Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I
Consideraţii generale, scop, definiţii
ART. 1
(1) Prezentele norme se aplicã la instalaţiile nucleare şi stabilesc cerinţele generale privind derularea programelor de mãsurãri meteorologice şi hidrologice pentru amplasamentul şi zona de influenţã ale centralei nucleare sau ale unei alte instalaţii nucleare, la funcţionare normalã sau în situaţie de accident nuclear, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 111/1996 privind desfãşurarea în siguranţã a activitãţilor nucleare, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale Normelor fundamentale de securitate radiologicã, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 14/2000, cu modificãrile ulterioare.
(2) Prezentele norme se aplicã şi la instalaţiile radiologice care pot deversa, în condiţii normale sau în caz de accident, efluenţi radioactivi în atmosferã sau în ape de suprafaţã.
(3) Instalaţiile radiologice prevãzute la alin. (2) se stabilesc de Comisia Naţionalã pentru Controlul Activitãţilor Nucleare (CNCAN) în cadrul procesului de autorizare.
(4) Pentru instalaţiile radiologice prevãzute la alin. (2), cu aprobarea CNCAN se pot utiliza datele meteorologice şi hidrologice furnizate de sistemul naţional de meteorologie şi hidrologie.
ART. 2
(1) Titularul de autorizaţie, respectiv solicitantul, trebuie sã evalueze permanent, începând din faza de proiectare a instalaţiei nucleare, expunerea la radiaţii a personalului angajat şi a populaţiei, precum şi impactul asupra mediului înconjurãtor ca urmare a eliberãrilor de material radioactiv în mediu, la funcţionare normalã, în situaţie de tranzient sau accident nuclear.
(2) În acest sens titularul de autorizaţie, respectiv solicitantul, trebuie sã realizeze un program de mãsurãri meteorologice pe amplasament şi un program de mãsurãri hidrologice în zona de influenţã a instalaţiei nucleare.
ART. 3
(1) Programele de mãsurãri meteorologice şi hidrologice efectuate pe amplasamentul şi în vecinãtatea instalaţiei nucleare trebuie sã furnizeze informaţii necesare în evaluarea dispersiei atmosferice, respectiv acvatice, a materialului radioactiv eliberat în mediu de cãtre instalaţia nuclearã, la funcţionare normalã, tranzient sau accident nuclear.
(2) Rezultatele programelor de mãsurãri meteorologice şi hidrologice se constituie ca date de intrare în modelele de calcul al dispersiei efluenţilor radioactivi în mediu şi contribuie la evaluarea dozelor de radiaţii suplimentare la populaţie, la funcţionare normalã, tranzient sau accident nuclear.
ART. 4
(1) Prezentele norme descriu conţinutul programelor de mãsurãri meteorologice şi hidrologice, pe amplasament, respectiv în zona de influenţã a instalaţiei nucleare, pe care trebuie sã le realizeze titularul de autorizaţie, respectiv solicitantul, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2).
(2) Calculul dispersiei efluenţilor radioactivi în atmosferã şi, respectiv, în mediul acvatic se trateazã în Normele privind calculul dispersiei efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de instalaţiile nucleare, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 360/2004.
(3) Calculul dozelor efective şi al dozelor echivalente, individuale şi colective este prezentat în normele privind calculul dozelor de radiaţii suplimentare la populaţie în zona de influenţã a instalaţiilor nucleare.
ART. 5
În scopul aplicãrii prezentelor norme, pe lângã termenii de specialitate şi expresiile definite în <>Legea nr. 111/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în Normele fundamentale de securitate radiologicã, cu modificãrile ulterioare, în anexa nr. 1 sunt definiţi termenii de specialitate specifici prezentelor norme.
CAP. II
Cerinţe privind programul de mãsurãri meteorologice pe amplasament
ART. 6
(1) Programul de mãsurãri meteorologice pe amplasament trebuie iniţiat începând din perioada de proiectare a instalaţiei nucleare, în vederea obţinerii parametrilor meteorologici specifici locali, necesari în evaluarea dispersiei atmosferice a efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de instalaţia nuclearã.
