
│              │Gradul     │Instituţia de│
│Numele şi     │didactic/  │apartenenţă, │
│prenumele     │Titlul     │localitatea, │
│              │ştiinţific │judeţul      │
├──────────────┼───────────┼─────────────┤
│              │Profesor   │Inspectoratul│
│Petre-Ghiţă   │doctor/    │Şcolar       │
│Cristina      │Gradul I   │Judeţean     │
│              │           │Ilfov        │
├──────────────┼───────────┼─────────────┤
│              │Profesor   │Inspectoratul│
│Barbu Daniela │doctor/    │Şcolar       │
│              │Gradul I   │Judeţean     │
│              │           │Ilfov        │
├──────────────┼───────────┼─────────────┤
│              │           │Inspectoratul│
│Neagu Cătălina│Profesor/  │Şcolar       │
│Luiza         │Gradul I   │Judeţean     │
│              │           │Ilfov        │
├──────────────┼───────────┼─────────────┤
│              │           │Consiliul    │
│Tudora Hilde  │           │Judeţean     │
│Andrada       │Director   │Ilfov,       │
│Ştefania      │           │Direcţia     │
│              │           │protecţia    │
│              │           │animalelor   │
├──────────────┼───────────┼─────────────┤
│              │Cercetător,│Universitatea│
│Dr. Lixandru  │medic      │Estoniană de │
│Laura-Mădălina│veterinar/ │Ştiinţe ale  │
│              │doctor     │Vieţii       │
├──────────────┼───────────┼─────────────┤
│              │           │Centrul de   │
│              │           │Salvare şi   │
│Dr. Vasiliu   │Medic      │Reabilitare  │
│Oana          │veterinar/ │al Animalelor│
│              │doctorand  │Sălbatice    │
│              │           │„Visul       │
│              │           │Luanei“      │
├──────────────┼───────────┼─────────────┤
│              │           │Centrul de   │
│              │           │Salvare şi   │
│Dr. Roşu      │Medic      │Reabilitare  │
│Ovidiu        │veterinar/ │al Animalelor│
│              │doctor     │Sălbatice    │
│              │           │„Visul       │
│              │           │Luanei“      │
└──────────────┴───────────┴─────────────┘



    Consultanţi ştiinţifici

┌─────────┬─────────────┬──────────────┐
│Numele şi│Funcţia/     │Instituţia de │
│prenumele│Titlul       │apartenenţă   │
│         │ştiinţific   │              │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│         │             │Centrul       │
│         │             │Naţional      │
│...      │...          │pentru        │
│         │             │Curriculum şi │
│         │             │Evaluare      │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│         │Inspector de │Ministerul    │
│...      │specialitate/│Educaţiei şi  │
│         │expert       │Cercetării/...│
│         │desemnat     │              │
└─────────┴─────────────┴──────────────┘




    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  ORDIN nr. 3.184 din 5 februarie 2026

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016