Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME FUNDAMENTALE din 25 martie 2004 pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive
EMITENT: COMISIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITATILOR NUCLEARE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 393 din 4 mai 2004
CAP. I
Scop şi definiţii
ART. 1
Prezentele norme stabilesc principiile şi cerinţele generale privind aplicarea gospodãririi în siguranţã a deşeurilor radioactive, inclusiv a combustibilului nuclear uzat, potrivit prevederilor <>Legii nr. 111/1996 privind desfãşurarea în siguranţã a activitãţilor nucleare, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, denumitã în continuare <>Legea nr. 111/1996 .
ART. 2
Prezentele norme completeazã prevederile Normelor fundamentale de securitate radiologicã, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 14/2000, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 şi nr. 404 bis din 29 august 2000, denumite în continuare NFSR.
ART. 3
(1) Etapele de bazã în gospodãrirea deşeurilor radioactive sunt definite în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezentele norme.
(2) În scopul aplicãrii prezentelor norme, pe lângã termenii şi expresiile care se definesc în <>Legea nr. 111/1996 şi în NFSR, mai sunt utilizaţi termeni şi expresii specifice, ale cãror definiţii sunt date în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezentele norme.
CAP. II
Domeniul de aplicabilitate
ART. 4
(1) Prezentele norme se aplicã activitãţilor legate de gospodãrirea deşeurilor radioactive, de la generare şi pânã la depozitarea definitivã.
(2) Prezentele norme se aplicã atât deşeurilor radioactive şi surselor orfane rezultate din practici prezente sau desfãşurate în trecut, cât şi deşeurilor radioactive rezultate în urma unei intervenţii în caz de accident nuclear.
ART. 5
Prezentele norme se aplicã, împreunã cu reglementãrile specifice emise de autoritãţile competente, şi în cazul activitãţilor legate de gospodãrirea deşeurilor radioactive care prezintã pericole suplimentare, cum ar fi cele chimice, biologice, piroforice, inflamabile etc.
CAP. III
Obiectivul gospodãririi în siguranţã a deşeurilor radioactive
ART. 6
Obiectivul gospodãririi în siguranţã a deşeurilor radioactive este protejarea sãnãtãţii oamenilor şi a mediului, acum şi în viitor, fãrã transferarea nejustificatã a rãspunderii cãtre generaţiile viitoare.
CAP. IV
Principiile fundamentale ale gospodãririi deşeurilor radioactive şi cerinţele generale privind aplicarea principiilor
Principiul 1: Protecţia sãnãtãţii populaţiei
ART. 7
Deşeurile radioactive trebuie sã fie gospodãrite astfel încât sã asigure un nivel acceptabil al sãnãtãţii oamenilor.
ART. 8
În gospodãrirea deşeurilor radioactive trebuie luate în considerare diversele cãi posibile de expunere a fiinţei umane la radiaţii, asigurându-se cã expunerile se încadreazã în cerinţele prevãzute de NFSR şi de reglementãrile specifice emise de Comisia Naţionalã pentru Controlul Activitãţilor Nucleare, denumitã în continuare CNCAN.
ART. 9
În justificarea oricãrei practici, care trebuie realizatã conform prevederilor NFSR, trebuie sã fie luatã în considerare gospodãrirea deşeurilor radioactive rezultate din practica respectivã.
ART. 10
Planificarea activitãţilor de gospodãrire în siguranţã a deşeurilor radioactive trebuie sã acopere întreaga perioadã în care radioactivitatea deşeurilor prezintã pericole pentru sãnãtatea oamenilor, cu luarea în considerare a urmãtoarelor circumstanţe:
a) beneficiile practicii şi expunerile potenţiale se pot referi la grupuri de populaţie separate în timp de mai multe generaţii;
b) perioadele mari conduc la incertitudini crescute în ceea ce priveşte rezultatele evaluãrii securitãţii;
c) radionuclizii se dezintegreazã în timp.
ART. 11
Sursele orfane recuperate, precum şi deşeurile rezultate în urma unei intervenţii trebuie predate ca deşeu radioactiv unei unitãţi specializate pentru tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediarã şi/sau depozitarea definitivã a deşeurilor radioactive.