(2) Parametrii meteorologici specifici amplasamentului trebuie obţinuţi prin investigaţii meteorologice locale continue şi de lungã duratã.
ART. 7
Programul de mãsurãri meteorologice trebuie sã continue pe toatã perioada de funcţionare a instalaţiei nucleare şi în perioada de dezafectare, pânã la eliberarea acceptului CNCAN pentru folosirea fãrã restricţii a amplasamentului.
ART. 8
(1) Rezultatele programului de mãsurãri meteorologice vor fi utilizate:
a) pentru a demonstra cã locul ales pentru construirea instalaţiei nucleare este potrivit şi în acord cu cerinţele impuse de CNCAN;
b) pentru a alege modele de dispersie în concordanţã cu specificul amplasamentului;
c) pentru a stabili limitele derivate de emisie pentru efluenţii radioactivi gazoşi evacuaţi de instalaţia nuclearã în atmosferã;
d) pentru evaluarea consecinţelor radiologice ale emisiei de efluenţi radioactivi gazoşi asupra populaţiei şi mediului înconjurãtor;
e) ca suport în elaborarea unui program de supraveghere a radioactivitãţii mediului în zona de influenţã a instalaţiei nucleare;
f) ca suport în elaborarea planurilor de intervenţie ale instalaţiei nucleare la accident nuclear.
(2) Datele meteorologice obţinute în perioada de dinaintea construirii instalaţiei nucleare vor fi comparate cu datele obţinute dupã construirea acesteia, dar înainte de punerea sa în funcţiune, pentru a se lua în considerare eventualele schimbãri survenite în regimul meteorologic local şi pentru a se efectua, dacã se impun, anumite modificãri ale bazelor de proiectare sau ale modelelor de calcul.
ART. 9
Natura, frecvenţa colectãrii şi precizia datelor meteorologice trebuie sã fie compatibile cu modelele matematice şi cu tehnicile de calcul în care datele vor fi utilizate ca parametri de intrare pentru evaluarea dispersiei şi a dozelor suplimentare la populaţie, la funcţionare normalã, tranzient sau accident nuclear.
ART. 10
Programul de mãsurãri meteorologice trebuie sã includã obţinerea urmãtoarelor tipuri de date meteorologice:
a) direcţia şi viteza vântului;
b) indicatori specifici ai turbulenţei atmosferice;
c) precipitaţii;
d) temperatura aerului;
e) umezeala atmosfericã;
f) presiunea aerului.
ART. 11
(1) Rezultatele programului de mãsurãri meteorologice locale trebuie sã permitã atât caracterizarea unei situaţii de moment, cât şi prognoza pe termen mediu şi lung.
(2) Prognozele pe termen mediu şi lung se vor obţine pe baza analizelor statistice pe seturi de date meteorologice colectate pe durata a cel puţin un an.
(3) În caracterizarea pe termen lung a regimului meteorologic local, reprezentativitatea datelor meteorologice obţinute pe amplasament se va verifica prin compararea cu datele obţinute în decursul timpului (pentru o duratã de 30 de ani) de staţiile din reţeaua naţionalã de meteorologie, situate în vecinãtatea instalaţiei nucleare.
Echipamentele meteorologice de mãsurare
ART. 12
Mãsurãrile meteorologice se obţin prin operarea în regim continuu a instrumentelor şi senzorilor specifici domeniului meteorologiei.
ART. 13
(1) Echipamentele meteorologice trebuie instalate astfel încât sã producã date reprezentative pentru condiţiile de dispersie la sursele de emisie ale instalaţiei nucleare.
(2) Înainte de instalarea echipamentelor de mãsurare trebuie examinatã zona, pe o razã de câţiva kilometri în jurul amplasamentului, şi evaluate acele aspecte legate de topografia şi orografia terenului, ce ar putea influenţa rezultatul mãsurãrilor meteorologice.
