Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORME DE CONTINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate in vederea realizarii si reactualizarii periodice a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORME DE CONTINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate in vederea realizarii si reactualizarii periodice a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 13 august 2002

Comenteaza legea

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
În sensul prezentelor norme, prin termenii şi definiţiile de mai jos se înţelege:
Sistem de monitorizare sol-teren pentru agricultura supravegherea, evaluarea, prognoza şi avertizarea cu privire la starea calitãţii solurilor-terenurilor agricole, pe baza unui sistem informaţional, cu asigurarea de bãnci de date la nivelul tarii şi al judeţelor, şi propuneri de mãsuri necesare pentru protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole, în scopul menţinerii şi creşterii capacitãţii de producţie, precum şi al utilizãrii eficiente şi durabile a acestora.
Studiu pedologic constituie materialul ştiinţific prin care se concretizeazã o cartare pedologica sau o activitate de prelucrare a unor date pedologice deja existente (reambulare), cu sau fãrã cercetãri de teren în completare pe un anumit teritoriu. El cuprinde un text cu caracterizarea solurilor şi a condiţiilor de mediu, explicarea materialelor cartografice, o prognoza asupra evoluţiei solurilor, recomandãri asupra gospodãririi rationale, protecţiei şi ameliorãrii resurselor de sol-teren.
Cartare pedologica reprezintã activitatea executatã în cea mai mare parte pe teren şi cuprinde: cercetarea solului-terenului, identificarea, delimitarea pe harta, plan sau aerofotograma a unor unitãţi de teritoriu cu soluri similare, în condiţii de mediu similare.
Dosarul ce conţine datele culese în teren conform Metodologiei elaborãrii studiilor pedologice, denumita în continuare M.E.S.P., elaborata de Institutul de Cercetãri pentru Pedologie şi Agrochimie, denumit în continuare ICPA (partea I/1987 cap. 1 şi 2), în forma de prezentare adecvatã, constituie faza de teren a studiului.
Probele de sol recoltate în faza de teren, prelucrate, analizate şi prezentate potrivit instrucţiunilor şi metodelor impuse prin M.E.S.P./1987 (partea I, cap. 3) şi potrivit Metodologiei de analiza a solurilor (vol. I, partea 1 şi 2, editata de ICPA) constituie faza de laborator a studiului.
Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabele de interpretare şi constituie alãturi de memoriul pedologic, harti şi tabele, parte componenta a studiului pedologic al terenurilor agricole, faza de birou. Prelucrarea datelor şi informaţiilor de teren şi de laborator în vederea elaborãrii Studiului pedologic şi agrochimic se întocmeşte potrivit reglementãrilor prevãzute în M.E.S.P./1987 (vol. I, partea a III-a) şi cuprinde memoriul pedologic ce însoţeşte şi completeazã harta de soluri şi terenuri, hartile interpretative şi tabelele din studiu. Memoriul pedologic descrie condiţiile fizico-geografice din teritoriul studiat, solurile şi aspectele de ordin practic legate de utilizarea resurselor de sol-teren.
Bonitarea terenurilor este operaţiunea complexa de cunoaştere aprofundata a performantelor unui teren. Condiţiile de creştere şi rodire a plantelor, gradul de favorabilitate a acestor condiţii pentru fiecare folosinta şi cultura sunt interpretate prin intermediul unui sistem de indici tehnici, permitand cuantificarea acestora în note de bonitare. Obiectul bonitarii îl constituie unitãţile de teritoriu ecologic omogene (TEO) identificate şi delimitate pe harti. Pentru constituirea şi caracterizarea acestora este folositã o serie de caracteristici şi indicatori de divizare, distincti, prin care se cuantifica fiecare factor sau condiţie de mediu. În urma bonitarii fiecare teritoriu ecologic omogen este evaluat în note (puncte) de bonitare, permitand astfel clasificarea terenurilor agricole în clase de favorabilitate, respectiv de calitate, şi estimarea producţiei potenţiale pentru condiţii naturale şi/sau potentate.
În studiile pedologice întocmite în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, terenurile sunt grupate dupã numãrul punctelor de bonitare în clase de favorabilitate şi clase de calitate. Bonitarea terenurilor agricole la nivel de teritoriu ecologic omogen (TEO) pentru teritoriul studiat, pe folosinţe, este parte componenta a studiului pedologic.
Favorabilitatea reprezintã mãsura în care un teren satisface cerinţele de viata ale unei plante de cultura date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii rationale. Dupã nota de bonitare naturala exista zece clase de favorabilitate pentru fiecare cultura şi folosinta agricolã.
Fertilitatea (naturala) este însuşirea globalã a solului de a furniza elementele nutritive în cantitãţi şi proporţii corespunzãtoare pentru creşterea acelor categorii de culturi pentru care temperatura şi ceilalţi factori ai mediului sunt favorabili.
Calitatea solurilor cuprinde totalitatea însuşirilor solului care îi asigura acestuia un anumit grad de fertilitate naturala.
Calitatea terenurilor cuprinde atât fertilitatea solului, cat şi modul de manifestare fata de plante a celorlalţi factori de mediu, cum sunt cei cosmicoatmosferici (lumina, caldura, precipitatii etc.), continuand cu cei geomorfologici şi hidrologici. Toate acestea au ca efect productivitatea diferenţiatã a muncii omeneşti în raport cu modul de satisfacere a cerinţelor fiziologice ale plantelor. Din acest punct de vedere calitatea terenurilor este reprezentatã de favorabilitatea, respectiv nota de bonitare pentru condiţii naturale, privind o anumitã folosinta.
Unitatea de pretabilitate a terenului reprezintã arealul rezultat prin gruparea unitãţilor de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii categoriilor de folosinta. Studiul pedologic cuprinde gruparea terenurilor agricole productive în clase de pretabilitate dupã folosinta (arabil, vii, livezi, pãşuni, fanete). Din acest punct de vedere terenurile variaza de la cele mai bune şi uşor utilizabile în agricultura pana la cele fãrã valoare agricolã, dar care pot fi folosite în alte scopuri. Gruparea terenurilor dupã unitatea de pretabilitate cuprinde 6 clase de teren. Aceste clase sunt definite ţinându-se seama de intensitatea limitarilor şi restrictiilor la folosinţe agricole şi se exprima succint în formula unitãţii de pretabilitate.
Capacitatea de producţie a terenului este expresia calitativã a modului de manifestare conjugata a tuturor factorilor de vegetaţie care acţioneazã independent fata de plante şi determina nivelul de satisfacere a cerinţelor fiziologice ale acestora, într-un anumit loc şi într-un anumit interval de timp. Capacitatea de producţie a terenului (potenţialul de producţie al acestuia) reprezintã calitatea terenului masurata în kg/ha.