Principiul 2: Protecţia mediului
ART. 12
Deşeurile radioactive trebuie sã fie gospodãrite astfel încât sã asigure un nivel acceptabil de protecţie a mediului.
ART. 13
La depozitarea definitivã a deşeurilor radioactive se vor prefera concentrarea şi izolarea radionuclizilor faţã de diluţia şi dispersia în mediu.
ART. 14
În evaluãrile de securitate pentru activitãţile de depozitare definitivã a deşeurilor radioactive trebuie sã fie considerate pe termen lung:
a) impactul eliberãrilor, normale sau potenţiale, de radionuclizi în mediu asupra organismelor umane;
b) impactul eliberãrilor, normale sau potenţiale, de radionuclizi în mediu asupra altor specii decât specia umanã;
c) efectele adverse asupra viitoarei disponibilitãţi a resurselor naturale: pãmânt, ape de suprafaţã, ape freatice, materii prime;
d) impactul neradiologic: poluare chimicã, alterarea habitatului natural.
ART. 15
În stabilirea limitelor derivate de emisie a efluenţilor radioactivi din cadrul oricãrei practici trebuie sã se ţinã seama de efectul acumulãrilor de radioactivitate rezultate în urma evacuãrilor îndelungate.
ART. 16
Limitele derivate de emisie a efluenţilor radioactivi trebuie stabilite la niveluri care sã asigure cã atât dozele primite de un membru al grupului critic, cât şi radioactivitatea mediului sunt menţinute la valori cât mai scãzute rezonabil posibil.
ART. 17
La stabilirea limitelor derivate de emisie a efluenţilor radioactivi trebuie sã se ţinã seama şi de impactul neradiologic asupra mediului, asigurându-se ca nivelul de protecţie faţã de acest impact sã fie cel puţin la fel de bun ca acela cerut pentru activitãţi industriale similare.
ART. 18
Importul de deşeuri radioactive este interzis, cu excepţia situaţiilor prevãzute de <>Legea nr. 111/1996 .
Principiul 3: Protecţia dincolo de graniţele naţionale
ART. 19
Deşeurile radioactive trebuie sã fie gospodãrite astfel încât sã fie luate în considerare efectele asupra sãnãtãţii oamenilor şi asupra mediului atât din ţarã, cât şi de dincolo de graniţele ţãrii.
ART. 20
Evaluãrile de securitate pentru activitãţile de gospodãrire a deşeurilor radioactive trebuie sã demonstreze cã impactul asupra sãnãtãţii oamenilor şi asupra mediului din alte ţãri nu este mai mare decât cel considerat acceptabil pentru interiorul ţãrii.
ART. 21
În cazul activitãţilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive care pot avea impact asupra sãnãtãţii oamenilor şi asupra mediului din alte ţãri trebuie asigurat schimbul de informaţii cu autoritãţile competente din ţãrile respective privind emisiile normale şi potenţiale de efluenţi radioactivi şi migrãrile de radionuclizi, conform prevederilor legislaţiei româneşti şi ale convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte.
ART. 22
Exportul de deşeuri radioactive este permis numai în state care au capacitatea tehnicã şi administrativã şi structura de reglementare care sã permitã gospodãrirea, respectiv depozitarea definitivã în condiţii corespunzãtoare standardelor internaţionale.
Principiul 4: Protecţia generaţiilor viitoare
ART. 23
Deşeurile radioactive trebuie sã fie gospodãrite astfel încât impactul estimat asupra generaţiilor viitoare sã nu depãşeascã impactul considerat acceptabil în prezent.
ART. 24
Importul surselor radioactive care conţin radionuclizi de viaţã lungã, având concentraţia activitãţii superioarã valorilor care permit depozitarea definitivã la suprafaţa sau în apropierea suprafeţei solului, este permis numai dacã existã un angajament din partea producãtorului sau a exportatorului privind acceptarea returnãrii în ţara de origine a surselor dupã utilizare.
ART. 25
Depozitarea definitivã a deşeurilor radioactive se poate face numai dacã este asiguratã confinarea radionuclizilor, printr-un sistem multibarierã, care constã din forma deşeului, ambalaj, bariere inginereşti ale depozitului şi bariere naturale corespunzãtoare aflate pe amplasamentul depozitului definitiv.