(3) Echipamentele se vor monta pe un turn meteorologic, la diferite niveluri faţã de suprafaţa solului, în condiţii optime de funcţionare şi protecţie fizicã.
ART. 14
(1) Suplimentar echipamentelor instalate pe turnul meteorologic, pentru caracterizarea vectorului vânt la înãlţimi superioare se poate utiliza sistemul Doppler Sodar.
(2) Sistemul Doppler Sodar trebuie însã completat cu echipamente instalate pe turnul meteorologic pentru determinãri de parametri meteorologici în apropierea solului.
ART. 15
(1) Turnul meteorologic şi senzorii vor fi amplasaţi pe platforma instalaţiei nucleare astfel încât clãdirile de pe platformã, structurile proprii ale turnului şi formele de relief din zonã sã nu influenţeze rezultatele mãsurãrilor.
(2) Sistemul Doppler Sodar de sondaj atmosferic trebuie instalat într-un amplasament izolat, situat în vecinãtatea instalaţiei nucleare, suficient de departe de clãdiri înalte şi de surse acustice ce pot perturba funcţionarea sistemului.
ART. 16
(1) Turnul meteorologic trebuie sã fie proiectat şi construit suficient de înalt astfel încât sã permitã înregistrarea vitezei vântului la înãlţimi reprezentative şi determinarea indicatorilor specifici de turbulenţã atmosfericã.
(2) Înãlţimea turnului meteorologic trebuie sã fie cel puţin egalã cu înãlţimea celui mai înalt dintre coşurile de ventilaţie ale instalaţiei nucleare.
ART. 17
Sistemele şi instrumentele de mãsurare trebuie întreţinute în perfectã stare de funcţionare, testate periodic, verificate metrologic şi reparate, dupã caz, în conformitate cu prevederile programului de asigurare a calitãţii.
ART. 18
Incertitudinile asociate indicaţiilor echipamentelor meteorologice de mãsurare trebuie sã se încadreze, în funcţie de sistemul de mãsurare utilizat, între limitele prevãzute în anexa nr. 2.
Colectarea, analiza şi prezentarea datelor meteorologice
ART. 19
(1) Datele meteorologice trebuie sã fie mãsurate, transmise şi înregistrate în mod automat, în timp real, de sisteme specifice şi stocate în baze de date, pe calculatoare corespunzãtoare din punct de vedere al performanţelor tehnice.
(2) Datele meteorologice primare, stocate în baze de date, vor fi supuse proceselor de evaluare, de calcul şi de analize statistice.
(3) Valorile medii orare ale tuturor parametrilor meteorologici înregistraţi vor fi stocate şi pãstrate pe toatã durata de funcţionare a instalaţiei nucleare.
ART. 20
(1) Observaţiile meteorologice efectuate la nivelul cel mai apropiat de sol trebuie sã respecte cerinţele internaţionale pentru observaţia sinopticã.
(2) În acest sens:
a) temperatura, presiunea şi umezeala aerului, precum şi precipitaţiile sunt mãsurate la 1-2 m deasupra solului;
b) direcţia şi viteza vântului sunt mãsurate la 10-30 m înãlţime de la sol, în funcţie de particularitãţile terenului.
ART. 21
(1) Echipamentele de mãsurare a direcţiei şi vitezei vântului trebuie instalate la 3 înãlţimi: la 10-30 m (în funcţie de particularitãţile terenului), în vârful turnului meteorologic şi la un nivel intermediar.
(2) Instrumentele de mãsurare a vitezei vântului trebuie plasate pe douã feţe ale turnului meteorologic, astfel încât sã permitã mãsurarea corectã indiferent de direcţia vântului.
(3) Direcţia şi viteza vântului, precum şi temperatura aerului se vor înregistra cu o frecvenţã de cel puţin o datã pe orã.
(4) Presiunea şi umiditatea aerului se vor înregistra cu o frecvenţã de o datã pe orã.
