Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ART. 1 Prezentele norme se aplica pentru: a) uleiuri, grãsimi şi amestecuri din acestea, destinate ca atare consumului uman; b) produse alimentare compuse, în care uleiurile, grasimile sau amestecurile din acestea au fost adãugate, iar conţinutul lor total de grasime depãşeşte 5%. ART. 2 Nivelul maxim de acid erucic în produsele menţionate la art. 1, calculat pentru nivelul total de acizi grasi din componenta de grasime, nu poate depãşi 5%. ART. 3 Metoda de analiza pentru determinarea nivelului maxim de acid erucic în produsele menţionate la art. 1 este prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentele norme. ANEXA 1 -------la norme-------- DETERMINAREA conţinutului de acid erucic în uleiuri şi grãsimi destinate ca atare consumului uman, precum şi în componenta uleioasa sau grasa a produselor alimentare cu adaos de uleiuri sau grãsimi I. INTRODUCERE 1. Prepararea probei pentru analiza 1.1. Generalitati Masa probei de laborator destinate analizei de laborator trebuie sa fie în mod normal de 50 g, exceptându-se cazul în care este necesarã o cantitate mai mare. 1.2. Pregãtirea probei pentru analiza de laborator Proba trebuie omogenizata înainte de analiza. 1.3. Conservare Proba preparata trebuie menţinutã în permanenta într-un recipient ermetic. 2. Reactivi 2.1. Apa 2.1.1. Când se menţioneazã apa pentru soluţii, diluari sau spalari, se face referire la apa distilata sau demineralizata de puritate cel puţin echivalenta. 2.1.2. Când se menţioneazã o soluţie sau o diluare, fãrã alta indicaţie asupra reactivului, se face referire la o soluţie apoasa. 2.2. Reactivi chimici Toţi reactivii chimici trebuie sa fie de calitate analitica recunoscuta, cu excepţia unor specificaţii contrare. 3. Aparatura 3.1. Lista cuprinzând aparatura Lista cuprinzând aparatura conţine numai piese destinate utilizãrii specializate şi care prezintã specificaţii speciale. 3.2. Balanţa analitica Prin balanţa analitica se înţelege o balanţa care are o precizie de cel puţin 0,1 mg. 4. Prezentarea rezultatelor 4.1. Rezultate Rezultatul scris pe buletinul de analiza oficialã reprezintã valoarea medie obţinutã din cel puţin doua determinãri a cãror repetabilitate este satisfãcãtoare. 4.2. Calculul procentului Cu excepţia unor prevederi speciale, rezultatele sunt exprimate în procente de masa din acizii grasi totali din proba primitã de laborator. 4.3. Numãr de cifre semnificative Rezultatul comporta un numãr de cifre semnificative în funcţie de precizia metodei. II. DETERMINAREA ACIDULUI ERUCIC 1. Obiectivul şi domeniul de aplicare Metoda permite determinarea conţinutului de acid erucic din urmãtoarele: a) uleiurile şi grasimile care conţin acid cetoleic (un izomer cis- al acidului docosenoic care se gãseşte în uleiurile de peste); şi b) uleiurile şi grasimile hidrogenate care conţin izomeri trans- şi cis- ai acidului docosenoic. 2. Principiu Esterii metilici ai acizilor grasi componenţi ai uleiului şi grasimii sunt separati prin cromatografie în strat subtire prin argintare la temperatura scãzutã şi se determina cantitativ prin cromatografie gaz-lichid. 3. Reactivi 3.1. Eter dietilic uscat, fãrã peroxid, proaspãt distilat 3.2. n-Hexan 3.3. Silicagel G pentru cromatografie în strat subtire 3.4. Silicagel pentru cromatografie în coloana 3.5. Soluţie de nitrat de argint, 200 g/l. Se dizolva 24 g nitrat de argint în apa şi se completeazã cu apa pana la 120 ml. 3.6. Soluţie de erucat de metil, 5 mg/ml. Se dizolva 50 mg erucat de metil în cativa mililitri de n-Hexan şi se diuleaza cu n-Hexan pana la 10 ml. 3.7. Soluţie etalon interna de tetracosanoat de metil, 0,25 mg/ml. Se dizolva 25 mg tetracosanoat de metil în cativa mililitri de n-Hexan (vezi pct. 3.6) şi se dilueaza cu n-Hexan pana la 100 ml. 3.8. Solvent de developare. Toluen şi n-Hexan în raport de 90:10 (v/v). 3.9. Soluţie de 2,7 diclorofluoresceina, 0,5 g/l. Se dizolva prin încãlzire şi se agita 50 mg de 2,7 diclorofluoresceina în 100 ml soluţie apoasa conţinând 50% metanol. 