Studiul pedologic elaborat în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, definit prin prezenta metodologie, este un studiu special pentru delimitarea, inventarierea şi evaluarea resurselor de sol, pentru delimitarea şi inventarierea factorilor limitativi sau restrictivi ai utilizãrii terenurilor pentru producţia agricolã, pentru delimitarea şi inventarierea zonelor poluate, precum şi pentru estimarea nivelurilor de producţie pentru terenurile agricole, exprimate în baza notelor (punctelor) de bonitare pentru condiţii naturale.
Alţi termeni de specialitate şi notiuni utilizate în studiile pedologice în scopul amintit sunt cele definite în M.E.S.P./1987, partea I, sau acceptate ulterior şi însuşite de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor (M.A.A.P.) dupã cum urmeazã:
- profil de sol - secţiune în teren (obţinutã prin sãparea unei gropi sau pe peretele unei deschideri naturale) pe care se examineazã alcãtuirea verticala a invelisului de sol. Profilul de sol (sau pedonul, dacã este considerat în suprafata) constituie unitatea elementara de baza în cercetarea şi cartarea solului, care permite studierea orizonturilor şi a caracteristicilor morfologice, fizice şi chimice ale solului, precum şi interpretãri genetico-evolutive, geografice, agrosilvoproductive sau ameliorative. Pedonul reprezentativ al unei unitãţi elementare (areal) de sol constituie obiectul care este studiat, clasificat şi grupat în diferite moduri;
- unitatea taxonomica (tipologica) de sol - un concept care se referã atât la clasificarea, cat şi la denumirea solului, cuprinzând soluri caracterizate prin proprietãţi şi însuşiri morfologice, fizice, chimice, mineralogice, hidrologice etc. egale sau foarte apropiate, care variaza în limite precis definite prin Sistemul roman de clasificare a solurilor şi Sistemul roman de taxonomie a solurilor, în acord cu rangul unitãţii de sol, adaptat conform scãrii de lucru (tip, subtip, varietate);
- unitatea teritorialã de sol - arealele de sol în care este raspandita o unitate taxonomica de sol în natura, într-o anumitã regiune;
- unitatea cartografica de sol (US) - reprezentarea grafica pe harta a unei unitãţi teritoriale de sol sau a unui grup (asociaţii) de unitãţi teritoriale de sol (US complex). Ea este redata pe harta prin unul sau mai multe areale. Unitatea cartografica de sol simpla poate cuprinde pana la 10-15% din suprafata ei incluziuni de alte soluri care nu se pot evidenţia cartografic la scara de referinta;
- unitatea de teren (sau pedotopul) - o porţiune de teren omogenã sub aspectul însuşirilor solului, climei, reliefului şi condiţiilor hidrogeologice, conform scãrii cartografice. Unitatea teritorialã de teren care se ia în considerare în studii de detaliu este denumita şi teritoriu ecologic omogen (TEO) sau unitate elementara de teren;
- unitatea cartografica de teren sau de pedotop (UT) reprezentarea pe harta a unei unitãţi teritoriale de teren UT complex sau a unui grup (asociaţii) de astfel de unitãţi, respectiv a unui TEO sau asociaţii de TEO complex. O unitate cartografica de teren poate fi constituitã din unul sau mai multe areale, ea putând cuprinde pana la 1015% incluziuni de alte terenuri;
- harta pedologica - lucrare cartografica ce prezintã grafic distribuţia geograficã a tipurilor, asociaţiilor, complexelor sau a altor unitãţi de sol şi/sau teren, înscrise în legenda hârtii, definite şi numite conform nomenclaturii stabilite prin sistemul de clasificare adoptat (SRCS/1980);
- cartograma - reprezentarea pe o harta (prin culori, hasuri, coduri sau simboluri) a unor suprafeţe ce indica rãspândirea, intensitatea unor fenomene, procese etc. În studiul solurilor se întocmesc cartograme cu valori ale stãrii de aprovizionare cu nutrienti, pentru anumite însuşiri fizice, hidrofizice sau chimice, pentru anumite pretabilitati, diferite favorabilitati etc.;
- reambularea - acţiunea prin care se actualizeazã informaţia pedologica şi agrochimica din studiu. Proporţia în care va fi efectuatã actualizarea datelor (procentul de reambulare) într-un studiu pedologic este prevãzutã în S.C.S./1982 "Norme de timp şi elemente de calculatie ale tarifelor pentru studii şi cercetãri de sol", cap. 1.2.4 (Norme de timp pentru reambularea studiilor pedologice).
ART. 2
Prezentele norme de conţinut pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizãrii/reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare solteren pentru agricultura stabilesc etapele ce trebuie parcurse în ceea ce priveşte execuţia, avizarea, recepţia şi decontarea în cadrul unei metodologii unice. Prin aceasta se urmãreşte obţinerea unui material documentar unitar, cu un fond de date care vor fi constituite într-o banca de date pedologice integrate în Sistemul de monitorizare la nivel de judeţ şi ţara şi în Sistemul de monitorizare integrata a mediului.
ICPA realizeazã şi reactualizeazã Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, respectiv Banca de date pedologice (Baza de date pedologice a siturilor de sol-teren şi Baza de date a unitãţilor de sol-teren) şi va colabora cu Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti în vederea elaborãrii raportului privind starea mediului.
OSPA realizeazã/reactualizeazã studiile pedologice şi agrochimice şi Sistemul de monitorizare sol-teren pentru agricultura la nivel de judeţ în subordonarea tehnica a ICPA şi vor colabora cu inspectoratele de protecţia mediului judeţene, cu acordul M.A.A.P. şi al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (M.A.A.P.), conform prevederilor metodologice. Studiile se vor elabora la nivel de teritoriu administrativ, indiferent de forma de proprietate sau exploatare a terenului.
ART. 3
Interpretarea datelor şi elaborarea studiului se vor face în conformitate cu Metodologia elaborãrii studiilor pedologice (vol. I, II, III), editata de ICPA în anul 1987.
ART. 4
Notele de bonitare şi clasa de calitate a terenului sunt elemente componente ale sistemului de monitorizare şi pot fi prelucrate contra cost, în vederea obţinerii de informaţii ce stau la baza taxelor şi impozitelor, arendãrii şi concesionarii, numai dupã ce sunt reactualizate conform prezentelor norme de conţinut.
ART. 5
Studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizãrii şi actualizãrii Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura se vor elabora la scara de lucru 1:10.000, pentru zonele de campie cu grad de complexitate mai redus, şi 1:5.000, pentru zonele colinare şi de lunca, cu grad de complexitate ridicat datoritã variaţiei mari a elementelor de sol şi teren pe unitatea de suprafata.
În situaţii exprese (degradari, poluari), dacã realitatea din teren o impune, scara de lucru poate fi mai mare (1:2.000, 1:1.000 etc.). În cadrul unui teritoriu administrativ pot fi utilizate doua scãri de lucru dacã aceasta se impune.
ART. 6
Studiile pedologice necesare elaborãrii Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura se actualizeazã cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani, şi de 1-2 ani în cazul terenurilor poluate, în limita sumelor alocate de la bugetul M.A.A.P.