ART. 22
(1) Pentru determinarea turbulenţei atmosferice, în funcţie de metoda folositã, pe turnul meteorologic se vor amplasa senzori specifici la diferite niveluri, corelate cu nivelurile la care sunt instalaţi senzorii de vânt.
(2) Dacã pentru determinarea turbulenţei atmosferice se utilizeazã gradienţi verticali de temperaturã, atunci frecvenţa, durata şi momentul când se mãsoarã gradienţii de temperaturã trebuie sã coincidã cu frecvenţa, durata şi momentul de înregistrare a datelor de vânt.
(3) Dacã stabilitatea atmosfericã se determinã prin observaţii vizuale ale gradului de acoperire a cerului la diferite momente din zi, orele de observaţii ale acoperirii cerului şi ale înãlţimii de formare a norilor vor fi corelate cu orele de înregistrare a datelor de vânt.
ART. 23
(1) Precipitaţiile trebuie înregistrate cu frecvenţã orarã.
(2) Mãsurãrile intensitãţii, cantitatea şi tipul precipitaţiilor trebuie utilizate în evaluarea impactului acestora asupra concentraţiilor în aer şi la sol ale materialului radioactiv eliberat în atmosferã.
ART. 24
Analiza datelor meteorologice trebuie sã cuprindã douã etape:
a) determinarea valorilor medii ale parametrilor meteorologici pe intervale regulate de timp; şi
b) analiza statisticã a valorilor medii.
ART. 25
(1) Intervalul de mediere pentru temperaturã şi caracteristicile vântului (direcţie şi vitezã) trebuie sã fie de cel mult o orã, în timp ce pentru ceilalţi parametri meteorologici perioada de mediere trebuie sã fie de o orã.
(2) Direcţia vântului trebuie mediatã ca mãrime vectorialã, iar viteza vântului va fi mediatã ca mãrime scalarã.
ART. 26
Analizele statistice trebuie utilizate în calculul dispersiei la funcţionare normalã (emisii continue) şi la accident nuclear (pentru prognozã, înainte de începerea emisiei sau în cazul emisiilor cu duratã prelungitã ori de lungã duratã).
ART. 27
(1) Parametrii meteorologici necesari în calculele de dispersie trebuie afişaţi în permanenţã în camera de comandã a centralei nucleare, pentru o rapidã vizualizare în situaţii de accident nuclear.
(2) În situaţia de accident nuclear, datele meteorologice trebuie sã fie disponibile la centrul de rãspuns la urgenţã al instalaţiei nucleare, pentru a putea fi utilizate în calculele dispersiei.
(3) Titularul de autorizaţie trebuie sã asigure posibilitatea de transmitere în timp real a datelor meteorologice locale cãtre alte instituţii cu responsabilitãţi în situaţie de accident nuclear.
ART. 28
În situaţie de accident nuclear sau în situaţii caracterizate prin condiţii meteorologice complexe, datele meteorologice obţinute local trebuie completate cu date relevante provenite din reţeaua naţionalã de meteorologie.
CAP. III
Cerinţe privind programul de mãsurãri hidrologice în zona de influenţã a instalaţiei nucleare
ART. 29
(1) Înainte de demararea programului de mãsurãri hidrologice trebuie identificate, prin studii geologice şi hidrologice în regiune, cãile potenţiale de contaminare radioactivã a apelor de suprafaţã şi a apelor subterane.
(2) Trebuie identificate, în zona de influenţã a instalaţiei nucleare, extinderea reţelei hidrologice şi eventualele conexiuni între apele de suprafaţã şi cele subterane.
(3) În cazul unor conexiuni între apele de suprafaţã şi apele subterane trebuie determinate mecanismele de schimb între sistemul apelor de suprafaţã şi sistemul apelor subterane şi trebuie estimatã canitatea de apã schimbatã.
ART. 30
(1) Programul de mãsurãri hidrologice executat pe apele de suprafaţã din zona de influenţã a instalaţiei nucleare trebuie iniţiat începând din perioada de proiectare a instalaţiei nucleare, în vederea obţinerii parametrilor hidrologici specifici locali, necesari în evaluarea dispersiei acvatice a efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de instalaţia nuclearã.