4. Aparatura 4.1. Aparat pentru cromatografie în strat subtire, care cuprinde urmãtoarele: 4.1.1. o unitate de congelare, capabilã sa menţinã recipientul de developare şi conţinutul sau la o temperatura de la minus 20°C la minus 25°C; 4.1.2. plãci din sticla, 200 x 200 mm; 4.1.3. lampa cu raze ultraviolete; 4.1.4. coloane din sticla, cu lungimea de aproximativ 200 mm, diametrul intern de aproximativ 10 mm. prevãzute cu filtre din vata de sticla ori sticla sinterizata, sau palnii mici prevãzute cu filtre din sticla sinterizata; 4.1.5. un aplicator pentru depozitarea soluţiilor, în forma de banda ingusta sau dunga pe plãci de TLC 4.2. cromatograf gaz lichid cuplat cu un integrator electronic 5. Mod de operare 5.1. Pregãtirea esterilor metilici ai acizilor grasi Se ia o proba de aproximativ 400 mg componenta de ulei sau grasime a probei pentru analiza şi se prepara o soluţie care conţine aproximativ 20-50 mg/ml esteri metilici ai acizilor grasi din n-Hexan. 5.2. Cromatografie în strat subtire 5.2.1. Pregãtirea placilor Se introduc 60 g silicagel (pct. 3.3) într-un balon cu fund rotund de 500 ml, se adauga 120 ml soluţie de nitrat de argint (pct. 3.5) şi se agita un minut pana la obţinerea unei paste foarte omogene. Se întinde pasta în mod obişnuit pe plãci; grosimea stratului trebuie sa fie de aproximativ 0,5 mm. Aceasta cantitate de pasta este suficienta pentru prepararea a cinci plãci de 200 x 200 mm. Se usucã parţial plãcile cu aer, de preferinta în intuneric, aproximativ 30 de minute. Se usucã şi se activeazã plãcile prin uscare în cuptor, mentinandu-l la 100°C timp de 2 ore şi 30 de minute. Plãcile trebuie utilizate cat mai repede posibil dupã faza de activare sau se pãstreazã cu atentie într-un spaţiu intunecat şi se reactiveaza înainte de utilizare. (Nota: Activarea la 110°C timp de o ora poate fi satisfãcãtoare cu condiţia ca plãcile sa nu se innegreasca.) Se traseaza liniile prin invelisul de 10 mm, de la marginile şi varful fiecãrei plãci, înainte de reducerea marginilor pe parcursul developarii. 5.2.2. Aplicarea esterilor metilici Cu ajutorul aplicatorului (pct. 4.1.5) se depoziteaza 50 æl soluţie de esteri metilici (pct. 5.1) preparata din proba de analiza pe o linie subtire cu lungimea de aproximativ 50 mm, la cel puţin 40 mm de marginile placii şi 10 mm de baza. Se aplica în mod similar 100 æl soluţie care conţine volume egale de soluţie preparata de esteri metilici (pct. 5.1) şi soluţie de erucat de metil (pct. 3.6). Aplicarea soluţiilor necesita o atentie deosebita datoritã fragilitatii substratului. [Nota: Dacã se doreşte, se pot aplica 50 æl soluţie de erucat metilic (pct. 3.6) pe placa pentru a ajuta la identificarea benzii de erucat metilic dupã developare (vezi figura).] Dupã aplicarea esterilor metilici se introduce baza placii în eter dietilic pana ce eterul urca la aproximativ 5 mm deasupra zonei de aplicare a probei de analiza. Aceasta operaţie concentreaza esterii metilici pe o banda ingusta. 5.2.3. Developarea placilor Se toarna soluţia de developare (pct. 3.8) în cuva la o adancime de aproximativ 5 mm şi se introduce cuva prevãzutã cu capac într-un congelator (pct. 4.1.1) la minus 25°C sau la o temperatura cat mai apropiatã de aceasta. (În unele cazuri este avantajoasã protejarea pereţilor cuvei cu o captuseala.) Dupã doua ore se introduce placa cu atentie în cuva şi se lasa soluţia pana ce atinge aproximativ o jumãtate şi doua treimi din înãlţimea placii. Se scoate placa şi se evapora cu atentie soluţia din aceasta într-un curent de azot. Se reintroduce placa în cuva şi se lasa soluţia sa ajungã pana la varful placii. Se scoate placa şi dupã ce se usucã într-un curent de azot se pulverizeaza cu atentie cu soluţie de 2,7 diclorofluoresceina (pct. 3.9). Se examineazã placa în raze ultraviolete şi se localizeaza banda care conţine erucatul metilic din proba în raport cu banda mai intensa din proba la care s-a adãugat erucatul metilic (vezi figura). 