Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR din 12 octombrie 2005  privind anumiti contaminanti din alimentele de origine animala si nonanimala*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR din 12 octombrie 2005 privind anumiti contaminanti din alimentele de origine animala si nonanimala*)

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.056 bis din 26 noiembrie 2005

*) Aprobata prin <>Ordinul nr. 1.050 din 12 octombrie 2005 , publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.056 din 26 noiembrie 2005.


CAP. I
Dispozitii generale

ART. 1
(1) Prevederile prezentul ordin se refera la contaminantii continuti in alimente. Prin "contaminant" se intelege orice substanta care nu se adauga in mod intentionat in alimente, prezenta in acestea, ca rezultat al productiei (inclusiv activitati privind exploatatiile agricole, zootehnice si medicamente veterinare), fabricarii, procesarii, prepararii, tratamentelor, impachetarii, ambalarii, transportului sau depozitarii sau ca rezultat al contaminarii mediului. Materiile straine, cum ar fi fragmente de insecte, par de animale, etc. nu sunt incluse in aceasta definitie.
(2) Prezentul ordin nu se refera la contaminantii care fac subiectul unor reglementari romanesti specifice.
(3) Orice prevederi referitoare la contaminanti vor fi adoptate in conformitate cu prezentul ordin, cu exceptia celor stabilite prin reglementarile la care se face referire la alin (2).
ART. 2
(1) Nu vor fi introduse pe piata alimente care contin contaminanti in cantitati considerate inacceptabile din punct de vedere al sanatatii publice si in special din punct de vedere al nivelului toxicologic.
(2) Limitele contaminantilor trebuie mentinute la valorile cele mai joase ce pot fi realizate, prin respectarea bunelor practici, in toate etapele la care se face referire la art. 1.
ART. 3
Introducerea pe piata a alimentelor care respecta prezenta norma sau prevederile specifice adoptate in conformitate cu acestea nu poate fi interzisa, restransa ori impiedicata din motive legate de nivelul de contaminare.

CAP. II
Limitele maxime ale anumitor contaminanti prezenti in diferite alimente

ART. 4
Limitele maxime pentru anumiti contaminanti prezenti in diferite produse alimentare sunt enumerate in anexa nr. I la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
ART. 5
(1) La introducerea pe piata a alimentelor mentionate in anexa nr. I, acestea nu trebuie sa contina niveluri de contaminanti mai mari decat cele specificate in aceasta anexa.
(2) Limitele maxime, specificate in anexa nr. I, se aplica partii comestibile a produselor alimentare mentionate.
ART. 6
(1) In cazul produselor, altele decat cele mentionate la art. 7 alin. (1), care au fost supuse unui proces de uscare sau dilutie precum si in cazul produselor procesate sau care contin mai mult decat un ingredient, limita maxima aplicabila va fi aceea mentionata in anexa nr. I, luand in considerare:
(a) modificarile concentratiei contaminantului cauzate de procesele de uscare sau dilutie,
(b) modificarile concentratiei contaminantului in urma procesarii,
(c) proportiile relative ale ingredientelor in produs,
(d) limita analitica a cuantificarii.
Primul subparagraf se aplica in masura in care nu sunt stabilite limite maxime specifice pentru produsele mentionate la acesta.
(2) Limitele maxime specificate in anexa nr. I se vor aplica, de asemenea, alimentelor destinate sugarilor sau copiilor de varsta mica, la care se face referire in <>Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 387/2002 si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 251/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele cu destinatie nutritionala speciala publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 926 din 18 decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, tinand cont de modificarile concentratiei contaminantului rezultate in urma proceselor de uscare si dilutie sau procesare precum si de concentratiile relative ale ingredientelor din produs.
(3) Fara a prejudicia art. 7 alin (3) sunt interzise urmatoarele:
a. utilizarea produselor, care nu sunt conforme cu limitele maxime prevazute la anexa nr. I, ca ingrediente alimentare la producerea alimentelor compuse sau a altor alimente;
b. amestecarea produselor conforme limitelor maxime, cu produse ce depasesc limitele maxime prevazute la anexa nr. I;
c. detoxifierea deliberata a produselor prin tratamente chimice pentru contaminantii prevazuti la sectiunea 2 (micotoxine) din anexa nr. I.
ART. 7
(1) Limitele maxime de aflatoxina prevazute pentru produsele stabilite la pct. 2.1.1.1. si 2.1.2.1. din anexa nr. I sunt aplicabile produselor derivate din prelucrarea acestora, tinand seama ca nu sunt stabilite limite maxime specifice pentru asemenea produse.
(2) Cu privire la produsele mentionate la pct. 2.1. si 2.2. din anexa nr. I sunt interzise urmatoarele:
a) amestecul produselor care respecta limitele maxime stabilite in anexa nr. I cu produsele care depasesc aceste limite sau amestecul produselor supuse procesului sortarii ori altor tratamente fizice cu produsele destinate consumului uman direct sau ca ingredient in produsele alimentare;
b) utilizarea produselor care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. 2.1.1.1., 2.1.2.1., 2.1.3., 2.1.4., 2.2.1., 2.2.2., 2.2.3., 2.2.4. si 2.2.5. din anexa nr. I ca ingrediente pentru fabricarea altor produse alimentare;
c) decontaminarea produselor prin tratamente chimice.
(3) Arahidele, nucile si fructele uscate care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. 2.1.1.1. din anexa nr. I si cerealele care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. 2.1.2.1. din aceeasi anexa pot fi introduse pe piata, cu indeplinirea urmatoarelor conditii:
a) aceste produse:
(i) sa nu fie destinate consumului uman direct sau utilizarii ca ingrediente in produsele alimentare;
(ii) sa fie conforme cu limitele maxime stabilite la pct. 2.1.1.2. din anexa nr. I pentru arahide, la pct. 2.1.1.3. din aceeasi anexa pentru nuci si fructe uscate si la pct. 2.1.2.3. din anexa I pentru porumb;
(iii) sa fie supuse unui tratament secundar de sortare sau altor tratamente fizice si, dupa acest tratament, limitele maxime stabilite la pct. 2.1.1.1. si 2.1.2.1. din anexa nr. I sa nu fie depasite iar acest tratament sa nu provoace alte reziduuri nocive;
b) destinatia acestor produse se evidentiaza clar prin etichetarea care contine indicatia "produsul se supune tratamentului de sortare sau altor tratamente fizice pentru a reduce nivelul de contaminare cu aflatoxine inainte de consum sau utilizare ca ingredient in produsele alimentare".
ART. 8
Cu privire la produsele mentionate la sectiunea 5 din anexa nr. I este interzisa:
a) amestecarea produselor corespunzatoare limitelor maxime cu produsele care depasesc aceste limite maxime;
b) folosirea produselor, care nu corespund limitelor maxime, ca ingrediente pentru producerea altor alimente.

CAP. III
Metode de prelevare a probelor si metode de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelurilor anumitor contaminanti din produsele alimentare

ART. 9
Metodele de prelevare si pregatire a probelor precum si criteriile pentru metodele de analiza utilizate in controlul oficial al nivelului maxim de aflatoxine, la produsele din anexa nr. I, sectiunea 2, pct. 2.1., se efectueaza in conformitate cu metodele descrise in anexa nr. II la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
ART. 10
Metodele de prelevare si pregatire a probelor precum si criteriile pentru metodele de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de ochratoxina A la produsele din anexa nr. I, sectiunea 2, pct. 2.2., se efectueaza in conformitate cu metodele descrise in anexa nr. III la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
ART. 11
Metodele de prelevare si pregatire a probelor precum si criteriile pentru metoda de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de patulina la produsele din anexa nr. I, sectiunea 2, pct. 2.3. se efectueaza in conformitate cu metodele descrise in anexa nr. IV la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
ART. 12
Metodele de prelevare si pregatire a probelor precum si criteriile pentru metoda de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de deoxinivalenol, zearalenona, fumonisina si toxine T-2 si HT-2 la produsele din anexa nr. I, sectiunea 2, pct. 2.4., 2.5., 2.6. si 2.7., se efectueaza in conformitate cu metodele descrise in anexa nr. V la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
ART. 13
Metodele de prelevare si pregatire a probelor precum si criteriile pentru metodele de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de plumb, cadmiu si mercur la produsele din anexa nr. I, sectiunea 3, pct. 3.1., 3.2. si 3.3. se efectueaza in conformitate cu metodele descrise in anexa nr. VI la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
ART. 14
Metodele de prelevare si pregatire a probelor si criteriile pentru metodele de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de 3-monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD) la produsele din anexa nr. I, sectiunea 4, pct. 4.1. si 4.2. se efectueaza in conformitate cu metodele descrise in anexa nr. VI la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
ART. 15
Metodele de prelevare si pregatire a probelor precum si criteriile pentru metodele de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de dioxina si dioxine similare la produsele din anexa nr. I, sectiunea 5, pct. 5.1.1., 5.1.2., 5.2., 5.3., 5.4. si 5.5. se efectueaza in conformitate cu metodele descrise in anexa nr. VII la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
ART. 16
Metodele de prelevare si pregatire a probelor precum si criteriile pentru metodele de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de staniu la produsele din anexa nr. I, sectiunea 6, pct. 6.1., 6.2. si 6.3. se efectueaza in conformitate cu metodele descrise in anexa nr. VIII la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
ART. 17
Metodele de prelevare si pregatire a probelor precum si criteriile pentru metodele de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelului maxim de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) la produsele din anexa nr. I, sectiunea 7, pct. 7.1. se efectueaza in conformitate cu metodele descrise in anexa nr. IX la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
ART. 18
Anexele I-IX fac parte integranta din prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.

ANEXA I
la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

Limitele maxime pentru anumiti contaminanti in produsele alimentare

SECŢIUNEA 1
Nitrati



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ │ Nivelul maxim │
│ Produsul │ (mg NO(3)/kg) │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┬───────┤
│1.1. Spanac proaspat*1) (Spinacia │Recoltat intre 1 noiembrie si │3000 │
│oleracea) │31 martie │ │
│ ├───────────────────────────────┼───────┤
│ │Recoltat intre 1 aprilie si 31 │2500 │
│ │octombrie │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────┤
│1.2. Spanac conservat, inghetat sau │ │2000 │
│congelat │ │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────┤
│1.3. Salata proaspata (Lactuca │Recoltata intre 1 octombrie si │ │
│sativa L.) (salata crescuta in spatii │31 martie │4500*2)│
│acoperite si crescuta in camp │- salata crescuta in spatii │ │
│deschis) exclusiv tipul de salata │ acoperite │ │
│mentionata la punctul 1.4. │ │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────┤
│ │- salata crescuta in camp │4000*2)│
│ │ deschis │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────┤
│ │Recoltata intre 1 aprilie si │3500*2)│
│ │30 septembrie │ │
│ │- salata crescuta in spatii │ │
│ │ acoperite │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────┤
│ │- salata crescuta in camp │2500*2)│
│ │ deschis │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────┤
│1.4. Salata de tip "Iceberg" *3) │- salata crescuta in spatii │2500*2)│
│ │ acoperite │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────┤
│ │- salata crescuta in camp │2000*2)│
│ │ deschis │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────┤
│1.5. Alimente pentru copii si alimente│ │200 │
│pe baza de cereale procesate, pentru │ │ │
│sugari si copii de varsta mica*4) │ │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────┘



NOTA:
*1) Nivelurile maxime pentru spanacul proaspat nu se aplica si la spanacul proaspat care urmeaza sa fie supus procesarii si care este transportat direct, in vrac, din camp catre instalatia de procesare.
*2) In absenta unei etichetari corespunzatoare, care sa indice metoda de productie, se aplica nivelul stabilit pentru salata crescuta in camp deschis.
*3) Definita in <>Ordinul nr. 532/2004 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale privind aprobarea Listei standardelor de comercializare pentru legume si fructe proaspete, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 712 din 6 august 2004.
*4) Alimentele pentru copii si alimentele pe baza de cereale procesate, pentru sugari si copii de varsta mica asa cum sunt definite in <>Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 387/2002 si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 251/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele destinate sugarilor sau copiilor de varsta mica. Nivelurile maxime se aplica produselor gata pentru consum sau asa cum sunt reconstituite in conformitate cu instructiunile producatorilor.

