Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME METODOLOGICE din 5 februarie 2003  privind elaborarea si executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru institutiile sanitare publice finantate integral din venituri proprii din sistemul de asigurari sociale de sanatate    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORME METODOLOGICE din 5 februarie 2003 privind elaborarea si executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru institutiile sanitare publice finantate integral din venituri proprii din sistemul de asigurari sociale de sanatate

EMITENT: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 162 din 13 martie 2003
1. Instituţii sanitare publice finanţate integral din venituri proprii
1.1. Spitalele şi celelalte unitãţi sanitare publice care îşi acoperã cheltuielile curente şi de capital din veniturile proprii realizate din prestãri de servicii medicale, pe baza de contracte, în calitate de furnizori de servicii medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, precum şi din alte activitãţi funcţioneazã pe principiul finanţãrii integrale din venituri proprii, incadrandu-se în prevederile <>art. 62 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.
1.2. Spitalele şi unitãţile sanitare publice pot primi sume de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, care se utilizeazã, în condiţiile legii, numai pentru destinatiile pentru care au fost aprobate.
1.3. Veniturile şi cheltuielile spitalelor şi ale celorlalte unitãţi sanitare publice prevãzute la alin. (1) se aproba anual prin bugetele de venituri şi cheltuieli ce stau la baza functionarii instituţiilor sanitare în cadrul exerciţiului financiar respectiv.
1.4. Bugetul de venituri şi cheltuieli se aproba şi se executa în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 500/2002 , <>Ordonanţei Guvernului nr. 68/2001 pentru modificarea <>Legii nr. 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unitãţilor sanitare publice de interes judeţean şi local, precum şi cu alte reglementãri în domeniu.
2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli de cãtre instituţiile sanitare publice
2.1. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se elaboreazã avându-se în vedere pentru activitatea curenta de acordare a asistenţei medicale, atât la venituri, cat şi la cheltuieli, estimarea sumelor ce se pot realiza potrivit prevederilor legale în vigoare, iar pentru alte activitãţi ce se desfãşoarã în cadrul unitãţilor sanitare, baza legalã a finanţãrii acestora.
2.2. Elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli se face pe baza urmãtoarelor elemente de fundamentare:
a) - dimensionarea veniturilor proprii, pe surse, în concordanta cu volumul prestãrilor de servicii medicale şi al celorlalte activitãţi, precum şi cu contractele de servicii ce se vor încheia, având ca nivel de referinta realizarile estimate pentru anul în curs, creşterea sau reducerea capacitãţii unitãţii de a presta servicii medicale, indicele de inflaţie prognozat de instituţiile abilitate, noi surse de venituri etc.;
- sumele care pot fi primite în condiţiile cap. 1 pct. 1.2;
- sumele provenite din valorificarea unor bunuri, donaţii şi sponsorizãri cu caracter general sau destinaţie specialã;
b) dimensionarea cheltuielilor se face pe baza de calcule analitice pentru fiecare articol şi alineat de cheltuieli, având ca punct de plecare realizarile estimate ale anului curent, limitarea tuturor categoriilor de cheltuieli la strictul necesar functionarii unitãţii pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor asumate prin contractul privind serviciile medicale încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate, precum şi realizarea unei bune gestiuni a fondurilor publice.
2.3. Ordonatorii de credite au obligaţia de a analiza propunerile de venituri şi cheltuieli, acordându-se o atentie deosebita pentru ca:
- veniturile propuse sa asigure acoperirea integrala a cheltuielilor necesare realizãrii serviciilor medicale care urmeazã a fi prestate pe baza de contracte;
- cheltuielile pe articole şi alineate sa fie stabilite la strictul necesar al functionarii instituţiei sanitare, fiind reduse cele care s-au dovedit ineficiente şi inoportune;
- sa se ia mãsurile necesare în vederea asigurãrii realizãrii veniturilor, efectuãrii plãţilor în limitele aprobate şi a disponibilului din cont.
În cazul în care veniturile curente nu acoperã cheltuielile curente, diferenţa rãmasã poate fi acoperitã din soldul de disponibil rãmas la finele anului, urmând ca la finele machetei bugetului de venituri şi cheltuieli sa se înscrie: total venituri, total cheltuieli, diferenţa care se acoperã cu soldul din anul precedent.
2.4. Negocierea bugetului de venituri şi cheltuieli:
a) Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli întocmit de instituţiile sanitare publice se negociaza de conducerea acestora cu conducerea direcţiei de sãnãtate publica sau a ministerului, în funcţie de subordonare, şi cu conducerea casei de asigurãri de sãnãtate cu care se încheie contractul de furnizare de servicii medicale, potrivit <>art. 13 din Legea nr. 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor, astfel cum a fost modificat prin <>Ordonanta Guvernului nr. 68/2001 .
b) Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se definitiveaza şi se aproba dupã semnarea contractului de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurãri de sãnãtate.
2.5. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiei sanitare publice se face dupã cum urmeazã:
a) pentru cele de interes naţional, de cãtre conducerea acestora, cu acordul ordonatorului principal de credite, respectiv al Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei;
b) pentru cele de interes local, de cãtre conducerea acestora, dupã obţinerea avizelor conform art. 3 lit. a) şi <>art. 4 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 70/2002 , de la direcţiile de sãnãtate publica şi de la preşedinţii consiliilor judeţene şi primãrii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti.
Bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei sanitare publice poate fi rectificat, în cazuri justificate, de cãtre persoanele care l-au aprobat, prevãzute la lit. a) şi b), prin aplicarea aceloraşi proceduri ca şi în cazul bugetului iniţial.
3. Structura bugetului de venituri şi cheltuieli
3.1. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiilor prevãzute la cap. 1 se întocmeşte conform structurii prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentele norme metodologice.
a) Veniturile se constituie din:
- venituri proprii, care provin din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractelor încheiate cu casa de asigurãri de sãnãtate, din sumele încasate potrivit actelor adiţionale la contract pentru cheltuieli cu destinaţie specialã şi din alte venituri, în care se includ veniturile obţinute din serviciile medicale acordate la cererea persoanelor fizice sau juridice, veniturile din chirii, asocieri investitionale în profil medical, precum şi alte venituri dobândite în condiţiile legii;
- venituri din valorificarea unor bunuri;
- venituri din donaţii şi sponsorizãri;
- sume primite cu destinaţie specialã, potrivit legii, din bugetul local sau bugetul de stat, precum şi venituri din contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare furnizate de Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, fãrã plata.
b) Cheltuielile sunt evidentiate pe total pentru activitatea finanţatã din venituri proprii şi alte venituri şi separat pentru activitãţile finanţate din sumele primite de la bugetul local, din contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare furnizate de Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, fãrã plata, şi de la bugetul de stat, conform destinaţiilor speciale stabilite de legea care le reglementeazã.
3.2. Indicatorii financiari din proiectul de buget au la baza veniturile ce urmeazã a se incasa din contractele încheiate cu casa de asigurãri de sãnãtate şi din celelalte surse de finanţare, precum şi cheltuielile unitãţii, fundamentate în conformitate cu normele şi normativele aprobate, urmãrind realizarea echilibrului financiar, conform machetei prevãzute în anexa.
4. Veniturile instituţiei sanitare publice
4.1. Veniturile instituţiei sanitare publice se încaseazã, se administreazã, se utilizeazã şi se contabilizeaza potrivit dispoziţiilor legale aplicabile instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii.
4.2. Veniturile instituţiei sanitare publice aferente activitãţii de acordare a serviciilor medicale se constituie din sumele prevãzute la pct. I, II şi VII din macheta de buget.
4.3. Sumele primite de la bugetul local, bugetul de stat şi contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare repartizate fãrã plata de Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli, conform pct. X din macheta de buget.
5. Cheltuielile instituţiei sanitare publice
5.1. Cheltuielile instituţiei sanitare publice aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli se efectueazã în limita veniturilor realizate, avându-se în vedere urmãtoarele:
a) Cheltuieli de personal
Cheltuielile de personal se stabilesc pe baza numãrului de posturi pe funcţii şi a drepturilor salariale, potrivit statului de funcţii.
Ca regula generalã, numãrul de angajaţi trebuie corelat cu necesarul strict de forta de munca pentru realizarea serviciilor medicale, a celorlalte activitãţi de întreţinere şi exploatare, actionandu-se pentru rationalizarea serviciilor utilitare, externalizarea acestora în cazul în care se realizeazã servicii de mai buna calitate şi cu costuri mai reduse.
b) Cheltuieli materiale şi servicii
Unitãţile sanitare vor prevedea, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, cheltuielile, în condiţiile legii, cu maximum de eficienta şi eficacitate.