(2) Pentru evaluarea impactului radiologic al instalaţiei nucleare asupra apelor subterane, pe lângã mãsurãrile hidrologice ale apelor de suprafaţã, vor fi prelevate şi analizate periodic şi în situaţii deosebite probe de ape subterane din foraje şi puţuri, dar şi din locaţii în care apele subterane ajung la suprafaţã, cum ar fi izvoarele sau depresiunile naturale.
ART. 31
Programul de mãsurãri hidrologice trebuie sã continue pe toatã perioada de funcţionare a instalaţiei nucleare şi în perioada de dezafectare, pânã la eliberarea acceptului CNCAN pentru folosirea fãrã restricţii a amplasamentului.
ART. 32
(1) Rezultatele programului de mãsurãri hidrologice vor fi utilizate:
a) pentru a demonstra cã locul ales pentru construirea instalaţiei nucleare este potrivit şi în acord cu cerinţele impuse de CNCAN;
b) pentru a alege modele de dispersie în concordanţã cu specificul amplasamentului;
c) pentru a stabili limitele derivate de emisie ale efluenţilor radioactivi lichizi evacuaţi de instalaţia nuclearã în mediu;
d) pentru evaluarea consecinţelor radiologice ale emisiei de efluenţi radioactivi lichizi asupra populaţiei şi mediului înconjurãtor;
e) ca suport în elaborarea unui program de supraveghere a radioactivitãţii mediului în zona de influenţã a instalaţiei nucleare;
f) ca suport în elaborarea planurilor de intervenţie ale instalaţiei nucleare la accident nuclear.
(2) Datele hidrologice obţinute în perioada de dinaintea construirii instalaţiei nucleare vor fi comparate cu datele obţinute dupã construirea acesteia, dar înainte de punerea sa în funcţiune, pentru a se lua în considerare eventualele schimbãri survenite în regimul hidrogeologic local şi pentru a se efectua, dacã se impun, anumite modificãri ale bazelor de proiectare sau în modelele de calcul.
ART. 33
Frecvenţa prelevãrii probelor, natura şi precizia datelor hidrologice trebuie sã fie compatibile cu modelele matematice şi cu tehnicile de calcul în care datele vor fi utilizate ca parametri de intrare pentru evaluarea dispersiei acvatice şi a dozelor suplimentare la populaţie, la funcţionarea normalã, tranzient sau accident nuclear.
ART. 34
Programul de mãsuri hidrologice pentru apele de suprafaţã (reprezentate prin fluviu şi construcţie hidrotehnicã tip canal) trebuie sã permitã obţinerea tuturor parametrilor hidrologici prevãzuţi în normele privind calculul dispersiei efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de centrala nuclearoelectricã.
ART. 35
(1) Analiza datelor hidrologice trebuie sã cuprindã douã etape:
a) determinarea valorilor medii ale parametrilor hidrologici pe intervale regulate de timp; şi
b) analiza statisticã a valorilor medii.
(2) Valorile medii lunare ale tuturor parametrilor hidrologici înregistraţi vor fi stocate şi pãstrate pe toatã durata de funcţionare a instalaţiei nucleare.
CAP. IV
Controlul autoritãţii naţionale de reglementare
ART. 36
(1) Programul de mãsurãri meteorologice şi programul de mãsurãri hidrologice trebuie aprobate în prealabil de CNCAN.
(2) În vederea obţinerii aprobãrii prevãzute la alin. (1), titularul de autorizaţie trebuie sã justifice conţinutul şi calitatea programelor de mãsurãri meteorologice (pe amplasament) şi hidrologice (în zona de influenţã a instalaţiei nucleare).
ART. 37
În analiza iniţialã de securitate, în raportul preliminar de securitate şi în raportul final de securitate ale instalaţiei nucleare trebuie sã se prezinte modul în care au fost implementate cerinţele prezentelor norme.