CAP. 2
Colectarea şi sistematizarea datelor pedologice de baza, conţinutul studiului pedologic şi agrochimic întocmit în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura

ART. 7
Studiile pedologice şi agrochimice întocmite în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura sunt elaborate în etape (faze de execuţie) şi în întregul lor, în conformitate cu Metodologia elaborãrii studiilor pedologice (vol. I, II, III) editata de ICPA în anul 1987.
a) Faza de teren (cartarea), cuprinzând totalitatea observaţiilor, studiilor şi cercetãrilor în teren în vederea caracterizarii aprofundate şi multilaterale a solului ca formaţiune naturala şi mijloc de producţie vegetala, se va executa cu respectarea M.E.S.P./1987 (vol. I, cap. 1 şi cap. 2, pag. 51-93).
Datele culese în teren (fise cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc.) nu vor fi incluse în totalitate în raportul final (faza de birou), ele constituind materiale primare absolut necesare pentru redactarea hartilor şi a raportului final, vor fi ordonate în exemplarul de autor şi pãstrate obligatoriu în arhiva OSPA.
Identificarea, delimitarea şi caracterizarea unitãţilor de sol şi teren, numãrul profilelor principale şi secundare, precum şi numãrul de profile din care se vor recolta probe pentru analize de sol se vor stabili conform Normei de timp şi elemente de calculatie ale tarifelor pentru studii şi cercetãri de sol.
b) Faza de laborator, cuprinzând pregãtirea, pãstrarea şi analiza probelor de sol, se va executa conform M.E.S.P./1987 (vol. I, cap. 3, pag. 94-134), dupã Metodologia de analiza a solurilor (vol. I, partea 1 şi 2) editata de ICPA.
Buletinele de analiza vor fi utilizate, alãturi de informaţiile culese în teren şi birou, la redactarea memoriului pedologic, urmând a fi pãstrate în arhiva OSPA, în exemplarul de autor.
Avizarea laboratorului. Pe baza instrucţiunilor elaborate de ICPA, fiecare OSPA va fi controlat cu privire la starea de întreţinere şi funcţionare a laboratoarelor, precizia analizelor, precum şi calificarea personalului aferent.
În cadrul OSPA vor funcţiona pentru studiile specifice numai laboratoarele avizate favorabil.
c) Faza de birou consta în prelucrarea, interpretarea tuturor informaţiilor şi datelor, elaborarea studiului pedologic şi agrochimic al teritoriului cartat.
ART. 8
Conţinutul studiului pedologic executat în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura este cel din M.E.S.P./1987 (vol. I, pag. 155-165), cu completãrile din prezentele norme de conţinut şi cuprinde urmãtoarele:
A. Memoriul pedologic (partea scrisã)
1. Introducerea va cuprinde:
● obiectul şi scopul studiului;
● denumirea teritoriului studiat;
● numãrul contractului (comenzii) în baza cãruia s-a fãcut studiul şi denumirea beneficiarului;
● scara de lucru;
● tipul şi categoria de complexitate în care se înscrie teritoriul;
● suprafata teritoriului;
● localizarea geograficã şi administrativã a teritoriului, distanţele fata de principalele cai de comunicaţie, centre de colectare, aprovizionare, prelucrare, starea infrastructurii în teritoriu;
● studii anterioare consultate.
2. Condiţii fizico-geografice (naturale, de mediu)
2.1. Relieful
În acest capitol se fac consideratii generale despre relieful regiunii, prezentându-se formele principale de relief şi elementele acestora, formele de mezo- şi microrelief, conform indicatorilor 2, 31 şi 32, volum III din M.E.S.P./1987.
Elementele prin care se descrie relieful trebuie sa aibã relatie cu invelisul de sol, iar multe dintre acestea trebuie sa se regaseasca în indicatorii de bonitare naturala la nivel de TEO sau UT. Este necesar sa rezulte relaţia dintre forma de mezo- şi microrelief şi anumite particularitãţi ale solurilor: drenaj (de gradul de gleizare, saraturare etc.), gradul de eroziune etc.
2.2. Litologia depozitelor de suprafata (geologia)
Se vor evidenţia acele elemente care au o relatie strânsã cu alcãtuirea invelisului de sol actual şi repartiţia lui în teritoriu:
- natura materialelor parentale (indicatorii 21, 22 categorii de materiale parentale);
- textura etc.
Aceste însuşiri se vor mentiona pe o grosime de 1,5-2,0 m, fiind în mãsura sa explice şi aspectele legate de drenajul global, local, grosimea (profunzimea) solurilor sau comportamentul lor în cazul executãrii unor lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, conform cerinţelor ameliorative ale solurilor (terenurilor).
2.3. Hidrografia şi hidrogeologia
Capitolul va cuprinde scurte referiri asupra cursurilor de apa (vai) şi caracterului lor, din teritoriu sau limitrofe acestuia, efectului asupra stãrii de drenaj global sau local, asupra regimului de adancime a apei freatice. Adâncimea apei freatice se va corela cu formele de mezo- şi microrelief, explicand astfel gradul de influentare a profilului de sol (gleizarea, saraturarea). De asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apa de suprafata (stagnant) temporar sau permanent (balti, mlastini, lacuri) şi influenta lor asupra stãrii de drenaj a solurilor.
Acolo unde este cazul, se vor face referiri şi la frecventa şi durata inundatiilor pentru zonele afectate.
2.4. Clima
Datele despre clima vor evidenţia principalele elemente climatice, cu influenta asupra solurilor şi producţiei vegetale (temperatura medie anuala, precipitatii anuale, valori ale evapotranspiratiei potenţiale etc.).
În funcţie de specificul zonei şi al categoriei de folosinta (plantaţii de pomi, vita de vie) sau culturi specifice (tutun, orez etc.), se pot mentiona temperaturile minime şi maxime din zona, suma temperaturilor mai mare de 5°C, 10°C, în perioada de vegetaţie. Nu trebuie sa lipseascã referirile la frecventa şi durata perioadelor de seceta sau la fenomene care provoacã pagube culturilor agricole.
Datele climatice se vor actualiza anual, numai pentru teritoriul cartat (obligatoriu). Datele climatice se dau la nivelul unui areal climatic omogen (ACO) - o zona determinata spatial pe harta, consideratã omogenã din punctul de vedere al caracteristicilor climatice utilizate pentru bonitarea şi evaluarea pretabilitatii terenurilor. Se identifica printr-un numãr de ordine de la 1 la 99 în cadrul judeţului. ACO este un miniareal şi se cuprinde în întregime într-un areal de microzona pedogeoclimatica. Nu se definesc ACO complex. Datele climatice se definesc prin valori medii multianuale (minimum 30 de ani).
2.5. Folosinta terenului
Se va specifica, la nivelul suprafeţei totale a teritoriului cartat, modul de folosinta: arabil, livada, vie, pasune, faneata etc.
2.6. Influenta antropica
În acest capitol se va evidenţia influenta antropica indusa în teren (sol) de lucrãrile agrotehnice, amendare, spalarea sarurilor, lucrãrile de desecare-drenaj, irigare, CES etc.
De asemenea, se va avea în vedere poluarea solului sub aspectul tipului şi gradului de poluare. Dacã în teritoriu sau în apropierea lui se afla o sursa de poluare, aceasta se va mentiona sub aspectul modului de poluare a mediului şi efectului în teritoriu asupra elementelor de mediu şi producţie vegetala.
3. Solurile
3.1. Repartiţia teritorialã a solurilor în raport cu condiţiile naturale, evidentiindu-se solul (solurile) dominant (dominante) într-un sector sau altul, dupã tipul de teren dominant. În acest context se vor mentiona procesele pedogenetice cu rol în starea de fertilitate a solurilor, care se vor încadra în rândul factorilor limitativi ai producţiei agricole în teritoriu.
3.2. Lista unitãţilor de sol (US) echivalenta cu legenda hârtii de soluri (suprafata în ha şi %, culoarea, denumirea unitãţii, textura în Ap, roca-mama, relieful, adâncimea apei freatice, profile din care s-au recoltat probe).
3.3. Caracterizarea unitãţilor de sol
Unitãţile de sol se caracterizeazã succint, sub aspectul condiţiilor de sol, relief şi drenaj. În caracterizarea solurilor se vor avea în vedere mai ales acei indicatori morfologici, fizici, hidrofizici şi chimici care se constituie în indicatori pentru bonitarea naturala a terenurilor agricole sau pentru pretabilitatea lor la diferite folosinţe, cum ar fi: textura, volumul edafic, densitatea aparenta, porozitatea totalã, gradul de gleizare, gradul de pseudogleizare, intensitatea saraturarii, conţinutul de CaCO 3 , CaCO 3 activ (pentru pomi), pH, gradul de saturatie în baze, conţinutul (rezerva) de humus în Ap şi pana la 50 cm etc.
Pentru monitorizarea procesului de eroziune
M.E.S.P./1987, metodologia se completeazã cu indicatorii de stare şi risc, numai pentru o suprafata de 1 km 2 , în jurul nodului din reţeaua de nivel I sau pentru suprafata afectatã dintr-un anumit areal, dupã cum urmeazã:
1. Indicatori de stare:

────────────────────────
1.1. eroziune în suprafata (Es):
1. eroziune neapreciabila sau slabã;
2. eroziune moderata, orizontul de acumulare a humusului este parţial erodat, apare orizontul de tranzitie sau B pe mai puţin de 20% din suprafata;
3. eroziune puternica, orizontul de acumulare a humusului este total erodat, iar orizontul de tranzitie sau B apare pe cel puţin 80% din suprafata;
4. eroziune foarte puternica sau excesiva, apar la zi orizonturile inferioare sau roca, condiţii nefavorabile dezvoltãrii vegetatiei;
1.2. eroziune în adancime (Ead):
1. ogase rare la distanţe mai mici de 100 m;
2. ogase dese la distanţe mai mici de 100 m;
3. ravene sau torenţi;
1.3. alunecãri (Al):
1. alunecãri stabilizate;
2. alunecãri active translationale;
3. curgeri noroioase;
1.4. indicator global de stare pentru eroziune şi alunecãri:
1. terenuri neafectate Es1;
2. terenuri moderat afectate Es2, Es3;
3. terenuri puternic afectate Es4, Es2, 3 + Ead1;
4. terenuri foarte puternic afectate Es2, 3, 4 + Ead2, Al2;
5. terenuri excesiv afectate Ead3, Al3.
2. Indicatori de risc:
──────────────────────
Se stabilesc numai pentru eroziunea în suprafata, riscul se calculeazã cu ajutorul metodei recomandate de Motoc şi colaboratorii, 1978.
Clasa de risc, în t/ha/an (Pentru eroziunea în adancime şi alunecãri nu sunt încã modele validate de evaluare a riscului).
Eroziune neapreciabila < 3 t/ha/an.
Eroziune slabã 3-10 t/ha/an.
Eroziune moderata 10-20 t/ha/an.
Eroziune puternica 20-40 t/ha/an.
Eroziune foarte puternica > 40 t/ha/an.
4. Bonitarea terenurilor
Pentru terenurile agricole bonitarea are ca obiectiv stabilirea notelor şi claselor de favorabilitate pentru diferite culturi şi a claselor de calitate a terenurilor pentru folosinţe agricole: arabil, vii, livezi, pãşuni şi fanete.
4.1. Bonitarea naturala se efectueazã pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertiti în indicatori de caracterizare ecologica a solurilor şi terenurilor sau indicatori ecopedologici (M.E.S.P./1987, vol. III), Bonitarea terenurilor agricole se efectueazã în conformitate cu M.E.S.P./1987 (vol. II, cap. 3, pag. 30-54).
4.2. Indicatorii de caracterizare ecologica vor fi prelucrati asa cum au fost înscrişi în tabelele-legenda de caracterizare fizico-geograficã sau pedologica. Aceşti indicatori se referã la sol, relief, apa freatica, litologie, clima, hidrologie, poluare. Toţi indicatorii utilizaţi (direct sau indirect) pentru bonitarea naturala, pentru analiza factorilor limitativi şi/sau restrictivi şi pentru stabilirea cerinţelor şi mãsurilor ameliorative se vor trece în tabele de coduri.
4.3. Nota de bonitare naturala se exprima în puncte de la 1 la 100 şi se stabileşte pentru teritoriul cartat pe unitãţi de teritoriu ecologic omogene (TEO) pentru categoria de folosinta existenta în momentul cartarii.
Pentru categoria de folosinta arabil nota de bonitare naturala reprezintã media aritmetica a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de rãspândire cea mai mare, şi anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahãr, cartof, soia şi mazare/fasole, iar pentru livezi este media aritmetica a notelor pentru speciile mar, par, prun, la care se adauga, dupã caz, nota speciei cires-visin ori piersic sau cais. Pentru vita de vie nota de bonitare naturala este media artimetica a celor doua categorii. Clasele de favorabilitate vor fi cele din M.E.S.P./1987 (vol. II, pag. 67) de la 1 la 10.
Pentru folosinţe (arabil, pasune, fanete, vii şi livezi) se va stabili şi clasa de calitate de la 1 la 5.
Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se va face dupã cum urmeazã:
clasa I - 81-100 de puncte de bonitare;
clasa a II-a - 61- 80 de puncte de bonitare;
clasa a III-a - 41- 60 de puncte de bonitare;
clasa a IV-a - 21- 40 de puncte de bonitare;
clasa a V-a - 1- 20 de puncte de bonitare,
în funcţie de nota de bonitare naturala pentru categoria de folosinta existenta în momentul cartarii, calculatã pentru fiecare TEO.
4.4. Pentru terenurile echipate cu lucrãri de îmbunãtãţiri funciare cu caracter permanent (indiguire, drenaj, CES etc.) se calculeazã nota de bonitare potentata. Pentru toate situaţiile se folosesc coeficienţii de potentare, în funcţie de lucrarea ameliorativa existenta, specifica pentru fiecare cultura şi folosinta, obtinandu-se în final o nota de bonitare potentata (M.E.S.P./1987, vol. II, pag. 54-63).
În situaţia parcelelor cu una sau mai multe sisteme de echipare (desecãri, drenaj, CES, terasare) se va aplica potentarea cumulatã, dar numai în cazul functionarii sistemelor la parametri normali.
5. Factorii limitativi ai producţiei agricole, cerinţele şi mãsurile ameliorative ale solurilor-terenurilor
Reprezintã o sinteza a celor enunţate la pct. 2, 3 şi 4 şi consta din enumerarea factorilor limitativi, localizarea lor şi modul de influentare a însuşirilor solurilor (terenurilor) şi prin ele a producţiei agricole şi a modului de folosinta.
Din aceasta sinteza rezulta şi cerinţele şi mãsurile ameliorative ale solurilor afectate, specificându-se cerinta (mãsura) ameliorativa şi suprafata (ha şi %).
5.1. Gruparea terenurilor în clase de pretabilitate la arabil, pajişti, vii, livezi
Prezentarea sintezei celor 6 clase de pretabilitate pe folosinţe se va face în tabele, iar pentru citirea unitãţilor de pretabilitate la nivel de grupa şi subgrupa, exprimate prin formule sau coduri, se vor întocmi tabele dupã modelele prezentate.
Pretabilitatea terenurilor se va stabili numai pentru folosinta efectivã a acestora în momentul cartarii. Pentru alta folosinta pretabilitatea se va stabili la cererea beneficiarului, în cazul schimbãrii folosinţei.
5.2. Poluare/degradare - se constituie în capitol distinct şi cuprinde aspecte legate de tipul-gradul de poluare, suprafata (ha, %), sursa poluarii, mãsuri operative. Indicatorii de poluare utilizaţi, precum şi cei ceruti în sistemul de monitorizare sunt cei din M.E.S.P./1987 (partea a III-a, pag. 77-78), cu excepţia indicatorului 29, care se defineste conform tabelului urmãtor:


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Cod                                                             Coeficientul
 Clasa/                                Reducerea   Coeficienţi   de potentare
 Simbol/  Clasa de poluare/degradare/  producţiei de penalizare  prin lucrãri
 harti    deficiente (PDD)               [%]                     de combatere
                                                                    a PDD
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 0 Nepoluat/nedegradat/fãrã deficiente     (0-5)         1            1
 1 Foarte slab poluat/degradat/cu 
   deficiente                              (6-15)        0,9          1,1
 2 Slab                                    (16-25)       0,8          1,2
 3 Slab-moderat                            (26-35)       0,7          1,4
 4 Moderat                                 (36-45)       0,6          1,6
 5 Moderat puternic                        (46-55)       0,5          2
 6. Puternic                               (56-65)       0,4          2,5
 7 Foarte puternic                         (66-75)       0,3          3
 8 Excesiv poluat                          (76-85)       0,2          4,25
 9 Total                                   (86-100)      0,05        16
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

6. Sistemul de monitoring la nivel I şi II pentru agricultura
Profilele (siturile) din Sistemul de monitoring se actualizeazã în mod obligatoriu asa cum prevãd Normele de conţinut privind realizarea şi reactualizarea Sistemului de monitoring la nivel I şi II şi a Bazei de date pedologice ale siturilor de sol. Analizele se vor efectua numai în acord cu ICPA, care organizeazã şi coordoneazã aceasta activitate.
7. Caracterizare agrochimica
Pentru caracterizarea solurilor din punct de vedere al reacţiei (pH) şi al stãrii de asigurare a solurilor cu elemente nutritive (humus, azot-ÎN, fosfor mobil, potasiu mobil), se vor recolta probe medii agrochimice, pe unitãţi de sol. Proba medie agrochimica se recolteaza din situri reprezentative (suprafata sitului 2-5 ha) din punct de vedere agrochimic, o proba medie revenind la 20-25 ha.
8. Concluzii
În acest capitol vor fi punctate aspectele esenţiale ale lucrãrii, atât cele din partea generalã, cat şi cele din partea interpretativa, în fapt, un rezumat necesar al elementelor ce trebuie reţinute de beneficiar.
La sfârşitul raportului (sau la început) trebuie sa figureze cuprinsul lucrãrii, cu capitolele, subcapitolele şi paginatia respectiva, lista anexelor şi ilustratiilor (harti, cartograme etc.).
B. Partea desenatã
Harti/cartograme
1. Harta unitãţilor cartografice de sol (colorata conform M.E.S.P./1987 <<vol. I, tabel 4.1, coloana 3>>, cu amplasarea profilelor şi a unitãţilor cartografice de sol-teren pentru poluari (poluarile sunt identificate prin contur roşu sau puncte de identificare şi sunt însoţite de o legenda care indica natura şi gradul poluarii)
2. Harta unitãţilor cartografice de teren (TEO)/cu suprafata TEO şi numãrul trupului de planimetrare
3. Harta claselor de calitate (în baza notei de bonitare pe folosinţe)
4. Cartograme privind: relieful, textura, eroziunea, apa freatica, favorabilitatea pentru culturi (3 culturi cu cea mai mare nota de bonitare + folosinta) şi pretabilitatea pentru folosinta din momentul cartarii.
C. Tabele
În vederea integrãrii studiilor pedologice şi agrochimice în sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura şi în vederea creãrii bãncii de date specifice solteren pentru agricultura se vor utiliza tabelele de prezentare a datelor în forma anexatã la prezentele norme de conţinut: tabel cu indicatori -1-1.1, tabele privind solurile - 2-2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6; tabele privind terenurile - 3-3.1, 3.2, 3.3; tabele privind bonitarea - 4-4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5; tabele privind inventarierea terenurilor şi degradãrilor - 5-5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11.