ART. 26
Prima barierã pentru a asigura confinarea radionuclizilor, reprezentatã de forma deşeului, trebuie sã fie compatibilã atât cu deşeurile şi ambalajul, cât şi cu mediul de depozitare.
ART. 27
Depozitarea definitivã a deşeurilor radioactive într-un anumit depozit se poate face numai dacã activitatea totalã şi concentraţia de activitate a deşeurilor radioactive sunt inferioare unor valori limitã, stabilite pentru fiecare radionuclid în procesul de evaluare a securitãţii, şi aprobate de CNCAN prin autorizaţia depozitului.
ART. 28
Valorile limitã prevãzute la art. 27 sunt stabilite astfel încât sã fie asigurate protecţia sãnãtãţii oamenilor şi protecţia mediului la orice moment de timp.
ART. 29
Deşeurile radioactive de viaţã lungã, având concentraţia activitãţii superioarã valorilor care permit depozitarea definitivã la suprafaţa sau în apropierea suprafeţei solului, pot fi depozitate definitiv în depozite geologice adânci, amenajate astfel încât sã fie asigurate protecţia sãnãtãţii oamenilor şi protecţia mediului la orice moment de timp.
ART. 30
În evaluarea securitãţii pentru amplasarea depozitului definitiv trebuie sã se ţinã seama de prezenţa în zonã a resurselor naturale, a cãror viitoare explorare sau exploatare ar putea avea efecte negative asupra capacitãţii de reţinere a depozitului definitiv.
ART. 31
Depozitarea intermediarã pe termen lung a deşeurilor radioactive se poate face numai dacã deşeurile sunt condiţionate corespunzãtor, asigurându-se izolarea acestora pe durata depozitãrii intermediare.
ART. 32
Condiţionarea în vederea depozitãrii intermediare pe termen lung a deşeurilor radioactive trebuie realizatã astfel încât sã nu afecteze în mod negativ viitoarea depozitare definitivã a acestor deşeuri.
ART. 33
Sistemul de evidenţã a gestionãrii deşeurilor radioactive trebuie sã permitã pãstrarea tuturor informaţiilor relevante privind deşeurile respective.
ART. 34
Sistemul de evidenţã a deşeurilor radioactive trebuie conceput şi realizat astfel încât sã permitã pãstrarea informaţiilor cel puţin pe durata cât deşeurile radioactive prezintã risc pentru sãnãtatea omului sau pentru mediu.
Principiul 5: Povara asupra generaţiilor viitoare
ART. 35
Deşeurile radioactive vor fi gospodãrite în aşa fel încât sã nu impunã o povarã excesivã asupra generaţiilor viitoare.
ART. 36
(1) Responsabilitatea pentru realizarea activitãţilor principale de gospodãrire a deşeurilor radioactive produse în cadrul unei practici revine generaţiilor care au beneficiat de pe urma practicii respective.
(2) Anumite activitãţi limitate, cum ar fi continuarea controlului instituţional al unui depozit definitiv de deşeuri radioactive, pot fi trecute în responsabilitatea generaţiilor viitoare.
(3) Responsabilitatea generaţiei prezente include dezvoltarea tehnologiei, construirea şi operarea instalaţiilor de tratare şi depozitare, asigurarea fondurilor necesare pentru gospodãrirea deşeurilor radioactive, asigurarea controlului şi a planurilor pentru gospodãrirea deşeurilor radioactive.
ART. 37
Planificarea în timp şi implementarea depozitãrii definitive a diverselor tipuri de deşeuri radioactive depind de factori ştiinţifici, tehnici, sociali şi economici, cum ar fi disponibilitatea, acceptabilitatea, caracterizarea şi amenajarea unor amplasamente potrivite şi scãderea nivelului de radioactivitate şi al generãrii cãldurii pe durata depozitãrii intermediare.
ART. 38
Gospodãrirea deşeurilor radioactive trebuie, pe mãsura posibilului, sã nu se bazeze pe aranjamente sau acţiuni instituţionale îndelungate, deşi generaţiile viitoare pot decide sã utilizeze asemenea aranjamente, de exemplu pentru a monitoriza depozitele definitive de deşeuri radioactive sau pentru a recupera deşeurile radioactive dupã ce a avut loc închiderea depozitului definitiv.