5.2.4. Separarea fracţiunilor de ester metilic Se razuieste banda de erucat metilic ce provine din proba, într-un pahar de laborator de 50 ml, prevenind pierderile. În mod similar se transfera silicagelul situat peste şi sub banda de erucat metilic în alt pahar de laborator de 50 ml. Aceasta banda va conţine toate celelalte fracţiuni de esteri metilici ai acizilor grasi. În fiecare pahar de laborator se adauga 1,0 ml soluţie etalon de tetracosanoat de metil (pct. 3.7) şi 10 ml eter dietilic (pct. 3.1). Se agita şi se transfera separat conţinutul din paharele de laborator în coloane sau în palnii (pct. 4.1.4) conţinând fiecare aproximativ 1 g silicagel (pct. 3.4); se extrag de trei sau patru ori esterii metilici cu 10 ml eter dietilic. Se colecteazã filtratele în baloane mici. Se evapora fiecare filtrat în cantitate mica utilizându-se un curent slab de azot şi se transfera esterii metilici în eprubete mici de sticla cu fund plat. Se evapora restul soluţiei cu un curent de azot, astfel încât sa se concentreze esterii metilici pe fundul eprubetelor. Se dizolva esterii metilici în aproximativ 25-50 æl de n-Hexan (pct. 3.2). 5.3. Cromatografie gaz-lichid 5.3.1. Se analizeazã 1-2 æl de soluţii de esteri metilici obţinute din (i) fractia conţinând erucatul de metil şi (ii) fractiile conţinând alţi esteri metilici ai acizilor grasi. 5.3.2. Prin integratorul electronic se obţin urmãtoarele zone de vârf: 1. din cromatograma fractiei care conţine erucatul metilic: a) erucat de metil [E]; b) etalon intern [L(1)]; c) zonele totale de vârf ale esterilor metilici care exclud etalonul intern [EF]; 2. din cromatograma fractiilor care conţin alţi esteri metilici ai acizilor grasi: a) zonele de vârf de esteri metilici totali care exclud etalonul intern [RF]; b) etalonul intern [L(2)]. 6. Prezentarea rezultatelor 6.1. Formula şi modul de calcul 6.1.1. Conţinutul de acid erucic din proba, exprimat ca ester etilic în procente din esterii metilici ai acizilor grasi totali preparati din proba, este dat de urmãtoarea formula:
/ EF RF
L(1) ( ---- + ---- )
L(1) L(2) /
în care E, EF, RF, L(1) şi L(2) sunt zonele de vârf definite la pct. 5.3.2, corectate, dacã este necesar, cu ajutorul factorilor de etalonare. În scopuri practice conţinutul de erucat de metil obţinut prin formula de mai sus este echivalent cu nivelul de acid erucic exprimat în procente din nivelul total de acizi grasi din proba. 6.1.2. Dacã zonele de vârf sunt exprimate în procente, valorile pentru EF şi RF pot fi calculate dupã cum urmeazã: EF = 100 - L(1) RF = 100 - L(2) 6.1.3. Metoda de calcul (pct. 6.1.1) presupune ca nivelul de acid tetracosanoic din proba este neglijabil. Dacã anumite cantitãţi din acest acid sunt prezente, valoarea acidului tetracosanoic (L(2)) obţinut prin cromatograma fractiilor care conţin alţi esteri metilici ai acizilor grasi se poate reduce astfel: L(2) - T(2), unde
P(0)
şi T(2) = zona de vârf a tetracosanoatului metilic provenind din proba care constituie o parte din zona de vârf atribuitã etalonului intern al cromatogramei fractiei rãmase a esterilor metilici ai acizilor grasi; P(2) = zona de vârf a palmitatului metilic obţinutã prin cromatograma fractiei rãmase; T(0) = zona de vârf a tetracosanoatului obţinutã prin cromatograma esterilor metilici ai acizilor grasi totali conform determinarilor prin analiza; P(0) = zona de vârf a palmitatului metilic obţinutã prin cromatograma esterilor metilici ai acizilor grasi totali conform determinarilor prin analiza. 6.1.4. Originea formulei Proporţia de acizi grasi din fractia care conţine erucatul de metil, exprimatã în procente de acizi grasi totali din proba, este data de urmãtoarele formule:
L(1) E
-------------- X 100 sau ----------------------- X 100
/ EF RF / EF RF
( ---- + ---- ) L(1) ( ---- + ---- )
L(1) L(2)/ L(1) L(2) /
Proporţia de acid erucic din fractia conţinând erucatul de metil este data de formula:
EF
Astfel, conţinutul de acid erucic al probei, exprimat în procente din acizii grasi totali, este dat de urmãtoarele formule:
/ EF RF EF / EF RF
L(1) ( ---- + ---- ) L(1) ( ---- + ---- )
L(1) L(2)/ L(1) L(2)/
6.1.5. Repetabilitate Diferenţa dintre rezultatele celor doua determinãri ale aceleiaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune rapida, în aceleaşi condiţii, de cãtre acelaşi analist, nu trebuie sa depãşeascã 10% din rezultat sau 0,5 g pentru 100 g proba, luând valoarea cea mai mare. Cromatograma tip în strat subtire prezentând separarea esterilor metilici din acidul erucic, acidul cetoleic, izomerii trans- ai acidului docosenoic - Figura - NOTA C.T.C.E. PIATRA NEAMT Figura se afla la pag. 8 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 532/22.07.2002. -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