CAP. 3
Dispoziţii finale

ART. 10
Se considera bune pentru recepţie studiile avizate favorabil de cãtre membrii comisiilor de avizare, numiţi prin decizie a directorului Direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara (DGAIA) (membrii comisiei sunt propuşi de cãtre: ICPA, M.A.A.P. şi DGAIA judeţene).
Copiile de pe situaţia de plata şi de pe procesul-verbal de recepţie se pãstreazã ataşate la studiu.
Membrii comisiei de avizare rãspund de exactitatea datelor şi informaţiilor conţinute în studiul pedologic şi agrochimic şi decid refacerea acestora, atunci când este cazul, de cãtre specialistul care a executat studiul/analizele, cu titlu gratuit.
ART. 11
Recepţia şi decontarea studiilor se vor face în doua faze (teren, birou), analizele de laborator urmând a fi ataşate, dupã caz, la una dintre cele doua faze. Procesul-verbal de recepţie se va semna şi se va transmite spre decontare numai dupã avizarea favorabilã a studiului şi a situaţiei de plata de cãtre comisia constituitã în acest sens.
ART. 12
ICPA va efectua anual controlul interlaboratoare, conform normelor metodologice existente, va analiza situaţia şi va propune mãsurile de rigoare.
ART. 13
Acţiunea de avizare pentru activitatea de laborator (atestare) se va executa contra cost de cãtre ICPA, conform reglementãrilor tehnice specifice în vigoare. Valoarea suportatã de OSPA este cea rezultatã din devizul de cheltuieli prezentat spre decontare de cãtre ICPA.
ART. 14
Laboratoarele care nu primesc aviz favorabil de funcţionare din partea ICPA îşi pierd dreptul de a executa analize specifice.
ART. 15
OSPA are dreptul de a solicita reavizarea laboratorului.
ART. 16
Datele din sistemele judeţene de monitorizare se vor elabora în doua exemplare, dintre care un exemplar se va preda la DGAIA şi unul la ICPA, pentru integrarea acestora în Sistemul naţional de monitorizare sol-teren şi Banca de date aferentã pentru agricultura, ce va fi pus la dispoziţie M.A.A.P. - Serviciul de fond funciar şi cadastru forestier.
ART. 17
O discheta conţinând date pedologice prezentate dupã modelul transmis se va depune la M.A.A.P., o data cu copia de pe procesul-verbal de recepţie a studiului pedologic şi agrochimic predat.
ART. 18
Datele, informaţiile pedologice din Sistemul de monitoring la nivel I şi II sunt deţinute şi utilizate de cãtre ICPA pentru a fi integrate în Sistemul naţional de monitorizare integrata a mediului şi vor fi puse la dispoziţie Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - I.N.C.D.P.M.


    1. TABEL cu indicatori*)

                                                          Tabel 1.1
                                TABEL
      cu indicatorii ecopedologici folosiţi în studiile pedologice.
┌──┬─────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│Nr│     Denumirea indicatorului │           Cod pentru                        │
│  │                             ├───────┬────────┬────────────────────────────┤
│C │                             │Formula│Bonitare│   pretabilitate            │
│r │                             ├───────┼────────┼───────┬─────┬──────┬───────┤
│t │                             │  US   │        │arabil │vii  │livezi│pajişti│
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 1│Temperatura                  │       │3C3,    │3,3C   │  3  │ 3    │3,3C   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 2│Precipitatii                 │       │4,4C    │   4   │     │      │4,4C   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 3│Gleizare                     │  14   │  14    │  14   │ 14  │      │  14   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 4│Pseudogleizare               │  15   │  15    │  15   │ 15  │      │  15   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 5│Alcalizare/Salinizare        │16,17  │16,17   │16,17  │16,17│16,17 │16,17  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 6│Textura în                   │       │        │       │     │      │       │
│  │Ap/0-60/20-75/0-150          │   23  │  23    │ 23    │ 23  │      │  23   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 7│Poluare                      │   29  │  29    │ 29    │     │      │  29   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 8│Panta                        │       │  33    │ 33    │ 33  │  33  │  33   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 9│Alunecãri                    │       │  38    │ 38    │ 38  │  38  │  38   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│10│Adâncimea apei freatice      │       │  39    │ 39    │ 39  │  39  │  39   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│11│Inundabilitate prin revarsare│       │  40    │ 40    │ 40  │  40  │  40   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│12│Tasare/Porozitate            │       │  44    │ 44    │     │      │  44   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│13│Carbonat de calciu           │       │  61    │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│14│pH în Ap/0-60/0-100,         │       │        │       │     │      │       │
│  │Debazificare                 │       │  63    │63,141 │ 63  │ 63   │ 63,141│
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│15│Volum edafic util            │       │ 133    │ 133   │ 133 │ 133  │ 133   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│16│Rezerva de humus             │       │ 144    │ 144   │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│17│Exces de umiditate de        │       │        │       │     │      │       │
│  │suprafata                    │       │ 181    │ 181   │ 181 │  181 │  181  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│18│Portanta                     │       │        │ 189   │     │      │  189  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│19│Acoperire cu bolovani etc.   │       │        │35,36  │  35 │   35 │ 35,36,│
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│20│Eroziune în suprafata        │       │        │ 188   │ 188 │  188 │  188  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│21│Eroziune în adancime         │       │        │ 37    │  37 │   37 │   37  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│22│Neuniformitatea terenului    │       │        │  8    │   8 │    8 │    8  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│23│Drenaj lateral               │       │        │ 107   │ 107 │  107 │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│24│Exces de umiditate din       │       │        │       │     │      │       │
│  │lateral                      │       │        │ 184   │ 184 │  184 │  184  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│25│Pericol de eroziune          │       │        │ 187   │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│26│Gros. la care apare roca dura│  19   │        │  19   │  19 │   19 │   19  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│27│Indicele puterii clorozante  │       │        │       │ 148 │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│28│Adancime de apar. CaCO(3)    │  18   │        │       │     │   18 │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│29│CaCO(3) activ                │       │        │       │     │   62 │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│30│Aluminiu                     │       │        │       │     │ 65,17│       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│31│Tip/Subtip sol (caracter     │       │        │       │     │      │       │
│  │vertic)                      │ 11,12 │        │       │     │ 11,12│       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│32│Volumul de sol negleizat     │       │        │       │     │  137 │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│33│Suma temperaturilor > 10°C92 │       │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│34│Amplitudinea temp.           │       │        │       │     │      │       │
│  │Dec.-Febr.                   │       │        │       │     │   3  │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│35│Precipitatii Mai-August      │       │        │       │     │   4  │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│36│Grad de sat. în baze         │       │        │       │     │      │       │
│  │A8,3) în Ap                  │       │   69   │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│37│Expozitia la soare a         │       │        │       │     │      │       │
│  │terenului                    │       │   34   │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│38│Mezo- şi micro-relief        │       │   32   │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│39│Deficit de umiditate         │       │        │       │     │      │       │
│  │Aprilie-Iulie                │       │        │       │     │ 182  │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│40│Aport freatic                │       │        │       │     │      │  183  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│41│Permeabilitate               │       │   50   │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│42│Lucrãri IF şi agropedoamelior│       │271,272 │  271  │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│43│Acoperirea terenului         │       │        │120-124│     │      │118-125│
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│44│Forme principale de relief   │   2   │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│45│Caracteristici partie,       │       │        │       │     │      │       │
│  │ale solului                  │  13   │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│46│Eroz.de supraf.,Decop,Colmat │  20   │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│47│Material/roca parent.        │       │        │       │     │      │       │
│  │cls.granulom                 │ 21,22 │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│48│Scheletul în Ap/20-75        │  24   │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│49│Modif. antropice, Tip poluare│ 27,28 │        │       │     │      │       │
└──┴─────────────────────────────┴───────┴────────┴───────┴─────┴──────┴───────┘


    2. TABELE PRIVIND SOLURILE*)

                                                            Tabel 2.1

              UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL. (U.S.) Nr. .......