Principiul 6: Cadrul legislativ naţional
ART. 39
Deşeurile radioactive trebuie gestionate într-un cadru legislativ naţional care sã prevadã alocarea clarã a responsabilitãţilor şi prevederi pentru independenţa funcţiilor de reglementare.
ART. 40
(1) Practicile care implicã gospodãrirea deşeurilor radioactive necesitã autorizare din partea CNCAN, conform prevederilor reglementãrilor specifice.
(2) Cerinţele pentru autorizarea practicilor care implicã gospodãrirea deşeurilor radioactive sunt prevãzute în <>Legea nr. 111/1996 , în NFSR şi în reglementãrile specifice.
(3) Repartizarea responsabilitãţilor şi stabilirea surselor financiare destinate susţinerii şi realizãrii activitãţilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive, inclusiv a combustibilului nuclear uzat sunt prevãzute în <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea finalã, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 320/2003 .
Principiul 7: Controlul generãrii deşeurilor radioactive
ART. 41
Generarea deşeurilor radioactive trebuie menţinutã la nivelul minim practic posibil.
ART. 42
Minimizarea generãrii deşeurilor radioactive trebuie sã fie asiguratã, atât ca volum, cât şi ca activitate, prin proiectare corespunzãtoare şi prin practici adecvate de operare şi dezafectare.
ART. 43
În scopul îndeplinirii cerinţei prevãzute la art. 42, este necesar, între altele, sã se asigure:
a) selecţionarea şi controlul materialelor;
b) reciclarea şi refolosirea materialelor, inclusiv prin eliberarea de sub cerinţele de autorizare;
c) implementarea procedurilor adecvate de operare, inclusiv a celor referitoare la caracterizarea din punct de vedere fizic, chimic şi radiologic a deşeurilor şi la sortarea diverselor tipuri de materiale şi deşeuri.
Principiul 8: Interdependenţele referitoare la generarea şi gospodãrirea deşeurilor
ART. 44
Interdependenţele referitoare la generarea şi gospodãrirea deşeurilor trebuie luate în considerare în mod adecvat.
ART. 45
În vederea îndeplinirii cerinţei prevãzute la art. 44:
a) decizia privind o anumitã etapã a gospodãririi deşeurilor radioactive trebuie luatã numai dupã ce au fost analizate implicaţiile asupra etapelor ulterioare, inclusiv eventualitatea închiderii unei viitoare alternative, precum şi consecinţele privind generarea de deşeuri suplimentare;
b) la luarea deciziei privind o anumitã etapã a gospodãririi deşeurilor radioactive sau o anumitã operaţiune care genereazã deşeuri radioactive, trebuie optimizate securitatea şi eficacitatea gospodãririi deşeurilor, luându-se în considerare, între altele, identificarea cãilor de generare a deşeurilor, caracterizarea deşeurilor şi implicaţiile privind transportul deşeurilor radioactive;
c) decizia trebuie sã fie luatã cu evitarea unor cerinţe care ar putea compromite securitatea operaţionalã sau securitatea în etapele ulterioare.
Principiul 9: Securitatea instalaţiilor
ART. 46
Securitatea instalaţiilor pentru gospodãrirea deşeurilor radioactive trebuie sã fie asiguratã corespunzãtor pentru toatã durata de viaţã a acestora.
ART. 47
În vederea îndeplinirii cerinţei prevãzute la art. 46, trebuie demonstrat, în procesul de autorizare a amplasãrii, proiectãrii, construcţiei, punerii în funcţiune, operãrii şi dezafectãrii instalaţiei sau închiderii depozitului definitiv de deşeuri radioactive, cã este asiguratã securitatea lucrãtorilor, populaţiei şi a mediului, inclusiv prin prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora, dacã totuşi se produc.
ART. 48
Selectarea amplasamentului unei instalaţii pentru gospodãrirea deşeurilor radioactive, în special în cazul unui depozit definitiv de deşeuri radioactive, trebuie sã ţinã seama de toţi factorii relevanţi care pot afecta securitatea instalaţiei sau care pot fi afectaţi de instalaţie.