ART. 38
(1) Regimul meteorologic şi cel hidrologic pe amplasamentul, respectiv în zona de influenţã a instalaţiei nucleare, vor fi revizuite şi completate permanent pe baza rezultatelor mãsurãrilor meteorologice şi hidrologice locale, executate pe toatã durata de funcţionare a instalaţiei nucleare.
(2) Rezultatele programelor de mãsurãri meteorologice şi hidrologice pe amplasament vor fi înaintate periodic la CNCAN pentru informare.
(3) Periodicitatea raportãrilor va fi aprobatã de CNCAN în cadrul procesului de autorizare a instalaţiei nucleare.
CAP. V
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 39
Prezentele norme intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 40
Titularii de autorizaţie pentru instalaţiile nucleare, valabile la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, trebuie sã se încadreze în prevederile acesteia în termen de cel mult 12 luni.
ART. 41
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentele norme.
ANEXA 1
(la norme)
DEFINIŢII
▲ Comisia Naţionalã pentru Controlul Activitãţilor Nucleare (CNCAN) - autoritatea naţionalã competentã în domeniul nuclear care exercitã atribuţiile de reglementare, autorizare şi control potrivit <>Legii nr. 111/1996 privind desfãşurarea în siguranţã a activitãţilor nucleare, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
▲ Direcţia vântului - direcţia din care bate vântul şi se apreciazã (în sensul deplasãrii acelor de ceasornic, pornind de la nordul geografic) dupã cele 16 sectoare ale orizontului.
▲ Dispersie:
- tendinţa particulelor (de exemplu, particulele radioactive) de a se împrãştia în fluidul respectiv datoritã variaţiilor la scarã redusã ale vitezei fluidului;
- împrãştierea de constituenţi ai aerului, cum ar fi poluanţii atmosferici.
Poate fi rezultatul difuziei moleculare, al amestecului turbulent sau al forfecãrii medii a vântului.
▲ Emisie radioactivã - procesul de evacuare în mediu a efluentului radioactiv.
▲ Gradient de temperaturã - vector care caracterizeazã descreşterea temperaturii în atmosferã pe unitatea de distanţã, orientat în sensul normalei la suprafaţa izotermicã.
▲ Gradul de acoperire a cerului:
- totalitatea norilor observaţi pe bolta cereascã;
- gradul de înnourare a cerului, exprimat în zecimi de cer acoperit.
Sinonim: nebulozitate.
▲ Observaţie sinopticã - observaţie meteorologicã efectuatã simultan la toate staţiile de pe întreg globul pãmântesc în scopul obţinerii unei imagini a stãrii timpului în momentul considerat; ea se executã la orele sinoptice standard.
▲ Orografia terenului - parte a geografiei fizice care se ocupã cu descrierea, clasificarea şi studierea formelor de relief ale uscatului.
▲ Precipitaţii atmosferice - toate produsele de condensare şi cristalizare a vaporilor de apã din atmosferã, care cad de obicei din nori şi ajung la suprafaţa pãmântului sub formã lichidã, solidã sau sub ambele forme în acelaşi timp.
▲ Presiunea atmosfericã - forţa pe care atmosfera o exercitã prin greutatea sa asupra suprafeţei orizontale, fiind egalã cu greutatea pe unitatea de suprafaţã (1 cmp) a coloanei verticale de aer, care se întinde de la suprafaţa datã pânã la limita superioarã a atmosferei; unitatea de mãsurã în Sl este Newton/mp; în practica meteorologicã se utilizeazã milibarul (mb), hectopascalul (hPa) şi milimetrul coloanã de mercur (mm).
▲ Roza vânturilor - reprezentarea graficã a frecvenţei vânturilor pe diferite direcţii.
Sinonim: regimul vântului la sol.
▲ Sistem Doppler Sodar - sistem Doppler cu emisierecepţie de unde acustice.