  Denumire ___________________________________________
  Formula  ________________Suprafata________ ha.______ % _____  Profile
  /sondaje ____________________________________________________________
  Judeţul __________________ teritoriul administrativ___________________
  Rãspândirea ______________________________________
  Aspectul                                                          suprafeţei
  terenului________________________________________________________
  Condiţii             naturale                 în                     care
  apare ___________________________________________________________
  Principalele          soluri          cu           care               se
  asociaza ________________________________________________________
  _________________________________________________________________
  _________________________________________________________________

                    CARACTERISTICILE SOLULUI
  Morfoloqice _____________________________________________________
  _________________________________________________________________
  Fizice __________________________________________________________
  _________________________________________________________________
  _______________________ Chimice _________________________________
  _________________________________________________________________
  ___________ Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice
  actuale, drenaj global) _________________________________________
  _________________________________________________________________


  Teritoriul comunal____________
  Judeţul ______________________

                              LEGENDA UNITĂŢILOR DE SOL
┌─┬──────┬──────┬──────────┬─────────────────┬────┬──────┬────────┬───────────┐
│N│Supra-│Culoa-│Denumirea │    Textura      │Roca│Relief│Adancime│           │
│r├fata  │re    │şi formula├─────┬─────-─────┤mama│      │a   apei│ Profile   │
│U├──┬───┤      │unitãţii  │La   │În alte    │    │      │freatice│(toate*)   │
│/│HA│ % │      │de sol    │supra│orizonturi │    │      │(m)     │           │
│S│  │   │      │          │fata │           │    │      │        │           │
├─┼──┼───┼──────┼──────────┼─────┼───────────┼────┼──────┼────────┼───────────┤
├─┼──┼───┼──────┼──────────┼─────┼───────────┼────┼──────┼────────┼───────────┤
├─┼──┼───┼──────┼──────────┼─────┼───────────┼────┼──────┼────────┼───────────┤
├─┼──┼───┼──────┼──────────┼─────┼───────────┼────┼──────┼────────┼───────────┤
├─┼──┼───┼──────┼──────────┼─────┼───────────┼────┼──────┼────────┼───────────┤
└─┴──┴───┴──────┴──────────┴─────┴───────────┴────┴──────┴────────┴───────────┘
 * profilele din sistemul de monitorizare vor fi marcate pe harta:
    - 0 cu albastru, cele din sistemul de monitoring,
    - 0 cu roşu, cele analizate,
 iar în tabel:  R = profil analizat reprezentativ pentru US
                A = profil analizat fãrã a fi de tip R
               M1 = profil ce aparţine Nivelului l din Sistemul
                    de monitorizare
               M2 = profil ce aparţine Nivelului II din Sistemul
                    de monitorizare


                                                     Tabel 2.3
                            TABEL
                    privind tipurile de sol  
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                          SUPRAFATA (ha / %)                         │
├───────┬───────┬─────────────────────────────────────────────────────┤
│totalã │cartata│         DIN CARE TIPURI DE SOL                      │
├───────┼───────┼─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┤
│       │       │R│P│B│B│R│B│S│P│B│B│P│P│N│H│G│H│P│V│L│R│A│S│E│C│D│P│T│
│       │       │Z│Z│R│D│P│P│P│L│M│O│B│D│0│S│C│F│G│S│S│G│A│A│R│0│D│A│ │
└───────┴───────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘


                                                              Tabel 2.4
                                 TABEL
    privind citirea unitãţilor de sol exprimate prin formule sau coduri
┌─────┬────────────────────────┬───────┬───────┬─────┬──────────┬─────────────┐
│Nr   │     Denumire indicator │ Numãr │ Sim - │ Cod │ Denumire │Valoare      │
│crt. │                        │       │ bol   │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 1   │Temperatura             │3      │ T     │10.5 │Foarte    │10.1-11.0    │
│     │                        │       │       │     │ridicatã  │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 2   │Precipitatii            │4      │ P     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 3   │Caracteristici          │       │       │     │          │             │
│     │particulare ale solului │13     │ X     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 4   │Gleizare                │14     │ G     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 5   │Pseudogleizare          │15     │ W     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 6   │Salinizare/Alcalizare   │16,17  │ S,A   │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 7   │Carbonati adâncimea     │       │       │     │          │             │
│     │de aparitie             │18     │ K     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 8   │Grosime la roca         │       │       │     │          │             │
│     │compacta                │19     │ d     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 9   │Grad de eroziune        │20     │ e     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│10   │Acoperire cu deponii    │20     │ c     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│11   │Grupe de material       │       │       │     │          │             │
│     │parental                │21     │ A,AA  │     │          │             │
│     │                        │       │ etc.  │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│12   │Clasa granulometrica    │       │       │     │          │             │
│     │a mat. parental         │22     │ g,u,I │     │          │             │
│     │                        │       │ etc.  │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│13   │Textura în primii 20 cm │23     │ t     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│14   │Textura în primii 50 cm.│23     │ T     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│15   │Conţinut de schelet     │24     │ q     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│16   │Varianta dupã categoria │       │       │     │          │             │
│     │de folosinta            │26-27  │ *     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│17   │Poluare                 │28-29  │       │     │          │             │
└─────┴────────────────────────┴───────┴───────┴─────┴──────────┴─────────────┘
    Varianta de sol dupã folosinta şi modificãri ca urmare a folosinţei


                                                                 Tabel 2.5.

                         FIŞA DE PLANIMETRARE US -TEO
┌──────────────┬───┬───┬───────────────┬───┬───┬───────┬───────────────────────┐
│ Nr.U.S.      │ 1 │ 2 │   3           │ 4 │ 5 │   6   │                       │
├──────────────┼───┼───┼───┬───┬───┬───┼───┼───┼───┬───┼─────┬─────┬─────┬─────┤
│ Nr.TEO       │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10│     │     │     │     │
├──────────────┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┬─┼─┬─┬─┼─┬─┬─┼─┬─┬─┤
│Nr. trup      │F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planimetrare  │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│              │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│1             │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│2             │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│3             │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│4             │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│5             │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┤
│6 etc.        │                                                               │
│ TEO          │                                                               │
│Total ha.     │                                                               │
├─────┬────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│US   │ subtip │                                                               │
│     ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total│  tip   │                                                               │
│ha.  ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│     │  clasa │                                                               │
└─────┴────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘
  F = Folosinta
  S = Suprafata (ha)


                                                                 Tabel 2.6
                      TABEL CORELARE U.S.-T.E.O.                 coduri
┌────┬────┬───────┬───────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ NR.│Divizor│Formula│                  Nivel inferior                    │
│U.S.│TEO │ TEO   │US tip ├─────────────────┬───────┬───────┬─────────┬────────┤
│    │    │       │  şi   │Varietatea de sol│Familia│Specia │Varianta │        │
│    │    │       │subtip ├─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┼────┬──┼─┬─┬─┬─┼─────────┤        │
│    │    │       │       │X│G│W│S│A│K│d│e│ │SG  │F │t│q│t│q│  A  P   │        │
│    │    │       │       │ │ │ │ │ │ │ │ │ │    │  │ │ │ │ │         │        │
│    │    │       │       │ │ │ │ │ │ │ │ │ │    │  │ │ │ │ │         │        │
└────┴────┴───────┴───────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴────┴──┴─┴─┴─┴─┴─────────┴────────┘