ART. 49
Proiectarea, construcţia, operarea şi activitãţile desfãşurate în timpul dezafectãrii unei instalaţii sau închiderii unui depozit definitiv trebuie sã asigure şi sã menţinã, dupã caz, un nivel adecvat de protecţie pentru a limita posibilele impacturi radiologice.
ART. 50
Pe toatã durata de viaţã a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive:
a) sistemul de management al calitãţii trebuie sã corespundã cerinţelor CNCAN;
b) pregãtirea personalului instalaţiilor respective trebuie sã fie menţinutã la un nivel corespunzãtor.
ART. 51
Pe toatã durata de viaţã a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive trebuie sã fie realizate evaluãri periodice de securitate, pentru a fi analizate securitatea şi impactul asupra mediului.
CAP. V
Strategia de gospodãrire a deşeurilor radioactive
ART. 52
(1) Gospodãrirea în siguranţã a deşeurilor radioactive se face în conformitate cu prevederile strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea finalã şi dezafectarea instalaţiilor nucleare, denumitã în continuare strategie naţionalã.
(2) Strategia naţionalã prevãzutã la alin. (1) este stabilitã de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Deşeuri Radioactive, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 320/2003 .
ART. 53
(1) Titularii de autorizaţii pentru instalaţii nucleare şi radiologice, care produc sau deţin deşeuri radioactive, precum şi titularii de autorizaţii pentru staţii de tratare a deşeurilor radioactive sau pentru depozite de deşeuri radioactive trebuie sã prezinte la CNCAN:
a) strategia pe termen mediu şi lung privind activitatea proprie, care trebuie sã fie în concordanţã cu strategia naţionalã de gospodãrire a deşeurilor radioactive, prevãzutã la art. 52;
b) evaluarea costurilor implicate de implementarea strategiei proprii;
c) dovada disponibilitãţii fondurilor pentru acoperirea costurilor identificate la lit. b).
(2) Strategia proprie prevãzutã la alin. (1) trebuie stabilitã în conformitate cu principiile şi cerinţele prevãzute în prezentele norme şi trebuie sã fie în acord cu prevederile strategiei naţionale.
(3) Strategia şi evaluarea costurilor vor fi revizuite ori de câte ori apar modificãri importante la nivelul strategiei naţionale de gospodãrire a deşeurilor radioactive, la nivelul cerinţelor de reglementare sau în ceea ce priveşte cerinţele tehnice.
CAP. VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 54
Prezentele norme intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 55
Autorizaţiile eliberate de CNCAN unitãţilor implicate în gospodãrirea deşeurilor radioactive rãmân valabile pânã la data expirãrii lor.
ART. 56
Titularii de autorizaţie pentru instalaţii nucleare şi radiologice, care produc sau deţin deşeuri radioactive, precum şi titularii de autorizaţie pentru staţii de tratare a deşeurilor radioactive sau pentru depozite de deşeuri radioactive, valabile la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, trebuie sã se încadreze în prevederile prezentelor norme în termen de cel mult 18 luni.
ART. 57
Titularii de autorizaţie pentru instalaţii nucleare şi radiologice, care produc sau deţin deşeuri radioactive, precum şi titularii de autorizaţie pentru staţii de tratare a deşeurilor radioactive sau pentru depozite de deşeuri radioactive trebuie sã notifice la CNCAN, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, despre mãsurile stabilite în vederea conformãrii cu cerinţele art. 56.
ART. 58
Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage, dupã caz, sancţionarea administrativã, contravenţionalã sau penalã, conform legii.
ANEXA 1
la normele fundamentale
ETAPELE DE BAZĂ
în gospodãrirea deşeurilor radioactive
1. Etapele gospodãririi deşeurilor radioactive sunt: pretratarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediarã, depozitarea definitivã.
2. Gospodãrirea deşeurilor radioactive considerã etapele de bazã ca pãrţi ale unui sistem total, de la generare pânã la depozitarea definitivã.