SECŢIUNEA 2
Micotoxine



┌───────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ │ Nivelul maxim de │
│ │ aflatoxina (æg/kg) │
│ Produs ├──────┬─────────────┬─────┤
│ │ B1 │(B1+B2+G1+G2)│ M1 │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1. Aflatoxine │ │ │ │
│2.1.1. Arahide, nuci si fructe uscate │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.1.1. Arahidele, nucile si fructele uscate si │2,0*5)│ 4,0*5) │ - │
│produsele procesate din acestea, destinate │ │ │ │
│consumului uman direct sau folosite ca ingredient │ │ │ │
│alimentar │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.1.2. Arahidele supuse sortarii sau altui │8,0*5)│ 15,0*5) │ - │
│tratament fizic, inainte de a fi consumate de │ │ │ │
│catre om sau de a fi folosite ca ingredient │ │ │ │
│alimentar │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.1.3. Nucile si fructele uscate supuse sortarii │5,0*5)│ 10,0*5) │ - │
│sau altui tratament fizic, inainte de a fi │ │ │ │
│consumate de catre om sau de a fi folosite ca │ │ │ │
│ingredient alimentar │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.2. Cereale (inclusiv hrisca, Fagopyrum sp) │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.2.1. Cereale (inclusiv hrisca, Fagopyrum sp) si│ 2,0 │ 4,0 │ - │
│produsele procesate din acesta destinate consumului│ │ │ │
│uman direct sau folosite ca ingredient alimentar │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.2.2. Cereale (inclusiv hrisca, Fagopyrum sp) cu│ 2,0 │ 4,0 │ - │
│exceptia porumbului, destinate sortarii sau altui │ │ │ │
│tratament fizic, inainte de consumul de catre om │ │ │ │
│sau de a fi folosite ca ingredient alimentar │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.2.3. Porumbul destinat sortarii sau altui │ 5,0 │ 10,0 │ - │
│tratament fizic, inainte de a fi consumat de catre │ │ │ │
│om sau de a fi folosit ca ingredient alimentar │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.3. Lapte, lapte brut, lapte pentru fabricarea │ - │ - │0,05 │
│produselor pe baza de lapte si laptele tratat prin │ │ │ │
│caldura, asa cum este definit prin legislatia │ │ │ │
│sanitara veterinara in vigoare │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.4. Urmatoarele specii de condimente │ 5,0 │ 10,0 │ - │
│- Capsicum spp. (fructele uscate ale acestuia, │ │ │ │
│intregi sau macinate, inclusiv chili, pudra de │ │ │ │
│chili, cayenne si paprika) │ │ │ │
│- Piper spp. (fructele acestuia, inclusiv piper alb│ │ │ │
│sau negru) │ │ │ │
│- Myristica fragrans (nucsoara) │ │ │ │
│- Zingiber officinale (ghimbir) │ │ │ │
│- Curcuma longa (turmeric) │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.5. Alimentele pentru copii si alimentele pe │ 0,10 │ - │ - │
│baza de cereale procesate, pentru sugari si copii │ │ │ │
│de varsta mica*6) │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.6. Formulele pentru sugari si formulele in │ - │ - │0,025│
│continuare, inclusiv laptele pentru sugari si │ │ │ │
│laptele in continuare*7) │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┤
│2.1.7. Alimente cu destinatie nutritionala │ 0,10 │ - │0,025│
│speciala*8) destinate in special sugarilor │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────────┴─────┘



NOTA:
*5) Limitele maxime se aplica partii comestibile ale arahidelor, nucilor si fructelor uscate. Pentru nucile "in coaja", la calculul continutului de aflatoxina se tine cont de contaminarea produsa de fiecare parte comestibila.
*6) Alimentele pentru copii si alimente pe baza de cereale procesate destinate sugarilor si copiilor de varsta mica asa cum sunt definite in Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 387/2002. Limita maxima de aflatoxine, in alimentele pentru copil si alimentele pe baza de cereale procesate destinate sugarilor si copiilor de varsta mica, se refera la substanta uscata. Substanta uscata este determinata in conformitate cu prevederile anexei nr. II si nr. III.
*7) Formulele pentru sugari si formulele in continuare, asa cum sunt definite in Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 387/251/2002. Limita maxima de aflatoxina in formulele pentru sugari si formulele in continuare se refera la produsul gata de consum (puse pe piata ca atare sau dupa reconstituirea conform instructiunilor producatorului).
*8) Alimentele destinate sugarilor sau copiilor de varsta mica in conformitate cu Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 387/251/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele destinate sugarilor sau copiilor de varsta mica.
Limita maxima de aflatoxina pentru alimentele cu destinatie nutritionala speciala destinate in special copiilor se refera:
a) pentru lapte sau produselor din lapte, la produsele gata pentru a fi folosite (puse pe piata ca atare sau dupa reconstituirea conform instructiunilor producatorului),
b) pentru alte produse decat laptele sau produsele din lapte, la substanta uscata.
Substanta uscata este determinata in conformitate cu prevederile anexei nr. II si nr. III.





┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│ │ Nivelul maxim │
│ Produsul │(æg/kg sau ppb)│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2. Ochratoxina A │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2.1. Cereale (inclusiv orez si hrisca) si produse cerealiere derivate │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2.1.1. Cereale brute (inclusiv orez si hrisca brute) │ 5,0 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2.1.2. Toate produsele derivate din cereale (inclusiv produse cerealiere │ 3,0 │
│procesate si boabe de cereale destinate consumului uman direct) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2.2. Stafide uscate (currants, raisins si sultanas) │ 10,0 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2.3. Cafea boabe prajita si cafea prajita si macinata cu exceptia cafelei │ 5,0 │
│solubile │ │
│ Cafea solubila (cafea instant) │ 10,0 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2.4. Vin (vin rosu, alb si roze)*9) si alte tipuri de vin si/sau bauturi │ 2,0*11) │
│racoritoare pe baza de must de struguri*10) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2.5. Suc de struguri, sucul de struguri ca ingredient in alte bauturi │ 2,0*11) │
│racoritoare, inclusiv nectarul de struguri si sucul de struguri concentrat │ │
│asa cum este reconstituit*12) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ Must de struguri si must de struguri concentrat destinat consumului uman │ 2,0*11) │
│direct*12) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2.6. Alimente pentru copii si alimente pe baza de cereale procesate pentru │ 0,50 │
│sugari si copii de varsta mica*13) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2.7. Alimente cu destinatie nutritionala speciala*14) destinate in special │ 0,50 │
│sugarilor │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.2.8. Cafea verde, fructe uscate altele decat stafidele, berea, cacao si │ - │
│produsele din cacao, vinurile licoroase, produsele din carne, condimentele si│ │
│lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra) │ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘


NOTA:
*9) Vinuri, inclusiv vinurile acidulate dar exclusiv vinurile licoroase si vinurile cu tarie alcoolica nu mai mica decat 15% in volume, asa cum sunt definite in legislatia nationala in vigoare si vinurile din fructe.
*10) Vinurile aromatizate, bauturile pe baza de vinuri aromatizate si cocktailuri obtinute din vinuri aromatizate asa cum sunt definite in legislatia nationala in vigoare. Limita maxima de ochratoxina A aplicabila acestor produse este functie de proportia de vin si/sau must de vin prezenta in produsul finit.
*11) Limitele maxime se aplica produselor provenite din recoltele incepand cu 2005.
*12) Sucurile de fructe, inclusiv sucurile de fructe din concentrate, sucul de fructe concentrat si nectarul de fructe asa cum sunt definite in <>Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 510/2003 , al ministrului sanatatii nr. 768/2003 si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 319/2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, compozitia, producerea si etichetarea sucurilor de fructe si a altor produse similare destinate consumului uman derivate din struguri.
*13) Alimente pentru copii si alimente pe baza de cereale procesate pentru sugari si copii de varsta mica asa cum sunt definite in Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 387/251/2002.
Nivelul maxim de ochratoxina A pentru alimentele pentru copii si alimentele pe baza de cereale procesate pentru sugari si copii de varsta mica se refera la substanta uscata. Substanta uscata se determina in concordanta cu prevederile anexei nr. II si nr. III.
*14) Alimente cu destinatie nutritionala speciala asa cum sunt definite in <>Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 387/2002 si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 251/2002.
Nivelul maxim de ochratoxina A pentru alimentele cu destinatie nutritionala speciala destinate in mod special sugarilor se refera:
a) pentru lapte si produsele din lapte, la produsele gata pentru consum (comercializate ca atare sau reconstituite conform instructiunilor producatorului);
b) pentru produsele altele decat laptele si produsele lactate, la substanta uscata.
Substanta uscata se determina in concordanta cu prevederile anexei nr. II si nr. III.




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │Nivelul maxim│
│ Produsul │ (æg/kg sau │
│ │ ppb) │
├──────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.3. │Patulina │ │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.3.1.│- Suc de fructe si nectar de fructe, in special suc de mere si sucurile │ 50,0 │
│ │de fructe ca ingrediente pentru alte bauturi*15) │ │
│ │- Suc de fructe concentrat*15) dupa reconstituirea conform │ │
│ │instructiunilor producatorului │ │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.3.2.│Bauturi spirtoase*16), cidru si alte bauturi fermentate derivate din │ 50,0 │
│ │mere sau continand suc de mere │ │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.3.3.│Produse solide din mere, inclusiv compot de mere, piure de mere destinat│ 25,0 │
│ │consumului direct │ │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.3.4.│- Suc de mere si produse solide din mere, inclusiv compot de mere si │ 10,0 │
│ │piure de mere pentru sugari si copii de varsta mica*17) si etichetate si│ │
│ │comercializate ca destinate sugarilor si copiilor de varsta mica │ │
│ │- Alte alimente pentru copii altele decat cele pe baza de cereale │ │
│ │procesate*18) │ │
└──────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘



NOTA:
*15) Sucuri de fructe, inclusiv sucurile de fructe din concentrare, suc de fructe si nectar de fructe concentrate asa cum sunt definite in <>Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 510/2003 , al ministrului sanatatii nr. 768/2003 si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 319/2002.
*16) Bauturi spirtoase asa cum sunt definite in <>Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 268/2003 , al ministrului sanatatii si familiei nr. 441/2003 si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 117/2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase, cu modificarile ulterioare.
*17) Sugari si copii de varsta mica asa cum sunt definiti in <>Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 387/2002 si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 251/2002.
*18) Alimente pentru copii altele decat cele pe baza de cereale procesate asa cum sunt definite in <>Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 387/2002 si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 251/2002.



┌──────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│ │ Nivelul maxim │
│ Produsul*19) │(æg/kg sau ppb)│
├──────┬───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.4. │Deoxinivalenol (DON) │ │
├──────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.4.1.│Cereale neprocesate*20) altele decat graul dur, ovaz si│ 1250 │
│ │porumb. │ │
├──────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.4.2.│Graul dur si ovazul │ 1750 │
├──────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.4.3.│Porumb neprocesat │ - *21) │
├──────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.4.4.│Faina de cereale, inclusiv faina de porumb*22) │ 750 │
├──────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.4.5.│Paine, produse de patiserie, biscuiti, batoane cu │ 500 │
│ │cereale si cereale pentru micul dejun │ │
├──────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.4.6.│Paste fainoase (uscate) │ 750 │
├──────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.4.7.│Alimente pentru copii si alimente pe baza de cereale │ 200 │
│ │procesate pentru sugari si copii de varsta mica*6) │ │
└──────┴───────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘



NOTA:
*19) In scopul aplicarii limitelor maxime pentru deoxinivalenol, zearalenona, fumonisina B1 si B2 si toxinele T-2 si HT-2 prevazute la pct. 2.4., 2.5., 2.6. si 2.7., orezul nu este inclus la "cereale" iar produsele din orez nu sunt incluse la "produse cerealiere".
*20) Limitele maxime stabilite pentru "cerealele neprocesate" se aplica cerealelor plasate pe piata pentru prima etapa de procesare. Oricum limitele maxime se aplica pentru cerealelor recoltate si transportate precum si celor puse pe piata in 2005/2006, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare. Prima etapa de procesare inseamna orice tratament fizic sau termic altul decat uscarea boabelor. Procedeele de curatire, sortare si uscare nu sunt considerate ca fiind prima etapa de procesare atata timp cat nu se exercita nici o actiune fizica asupra bobului de grau si tot graul ramane intact in urma aplicarii procedeelor de curatire si sortare.
*21) Daca nu este prevazut un nivel specific pana la 1 iulie 2007, se va aplica pentru porumb, incepand cu aceasta data, nivelul de 1750 æg/kg.
*22) Aceasta categorie include si produse similare cum ar fi grisul.



┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │Nivelul maxim│
│ Produsul*19) │ (æg/kg)/ppb │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.5. │Zearalenona │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.5.1.│Cereale neprocesate*20) altele decat porumbul │ 100 │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.5.2.│Porumbul neprocesat │ - *23) │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.5.3.│Faina de cereale cu exceptia fainii de porumb │ 75 │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.5.4.│Faina de porumb, pudra de porumb, srot si ulei rafinat de│ - *23) │
│ │porumb*22) │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.5.5.│Paine, produse de patiserie, biscuiti │ 50 │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ │Batoane de porumb si cereale pentru micul dejun pe baza │ - *23) │
│ │de porumb │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ │Batoane din alte cereale si cereale pentru micul dejun │ 50 │
│ │altele decat cele pe baza de porumb │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.5.6.│Alimente pe baza de porumb procesat pentru sugari si │ - *23) │
│ │copii de varsta mica │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ │Alimente pe baza de alte tipuri de cereale pentru sugari │ 20 │
│ │si copii de varsta mica*6) │ │
└──────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘



NOTA:
*23) Daca nu sunt stabilite limitele maxime pana la 1 iulie 2007, se vor aplica incepand cu aceasta data urmatoarele limite maxime:
- 200 æg/kg pentru porumbul neprocesat
- 200 æg/kg pentru faina de porumb, pudra de porumb, srot si ulei rafinat de porumb
- 50 æg/kg pentru batoane de porumb si cereale pentru micul dejun pe baza de porumb
- 20 æg/kg pentru alimentele pe baza de porumb procesat pentru sugari si copii de varsta mica



┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │Nivelul maxim│
│ Produsul*19) │FB(1) + FB(2)│
│ │ (æg/kg)/ppb │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.6. │Fumonisina*24) │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.6.1.│Porumb neprocesat*20) │ - *25) │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.6.2.│Srot de porumb, pudra de porumb si pudra de porumb*22) │ - *25) │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.6.3.│Alimente pe baza de porumb pentru consumul direct cu │ - *25) │
│ │exceptia celor de la pct. 2.6.2. si 2.6.4. │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.6.4.│Alimente pentru copii si alimente pe baza de porumb │ - *25) │
│ │procesat pentru sugari si copii de varsta mica*6) │ │
└──────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘



NOTA:
*24) Limitele maxime se aplica pentru suma fumonisinei B(1) (FB(1)) si fumonisinei B(2) (FB(2)).
*25) Daca nu sunt stabilite limitele maxime pana la 1 octombrie 2007, se vor aplica incepand cu aceasta data urmatoarele limite maxime:
- 2000 æg/kg pentru porumbul neprocesat;
- 1000 æg/kg pentru faina de porumb, pudra de porumb, srot si ulei rafinat de porumb;
- 400 æg/kg pentru batoane de porumb si cereale pentru micul dejun pe baza de porumb;
- 200 æg/kg pentru alimentele pe baza de porumb procesat pentru sugari si copii de varsta mica



┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │Nivelul maxim│
│ Produsul*19) │ (æg/kg) │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.7. │Toxina T-2 si HT-2*26) │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2.7.1.│Cereale neprocesate*27) si produse cerealiere │ - *28) │
└──────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘



NOTA:
*26) Limitele maxime se refera la suma toxinei T-2 si toxinei HT-2
*27) Limitele maxime stabilite pentru "cerealele neprocesate" se aplica cerealelor puse pe piata pentru prima etapa de procesare. Prima etapa de procesare inseamna orice tratament fizic sau termic altul decat uscarea boabelor. Procedeele de curatire, sortare si uscare nu sunt considerate ca fiind prima etapa de procesare atata timp cat nu se exercita nici o actiune fizica asupra bobului de grau si tot graul ramane intact in urma aplicarii procedeelor de curatire si sortare.
*28) Se va stabili limita maxima pana la data de 1 iulie 2007. Datele privind prezenta toxinelor T-2 si HT-2 sunt limitate pana in acest moment. Oricum, estimarile facute asupra dozei zilnice recomandate arata ca prezenta acestor toxine este un pericol pentru sanatatea publica. De aceea, sunt necesare si prioritare stabilirea unei metode sensibile, colectarea mai multor date privind prezenta toxinelor si mai multe investigatii sau cercetari asupra factorilor implicati in prezenta toxinelor T-2 si HT-2 in cereale si produsele cerealiere, in special in ovaz si produsele din ovaz.

SECŢIUNEA 3
Metale grele





┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│ │ Nivelul │
│ Produsul │ maxim │
│ │(mg/kg masa│
│ │ umeda) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1. Plumb (Pb) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.1. Lapte de vaca (lapte brut, laptele destinat fabricarii produselor pe baza │ 0,02 │
│de lapte si laptele tratat termic asa cum este definit prin legislatia sanitara │ │
│veterinara in vigoare │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.2. Formule pentru sugari si formulele in continuare asa cum sunt definite │ 0,02 │
│prin legislatia sanitara veterinara in vigoare*29) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.3. Carnea de bovina, oaie, porc si pui asa cum este definita prin legislatia │ 0,1 │
│sanitara veterinara in vigoare │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.3.1. Organe comestibile de bovina, oaie, porc si pui asa cum sunt definite in│ 0,5 │
│legislatia sanitara veterinara in vigoare. │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.4. File*30,31) de peste exclusiv speciile de la pct. 3.1.4.1. │ 0,2 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.4.1. File*30,31) de: platica de mare comuna dungata (Diplodus vulgaris), │ 0,4 │
│tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenusiu (Mugil labrosus labrosus), │ │
│grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus species), sardina (Sardina │ │
│pilchardus), sardelute (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus │ │
│punctatus), limba-de-mare (Dicologoglossa cuneata) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.5. Crustacee, exclusiv carnea bruna de crab si capul precum si carnea │ 0,5 │
│toracelui de homar si a crustaceelor mari similare (Nephropidae si Palinuridae) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.6. Moluste bivalve │ 1,5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.7. Cefalopode (fara viscere) │ 1,0 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.8. Cereale (inclusiv hrisca), legume si leguminoase │ 0,2 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.9. Legume conform <>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 262/2000 privind │ 0,1 │
│procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide in plante│ │
│si produse vegetale, exclusiv brassicaceele, legumele frunze, verdeturile si │ │
│toate ciupercile. Pentru cartofi, limitele maxime se refera la cartofii decojiti.│ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.9.1. Brassicaceele, legumele frunze si toate ciupercile de cultura │ 0,3 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.10. Fructele conform <>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 262/2000 , │ 0,1 │
│exclusiv fructele boboase si fructele mici. │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.10.1. Fructele boboase si fructele mici conform Ordonantei de urgenta a │ 0,2 │
│Guvernului nr. 262/2000 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.1.1. Grasimi si uleiuri, inclusiv grasimea din lapte │ 0,1 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.12. Sucurile de fructe, sucurile de fructe concentrate (destinate consumului │ 0,05 │
│direct) si nectarurile de fructe asa cum sunt definite in Ordinul ministrului │ │
│agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 510/2003, al ministrului │ │
│sanatatii nr. 768/2003 si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia│ │
│Consumatorilor nr. 319/2003 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.1.13. Vinurile (inclusiv vinurile spumante, exclusiv vinurile licoroase), │ 0,2 │
│vinurile aromatizate, bauturile bazate pe vinuri aromatizate si cocktailurile ce │ │
│folosesc vinuri aromatizate, cidrul din mere, pere si vinurile de fructe asa cum │ │
│sunt definite in legislatia in vigoare. Limitele maxime se aplica produselor │ │
│provenind din recoltele incepand cu anul 2001 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2. Cadmiul (Cd) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.1. Carne de bovina, oaie, porc si pui asa cum este definita in legislatia │ 0,05 │
│sanitara veterinara in vigoare │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.2. Carne de cal │ 0,2 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.3. Ficat de bovina, oaie, porc si pui │ 0,5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.4. Rinichi de bovina, oaie, porc si pui │ 1,0 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.5. File *30,31) de peste asa cum este definit in Ordinul ministrului │ 0,05 │
│agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 171/2002 pentru aprobarea │ │
│denumirilor comerciale ale speciilor de pesti si alte vietuitoare acvatice care │ │
│pot fi valorificate pe teritoriul Romaniei, exclusiv speciile de la pct. 3.2.5.1.│ │
│si 3.2.5.2. │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.5.1. File*30,31) de: ansoa (Engraulis species), palamida (Sarda sarda), │ 0,1 │
│platica de mare comuna dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla │ │
│anguilla), chefal cenusiu (Mugil labrosus labrosus), macrou (Trachurus species), │ │
│luvar (Luvarus imperialis) sardina (Sardina pilchardus), sardelute (Sardinops │ │
│species), ton (Thunnus species, Euthynnus species, Katsuwonus pelamis), │ │
│limba-de-mare (Dicologoglossa cuneata) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.5.2. File de peste spada (Xiphias gladius) │ 0,3 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.6. Crustaceele, exclusiv carnea bruna de crab si exclusiv capul si carnea │ 0,5 │
│toracelui de homar si crustaceele mari similare (Nephropidae si Palinuridae) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.7. Moluste bivalve │ 1,0 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.8. Cefalopode (fara viscere) │ 1,0 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.9. Cereale, exclusiv tarate, germeni si boabe de grau si orezul │ 0,1 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.9.1. Tarate, germeni si boabe de grau si orezul │ 0,2 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.10. Seminte de soia │ 0,2 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.11. Legume si fructe asa cum sunt definite in Ordonanta de urgenta nr. │ 0,05 │
│262/2000, exclusiv legumele frunze, verdeturile proaspete, toate ciupercile, │ │
│legumele cu tulpina, radacinoasele si cartofii. │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.11.1. Legumele frunze, verdeturile proaspete, telina si ciupercile de cultura│ 0,2 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.2.11.2. Legumele cu tulpina, radacinoasele si cartofii exclusiv legumele cu │ 0,1 │
│radacina globulara mare. Pentru cartofi nivelul maxim se aplica pentru cartofii │ │
│fara coaja. │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.3. Mercur │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.3.1. Produse din peste*30,31) exclusiv cele de la punctul 3.3.1.1. │ 0,5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤───────────┤
│3.3.1.1. Diavol de mare (Lophius species), lup de mare din Atlantic (Anarhicas │ 1,0 │
│lupus), palamida (Sarda sarda), tipar de mare (Anguilla species), emperor, roughy│ │
│portocaliu, rosy soldierfish (Hoplostehus species), grenadier (Coryphaenoides │ │
│rupestris), cambula (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), calcan mic│ │
│(Lepidorhombus species), ocheana (Mullus species), stiuca (Esox lucius), bonita │ │
│comuna (Orcynopsis unicolor), cod (Tricopterus minutes), caine de mare portughez │ │
│(Centroscymnes coelolepis), vulpe de mare (Raja species), scorpie de mare │ │
│groenlandeza (Sebastes marinus, S. mentella, S. viviparus), peste calator │ │
│(Istiophorus platypterus), sabie (Lepidopus caudatus, Aphanopus carbo), sparid │ │
│(Pagellus species), rechin (toate speciile), macrou (Lepidocybium flavobrunneum, │ │
│Ruvettus pretiosus, Gempylus serpens), sturioni (Acipenser species), peste-spada │ │
│(Xiphias gladius), ton (Thunnus species, Euthynnus species, Katsuwonus pelamis) │ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘



NOTA:
*29) Nivelul maxim se aplica produsului care este gata pentru consum sau asa cum este reconstituit in conformitate cu instructiunile producatorului.
*30) Acolo unde pestele este consumat intreg, nivelul maxim se va aplica pestelui intreg.
*31) Pestele asa cum este definit in <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 171/2002 pentru aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de pesti si alte vietuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul Romaniei.

SECŢIUNEA 4
3-monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD)


┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │Nivelul maxim│
│ Produsul │ (mg/kg) │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│4.1. Proteine vegetale hidrolizate*32) │ 0,02 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│4.2. Sos de soia*32) │ 0,02 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘


NOTA:
*32) Nivelul maxim este dat pentru produsul lichid continand 40% substanta uscata, corespunzator la un nivel maxim de 0,05 mg/kg in substanta uscata. Nivelul necesita ajustarea proportionala in conformitate cu continutul de substanta uscata al produselor.

SECŢIUNEA 5
Dioxina (suma dibenzo-para-dioxinelor policlorurate (PCDDs) si dibenzofuranilor policlorurati (PCDFs) exprimata in echivalenti toxici stabiliti de catre organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO), utilizand WHO-TEFs (factori de toxicitate echivalenta, 1997)





┌────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ Niveluri maxime (PCDD+PCDF)*33) (pg │
│ Produsul │ WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime sau produs) │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│5.1.1. Carne si produse din carne*35) provenind │ │
│de la │ │
│- rumegatoare (bovina, oaie) │3 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│- pasari si vanat de crescatorie │2 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│- porcine │1 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│5.1.2. Ficat si produse derivate provenind de la│6 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
│animale terestre │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│5.2. File de peste si produse de pescuit*36) si │4 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g greutate proaspata*34)│
│produse din acestea │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│5.3. Lapte*37) si produse din lapte, inclusiv │3 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
│grasimea din unt │ │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│5.4. Oua de gaina si produse din oua*38) │3 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│5.5. Uleiuri si grasimi: │ │
│- Grasimi animale │ │
│ - de la rumegatoare (bovine si ovine) │3 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ - de la pasari si vanat de crescatorie │2 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ - de la porci │1 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ - grasime mixta │2 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│- Uleiuri si grasimi vegetale │0,75 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Ulei de peste destinat consumului uman │2 pg WHO-PCDD/F-TEQ/g grasime*34) │
└────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘



NOTA:
*33) Concentratiile ce depasesc limita superioara: concentratiile ce depasesc limita superioara sunt calculate considerand valorile diferitilor congeneri care sunt mai mici decat limita de determinare ca fiind egale cu limita de determinare.
*34) Nivelurile maxime nu se aplica pentru produsele ce contin mai putin de 1% grasime.
*35) Carnea de bovina, oaie, porc, pui si vanat de crescatorie asa cum sunt definite prin legislatia sanitara veterinara in vigoare.
*36) File de peste si produse de pescuit asa cum sunt definite in <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 171/2002 . Nivelul maxim se aplica crustaceelor exclusiv carnea bruna de crab si cefalopodelor fara viscere. Acolo unde pestele se consuma intreg, nivelul maxim se va aplica pestelui intreg.
*37) Laptele (laptele brut, laptele destinat fabricarii produselor lactate si laptele tratat termic asa cum este definit in legislatia sanitara veterinara in vigoare).
*38) Ouale de gaina si produsele pe baza de oua asa cum sunt definite in legislatia sanitara veterinara in vigoare.