    3 TABELE PRIVIND TERENURILE *)

                                                                  Tabel 3.1.
                                TABEL
       pentru citirea unitãţilor de pretabilitate exprimate prin formule
        sau coduri la nivel de subclasa şi grupa de pretabilitate
┌───┬───────────────────────────────────┬─────────┬──────┬───┬────────┬───────┐
│Nr │ Natura factorului limitativ       │Indicator│Simbol│Cod│Denumire│Valoare│
│crt│                                   │         │      │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 1 │Volum edafic.                      │   133   │  V   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 2 │Saraturare.                        │  16-17  │  S   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 3 │Aciditate sau grad de debazificare.│ 63-141  │  A   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 4 │Grad de tasare.                    │   44    │  T   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 5 │Grad de portanta a solului.        │   189   │  O   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 6 │Degradare antropica.               │    29   │  G   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 7 │Acoperirea terenului cu stanci     │    35   │  Z   │   │        │       │
│   │bolovani.                          │         │      │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 8 │Panta terenului.                   │    33   │  P   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 9 │Pericol de eroziune şi             │         │      │   │        │       │
│   │eroziune în suprafata.             │  187-188│  E   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│10 │Eroziune în adancime.              │    37   │  R   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│11 │Alunecãri de teren.                │    38   │  F   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│12 │Grad de neuniformitate a           │         │      │   │        │       │
│   │terenului.                         │     8   │  U   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│13 │Excesul de umiditate               │         │      │   │        │       │
│   │de natura                          │   39-107│  Q   │   │        │       │
│   │freatica.                          │     14  │      │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│14 │Excesul de umiditate de            │         │      │   │        │       │
│   │suprafata.                         │   181-15│  W   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│15 │Excesul de umiditate din           │         │      │   │        │       │
│   │infiltratii laterale în sol        │   184   │  L   │   │        │       │
│   │pe versanţi.                       │         │      │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│16 │Inundabilitate prin revarsare      │     40  │  H   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│17 │Textura grosiera.                  │         │  N   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│18 │Textura fina.                      │         │  C   │   │        │       │
└───┴───────────────────────────────────┴─────────┴──────┴───┴────────┴───────┘


                                                              Tabel 3.2

                             TABEL
      pentru citirea unitãţilor de pretabilitate exprimate prin formele
            sau coduri la nivel de subgrupa de pretabilitate.
┌───┬─────────────────────────┬─────────┬──────────┬────┬────────────┬─────────┐
│Nr │                         │    Indi-│ Simbol   │Cod*│Denumire*   │Valoare* │
│crt│     Natura factorului   │   cator │          │    │            │         │
│   │        limitativ        │         │          │    │            │         │
│   ├─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 1 │Textura solului          │     23  │ g-f      │m   │lut nisipos │ 17-28-50│
│   │                         │         │          │    │grosier     │         │
├───├─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 2 │Gradul de salinizare     │     16  │S(1)-S(5) │30  │salinizat   │s(3)d(1) │
│   │                         │         │          │    │moderat     │         │
│   │                         │         │          ├────┼────────────┼─────────┤
│   │                         │         │          │40  │salinizat   │s(4)d(1) │
│   │                         │         │          │    │puternic    │         │
├───┼─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 3 │Gradul de alcalizare     │17-141-63│a(1)-a(5) │    │            │         │
├───┼─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 4 │Grosimea solului pana la │         │          │    │            │         │
│   │roca compacta            │   19    │d(1)-d(5) │    │            │         │
├───┼─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 5 │Rezerva de humus         │  144    │h(1)-h(5) │    │            │         │
├───┼─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 6 │Acoperirea terenului cu  │120..    │ag(1)...  │    │            │         │
│   │stufaris, arborete,      │124,3    │  a       │    │            │         │
│   │musuroaie.               │  6      │  g(4)    │    │            │         │
│   │                         │         │x(1)..x(a)│    │            │         │
└───┴─────────────────────────┴─────────┴──────────┴────┴────────────┴─────────┘
   *)datele înscrise sunt pentru exemplificare


                                   TABEL
        privind gruparea terenurilor în clase de pretabilitate
                                                                 Arabil*)
┌───┬────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────┐
│Nr.│Formula unitãţii│Suprafata pe clase      │  Recomandãri ameliorative      │
│TEO│de pretabilitate│ de pretabilitate ha.   │                                │
├───┼────────────────┼───┬────┬───┬────┬──┬───┼────────────────────────────────┤
│   │                │  I│ II │III│ IV │V │VI │                                │
├───┼────────────────┼───┼────┼───┼────┼──┼───┼────────────────────────────────┤
│1  │                │   │    │   │    │  │   │                                │
├───┼────────────────┼───┼────┼───┼────┼──┼───┼────────────────────────────────┤
│2  │                │   │    │   │    │  │   │                                │
├───┼────────────────┼───┼────┼───┼────┼──┼───┼────────────────────────────────┤
│3  │                │   │    │   │    │  │   │                                │
├───┼────────────────┼───┼────┼───┼────┼──┼───┼────────────────────────────────┤
│etc│                │   │    │   │    │  │   │                                │
├───┼────────────────┼───┼────┼───┼────┼──┼───┼────────────────────────────────┤
│   │     Total      │   │    │   │    │  │   │                                │
└───┴────────────────┴───┴────┴───┴────┴──┴───┴────────────────────────────────┘
   *) Tabelele se întocmesc separat pe folosinţe


    4. TABELE PRIVIND BONITAREA*)

                                                        Tabel 4.1.
                           TABEL-LEGENDA
            cu indicatori ecopedologici de bonitare
┌────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │               Codurile indicatorilor de bonitare          │
│TEO ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬───┬───┬───┤
│    │3C│4C│14│15│16│17│23│29│33│38│39│40│44│61│63│69│133│144│181│
│    ├──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┤
│1   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │   │   │   │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┤
│2   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │   │   │   │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┤
│3   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │   │   │   │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┤
│4   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │   │   │   │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┤
│etc.│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │   │   │   │
└────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴───┴───┴───┘


                                                                  Tabel 4.2.

                            NOTE DE BONITARE
          pentru culturi şi folosinţe agricole (regim natural)
┌────┬──┬──┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──┬─┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐
│Nr. │PS│FN│M│P│P│C│C│P│LV│V│V│VN│GR│OR│PB│FS│CT│SZ│SO│MF│U│IF│CN│LU│TR│LG│AR│
│TEO │  │  │R│R│N│V│S│C│  │V│M│  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│ 1  │  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│ 2  │  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│ 3  │  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│ 4  │  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│ 5  │  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│etc.│  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
└────┴──┴──┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──┴─┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘


                                                                  Tabel 4.3.
                              TABEL
       privind încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate
                 dupã nota de bonitare în regim natural

                                                                 Arabil*)
┌──────┬────┬──────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Nr.  │Nr. │Suprafata │                 CLASA DE CALITATE      │
│ US   │TEO │totalã TEO├───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤
│      │    │  (ha)    │    I  │ II    │   III │    IV │ IV     │
├──────┼────┼──────────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┼──┬─────┤
│      │    │          │ha│nota│ha│nota│ha│nota│ha│nota│ha│nota │
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│ 1    │ 1  │          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
│      ├────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│      │ 2  │          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
│      ├────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│      │ 3  │          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│ 2    │ 4  │          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
│      ├────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│      │ 5  │          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│etc.  │etc.│          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│Total                 │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
│arabil                │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
├─────-────────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│Clasa şi nota         │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
│medie ponderatã       │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
└──────────────────────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴─────┘

*)Situaţia se va prezenta dupã aceasta macheta pentru fiecare folosinta (pãşuni, fanete, vii, livezi) în suprafata din momentul cartarii (dupã registrul cadastral).