3. Deoarece deciziile luate într-o etapã pot închide alternative în alte etape, în timpul planificãrii, proiectãrii, construcţiei, operãrii şi dezafectãrii instalaţiilor implicate în gospodãrirea deşeurilor radioactive, trebuie asiguratã interdependenţa dintre toate etapele.
4. Etapele gospodãririi deşeurilor radioactive pot fi aplicate în funcţie de tipul acestora.
5. Deşeurile radioactive trebuie caracterizate în scopul determinãrii proprietãţilor lor fizice, chimice şi radiologice şi în scopul de a facilita pãstrarea înregistrãrilor şi a acceptabilitãţii lor de la o etapã la alta. Caracterizarea se poate realiza, de exemplu, în scopul separãrii (segregãrii) materialelor excluse sau a celor reutilizabile ori datoritã metodei de depozitare sau pentru asigurarea conformitãţii coletelor cu deşeuri cu cerinţele de depozitare intermediarã şi depozitare definitivã. Gospodãrirea deşeurilor radioactive trebuie sã ia în considerare şi implicaţiile transportului de deşeuri radioactive.
6. Pretratarea reprezintã totalitatea operaţiunilor care au loc dupã generarea deşeurilor, înaintea tratãrii. Pretratarea constã în una sau mai multe operaţii: colectare, sortare, neutralizare şi decontaminare şi poate include şi o perioadã de depozitare intermediarã.
7. Prima etapã a pretratãrii se face la producãtorul deşeurilor, care, în orice caz, trebuie sã asigure colectarea şi sortarea deşeurilor pe care le produce.
8. Ulterior, deşeurile radioactive sunt transferate la unitãţi specializate unde se continuã pretratarea sau se trece la tratare.
9. Pretratarea este extrem de importantã deoarece asigurã în multe cazuri cea mai bunã oportunitate de sortare, de exemplu, pentru reciclare sau pentru depozitare ca deşeuri neradioactive când conţin cantitãţi de materiale radioactive excluse de la regimul de control.
De asemenea, aceastã etapã asigurã oportunitatea de sortare a deşeurilor radioactive, de exemplu, pentru depozitarea la suprafaţã sau pentru depozitarea geologicã.
10. Tratarea deşeurilor radioactive include acele operaţiuni fãcute cu intenţia de a asigura securitatea acestora sau din motive economice, realizate prin schimbarea caracteristicilor acestora.
11. Conceptele de bazã ale tratãrii sunt reducerea volumului, eliminarea radionuclizilor sau schimbarea compoziţiei. Exemple de astfel de operaţiuni sunt: incinerarea deşeurilor combustibile, compactarea deşeurilor solide uscate, evaporarea, filtrarea sau tratarea cu schimbãtori de ioni a deşeurilor lichide, precipitarea sau flocularea speciilor chimice. Cel mai des, pentru decontaminarea avansatã a deşeurilor lichide, se utilizeazã procese combinate. Acestea pot conduce la producerea de deşeuri secundare ce necesitã gospodãrire separatã: cartuşe filtrante, rãşini uzate, şlam etc.
12. Condiţionarea deşeurilor radioactive implicã acele operaţiuni care transformã deşeurile radioactive într-o formã potrivitã pentru manipulare, transport, depozitare intermediarã şi depozitare definitivã. Operaţiunile pot include imobilizarea deşeurilor radioactive, plasarea deşeurilor în containere şi ambalarea suplimentarã. Cea mai comunã metodã de imobilizare include solidificarea deşeurilor de joasã şi medie activitate, de exemplu, în ciment sau bitum, sau vitrifierea deşeurilor înalt active în matrice de sticlã. Deşeurile imobilizate pot fi ambalate în containere, de la butoaie standard de 200 litri la containere cu construcţie complicatã, aceasta depinzând de natura radionuclizilor şi a concentraţiei acestora. În multe cazuri tratarea şi condiţionarea pot avea loc în strânsã legãturã una cu cealaltã.
13. Depozitarea intermediarã a deşeurilor radioactive implicã menţinerea deşeurilor radioactive astfel încât:
a) sã fie asiguratã izolarea, protecţia populaţiei şi a mediului şi monitorizarea;
b) sã fie asigurate acţiuni, cum ar fi: tratarea, condiţionarea şi depozitarea definitivã.