În cazul unor cheltuieli (medicamente, materiale sanitare şi consumabile etc.) pentru eficientizarea activitãţii se vor aproba de cãtre conducerea unitãţii norme interne proprii.
c) Cheltuieli de capital
Pentru cheltuielile de capital se va întocmi lista investiţiilor ce urmeazã a fi finanţate în cursul anului, care se aproba o data cu bugetul de venituri şi cheltuieli.
Listele de investiţii se întocmesc conform <>Ordinului ministrului finanţelor nr. 2.487/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice prin trezoreria statului şi a Normelor metodologice privind aplicarea de cãtre trezoreriile statului a mecanismului de finanţare a investiţiilor instituţiilor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 30 decembrie 1996, modificat şi completat prin <>Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.169/1997 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 30 iunie 1997.
Aprobarea listelor de investiţii se face, în cazul instituţiilor sanitare publice de interes judeţean şi local, de cãtre conducerea instituţiilor respective, cu avizul direcţiilor de sãnãtate publica şi al preşedinţilor consiliilor judeţene sau primarilor comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, dupã caz, şi al Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei pentru instituţiile sanitare de interes public naţional.
5.2. Din fondurile primite de la bugetul de stat se pot efectua cheltuieli numai pe destinatiile pentru care au fost alocate aceste sume, dupã cum urmeazã:
- pentru derularea unor activitãţi din programele de sãnãtate (cheltuieli de personal, materiale şi servicii şi de capital), conform actelor normative care reglementeazã derularea acestora;
- cheltuieli de personal reprezentând drepturile salariale şi contribuţiile aferente rezidenţilor din anii I şi II de studiu;
- funcţionarea unor unitãţi fãrã personalitate juridicã din structura spitalului (cheltuieli de personal, materiale şi servicii şi de capital);
- cheltuieli de capital pentru expertizarea, proiectarea şi consolidarea construcţiilor şi pentru achiziţionarea aparaturii de inalta performanta.
5.3. Din fondurile primite de la bugetul local se poate asigura finanţarea pentru finalizarea construcţiilor noi de interes local, precum şi a cheltuielilor pentru întreţinere şi gospodãrire, realizarea de reparaţii curente şi capitale, consolidare, extindere şi modernizare.
6. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli
6.1. Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat intra în execuţie o data cu exerciţiul financiar, moment în care se încaseazã venituri, se angajeazã cheltuieli şi se efectueazã plati.
6.2. Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat se depune, în copie, la unitatea de trezorerie a statului la care instituţia sanitarã are conturile deschise. Conform prevederilor <>Legii nr. 500/2002 , pana la depunerea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat nu pot fi dispuse plati.
6.3. Conducerea instituţiei sanitare publice îndeplineşte atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite prevãzute de <>Legea nr. 500/2002 şi rãspunde pentru:
- asigurarea realizãrii la termen a veniturilor din bugetul propriu care constituie sursa de acoperire a plãţilor;
- prevenirea înregistrãrii de obligaţii de plata cãtre furnizori şi creditori fãrã acoperire în bugetul de venituri şi cheltuieli;
- asigurarea lichidãrii obligaţiilor de plata rãmase la încheierea exerciţiului financiar, din prevederile bugetului aprobat pentru anul curent;
- angajarea, lichidarea şi ordonanţarea plãţilor în limita prevederilor aprobate în bugetul propriu, pe subcapitole, titluri, articole şi alineate;
- organizarea achiziţiilor publice, în conformitate cu dispoziţiile legale;
- angajarea, lichidarea şi ordonanţarea plãţilor din sumele primite de la alte bugete, respectându-se limita pe fiecare destinaţie;
- organizarea evidentei contabile a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, inclusiv a activelor şi pasivelor unitãţii, precum şi inventarierea patrimoniului;
- organizarea în mod distinct a evidentei derulãrii programelor de sãnãtate, precum şi a indicatorilor specifici aferenţi acestora.
6.4. Pentru veniturile încasate şi plãţile dispuse în limita bugetului de venituri şi cheltuieli (pe subdiviziunile acestuia) instituţia sanitarã publica are deschise la trezoreria statului urmãtoarele conturi:
● contul 5041 "Disponibil din venituri proprii din activitatea sanitarã conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 ", în care se înregistreazã:
- veniturile proprii încasate din activitatea de prestãri de servicii medicale pe baza de contracte şi din acte adiţionale, încheiate cu casa de asigurãri de sãnãtate, alte venituri din activitatea proprie, precum şi veniturile din valorificarea unor bunuri;
- plãţile dispuse în limita prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli;
● contul 5007 "Disponibil din donaţii şi sponsorizãri";