SECŢIUNEA 6
Staniu (anorganic)





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────┐
│ │ Nivelul maxim │
│ Produsul │(mg/kg masa umeda)│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│6.1. Alimente conservate altele decat bauturile │ 200 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│6.2. Bauturile conservate, inclusiv sucurile de fructe si sucurile de │ 100 │
│vegetale │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│6.3. Alimentele conservate pentru sugari si copii, exclusiv produsele │ - │
│uscate sub forma de pudra: │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│6.3.1. Alimentele conservate pentru copii si alimentele pe baza de cereale│ 50 │
│procesate pentru sugari si copii*39) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│6.3.2. Formulele conservate pentru sugari si formulele urmatoare, inclusiv│ 50 │
│laptele pentru sugari si pentru varstele urmatoare*40) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│6.3.3. Alimente conservate destinate unor scopuri medicale speciale*41), │ 50 │
│in special sugarilor │ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────┘



NOTA:
*39) Alimente pentru copii si alimente pe baza de cereale procesate pentru sugari si copii de varsta mica asa cum sunt definite in <>Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 387/2002 si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 251/2002. Nivelul maxim se refera la produsul la vanzare.
*40) Formulele pentru sugari si formulele in continuare asa cum sunt definite in <>Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 387/2002 si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 251/2002. Nivelul maxim se refera la produsul la vanzare.
*41) Alimente cu destinatie nutritionala speciala asa cum sunt definite in <>Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 387/2002 si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 251/2002. Nivelul maxim se refera la produsul la vanzare.


SECŢIUNEA 7
Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────┐
│ │ Nivelul maxim │
│ Produsul │(æg/kg masa umeda)│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│7.1. Benzo (a) piren*42) │ │
│7.1.1. Uleiuri si grasimi destinate consumului uman direct sau utilizate │ 2,0 │
│ca ingrediente alimentare*43) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│7.1.2. Alimente pentru sugari si copii de varsta mica │ │
│7.1.2.1. Alimentele pentru copii si alimentele pe baza de cereale │ 1,0 │
│procesate pentru sugari si copii*39) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│7.1.2.2. Formulele pentru sugari si formulele urmatoare, inclusiv laptele │ │
│pentru sugari si pentru varstele urmatoare*40) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │
│7.1.2.3. Alimente conservate destinate unor scopuri medicale speciale, in │ │
│special sugarilor*44) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│7.1.3. Carne afumata si produse din carne afumata │ 5,0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│7.1.4. File de peste afumat si produse din peste afumat*31), exclusiv │ 5,0 │
│molustele bivalve │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│7.1.5. File de peste*31), altul decat cel din peste afumat │ 2,0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│7.1.6. Crustacee, cefalopode, altele decat cele afumate │ 5,0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│7.1.7. Moluste bivalve │ 10,0 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────┘



NOTA:
*42) Benzo (a) pirenul, pentru care sunt listate limitele maxime, este folosit ca marker pentru detectarea prezentei si modului de actiune a HAP carcinogene.
*43) Untul de cacao este exclus din aceasta categorie deoarece este inca supus investigatiilor referitoare la benzo (a) piren.
*44) Alimente conservate destinate unor scopuri medicale speciale asa cum sunt definite in legislatia nationala in vigoare. Limitele maxime se refera la produsul la vanzare.


ANEXA II
la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

SECŢIUNEA 1
Metode de prelevare a probelor utilizate pentru controlul oficial al limitelor de aflatoxine din anumite alimente

1. Scopul si domeniul de aplicare
Probele destinate controlului oficial al nivelurilor de aflatoxina din alimente trebuie prelevate in conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obtinute sunt considerate reprezentative pentru loturile respective.
Respectarea limitelor maxime stabilite in anexa nr. I este controlata pe baza limitelor determinate in probele de laborator.
2. Definitii
Lot: o cantitate identificabila dintr-un produs alimentar, livrata o singura data si determinata de catre o persoana autorizata ca avand caracteristici comune, cum ar fi, originea, varietatea, tipul de ambalare, ambalator, expeditor, marcaje.
Sublot: parte desemnata, a unui lot mare, pentru aplicarea metodei de prelevare a probei pe partea desemnata. Fiecare sublot trebuie sa fie separat fizic si sa fie identificabil.
Proba elementara: o cantitate dintr-un material prelevata dintr-o singura parte a lotului sau sublotului.
Proba globala: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
Proba de laborator: proba destinata examenului de laborator (subproba).
3. Prevederi generale
3.1. Personalul
Prelevarea trebuie sa fie realizata de catre o persoana instruita pentru a efectua aceasta activitate si desemnata de catre autoritatea care efectueaza controlul oficial al nivelurilor de aflatoxina.
3.2. Materialele care vor fi prelevate
Fiecare lot supus examinarii trebuie supus prelevarii separate. Conform prevederilor specifice de la pct. 5 loturile mari trebuie subdivizate in subloturi care vor fi supuse prelevarii separate.
3.3. Masuri de precautie necesare
In cursul prelevarii probelor si al pregatirii probelor de laborator trebuie luate masurile de precautie necesare pentru a se evita orice modificari care ar putea schimba continutul de aflatoxine, determinarea analitica sau reprezentativitatea probei globale.
3.4. Probe elementare
In masura posibilitatilor esantioanele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. Abaterea de la aceasta regula trebuie semnalata intr-un proces-verbal, conform specificatiilor de la pct. 3.8.
3.5. Pregatirea probei globale si a probelor de laborator (subprobe)
Proba globala se obtine prin amestecul corespunzator al probelor elementare. Dupa amestec proba globala trebuie divizata in subprobe egale, conform prevederilor specifice de la pct. 5.
Amestecul este un proces necesar pentru garantarea faptului ca fiecare subproba contine parti ale intregului lot sau sublot.
3.6. Probele identice (contraprobe)
Probele identice utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din proba de laborator omogenizata, cu conditia ca aceasta procedura sa fie in conformitate cu reglementarile in vigoare privind prelevarea probelor.
3.7. Ambalarea si transmiterea probelor de laborator
Fiecare proba trebuie depozitata intr-un recipient curat, confectionat dintr-un material inert din punct de vedere chimic ce ofera protectie adecvata impotriva contaminarii si deteriorarii in timpul transportului. Se vor lua toate precautiile necesare pentru evitarea oricarei modificari a compozitiei probei care ar putea surveni in timpul transportului sau depozitarii.
3.8. Etansarea si etichetarea probelor de laborator
Fiecare proba prelevata in scopul controlului oficial de laborator va fi sigilata la locul prelevarii si identificata in conformitate cu reglementarile in vigoare respective. Trebuie intocmit un proces-verbal pentru fiecare prelevare, permitand astfel identificarea fara dubiu a fiecarui lot indicand data si locul prelevarii probelor precum si orice informatie suplimentara care ar putea fi util chimistului analist.
4. Prevederi explicative
4.1. Diferite tipuri de loturi
Marfurile alimentare pot fi comercializate in vrac, in containere sau in ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul etc). Metoda de prelevare a probelor se poate aplica tuturor marfurilor puse pe piata, indiferent de forma in care sunt comercializate.
Fara a aduce prejudicii prevederilor specifice mentionate la pct. 5, formula de mai jos se poate utiliza ca ghid pentru prelevarea probelor din loturile comercializate in ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul etc):
Frecventa prelevarii probei = (masa lotului x masa probei elementare)/(masa probei globale x masa unui ambalaj individual)
- Masa este exprimata in kg
- Frecventa prelevarii de probe (FP): fiecare "n" sac sau punga din care trebuie sa se preleveze proba elementara (zecimalele trebuie rotunjite la numarul intreg cel mai apropiat).
4.2. Masa probei elementare
Daca nu s-au mentionat alte specificatii la pct. 5, proba elementara trebuie sa aiba o masa de aproximativ 300 g cu exceptia condimentelor cand trebuie sa aiba o masa de 100 g. In cazul pachetelor destinate vanzarii cu amanuntul, masa probei elementare depinde de masa pachetului respectiv.
4.3. Numarul de probe elementare pentru loturi mai mici de 15 tone
Numarul probelor elementare de prelevat depinde de masa lotului, cu o valoare minima de 10 si maxima de 100, daca nu s-a definit altfel la pct. 5.
Tabelul urmator contine valorile ce pot fi utilizate la determinarea numarului de probe elementare de prelevat.

Tabelul nr. 1
Numarul de probe elementare ce trebuie prelevate in functie de masa lotului


┌────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Masa lotului (tone) │ Numarul probelor elementare │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ ≤ 0, 1 │ 10 │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ > 0,1 - ≤ 0,2 │ 15 │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ > 0,2 - ≤ 0,5 │ 20 │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ > 0,5 - ≤ 1,0 │ 30 │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ > 1,0 - ≤ 2,0 │ 40 │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ > 2,0 - ≤ 5,0 │ 60 │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ > 5,0 - ≤ 10,0 │ 80 │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ > 10,0 - ≤ 15,0 │ 100 │
└────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘



5. Prevederi specifice
5.1. Prezentarea generala a metodei de prelevare a probelor pentru arahide, nuci, fructe deshidratate, condimente si cereale

Tabelul nr. 2
Subdivizarea loturilor in subloturi in functie de produs si de masa lotului



┌─────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬──────────┬─────────┐
│ │ Masa lotului │ Masa sau │Numarul de│ Proba │
│ Produs │ (tone) │numarul de │ probe │ globala │
│ │ │ subloturi │elementare│Masa (kg)│
├─────────────────────────────┤───────────────┤───────────┤──────────┼─────────┤
│Smochine uscate si alte │≥ 1,5 │1,5-30 tone│100 │30 │
│fructe uscate │< 1,5 │- │10-100(*) │≤ 30 │
├─────────────────────────────┤───────────────┤───────────┤──────────┼─────────┤
│Arahide, fistic, nuci │≥ 500 │100 tone │100 │30 │
│braziliene si alte nuci │> 125 si < 500 │5 subloturi│100 │30 │
│ │> 15 si < 125 │25 tone │100 │30 │
│ │< 15 │- │10-100(*) │≤ 30 │
├─────────────────────────────┤───────────────┤───────────┤──────────┼─────────┤
│Cereale │≥ 1500 │500 tone │100 │30 │
│ │> 300 si < 1500│3 subloturi│100 │30 │
│ │≥ 50 si ≤ 300 │100 tone │100 │30 │
│ │< 50 │- │10-100(*) │1-10 │
├─────────────────────────────┤───────────────┤───────────┤──────────┼─────────┤
│Condimente │≥ 15 │25 tone │100 │10 │
│ │< 15 │- │10-100(*) │1-10 │
└─────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴──────────┴─────────┘


(*) In functie de masa lotului - vezi pct. 4.3. sau 5.3. al acestei anexe.