▲ Temperatura aerului - mãrimea care caracterizeazã starea de încãlzire sau de rãcire a atmosferei, în imediata apropiere a suprafeţei terestre. În meteorologie temperatura aerului este unul dintre cei mai importanţi parametri ai stãrii aerului, rezultat direct al interacţiunii dintre procesele de circulaţie şi radiaţie cu suprafaţa terestrã.
▲ Topografie - descrierea amãnunţitã a unui loc, sub raportul aşezãrii, configuraţiei etc; mod în care sunt dispuse în spaţiu elementele unui ansamblu.
▲ Transportul radionuclizilor - mişcarea (migrarea) radionuclizilor în mediu; poate include procese cum sunt advecţia, difuzia, sorbţia şi încorporarea.
▲ Turbulenţã atmosfericã - stare a fluidului (aer) caracterizatã printr-o mişcare turbulentã.
▲ Umezeala aerului - cantitatea de vapori de apã conţinutã într-o unitate de mãsurã a volumului de aer.
▲ Vânt - mişcarea aerului în raport cu suprafaţa solului; de obicei, se are în vedere componenta orizontalã a acestei mişcãri; se defineşte prin douã elemente: direcţia din care bate şi viteza, amândouã extrem de variabile în timp şi în spaţiu. Vântul ca mişcare orizontalã ia naştere sub acţiunea forţei gradientului baric, fiind apoi deviat de forţa de frecare, de forţa Coriolis şi de forţa centrifugã.
ANEXA 2
la norme
INCERTITUDINILE
asociate indicaţiilor echipamentelor meteorologice de mãsurare
Incertitudinile asociate indicaţiilor echipamentelor meteorologice de mãsurare se datoreazã atât unor factori interni ce ţin de instrumentele de mãsurare, cât şi unor factori externi, determinaţi de variaţiile în condiţiile atmosferice pe parcursul anului.
Atunci când parametrii de dispersie sunt calculaţi în funcţie de gradientul de temperaturã şi în funcţie de mãsurãrile de vânt, precizia mãsurãrilor trebuie sã se încadreze în limitele urmãtoare:
► Viteza vântului:
● ±0,2 m/s, dacã viteza vântului <2 m/s (viteza minimã indicatã de anemometru este de 0,4 m/s);
● ±5%, dacã viteza vântului >2 m/s.
► Direcţia vântului: ±5°
► Temperatura: ±0,15°C
► Gradientul de temperaturã: ±0,2°C/100 m
► Cantitatea de precipitaţii: ±0,2 mm
► Perioada de cãdere a precipitaţiilor: ±1 min.
► Presiunea atmosfericã: ±0,3 hPa (mbar)
► Umiditatea relativã: ±5%.
Când pentru determinarea fluctuaţiei orizontale a vântului se folosesc giruete de vânt, precizia mãsurãrii trebuie sã fie de ±1°.
Senzorii de direcţie a vântului se mãsoarã la turnul meteorologic cu o precizie de ±5°.
Senzorii de temperaturã şi sistemul de mãsurare a gradientului de temperaturã se mãsoarã la turnul meteorologic cu o precizie de ±0,3°C.
Sistemul Doppler Sodar trebuie direcţionat cu o precizie de ±3°. Operarea sa trebuie sã fie calibratã şi direcţiile de transmitere-recepţionare trebuie verificate cel puţin o datã pe an. Sistemul calculeazã componentele vântului în stratul de amestec la fiecare 50 m cel puţin, pânã la o înãlţime maximã ce depinde de condiţiile meteorologice. Datele sunt convertite în vitezã şi direcţie de vânt, fluctuaţie a direcţiei vântului, parametri de dispersie şi înãlţimea stratului de inversie.
Instrumentele şi sistemele de mãsurare trebuie protejate împotriva factorilor externi, cum sunt: radiaţia solarã, trãznetele, gheaţa, furtunile şi agenţii corosivi. Instrumentele trebuie verificate şi testate regulat, conform unui program stabilit în avans.
Rezultatele verificãrilor şi testãrilor efectuate, precum şi orice informaţie privind eventualele reparaţii trebuie înregistrate şi pãstrate.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