În unele cazuri depozitarea intermediarã poate fi practicatã din considerente tehnice, cum ar fi:
(i) stocarea deşeurilor de viaţã scurtã pentru asigurarea dezintegrãrii şi apoi eliberarea nerestrictivã;
(ii) stocarea deşeurilor înalt active din considerente termice înainte de depozitarea geologicã.
În unele cazuri depozitarea intermediarã poate fi practicatã din considerente economice sau politice.
14. Depozitarea definitivã este ultima etapã din sistemul de gospodãrire a deşeurilor radioactive. Aceasta constã, în principal, în plasarea deşeurilor radioactive în instalaţii de depozitare cu asigurarea unei securitãţi rezonabile, fãrã intenţia de a fi mutate şi fãrã a asigura supravegherea şi întreţinerea pe termen lung. Securitatea este, în principal, realizatã prin concentrare şi reţinere care implicã izolarea deşeurilor radioactive condiţionate în depozitul definitiv.
15. Izolarea este realizatã prin plasarea de bariere în jurul deşeurilor radioactive în scopul reducerii eliberãrii radionuclizilor în mediul înconjurãtor. Barierele pot fi naturale sau inginereşti şi sistemul de izolare poate consta în una sau mai multe bariere. Un sistem multibariere asigurã o izolare mai bunã şi asigurã cã orice eliberare de radionuclizi în mediul înconjurãtor va avea loc la un nivel acceptabil scãzut.
Barierele pot asigura o reţinere absolutã pentru o perioadã, aşa cum ar fi containerul cu pereţi metalici, sau pot întârzia eliberarea materialelor radioactive în mediul înconjurãtor, aşa cum ar fi materialele de umpluturã sau roca gazdã. În timpul perioadei când deşeurile radioactive sunt reţinute printr-un sistem de bariere, radionuclizii din deşeuri se vor dezintegra. Sistemul de bariere este proiectat conform opţiunii de depozitare alese şi matricii de depozitare.
16. Depozitarea definitivã cuprinde şi eliberarea efluenţilor în mediul înconjurãtor în limitele autorizate, cu dispersie ulterioarã. Aceasta este consideratã potrivitã numai pentru cantitãţi limitate din anumite deşeuri.
ANEXA 2
la normele fundamentale
DEFINIŢII
a) Barierã - obstacol fizic care previne sau întârzie mişcarea (migrarea) radionuclizilor sau a altor materiale între componentele unui sistem, de exemplu ale unui depozit de deşeuri. În general, o barierã poate fi o barierã inginereascã sau naturalã.
b) Barierã multiplã - douã sau mai multe bariere naturale ori inginereşti.
c) Coletul cu deşeuri - produsul rezultat în urma condiţionãrii care include forma deşeului, containerul şi orice barierã internã (de exemplu, materiale absorbante sau ecrane), pregãtit în conformitate cu cerinţele pentru manipulare, transport, depozitare intermediarã şi/sau depozitare definitivã.
d) Combustibil uzat - combustibil iradiat fãrã intenţia de a mai fi utilizat în aceastã formã (stare).
e) Condiţionare - operaţiunea prin care se produce coletul cu deşeuri, corespunzãtor pentru manipulare, transport, depozitare intermediarã şi/sau depozitare definitivã. Condiţionarea poate include conversia deşeului într-o formã solidã, includerea deşeului într-un container şi includerea acestuia într-un suprmbalaj.
f) Control instituţional - controlul zonei amplasamentului depozitului definit de deşeuri radioactive dupã închiderea acestuia, realizat de cãtre o instituţie sau autoritate desemnatã prin lege, care include monitorizarea, supravegherea, lucrãri de remediere şi controlul utilizãrii terenului.
g) Depozit definitiv - instalaţie nuclearã în care sunt depozitate definitiv deşeurile radioactive fãrã intenţia de a fi recuperate.
h) Depozitare definitivã - amplasarea şi pãstrarea deşeurilor radioactive într-un depozit amenajat sau o anumitã locaţie fãrã intenţia de a fi recuperate. Termenul de depozitare definitivã include şi eliberãrile directe, aprobate, de efluenţi radioactivi în mediu. În afara termenului de depozitare definitivã se utilizeazã cu sens echivalent termenul dispunere finalã.