5.2. Arahide, fistic si nuci braziliene
Smochine uscate
Cereale, condimente (masa lot ≥ 50 tone)
5.2.1. Metoda de prelevare a probelor:
- conform tabelului nr. 2 de la pct. 5.1. fiecare lot trebuie subdivizat in subloturi, cu conditia ca aceste subloturi sa poata fi separate fizic. Avand in vedere ca masa lotului nu este intotdeauna un multiplu exact al masei subloturilor, masa sublotului poate depasi masa indicata cu maximum 20%;
- fiecare sublot trebuie prelevat separat;
- numarul probelor elementare: 100. In cazul loturilor mai mici de 15 tone numarul probelor elementare ce trebuie prelevate depinde de masa lotului, cu o valoare minima de 10 si una maxima de 100 (pct. 4.3);
- masa probei globale = 30 kg, care inainte de macinare trebuie amestecata si divizata in 3 subprobe egale de 10 kg (divizarea in 3 subprobe nu este necesara in cazul arahidelor, nucilor, fructelor uscate si porumbului destinate sortarii sau altui tratament fizic; totusi aceasta va depinde de disponibilitatea echipamentelor care pot omogeniza o proba de 30 kg). In cazul in care probele globale nu depasesc 10 kg, acestea nu trebuie divizate in subprobe. In cazul condimentelor masa probei globale nu depaseste 10 kg si de aceea nu este necesara divizarea acesteia in subprobe.
- proba de laborator: o subproba de 10 kg (fiecare subproba trebuie macinata fin si amestecata bine, separat, pentru ca astfel sa se poata realiza omogenizarea completa, in conformitate cu prevederile stabilite in anexa nr. III);
- in cazul in care metoda de prelevare a probelor descrisa mai sus nu poate fi aplicata fara a cauza consecinte economice care decurg din deteriorarea lotului (din cauza formelor de ambalare, a mijloacelor de transport etc.), aceasta poate fi inlocuita cu o metoda alternativa de prelevare, cu conditia ca prelevarea sa fie cat mai reprezentativa si ca metoda aplicata sa fie descrisa si solid documentata.
5.2.2. Acceptarea unui lot sau sublot:
In cazul arahidelor, nucilor, fructelor uscate si porumbului destinate sortarii sau altor tratamente fizice si condimentelor, acesta poate fi:
- acceptat daca proba globala sau media subprobelor este in conformitate cu limita maxima, tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare;
- respins daca proba globala sau media subprobelor depaseste, in afara oricarui dubiu, limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare;
Pentru arahidele, nucile, fructele uscate si cerealele destinate consumului uman direct si cereale cu exceptia porumbului, ce urmeaza a fi supuse sortarii sau altui tratament fizic, acesta poate fi:
- acceptat daca nici una dintre subprobe nu depaseste limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare;
- respins daca una sau mai multe subprobe depasesc, in afara oricarui dubiu, limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare;
In cazul in care proba globala este mai mica de 10 kg, lotul sau sublotul poate fi:
- acceptat daca proba este in conformitate cu limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare;
- respins daca proba depaseste, in afara oricarui dubiu, limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare.
5.3. Alte fructe in coaja, in afara de arahide, fistic si nuci braziliene
Fructe uscate, altele decat smochinele
Cereale (masa lot sub 50 tone)
5.3.1. Metoda de prelevare a probelor
Procedura descrisa la pct. 5.2.1. poate fi aplicata si acestor produse. Totusi, avand in vedere incidenta scazuta a contaminarii acestor produse si/sau a noilor forme de ambalaje in care pot fi comercializate, pot fi aplicate si metode de prelevare a probelor mai simple.
In cazul loturilor de cereale mai mici de 50 tone se poate utiliza o metoda de prelevare si in functie de masa lotului, care consta in utilizarea a 10 pana la 100 de probe elementare de 100 g fiecare, care insumate reprezinta o proba globala de la 1 la 10 kg. Valorile din tabelul urmator pot fi utilizate la determinarea numarului de probe elementare de prelevat.

Tabelul nr. 3
Numarul de probe elementare pentru prelevare, in functie de masa lotului de cereale


┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Masa lotului (tone) │ Numarul probelor elementare │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ ≤ 1 │ 10 │
│ > 1 - ≤ 3 │ 20 │
│ > 3 - ≤ 10 │ 40 │
│ > 10 - ≤ 20 │ 60 │
│ > 20 - ≤ 50 │ 100 │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘



5.3.2. Acceptarea unui lot sau sublot
Se va proceda in conformitate cu prevederile de la pct. 5.2.2.
5.4. Lapte
5.4.1. Metoda de prelevare a probelor
Prelevarea probelor in conformitate cu reglementarile in vigoare privind anumite metode de analiza si testare a laptelui crud si a laptelui tratat termic:
- numarul probelor - minimum 5;
- masa probei globale - minimum 0,5 kg sau 1.
5.4.2. Acceptarea unui lot sau sublot:
- acceptat daca proba medie este in conformitate cu limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare;
- respins daca proba medie depaseste in afara oricarui dubiu, limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare.
5.5. Produse derivate si alimente compuse
5.5.1. Produse lactate
5.5.1.1. Metoda de prelevare a probelor
Prelevarea probelor in conformitate cu reglementarile in vigoare care stabilesc metode de prelevare a probelor pentru analiza chimica utilizata in controlul produselor din lapte conservat:
- numarul probelor - minimum 5.
Pentru celelalte produse lactate se aplica o metoda echivalenta de prelevare.
5.5.1.2. Acceptarea unui lot sau sublot:
- acceptat daca proba este in conformitate cu limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare;
- respins daca proba depaseste in afara oricarui dubiu, limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare.
5.5.2. Alte produse derivate care contin particule foarte mici, de exemplu: faina, pasta de smochine, untul de arahide (distributia omogena a contaminarii cu aflatoxine).
5.5.2.1. Metoda de prelevare a probelor:
- numarul de probe elementare - 100. In cazul loturilor mai mici de 50 tone, numarul probelor elementare trebuie sa fie cuprins intre 10 si 100, in functie de masa lotului (Tabelul 3 de la pct. 5.3.1.);
- masa probei elementare trebuie sa fie de aproximativ 100 g. In cazul loturilor in ambalaje destinate vanzarii cu amanuntul, masa probei depinde de masa ambalajului pentru vanzarea cu amanuntul;
- masa probei globale = 1-10 kg amestecate suficient.
5.5.2.2. Numarul probelor de prelevat:
- numarul probelor globale de prelevat depinde de masa lotului. Divizarea loturilor mari in subloturi se va efectua conform celor prevazute pentru cereale in Tabelul 2 de la pct. 5.1.;
- fiecare sublot trebuie prelevat separat.
5.5.2.3. Acceptarea lotului sau sublotului:
- acceptat daca proba este in conformitate cu limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare;
- respins daca proba depaseste in afara oricarui dubiu, limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare.
5.6. Alte produse derivate cu particule de dimensiuni relativ mari (distributia eterogena a contaminarii cu aflatoxine)
Pentru produsele agricole neprelucrate metoda de prelevare si acceptarea sunt in conformitate cu prevederile pct. 5.2. si 5.3.
5.7. Alimente destinate sugarilor si copiilor mici
5.7.1. Metoda de prelevare
Se aplica metoda de prelevare - este cea mentionata pentru lapte si produse derivate din lapte precum si pentru alimente compuse mentionate la punctele 5.4., 5.5. si 5.6.
5.7.2. Acceptarea lotului
- acceptat daca proba este in conformitate cu limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare;
- respins daca proba depaseste in afara oricarui dubiu, limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare.
6. Prelevarea probelor la nivelul vanzarii cu amanuntul
Prelevarea probelor din produsele alimentare la nivelul vanzarii cu amanuntul se realizeaza, acolo unde este posibil, in conformitate cu prevederile mentionate mai sus.
Unde nu este posibil, se folosesc alte proceduri de prelevare la nivelul vanzarii cu amanuntul, care sa asigure ca lotul din care se face prelevarea este reprezentativ.

SECŢIUNEA 2
Pregatirea probelor si criteriilor pentru metodele de analiza utilizate in controlul oficial al limitelor de aflatoxine din anumite alimente

1. Introducere
1.1. Masuri de precautie
In timpul analizei de laborator trebuie evitata pe cat posibil lumina zilei, deoarece aflatoxinele se distrug sub influenta razelor ultraviolete. Probele trebuie pregatite si, in special, omogenizate cu foarte multa grija, deoarece distributia aflatoxinelor este extrem de neomogena.
Pentru pregatirea materialului de testare vor fi utilizate toate probele primite in laborator.
1.2. Calculul proportiei coaja/sambure la fructele in coaja intregi
Concentratia fixata pentru aflatoxine de prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor se aplica partii comestibile.
Concentratia de aflatoxine din partea comestibila poate fi determinata astfel:
- probele de fructe in coaja pot fi decorticate si concentratia de aflatoxine se determina din partea comestibila;
- modul de preparare a probei se poate aplica la fructele in coaja intregi. Metoda de prelevare a probelor si cea analitica vor estima masa samburelui de nuca din proba medie.
Masa samburelui de nuca din proba medie va fi estimata dupa stabilirea unui factor corespunzator pentru raportul coaja de nuca/sambure de nuca, aplicat nucii intregi. Acest raport se utilizeaza la estimarea cantitatii de miez din proba medie prelevata prin metoda de pregatire si analiza a probei. Dintr-un lot se separa la intamplare 100 de nuci intregi sau se separa din fiecare esantion. Raportul precizat se poate obtine, pentru fiecare proba de laborator, prin cantarirea nucilor intregi, decojirea si recantarirea partilor de coaja si de miez. Totusi raportul coaja/miez poate fi calculat in laborator prin estimarea unui numar de probe si astfel se poate folosi pentru determinarile analitice viitoare. In cazul in care o anumita proba este in contraventie cu orice limite, acest raport va trebui determinat pentru acea proba care se foloseste de cele aproximativ 100 de nuci separate.
2. Tratarea probei sub forma primita in laborator
La sfarsit toate probele de laborator se macina si se amesteca bine printr-un proces caruia i s-a demonstrat eficienta de omogenizare completa.
3. Subdivizarea probelor in scopul controlului si dreptului la recurs
Probele identice utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din proba de laborator omogenizata, cu conditia ca aceasta procedura sa fie in conformitate cu reglementarile in vigoare privind prelevarea probelor.
4. Cerinte privind controlul si metodele de analiza care vor fi utilizate in laborator
4.1. Definitii
In continuare este prezentat un numar de definitii cel mai des intrebuintate si care se utilizeaza in laboratoare.
Cel mai des citati parametri de precizie sunt repetabilitatea si reproductibilitatea.
r = repetabilitatea - valoarea sub care diferenta absoluta dintre rezultatele a doua teste separate, obtinute in conditii de repetabilitate (de exemplu: aceeasi proba, acelasi operator, acelasi aparat, acelasi laborator si intervalul scurt de timp), se situeaza in limitele de probabilitate specifice (in principiu 95%); astfel, r = 2,8 x S(r);
S(r) = deviatia standard calculata din rezultatele obtinute in conditii de repetabilitate;
RSD(r) = deviatia standard relativa, calculata din rezultate obtinute in conditii de repetabilitate [(S(r)/x) x 100], unde x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor;
R = reproductibilitate - valoarea sub care diferenta absoluta dintre rezultatele unui singur test, obtinute in conditii de reproductibilitate (de exemplu, pentru materialul identic obtinut de operatori in diferite laboratoare prin utilizarea metodei testului standardizat), se situeaza in limitele de probabilitate specifica (in principiu 95%); R = 2,8 S(R);
S(R) = deviatia standard calculata din rezultate obtinute in conditii de reproductibilitate;
RSD(R) = deviatia standard relativa, calculata din rezultatele obtinute in conditii de reproductibilitate [(S(R)/x) x 100], unde
x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor.
4.2. Cerinte generale
Metodele de analiza care sunt utilizate pentru determinarea contaminantilor din produsele alimentare trebuie sa fie validate. Criteriile de validare sunt:
a) specificitate;
b) acuratete;
c) precizie: variatiile repetabilitatii in cadrul aceluiasi laborator si ale reproductibilitatii intre laboratoare diferite. Aceste valori trebuie sa fie obtinute in urma unui proces de colaborare organizat in conformitate cu un protocol recunoscut pe plan international si trebuie sa fie exprimate intr-o forma recunoscuta pe plan international;
d) limita de detectie;
e) sensibilitate;
f) practicabilitate;
g) alte criterii stabilite in functie de necesitati.
4.3. Cerinte specifice
In cazul in care la nivel national nu sunt recomandate metode specifice pentru determinarea nivelurilor de aflatoxine din alimente, laboratoarele pot selecta orice alta metoda, conditia fiind ca metoda selectata sa indeplineasca urmatoarele criterii:


┌──────────────────┬──────────────────┬────────────────┬───────────────────────┐
│ Criteriul │ Limitele de │ Valoarea │ Valoarea maxima │
│ │ concentratie │ recomandata │ permisa │
├──────────────────┼──────────────────┼────────────────┼───────────────────────┤
│Martor │Toate │Neglijabila │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────────────┼───────────────────────┤
│Recuperare -│0,01 - 0,05 æg/kg │60 pana la 120% │ │
│Aflatoxina M1 │> 0,05 æg/kg │70 pana la 110% │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────────────┼───────────────────────┤
│Recuperare -│< 1,0 æg/kg │50 pana la 120% │ │
│Aflatoxine B(1), │1 - 10 æg/kg │70 pana la 110% │ │
│B(2), G(1), G(2) │> 10 æg/kg │80 pana la 110% │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────────────┼───────────────────────┤
│Precizie RSD(R) │Toate │Dupa cum rezulta│2 x valoarea derivata │
│ │ │din ecuatia lui │din ecuatia lui Horwitz│
│ │ │Horwitz │ │
├──────────────────┴──────────────────┴────────────────┴───────────────────────┤
│Precizia RSD(R) poate fi calculata ca fiind de 0,66 de ori precizia RSD(R) la │
│concentratia de interes │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NOTA:
- Valori care se aplica atat B1, cat si sumei B(1) + B(2) + G(1) + G(2)
- Daca suma aflatoxinelor individuale B(1) + B(2) + G(1) + G(2) urmeaza sa fie raportata, raspunsul fiecaruia dintre sistemele analitice trebuie sa fie cunoscut sau echivalent.
- Limitele de detectie ale metodelor utilizate care nu sunt stabilite ca valori de precizie sunt date la concentratii de interes.
- Valorile de precizie sunt calculate din ecuatia lui Horwitz, de exemplu:


RSD(R) = 2^(1 - 0,5 log C)
unde
- RSD(R) = deviatia standard relativa, calculata din rezultatele obtinute
in conditii de reproductibilitate [(S(R)/x) x 100], unde x este
media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor,
- C este raportul concentratiilor (de ex. 1 = 100 g/100 g,
0,001 = 1000 mg/kg).