● contul 5047 "Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specialã", în care se înregistreazã sumele primite de la bugetul de stat şi bugetele locale, precum şi plãţile dispuse de instituţiile publice sanitare pentru îndeplinirea acţiunilor respective.
6.5. Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi efectuarea plãţilor se vor organiza în fiecare instituţie publica de cãtre ordonatorul de credite, în conformitate cu Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenta şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, aprobate prin <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 . Ordonatorii de credite terţiari ai instituţiilor sanitare publice vor stabili prin decizie interna:
- persoanele angajate care au atribuţii şi responsabilitãţi pentru compartimentele de specialitate privind operaţiunile de angajare, lichidare şi ordonantare. Pentru cheltuielile cu procurarea medicamentelor şi a materialelor sanitare, documentele privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea se emit de secţiile din spital, în calitate de compartiment de specialitate, şi se semneazã de şeful de secţie sau de inlocuitorul acestuia;
- persoanele autorizate care efectueazã plãţile pe baza documentelor ordonanţate de cãtre ordonatorul de credite;
- persoanele angajate pentru executarea controlului financiar preventiv.
6.6. Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectueazã pe parcursul exerciţiului financiar, în limita disponibilului de prevederi de cheltuieli la subdiviziunea (subcapitol, titlu, articol şi alineat) la care se încadreazã plata respectiva.
6.7. Plãţile se efectueazã de cãtre persoanele care îndeplinesc funcţia de contabil, stabilite de conducãtorul instituţiei sanitare publice, în conformitate cu <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 .
Plãţile se efectueazã în limita bugetului de venituri şi cheltuieli, atât pentru angajamentele aferente activitãţii curente, cat şi pentru datoriile aferente anilor anteriori, astfel încât arieratele de la începutul anului sa fie mai mici decât cele de la sfârşitul anului.
Arieratele anului precedent pot fi plãtite din prevederile anului curent, potrivit normelor de aplicare a contractului-cadru şi a altor reglementãri legale elaborate în acest scop.
6.8. Ordonatorii de credite vor organiza contabilitatea încasãrilor şi plãţilor pe subdiviziunile bugetului aprobat (subcapitol, titlu, articol şi alineat) în cadrul contului contabil de activ 127 "Disponibil din activitatea sanitarã conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 ", al contului de activ 192 "Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specialã" şi al contului de activ 119 "Disponibil din fonduri cu destinaţie specialã", dupã caz.
6.9. În conformitate cu pct. 5 din normele metodologice aprobate prin <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 , ordonatorii de credite terţiari ai instituţiilor sanitare publice au obligaţia sa organizeze evidenta angajamentelor bugetare şi legale cu ajutorul conturilor din afarã bilanţului, şi anume:
- contul 940 "Credite bugetare aprobate";
- contul 950 "Angajamente bugetare";
- contul 960 "Angajamente legale".
În instituţiile sanitare evidenta conturilor de angajamente se organizeazã potrivit structurii bugetului de venituri şi cheltuieli, fiecare cont fiind desfãşurat pe conturi analitice de gradul II, astfel:
940.01 "Credite bugetare aprobate pentru activitatea realizatã din venituri proprii";
940.02 "Credite bugetare aprobate pentru cheltuielile din sume primite de la alte bugete pentru destinaţii speciale". Acest cont se desfãşoarã pe acţiuni şi programe;
950.01 "Angajamente bugetare pe seama creditelor bugetare aprobate pentru activitatea realizatã din venituri proprii";
950.02 "Angajamente bugetare pe seama cheltuielilor din sumele primite de la alte bugete pentru destinaţii speciale (se desfãşoarã în analitic pe activitãţi şi programe)";
960.01 "Angajamente legale pentru cheltuielile pentru activitatea realizatã din venituri proprii";
960.02 "Angajamente legale pentru cheltuielile din sumele primite de la alte bugete pentru destinaţii speciale (se desfãşoarã pe fiecare acţiune şi program)".
Fiecare cont menţionat mai sus se desfãşoarã pe capitole şi în cadrul acestora pe titluri, articole şi alineate.
Pentru cheltuielile din bugetul de stat, în conturile respective, se desfãşoarã pe fiecare acţiune şi program, pe titluri, articole şi alineate.
6.10. Ordonatorii de credite terţiari au obligaţia de a analiza lunar situaţia privind execuţia cheltuielilor bugetare angajate, conform anexei nr. 4 la normele metodologice aprobate prin <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 .
Ordonatorii de credite terţiari vor stabili de fiecare data mãsuri pentru îmbunãtãţirea execuţiei bugetare.
7. Dispoziţii finale
<>Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 441/2000 privind aprobarea Normelor metodologice nr. GH/2.617/2000 de aplicare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sãnãtãţii se abroga.