i) Depozitare intermediarã - plasarea deşeurilor radioactive într-o instalaţie nuclearã în scopul izolãrii, protecţiei mediului şi controlului de cãtre personal, cu intenţia de a fi recuperate. Se utilizeazã cu sens echivalent termenul stocare intermediarã.
j) Deşeuri de viaţã lungã - deşeuri conţinând radionuclizi cu timp de înjumãtãţire mai mare de 30 de ani, în cantitãţi şi/sau concentraţii superioare valorilor stabilite de CNCAN, pentru care se impune izolarea de biosferã.
k) Deşeuri excluse - deşeuri radioactive eliberate de sub regimul de autorizare conform nivelurilor de eliberare de sub regimul de autorizare aprobate de CNCAN.
l) Dezafectare - totalitatea activitãţilor necesare a se desfãşura la o instalaţie nuclearã sau radiologicã opritã definitiv, alta decât depozitul definitiv, în vederea eliberãrii nerestrictive sau utilizãrii amplasamentului.
m) Dispersie - efectul rezultat din procese, cum ar fi: transportul, difuzia sau amestecarea deşeurilor ori efluenţilor în apã sau în aer.
n) Eliberare în mediu - eliminarea planificatã şi controlatã a radionuclizilor în mediu, care întruneşte toate condiţiile impuse de autoritatea competentã din domeniul nuclear.
o) Forma deşeului - deşeu radioactiv în forma sa fizicã şi chimcã, care rezultã dupã tratare şi/sau condiţionare înainte de ambalare (produs solid). Forma deşeului este o componentã a coletului cu deşeuri radioactive.
p) Gospodãrirea deşeurilor radioactive - totalitatea activitãţilor administrative şi operaţionale care sunt implicate în manipularea, transportul, pretratarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediarã şi depozitarea definitivã a deşeurilor rezultate din instalaţii nucleare. Termenul de gospodãrire a deşeurilor radioactive se referã şi la gospodãrirea combustibilului nuclear ars, pentru care nu se prevede o altã utilizare. În afara termenului de gospodãrire a deşeurilor radioactive se utilizeazã, cu sens echivalent, termenul de gestionare a deşeurilor radioactive.
q) Imobilizare - conversia deşeurilor într-o matrice prin solidificare, fixare sau încapsulare în scopul reducerii riscului de migrare ori dispersie în timpul manipulãrii, transportului, stocãrii şi depozitãrii.
r) Închiderea depozitului definitiv - starea sau acţiunea asupra depozitului definitiv la sfârşitul vieţii de funcţionare. Un depozit definitiv devine închis, în general dupã umplerea completã, prin acoperirea (astuparea) în cazul depozitelor de suprafţã, prin umplerea cu materialul de umpluturã şi/sau închiderea (sigilarea) în cazul depozitelor geologice, urmatã de finalizarea activitãţilor oricãrei structuri anexe.
s) Migrare - mişcarea materialelor prin diferite medii, datoratã curgerii fluidelor.
t) Monitorizare - mãsurãri de parametri radiologici sau neradiologici, în vederea evaluãrii sau controlului expunerii şi interpretarea acestor mãsurãtori. Monitorizarea poate fi continuã sau discontinuã.
u) Pretratare - oricare dintre sau toate operaţiile anterioare tratãrii, cum ar fi: colectarea, sortarea, neutralizarea şi decontaminarea.
v) Remedierea mediului - acţiunea de corectare sau curãţare a amplasamentelor contaminate radioactiv, în care este posibilã existenţa şi a altor substanţe periculoase.
w) Termen lung - în contextul prezentelor norme:
1. pentru depozitare intermediarã: peste 20 de ani;
2. pentru depozitare definitivã: perioadã care depãşeşte durata prevãzutã pentru controlul instituţional.
x) Tratare - operaţiile efectuate în scopul creşterii securitãţii sau din motive economice prin schimbarea caracteristicilor deşeurilor. Obiectivele tratãrii sunt: reducerea volumului, îndepãrtarea radionuclizilor din deşeuri şi schimbarea compoziţiei.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