Aceasta este o ecuatie generalizata de precizie care s-a dovedit independenta de analit sau matrice dar dependenta numai de concentratie pentru cele mai uzuale metode de analiza.
4.4. Cum se calculeaza recuperarea
Rezultatul analitic va fi raportat corectat sau necorectat pentru recuperare. Modul de raportare si nivelul de recuperare trebuie raportate. Rezultatul analitic corectat pentru recuperare va fi utilizat pentru verificarea conformitatii (Sectiunea 1, punctele 5.2.2., 5,3.2., 5.4.2., 5.5.1.2. si 5.5.2.3.)
Rezultatul analitic trebuie sa fie raportat ca x±U, unde x este rezultatul analitic si U este incertitudinea masurarii extinsa, folosindu-se un factor de acoperire de 2 care confera un nivel de incredere de aproximativ 95%.
4.5. Standardele de calitate ale laboratoarelor
Analizele vor fi efectuate de laboratoarele acreditate.


ANEXA III
la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

SECŢIUNEA 1
Metode de prelevare a probelor pentru controlul oficial al nivelurilor de ochratoxina A in anumite alimente

1. Scop si domeniu de aplicare
Probele destinate verificarii oficiale a limitelor de ochratoxina A din alimente vor fi prelevate in conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obtinute vor fi considerate ca reprezentative pentru loturi. Conformitatea cu limitele maxime stabilite in anexa nr. I va fi stabilita pe baza nivelurilor determinate in probele de laborator.
2. Definitii
Lot: o cantitate identificabila dintr-un produs alimentar, livrata o singura data si determinata de catre autoritati ca avand caracteristici comune, cum ar fi originea, varietatea, tipul de ambalare, ambalatorul, expeditorul sau marcajele.
Sublot: parte a unui lot desemnata aplicarii metodei de prelevare a probei din lotul respectiv. Fiecare sublot trebuie sa fie separat fizic si identificabil.
Proba elementara: o cantitate de material prelevata dintr-un singur loc din lot sau sublot.
Proba globala: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
3. Prevederi generale
3.1. Personal
Prelevarea trebuie sa fie realizata de catre o persoana instruita pentru a efectua aceasta activitate si desemnata de catre autoritatea care efectueaza controlul oficial al nivelurilor de ochratoxina A.
3.2. Materialele care vor fi prelevate
Fiecare lot care urmeaza sa fie examinat trebuie supus prelevarii separate, in conformitate cu prevederile specifice ale prezentei anexe, loturile mari trebuie subdivizate in subloturi care vor fi prelevate separat.
3.3. Precautii necesare
In cursul prelevarii si pregatirii probelor, trebuie luate precautii pentru evitarea oricarei modificari care ar putea afecta continutul de ochratoxina A, determinarea analitica sau care ar face probele globale nereprezentative.
3.4. Probele elementare
Pe cat posibil, probele elementare vor fi prelevate din diverse puncte distribuite in intregul continut al lotului sau sublotului. Abaterea de la aceasta procedura trebuie inregistrata in procesul-verbal.
3.5. Pregatirea probei globale
Proba globala se obtine prin reunirea probelor elementare.
3.6. Probele identice (contraprobe)
Probele identice utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din proba omogenizata, in afara situatiei in care aceasta contravine reglementarilor nationale in vigoare despre prelevarea de probe.
3.7. Ambalarea si transmiterea probelor
Fiecare proba va fi plasata intr-un recipient curat, inert care ofera o protectie impotriva contaminarii si a deteriorarii in timpul tranzitului. Se vor lua toate precautiile necesare pentru evitarea oricarei modificari a compozitiei probei care ar putea aparea in timpul transportului sau depozitarii.
3.8. Sigilarea si etichetarea probelor
Fiecare proba prelevata in scopul controlului oficial de laborator va fi sigilata la locul prelevarii si identificata in conformitate cu reglementarile in vigoare respective. Trebuie intocmit un proces verbal pentru fiecare prelevare, permitand astfel identificarea fara dubiu a fiecarui lot indicand data si locul prelevarii probelor precum si orice informatie suplimentara care ar putea fi utila analistului.
4. Prevederi specifice
4.1. Diferite tipuri de loturi
Produsele alimentare pot fi comercializate in vrac, containere sau ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul, etc). Procedura de prelevare a probelor poate fi aplicata tuturor formelor diferite in care produsele sunt puse pe piata.
Fara a contraveni prevederilor specifice mentionate la punctele 4.3., 4.4. si 4.5. ale prezentei Anexe, se poate utiliza urmatoarea formula drept ghid pentru prelevarea loturilor comercializate in ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul, etc):
Frecventa prelevarii probei


masa lotului x masa probei elementare
n = ──────────────────────────────────────
masa probei globale x masa unui ambalaj



Masa este exprimata in kg
Frecventa prelevarii (FP): fiecare "n" sac sau punga din care trebuie sa se preleveze proba elementara (numarul zecimal trebuie rotunjit la numarul intreg cel mai apropiat).
4.2. Masa probei elementare
Masa probei elementare trebuie sa fie de aproximativ 100 de grame, numai daca nu este definita altfel in prezenta Anexa. In cazul loturilor din ambalajele pentru vanzarea cu amanuntul, masa probei elementare depinde de masa ambalajului pentru vanzarea cu amanuntul.
4.3. Prezentarea generala a procedurii de prelevare de probe pentru cereale, stafide si cafea prajita

Tabelul nr. 1
Subdivizarea loturilor in subloturi in functie de produs si masa lotului


┌─────────────────────────┬───────────────┬────────────┬───────────┬───────────┐
│ │ Masa lotului │ Masa sau │ Numarul │Masa probei│
│ Produs │ (tone) │ numarul │ probelor │ globala │
│ │ │subloturilor│elementare │ (kg) │
├─────────────────────────┤───────────────┤────────────┼───────────┤───────────┤
│Cereale si produse din │≥ 1500 │500 tone │100 │10 │
│cereale │> 300 si < 1500│3 subloturi │100 │10 │
│ │≥ 50 si ≤ 300 │100 tone │100 │10 │
│ │< 50 │- │10 - 100*1)│1 - 10 │
├─────────────────────────┤───────────────┤────────────┼───────────┤───────────┤
│Stafide (currants, │≥ 15 │15 - 30 tone│100 │10 │
│raisins si sultanas) │< 15 │- │10 - 100*2)│1 - 10 │
├─────────────────────────┤───────────────┤────────────┼───────────┤───────────┤
│Cafea prajita, cafea │≥ 15 │15 - 30 tone│100 │10 │
│prajita si macinata si │< 15 │- │10 - 100*2)│1 - 10 │
│cafea solubila │ │ │ │ │
└─────────────────────────┴───────────────┴────────────┴───────────┴───────────┘


*1) In functie de masa lotului - a se vedea tabelul 2 al prezentei anexe
*2) In functie de masa lotului - a se vedea tabelul 3 al prezentei anexe

4.4. Procedura de prelevare a probelor pentru cereale si produse din cereale (loturi ≥ 50 de tone) si pentru boabe de cafea prajite, cafea prajita si macinata, cafea solubila si stafide (loturi ≥ 15 tone)
- Cu conditia ca sublotul sa poata fi separat fizic, fiecare lot trebuie subdivizat in subloturi conform Tabelului 1. Tinand cont ca masa lotului nu este intotdeauna un multiplu exact al masei subloturilor, masa sublotului se poate abate de la valoarea mentionata cu maximum 20%.
- Fiecare sublot trebuie prelevat separat.
- Numarul probelor elementare: 100.
- Masa probei globale = 10 kg
- Daca nu este posibil sa se aplice metoda de prelevare a probelor descrisa mai sus din cauza consecintelor comerciale derivand din deteriorarea lotului (datorita formelor de ambalare, mijloacelor de transport, etc) poate fi aplicata o metoda alternativa de prelevare a probelor cu conditia ca aceasta sa fie cat mai reprezentativa, descrisa si documentata complet.
4.5. Prevederile referitoare la prelevarea de probe pentru cereale si produse din cereale (loturi < 50 tone) si pentru boabe de cafea prajite, cafea prajita si macinata, cafea solubila si stafide (loturi < 15 tone)
Pentru loturile de cereale mai mici de 50 tone si pentru loturile de boabe de cafea prajite, cafea prajita si macinata, cafea solubila si stafide mai mici de 15 tone, planul de prelevare trebuie sa fie utilizat cu un numar cuprins intre 10 si 100 de probe elementare, in functie de masa lotului, rezultand intr-o proba globala cu masa cuprinsa intre 1 si 10 kg. Pentru loturile foarte mici (≤ 0,5 tone) de cereale si produse de cereale pot fi prelevate un numar mai mic de probe elementare, dar oricum, proba globala ce reuneste toate probele elementare trebuie sa fie chiar si in acest caz, cel putin 1 kg. Tabelele nr. 2 si 3 pot fi utilizate pentru determinarea numarului de probe elementare care vor fi prelevate.

Tabelul nr. 2
Numarul de probe elementare care vor fi prelevate in functie de masa lotului de cereale si produse din cereale


┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Masa lotului (tone) │ Numarul probelor elementare │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ ≤ 0,05 │ 3 │
│ > 0,05 - ≤ 0,5 │ 5 │
│ > 0,5 - ≤ 1 │ 10 │
│ > 1 - ≤ 3 │ 20 │
│ > 3 - ≤ 10 │ 40 │
│ > 10 - ≤ 20 │ 60 │
│ > 20 - ≤ 50 │ 100 │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘



Tabelul nr. 3
Numarul de probe elementare care vor fi prelevate in functie de masa lotului de boabe de cafea prajite, cafea prajita si macinata, cafea solubila si stafide


┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Masa lotului (tone) │ Numarul probelor elementare │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ ≤ 0,1 │ 10 │
│ > 0,1 - ≤ 0,2 │ 15 │
│ > 0,2 - ≤ 0,5 │ 20 │
│ > 0,5 - ≤ 1,0 │ 30 │
│ > 1,0 - ≤ 2,0 │ 40 │
│ > 2,0 - ≤ 5,0 │ 60 │
│ > 5,0 - ≤ 10,0 │ 80 │
│ > 10,0 - ≤ 15,0 │ 100 │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘



4.6. Procedura de prelevare a probelor pentru alimente destinate sugarilor si copiilor de varsta mica
Se aplica procedura de prelevare a probelor mentionata pentru cereale si produse din cereale la punctul 4.5. al prezentei Anexe. Acest lucru inseamna ca numarul de probe elementare care urmeaza sa fie prelevat depinde de masa lotului, cu un minim de 10 si un maxim de 100, in conformitate cu Tabelul 2 de la punctul 4.5.
- Masa probei elementare trebuie sa fie de aproximativ 100 grame. In cazul loturilor din ambalajele pentru vanzarea cu amanuntul, masa probei elementare depinde de masa ambalajului pentru vanzarea cu amanuntul.
- Masa probei globale = 1 pana la 10 kg suficient amestecata.
4.6.1. Prevederi pentru prelevarea vinului si a sucului de struguri
Proba globala trebuie sa cantareasca cel putin 1 kg, exceptie facand cazurile unde acest lucru nu este posibil, de exemplu acolo unde proba este reprezentata de o sticla cu continut.
Numarul minim de probe elementare trebuie prelevate conform Tabelului 4. Numarul de probe elementare se determina in functie de forma obisnuita sub care se comercializeaza produsul la care ne referim. In cazul produselor lichide in vrac, lotul trebuie pe cat posibil bine omogenizat si in masura in care nu este afectata calitatea produsului. Omogenizarea se poate face manual sau mecanic imediat inainte de prelevarea probelor. In acest caz, se asigura o distributie omogena a ochratoxinei A in intregul lot. De aceea, este suficienta prelevarea a 3 probe elementare din lot pentru a forma proba globala.
Probele elementare, care sunt reprezentate in mod frecvent de o sticla sau un ambalaj cu continut, trebuie sa aiba mase similare. Masa unei probe elementare trebuie sa fie cel putin 100 g conducand la o proba globala de cel putin 1 kg. Abaterea de la aceasta procedura se mentioneaza in procesul-verbal mentionat la punctul 3.8.