ANEXA 1


la normele metodologice
-----------------------

Instituţia sanitarã publica ..............

APROBAT Acord/Aviz
Organ de conducere
BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI
pentru anul ........

- mii lei -


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cap./ Sub- Ti- A din care repartizate
art. cap. tlu l Denumirea Pro- pe trimestre
alin. art. i indicatorilor gram ─────────────────────────
n. anual Trim. Trim. Trim. Trim.
I II III IV
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
23.03 VENITURI
I. VENITURI CURENTE
I. VENITURI PROPRII
din care:
25 01 Venituri din contractele
încheiate cu casele de
asigurãri de sãnãtate
02 Venituri din actele
adiţionale la contractele
încheiate cu casele de
asigurãri de sãnãtate pentru
cheltuieli cu destinaţie
specialã*)
30 Alte venituri în domeniul
sãnãtãţii**)
30.03 II. VENITURI DE CAPITAL
Venituri din valorificarea
unor bunuri
01 Venituri din valorificarea
unor bunuri ale insti-
tutiilor publice
40.03 VII. DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI
01 Donaţii
02 Sponsorizãri
X. SUME PRIMITE CU
DESTINAŢIE SPECIALĂ POTRIVIT
LEGII
din care:
a) Sume primite de la
bugetul local sume primite
pentru:
01 Întreţinere şi gospodãrire
02 Reparaţii curente
03 Reparaţii capitale
04 Consolidare, extindere,
modernizare
b) Contravaloarea medica-
mentelor şi materialelor
sanitare specifice din
programele naţionale de
sãnãtate, furnizate fãrã
plata de CNAS
01 Medicamente
02 Materiale sanitare
c) Sume primite de la
bugetul de stat sume
primite pentru:
01 Programele naţionale
de sãnãtate
02 Expertizare, proiectare,
construire şi consolidare
instituţii sanitare
03 Reparaţii capitale
04 Cheltuieli de personal
pentru rezidenţi anii I
şi II, potrivit legii
05 Acţiuni sanitare din
unitãţile fãrã personalitate
juridicã din structura
spitalului
06 Aparatura medicalã de
inalta performanta
58.03 II. CHELTUIELI - TOTAL
01 Cheltuieli curente
02 Cheltuieli de personal
20 Cheltuieli materiale
şi servicii
70 Cheltuieli de capital
II.1. Cheltuieli din
venituri proprii şi
alte venituri***)
01 Cheltuieli curente
02 Cheltuieli de personal
20 Cheltuieli materiale
şi servicii
70 Cheltuieli de capital
II.2. Cheltuieli din sume
primite de la alte bugete
pentru destinaţii
speciale***)
a) Cheltuieli din sumele
primite de la bugetul
local****)
b) Cheltuieli de la bugetul
Fondului naţional unic de
asigurãri sociale de
sãnãtate pentru medica-
mentele furnizate fãrã
plata de cãtre CNAS
c) Cheltuieli din sumele
primite de la bugetul de
stat****)
03 Spitale
04 Sanatorii de recuperare
08 Servicii de ambulanta
09 Centre de sãnãtate
10 Unitãţi de asistenta
medicalã ambulatorie
de specialitate
50 Alte instituţii şi
acţiuni sanitare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


-------------
*) Se detaliazã pe fiecare act adiţional la contractele încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate.
**) Se detaliazã pe surse: servicii acordate persoanelor fizice şi juridice, chirii, asocieri investitionale în domeniul medical etc.
***) Cheltuielile se desfãşoarã pe titluri, articole şi alineate conform clasificatiei veniturilor şi cheltuielilor.
****) Se urmãresc pe fiecare destinaţie pentru care au fost alocate, conform clasificatiei bugetare, iar în cazul sumelor primite pentru programele naţionale de sãnãtate, se defalcheaza pe fiecare program de sãnãtate, subprogram şi acţiune sanitarã, conform clasificatiei bugetare.

NOTA:
Soldul disponibil din contul deschis la Trezoreria statului, rãmas la finele anului precedent, poate fi folosit la acoperirea cheltuielilor curente în cazul în care veniturile curente sunt insuficiente.


Director general, Director financiar contabil,

-------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016