                                                                 Tabel 4.4
                            NOTE DE BONITARE
       şi clasa de favorabilitate pe culturi în regim natural
                                                                 Arabil
┌───┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬────────┐
│Nr │  GR  │  OR  │  PB  │  FS  │ CT   │  SZ  │  SO  │  MF  │ arabil │
│TEO├──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬─────┤
│   │no│cla│no│cla│no│cla│no│cla│no│cla│no│cla│no│cla│no│cla│no│cla  │
│   │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa   │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┤
│1  │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │     │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┤
│2  │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │     │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┤
│4  │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │     │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┤
│etc│  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │     │
└───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴─────┘

                                          livada, vie, pasune, faneata
┌───┬──────┬──────┬──────┬────────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Nr.│  MR  │ PR   │  PN  │CV/CS/PC│ Livada│  VV  │  MV  │ Vie  │  PS  │ FN   │
│TEO├──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬─────┼──┬────┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┤
│   │no│cls│no│cls│no│cls│no│cls  │no│cls │no│cls│no│cls│no│cls│no│cls│no│cls│
│   │ta│   │ta│   │ta│   │ta│     │ta│    │ta│   │ta│   │ta│   │ta│   │ta│   │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┼──┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│ 1*│48│IV │62│II │  │   │  │     │  │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┼──┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│ 7*│68│II │50│IV │  │   │  │     │  │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┼──┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│12*│  │   │  │   │  │   │  │     │  │    │  │78 │II│ 80│II│   │  │   │  │   │
└───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴─────┴──┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┘

Tabelul se va completa numai cu TEO-urile specifice fiecãrei categorii de folosinta (arabil, livada, vie, pasune şi faneata (folosinta va fi stabilitã precis în momentul contractãrii din registrul cadastral)
*) date înscrise pentru exemplificare


                                 ÎNCADRAREA
   terenurilor agricole pe folosinţe în clase de calitate dupã nota de
                     bonitare naturala (medie ponderatã)
┌────┬────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │Categoria de│               Clasa de calitate                            │
│Crt.│folosinta   ├───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────────────────┤
│    │            │   I   │  II   │  III  │  IV   │   V   │ Încadrarea medie   │
├────┼────────────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┬────────────┤
│    │            │ha│nota│ha│nota│ha│nota│ha│nota│ha│nota│ha│nota│clasa       │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│ 1. │ Arabil     │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│ 2. │ Pãşuni     │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│ 3. │ Fanete     │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│ 4. │ Vii        │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│ 5. │ Livezi     │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│    │Total       │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
│    │agricol     │  │(*) │  │(*) │  │ (*)│  │ (*)│  │ (*)│  │ (*)│     (*)    │
└────┴────────────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴────────────┘
  (*) Se calculeazã cu nota de bonitare echivalenta pentru arabil



    5. TABELE PRIVIND INVENTARIEREA TERENURILOR ŞI DEGRADĂRILOR*)

                                                                   Tabel 5.1
                 EVIDENTA TERENURILOR AGRICOLE PE FOLOSINŢE

                                                                ha -%
┌───────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ Suprafata │  Suprafata   │         Din care:                         │
│   totalã  │   cartata    ├────────┬────────┬────────┬──────┬─────────┤
│           │              │ Arabil │ Pãşuni │ Fanete │  Vii │ Livezi  │
├───────────┼──────────────┼────────┼────────┼────────┼──────┼─────────┤
├───────────┼──────────────┼────────┼────────┼────────┼──────┼─────────┤
├───────────┼──────────────┼────────┼────────┼────────┼──────┼─────────┤
└───────────┴──────────────┴────────┴────────┴────────┴──────┴─────────┘


                                                              Tabel 5.2
                           FORME DE MACRO ŞI MEZORELIEF
                                                               Ha -%
┌──────────┬─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│Suprafata │ Suprafata   │       Din care pe forme de macro-relief/cod         │
│ totalã   │  cartata    ├───────┬─────────────┬──────────────┬────────┬───────┤
│          │             │ Munte │ Deal, Podis │ Campie,podis │ Terasa │ Lunca │
│          │             │  10   │      20     │      30      │   40   │  50   │
├──────────┼─────────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼────────┼───────┤
├──────────┼─────────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼────────┼───────┤
├──────────┼─────────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼────────┼───────┤
└──────────┴─────────────┴───────┴─────────────┴──────────────┴────────┴───────┘


                                                                   Tabel 5.3
                         ZONE NATURALE PROTEJATE
                                                                   ha.-%
┌─────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│  Suprafata  │  Suprafata   │                Din care:                        │
│   totalã    │   cartata    ├────────────┬───────────────────┬────────────────┤
├─────────────┼──────────────├────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────├────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────├────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────├────────────┼───────────────────┼────────────────┤
└─────────────┴──────────────┴────────────┴───────────────────┴────────────────┘


                                                                  Tabel 5.4
                         MICROZONE PEDO-GEOCLIMATICE (*)
                                                                   ha. - %
┌─────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│  Suprafata  │  Suprafata   │                Din care pe microzone:           │
│   totalã    │   cartata    ├────────────┬───────────────────┬────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
└─────────────┴──────────────┴────────────┴───────────────────┴────────────────┘
  (*) dupã N. Florea şi colaboratorii (1999)


                                                            Tabel 5.5

                              ALUNECĂRI DE TEREN
                                                             ha. - %
┌───────────┬───────────┬───────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ Suprafata │ Suprafata │ Suprafata │ Din care pe microzone:                   │
│  totalã   │ cartata   │   cu      ├──────┬──────┬──────┬───────────┬─────────┤
│           │           │ alunecãri │ În   │  În  │ În   │Curgãtoare │Prabusire│
│           │           │           │brazde│valuri│trepte│           │         │
├───────────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┤
├───────────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────│
└───────────┴───────────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴───────────┴─────────┘


                                                              Tabel 5.6
                            TERENURI INUNDABILE
                                                               ha. - %
┌─────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│  Suprafata  │  Suprafata   │                Din care terenuri inundabile:    │
│   totalã    │   cartata    ├────────────┬───────────────────┬────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
└─────────────┴──────────────┴────────────┴───────────────────┴────────────────┘


                                                                  Tabel 5.7
               TERENURI CU SOLURI PSEUDOGLEIZATE.
                                                                   ha. - %
┌──────────┬──────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────┐
│Suprafata │ Suprafata│ Suprafata     │        Din care pe microzone:          │
│ totalã   │ cartata  │afectatã de    ├────┬───────┬────────┬────────┬─────────┤
│          │          │pseudogleizare │Slab│Moderat│Puternic│Foarte  │Excesiv  │
│          │          │               │    │       │        │puternic│         │
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
└──────────┴──────────┴───────────────┴────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘


                   TERENURI CU SOLURI GLEIZATE
                                                                    ha. - %
┌──────────┬──────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────┐
│Suprafata │ Suprafata│ Suprafata     │        Din care pe microzone:          │
│ totalã   │ cartata  │afectatã de    ├────┬───────┬────────┬────────┬─────────┤
│          │          │pseudoleizare  │Slab│Moderat│Puternic│Foarte  │Excesiv  │
│          │          │               │    │       │        │puternic│         │
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
└──────────┴──────────┴───────────────┴────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘


                                                      Tabel 5.9
    TERENURI CU SOLURI ERODATE, COLMATATE, ACOPERITE
                                                       ha. - %
┌──────────┬──────────┬────────────────────────────────────────┐
│Suprafata │ Suprafata│        Din care erodate*:              │
│ totalã   │ cartata  ├────┬───────┬────────┬────────┬─────────┤
│          │          │Slab│Moderat│Puternic│Foarte  │Excesiv  │
│          │          │    │       │        │puternic│         │
├──────────┼──────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
└──────────┴──────────┴────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘

*) Se va mentiona agentul care a produs eroziunea, colmatarea sau acoperirea (prin apa, eolian şi decopertat)


                                                             Tabel 5.10
           TERENURI AFECTATE DE EROZIUNE ÎN ADANCIME
                                                             ha, - %
┌────────────┬────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│  Suprafata │ Suprafata  │ Din care pe forme de eroziune :                    │
│   totalã   │ cartata    ├──────────────────────┬───────────┬─────────────────┤
│            │            │    Siroiri, Rigole   │   Ogase   │    Ravene       │
├────────────┼────────────┼──────────────────────┼───────────┼─────────────────┤
├────────────┼────────────┼──────────────────────┼───────────┼─────────────────┤
├────────────┼────────────┼──────────────────────┼───────────┼─────────────────┤
├────────────┼────────────┼──────────────────────┼───────────┼─────────────────┤
└────────────┴────────────┴──────────────────────┴───────────┴─────────────────┘


                                                           Tabel 5.11
                        TERENURI CU SOLURI POLUATE
                                                            ha. - %
┌───────────┬─────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│ Suprafata │ Suprafata   │  Din care poluate cu:*)                            │
│  totalã   │  cartata    ├────────────────┬────────────────────┬──────────────┤
├───────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────┤
├───────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────┤
├───────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────┤
├───────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────┤
└───────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────────┴──────────────┘
    *)Se va mentiona tipul de poluare.


                       -───────────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, NORME DE CONTINUT din 28 mai 2002

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"