Tabelul nr. 4
Numarul minim de probe elementare ce trebuie prelevate dintr-un lot


┌─────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ │ Numarul minim de probe │
│ Forma de comercializare │Masa lotului (in litri)│ elementare ce trebuie │
│ │ │ prelevate │
├─────────────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│In vrac (suc de vin si vin) │ .... │ 3 │
│Sticle/ambalaje cu suc de vin│ ≤ 50 │ 3 │
│Sticle/ambalaje cu suc de vin│ 50 - 500 │ 5 │
│Sticle/ambalaje cu suc de vin│ > 500 │ 10 │
│Sticle/ambalaje cu vin │ ≤ 50 │ 1 │
│Sticle/ambalaje cu vin │ 50 - 500 │ 2 │
│Sticle/ambalaje cu vin │ > 500 │ 3 │
└─────────────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┘


4.7. Prelevarea de probe in etapa de vanzare cu amanuntul
Prelevarea de probe din alimente in etapa de vanzare cu amanuntul trebuie efectuata in conformitate cu prevederile referitoare la metodele de prelevare mentionate mai sus. Cand acest lucru nu este posibil, pot fi folosite alte metode eficiente de prelevare a probelor in etapa de vanzare cu amanuntul, cu conditia ca acestea sa asigure o reprezentativitate suficienta pentru lotul prelevat.
4.8. Acceptarea unui lot sau sublot
- Un lot este acceptat, daca proba globala este conforma limitei maxime, tinand cont de incertitudinea masurarii si de corectia pentru recuperare.
- Un lot este respins, daca proba globala depaseste limita maxima fara nici un dubiu, tinand cont de incertitudinea masurarii si de corectia pentru recuperare.

SECŢIUNEA 2
Pregatirea probelor si criteriilor pentru metodele de analiza utilizate in verificarea oficiala a nivelurilor de ochratoxina A din anumite alimente

1. Masuri de precautie
Probele trebuie pregatite si in special omogenizate cu foarte multa grija deoarece distributia ochratoxinei A este extrem de neomogena. Pentru pregatirea materialului de testare vor fi utilizate toate probele primite de laborator.
2. Tratarea probei sub forma primita in laborator
Fiecare proba de laborator este macinata fin si amestecata bine printr-un proces caruia i s-a demonstrat eficienta de omogenizare completa.
In cazul in care limita maxima se aplica substantei uscate, continutul de substanta uscata trebuie determinat din proba omogenizata, printr-o procedura careia i s-a demonstrat eficienta in determinarea continutului de substanta uscata.
3. Subdivizarea probelor in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului
Probele identice de laborator (contraprobele) utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului se preleveaza din materialul omogenizat, daca acest lucru nu contrazice reglementarile in vigoare privind prelevarea de probe.
4. Metode de analiza care vor fi utilizate de laborator si cerintele controlului de laborator
4.1. Definitii
In continuare este redat un numar de definitii uzuale care trebuie utilizate in laboratoare:
Cei mai citati parametri de precizie sunt repetabilitatea si reproductibilitatea.
r = repetabilitatea, valoarea sub care diferenta absoluta dintre rezultatele a doua teste separate obtinute in conditii de repetabilitate (de exemplu: aceeasi proba, acelasi operator, acelasi aparat, acelasi laborator si interval scurt de timp) se situeaza in limitele unei probabilitati specifice (in principiu 95%); astfel r = 2,8 x s(r)
s(r) = deviatia standard, calculata din rezultatele obtinute in conditii de repetabilitate
RSD(r) = deviatia standard relativa, calculata din rezultate obtinute in conditii de repetabilitate


_
[(sr/x) x 100],
_
unde x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor.



R = reproductibilitatea, valoarea sub care diferenta absoluta dintre rezultatele unui singur test, obtinute in conditii de reproductibilitate (de exemplu: pentru materialul identic obtinut de operatori in diferite laboratoare, prin utilizarea metodei testului standardizat), se situeaza in limitele unei probabilitati (in principiu 95%); R = 2,8 x S(R).
S(R) = deviatia standard, calculata din rezultatele obtinute in conditii de reproductibilitate
RSD(R) = deviatia standard relativa, calculata in urma rezultatelor obtinute in conditii de reproductibilitate


_
[S(R)/x) x 100]



4.2. Conditii generale necesare
Metodele de analiza care se utilizeaza vor fi selectionate in functie de urmatoarele criterii:
a) specificitate;
b) acuratete;
c) precizie: variatiile repetabilitatii in cadrul aceluiasi laborator si ale reproductibilitatii intre laboratoare diferite. Aceste valori trebuie sa fie obtinute in urma unui proces de colaborare organizat in conformitate cu un protocol recunoscut pe plan international si trebuie sa fie exprimate intr-o forma recunoscuta pe plan international;
d) limita de detectie;
e) sensibilitate;
f) practicabilitate;
g) alte criterii stabilite in functie de necesitati.
4.3. Cerinte specifice
Pentru determinarea nivelurilor de ochratoxina A, laboratoarele pot selecta, orice metoda cu conditia ca aceasta sa corespunda criteriilor urmatoare:


┌────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Ochratoxina A │
│ Nivel æg/kg ├────────────────┬─────────────────┬──────────────────────┤
│ │ RSD(r)(%) │ RSD(R)(%) │ Recuperare │
├────────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────────┤
│ < 1 │ = 40 │ = 60 │ 50 pana la 120 │
├────────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────────┤
│ 1 - 10 │ = 20 │ = 30 │ 70 pana la 110 │
└────────────────────┴────────────────┴─────────────────┴──────────────────────┘



Nu sunt indicate limitele de detectie pentru metodele de analiza utilizate, deoarece valorile parametrilor de precizie corespund unor concentratii ce prezinta interes.
Valorile parametrilor de precizie pentru metodele de analiza sunt calculate din ecuatia Horwitz:



RSD(R) = 2^(1 - 0,5 log C)

unde:
- RSD(R) = deviatia standard relativa, calculata din rezultatele obtinute
in conditii de reproductibilitate
_
[(s(r)/x) x 100],
_
unde x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor.
- C reprezinta raportul de concentratie (de ex. 1 = 100 g/100 g,
0,001 = 1,000 mg/kg).



Aceasta este o ecuatie generala pentru precizia metodei care este independenta de substanta de analizat si matrice si depinde numai de concentratie pentru majoritatea metodelor de analiza de rutina.
4.4. Calculul coeficientului de recuperare
Rezultatul analitic este raportat, corectat sau necorectat pentru recuperare. Trebuie raportate modul de exprimare a rezultatelor si coeficientul de recuperare. Rezultatul analitic corectat pentru recuperare se utilizeaza pentru verificarea conformitatii (vezi sectiunea 1, pct. 5).
Rezultatul analitic trebuie raportat ca x±U, unde x reprezinta rezultatul analitic iar U este incertitudinea masurarii extinsa.
U este incertitudinea extinsa, folosind un factor de acoperire egal cu 2 care asigura un nivel de confidenta de aproximativ 95%.
4.5. Standarde calitative de laborator
Analizele vor fi efectuate de laboratoare acreditate.


ANEXA IV
la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

SECŢIUNEA 1
Metode de prelevare pentru controlul oficial al nivelurilor de patulina in anumite alimente

1. Scop si domeniu de aplicare
Probele destinate controlului oficial al nivelului de patulina continut in alimente sunt prelevate in conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obtinute sunt considerate reprezentative pentru loturile respective. Conformitatea cu nivelurile maxime, prevazute in Anexa nr. I va fi stabilita pe baza nivelurilor determinate in probele de laborator.
2. Definitii
Lot: o cantitate identificabila dintr-un produs alimentar, livrata o singura data si determinata de catre o persoana autorizata ca avand caracteristici comune, cum ar fi, originea, varietatea, tipul de ambalare, ambalator, expeditor, marcaje.
Sublot: parte desemnata, a unui lot mare, pentru aplicarea metodei de prelevare a probei pe partea desemnata. Fiecare sublot trebuie sa fie separat fizic si sa fie identificabil.
Proba elementara: o cantitate dintr-un material prelevata dintr-o singura parte a lotului sau sublotului.
Proba globala: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
3. Dispozitii generale
3.1. Personalul
Prelevarea trebuie sa fie realizata de catre o persoana instruita pentru a efectua aceasta activitate si desemnata de catre autoritatea care efectueaza controlul oficial al nivelelor de patulina.
3.2. Materialul ce va fi prelevat
Prelevarea se face separat din fiecare lot care urmeaza sa fie examinat.
3.3. Masuri de precautie
In cursul prelevarii si pregatirii probelor trebuie luate masurile de precautie necesare pentru a se evita orice modificari care ar putea schimba continutul de patulina, determinarea analitica sau reprezentativitatea probei globale.
3.4. Probele elementare
Pe cat posibil, probele elementare se vor preleva din puncte diferite ale lotului sau sublotului. Orice abatere de la aceasta procedura trebuie sa fie inregistrata in procesul-verbal.
3.5. Pregatirea probei globale
Proba globala se obtine prin amestecul probelor elementare. Aceasta trebuie sa cantareasca cel putin 1 kg, in afara de cazul cand acest lucru nu se poate realiza in mod practic, de exemplu in situatia in care s-a prelevat un singur pachet.
3.6. Probele identice (contraprobe)
Probele identice utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din proba globala omogenizata, cu conditia ca aceasta metoda sa fie in conformitate cu reglementarile in vigoare privind prelevarea probelor.
3.7. Ambalarea si transportul probelor
Fiecare proba trebuie depozitata intr-un recipient curat, confectionat dintr-un material inert din punct de vedere chimic ce ofera protectie adecvata impotriva contaminarii si deteriorarii in timpul transportului. Se vor lua toate precautiile necesare pentru evitarea oricarei modificari a compozitiei probei care ar putea surveni in timpul transportului sau depozitarii.
3.8. Sigilarea si etichetarea probelor
Fiecare proba prelevata in scopul controlului oficial de laborator va fi sigilata la locul prelevarii si identificata in conformitate cu reglementarile in vigoare respective. Trebuie intocmit un proces-verbal pentru fiecare prelevare, permitand astfel identificarea fara dubiu a fiecarui lot indicand data si locul prelevarii probelor precum si orice informatie suplimentara care ar putea fi util chimistului analist.
4. Planul de prelevare a probelor
Metoda de prelevare aplicata trebuie sa asigure faptul ca proba globala este reprezentativa pentru lotul controlat.
Numarul de probe elementare
Proba globala trebuie sa cantareasca cel putin 1 kg (a se vedea punctul 3.5.), exceptand situatiile in care nu este posibil (la prelevarea unui singur ambalaj).
Numarul minim de probe elementare ce vor fi prelevate din lot trebuie sa fie conform Tabelului 1. In cazul produselor lichide, lotul trebuie sa fie bine omogenizat prin mijloace manuale sau mecanice, inaintea prelevarii probei. In acest caz, se poate asigura distributia omogena a patulinei in cadrul lotului dat. De aceea, este suficienta prelevarea a 3 probe elementare din lot pentru a forma proba globala. Probele elementare trebuie sa aiba masa similara. Masa unei probe elementare trebuie sa fie de cel putin 100 de grame, rezultand o proba globala de cel putin 1 kg. Abaterea de la aceasta regula trebuie sa fie consemnata in procesul-verbal conform punctului 3.8.

Tabelul nr. 1
Numarul minim de probe elementare ce trebuie prelevate din lot


┌────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ Masa lotului (kg) │Numarul minim de probe elementare ce vor fi prelevate│
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ < 50 │ 3 │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 50 - 500 │ 5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ > 500 │ 10 │
└────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘


Daca totul este compus din ambalaje individuale, atunci numarul de ambalaje ce vor fi prelevate pentru a forma proba globala este prezentat in Tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2
Numarul de ambalaje (probe elementare) ce trebuie prelevate pentru a forma proba globala, daca lotul este compus din ambalaje individuale


┌───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│Numarul de ambalaje sau│ Numarul pachetelor sau unitatilor ce vor fi │
│ unitati din lot │ prelevate │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1 - 25 │1 pachet sau unitate │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│ 26 - 100 │Aproximativ 5%, cel putin 2 ambalaje sau unitati │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│ > 100 │Aproximativ 5%, la maximum 10 ambalaje sau unitati │
└───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┘



5. Conformitatea lotului sau sublotului cu specificatia
In caz de litigiu laboratorul de control trebuie sa efectueze analiza in dublu a probei de laborator in cazul in care rezultatul obtinut la prima analiza este cu pana la 20% mai mare sau mai mic decat nivelul maxim si sa calculeze media rezultatelor. Lotul este acceptat daca rezultatul primei analize este cu mai mult de 20% sub nivelul maxim, sau acolo unde analiza in dublu este necesara, daca media nu depaseste nivelul maxim respectiv, in conformitate cu anexa 1, tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare.
Lotul este neconform cu nivelul maxim stabilit in anexa I, daca media careia i s-a aplicat corectia pentru recuperare depaseste fara dubii nivelul maxim, tinand cont de incertitudinea masurarii.

SECŢIUNEA 2
Pregatirea probelor si criteriilor pentru metodele de analiza folosite in controlul oficial al nivelurilor de patulina in anumite alimente

1. Precautii
Intrucat distributia patulinei in anumite alimente poate fi neomogena, probele trebuie sa fie preparate si, in special, omogenizate cu foarte mare grija.
Materialul primit de catre laborator trebuie sa fie folosit in intregime la prepararea materialului de testare.
2. Tratarea probei sub forma primita in laborator
Proba globala este in intregime macinata fin si amestecata folosind un proces despre care s-a demonstrat eficienta de omogenizare completa.
3. Subdivizarea probelor in scop de control si de recurs
Probele identice utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din materialul omogenizat numai daca acest lucru nu contravine reglementarilor in vigoare referitoare la prelevarea de probe.
4. Metoda de analiza ce va fi utilizata de laborator si cerintele controlului de laborator
4.1. Definitii
Cele mai frecvente definitii pe care laboratorul le va folosi sunt prevazute mai jos:
Parametrii de precizie cel mai des folositi sunt repetabilitatea si reproductibilitatea.
r = Repetabilitate, valoarea sub care diferenta absoluta dintre doua rezultate de test obtinute in conditii de repetabilitate (aceeasi proba, acelasi operator, aparat, laborator si interval de timp), se poate situa cu probabilitate specifica (95%) si se calculeaza:



r = 2,8 x s(r)

s(r) = Deviatia standard, calculata din rezultatele obtinute in conditii
de repetabilitate
RSD(r) = Deviatia standard relativa, calculata din rezultatele obtinute
in conditii de repetabilitate
_
[(s/x) x 100]
_
unde x reprezinta media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor.
R = Reproductibilitate, valoarea sub care diferenta absoluta dintre doua
rezultate de test obtinute in conditii de reproductibilitate (material
identic obtinut de operatori in laboratoare diferite, folosind metoda
de test standardizata), se poate situa cu probabilitate
specifica (95%); R = 2,8 x s(R)
s(R) = Deviatia standard, calculata din rezultatele obtinute in conditii
de reproductibilitate.
RSD(R) = Deviatia standard relativa calculata din rezultatele obtinute
in conditii de reproductibilitate
_
[(s(R)/x) x 100]



4.2. Cerinte generale
Metodele de analiza care se utilizeaza vor fi selectionate in functie de urmatoarele criterii:
- specificitate;
- acuratete;
- precizie: variatiile repetabilitatii in cadrul aceluiasi laborator si ale reproductibilitatii intre laboratoare diferite. Aceste valori trebuie sa fie obtinute in urma unui proces de colaborare organizat in conformitate cu un protocol recunoscut pe plan international si trebuie sa fie exprimate intr-o forma recunoscuta pe plan international;
- limita de detectie;
- sensibilitate;
- practicabilitate;
- alte criterii stabilite in functie de necesitati.
4.3. Cerinte specifice
In cazul in care nu sunt mentionate la nivel national metode specifice pentru determinarea patulinei in alimente, laboratoarele pot utiliza orice metoda ce intruneste urmatoarele criterii:



┌────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Patulina │
│ NIVEL ├──────────────────┬───────────────────┬──────────────────┤
│ æg/kg │ RSD(r) % │ RSD(R) % │ Recuperare % │
├────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ < 20 │ ≤ 30 │ ≤ 40 │ 50 - 120 │
├────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ 20 - 50 │ ≤ 20 │ ≤ 30 │ 70 - 105 │
├────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ > 50 │ ≤ 15 │ ≤ 25 │ 75 - 105 │
└────────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘

Limitele de detectie pentru metodele folosite nu sunt stabilite deoarece
valorile de precizie sunt indicate la concentratiile de interes.
Valorile de precizie sunt calculate din ecuatia Horwitz:

RSD(R) = 2^(1 - 0,5 log C)

Unde:
- RSD(R) reprezinta deviatia standard relativa calculata din rezultate
obtinute in conditii de reproductibilitate
_
[(s(R)/x) x 100]
- C reprezinta proportia concentratiei (1 = 100 g/100 g,
0,001 = 1,000 mg/kg)



Aceasta reprezinta o ecuatie generalizata de precizie, ce a fost stabilita ca fiind independenta de analit si matrice ci exclusiv dependenta de concentratie pentru cele mai multe metode de analiza.
4.4. Calculul recuperarii si raportarea rezultatelor
Rezultatul analitic va fi comunicat corectat sau necorectat pentru recuperare. Modul de comunicare si nivelul de recuperare trebuie raportate. Rezultatul analitic corectat pentru recuperare este folosit pentru a verifica conformitatea (a se vedea anexa I, punctul 5).
Rezultatul analitic trebuie raportat ca x±U, unde x reprezinta rezultatul analitic iar U este incertitudinea masurarii.
4.5. Standardele de calitate pentru laborator
Analizele vor fi efectuate de laboratoarele acreditate.


ANEXA V
la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

SECŢIUNEA 1
Metode de prelevare a probelor pentru controlul oficial al limitelor de toxine Fusarium in anumite produse alimentare

1. Scop
Probele destinate controlului oficial al limitelor toxinelor Fusarium din produsele alimentare se preleveaza in conformitate cu metodele descrise in aceasta anexa. Probele globale astfel obtinute sunt considerate reprezentative pentru loturile respective.
Conformitatea cu limitele maxime stabilite in anexa nr. I se stabileste pe baza nivelurilor determinate in probele de laborator.
2. Definitii
Lot - o cantitate identificabila dintr-un produs alimentar livrata o singura data si determinata de o persoana autorizata ca avand caracteristici comune, cum ar fi originea, varietatea, tipul de ambalare, ambalatorul, expeditorul sau marcajul.
Sublot - parte desemnata a unui lot mare, cu scopul aplicarii metodei de prelevare asupra acestei parti desemnate. Fiecare sublot trebuie sa fie separat fizic si sa fie identificabil.
Proba elementara - o cantitate dintr-un material prelevata dintr-o singura parte a lotului sau sublotului.
Proba globala - totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
3. Dispozitii generale
3.1. Personalul
Prelevarea trebuie sa fie realizata de o persoana instruita pentru a efectua aceasta activitate si desemnata de catre autoritatea care efectueaza controlul oficial al nivelurilor de patulina.
3.2. Materialul ce va fi prelevat
Prelevarea se face separat din fiecare lot care urmeaza sa fie examinat. Conform prevederilor punctului 4.3. loturile mari trebuie divizate in subloturi care vor fi supuse prelevarii separat.
3.3. Masuri de precautie
In cursul prelevarii si pregatirii probelor trebuie luate masurile de precautie necesare pentru evitarea oricaror modificari ce ar putea schimba continutul toxinelor Fusarium, determinarea analitica sau reprezentativitatea probei globale.
3.4. Probe elementare
Pe cat posibil probele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. Abaterea de la aceasta regula trebuie semnalata intr-un proces-verbal conform specificatiilor de la pct. 3.8.
3.5. Prepararea probei globale
Proba globala se obtine prin amestecul probelor elementare.
3.6. Probe identice (contraprobe)
Probele identice utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din proba globala omogenizata cu conditia ca aceasta procedura sa fie in conformitate cu reglementarile in vigoare privind prelevarea probelor.
3.7. Ambalarea si transportul probelor de laborator
Fiecare proba trebuie depozitata intr-un recipient curat si inert din punct de vedere chimic, care sa ofere protectie adecvata impotriva contaminarii si deteriorarii ce pot apare in timpul transportului. Se vor lua toate masurile de precautie necesare pentru evitarea oricarei modificari a compozitiei probei ce ar putea surveni in timpul transportului sau depozitarii.
3.8. Etansarea si etichetarea probelor
Fiecare proba prelevata in scopul controlului oficial de laborator va fi sigilata la locul prelevarii si identificata in conformitate cu reglementarile in vigoare respective.
Trebuie intocmit un proces-verbal pentru fiecare prelevare, permitand astfel identificarea fara dubiu a fiecarui lot prelevat, indicand data si locul prelevarii probelor precum si orice informatie suplimentara ce ar putea fi utila analistului.
4. Prevederi explicative
4.1. Diferite tipuri de loturi
Produsele alimentare pot fi comercializate in vrac, in containere sau in ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje destinate vanzarii cu amanuntul). Metoda de prelevare a probelor poate fi aplicata indiferent de forma in care sunt comercializate.
Fara a prejudicia prevederile specifice mentionate la punctele 4.3., 4.4., 4.5., urmatoarea formula poate fi utilizata ca ghid pentru prelevarea probelor din loturile comercializate in ambalaje individuale precum si in saci, pungi si ambalaje destinate vanzarii cu amanuntul.
Frecventa prelevarii probelor


masa lotului x masa probei elementare
n = ──────────────────────────────────────
masa probei globale x masa unui ambalaj

- Masa exprimata in kg,
- Frecventa prelevarii (FP): fiecare "n" sac sau punga din care trebuie
sa se preleveze proba elementara (numarul zecimal trebuie rotunjit la
numarul intreg cel mai apropiat).



4.2. Masa probei elementare
Masa probei elementare trebuie sa fie aproximativ 100 g, daca nu se mentioneaza alte specificatii in aceasta anexa. In cazul loturilor prezentate in ambalaje destinate vanzarii cu amanuntul, masa probei elementare depinde de masa ambalajului respectiv.
4.3. Prelevarea probelor pentru cereale si produse cerealiere

Tabelul nr. 1
Divizarea loturilor in subloturi in functie de tipul produsului si masa lotului


┌────────────┬───────────────┬──────────────────────┬──────────┬───────────────┐
│ Produs │ Masa lotului │Masa subloturi sau nr.│Nr. probe │ Masa probei │
│ │ (in tone) │ subloturi │elementare│globale (in kg)│
├────────────┼───────────────┤──────────────────────┼──────────┼───────────────┤
│Cereale si │ ≥ 1500 │ 500 tone │ 100 │ 10 │
│produse │> 300 si < 1500│ 3 subloturi │ 100 │ 10 │
│cerealiere │ ≥ 50 si ≤ 300│ 100 tone │ 100 │ 10 │
│ │ < 50 │ - │3 - 100(*)│ 1 - 10 │
├────────────┼───────────────┤──────────────────────┼──────────┼───────────────┤
│(*) Dependenta de masa lotului - vezi tabelul 2 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



4.4. Modul de prelevare a probelor de cereale si produse cerealiere pentru loturi ≥ 50 tone
- fiecare lot trebuie sa fie subdivizat in subloturi conform tabelului 1 cu conditia ca aceste subloturi sa poata fi separate fizic. Avand In vedere ca masa unui lot nu este intotdeauna un multiplu exact al masei subloturilor, masa sublotului poate depasi masa indicata cu maximum 20%;
- fiecare sublot trebuie prelevat separat;
- numarul probelor elementare: 100;
- masa probei globale = 10 kg;
In cazul in care metoda de prelevare a probelor descrisa mai sus nu poate fi aplicata din cauza consecintelor comerciale care decurg din deteriorarea lotului (din cauza formelor de ambalare sau a mijloacelor de transport), poate fi aplicata o metoda alternativa de prelevare a probelor cu conditia ca aceasta sa fie cat mai reprezentativa si sa fie descrisa in detaliu si bine documentata.
4.5. Mod de prelevare a probelor de cereale si produse cerealiere pentru loturi < 50 tone
Pentru loturile de cereale si produse cerealiere mai mici de 50 tone, planul de prelevare trebuie sa cuprinda intre 10 si 100 probe elementare, in functie de masa lotului, rezultand o proba globala cu masa cuprinsa intre 1 si 10 kg. Pentru loturile foarte mici (≤ 0,5 tone), poate fi prelevat un numar mai mic de probe elementare dar, in acest caz, proba globala reunind toate probele elementare trebuie sa cantareasca mai putin de 1 kg.
Tabelul 2 poate fi utilizat pentru determinarea numarului de probe elementare ce trebuie prelevate.

Tabelul nr. 2
Numarul de probe elementare de prelevat in functie de masa lotului de cereale si produse cerealiere


┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Masa lotului (in tone) │ Numarul probelor elementare │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ ≤ 0,05 │ 3 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ > 0,05 - ≤ 0,5 │ 5 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ > 0,5 - ≤ 1 │ 10 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ > 1 - ≤ 3 │ 20 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ > 3 - ≤ 10 │ 40 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ > 10 - ≤ 20 │ 60 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ > 20 - ≤ 50 │ 100 │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘



4.6. Modul de prelevare a probelor din produsele alimentare destinate sugarilor si copiilor de varsta mica (0-3 ani)
Modul de prelevare a probelor pentru cereale si produse cerealiere, descris la punctul 4.5., se aplica produselor alimentare destinate sugarilor si copiilor de varsta mica (0-3 ani). In consecinta, numarul de probe elementare ce trebuie prelevate depinde de masa lotului si este cuprins intre 10 si 100 conform tabelului 2 de la punctul 4.5. Pentru loturi foarte mici (≤ 0,5 tone), poate fi prelevat un numar mai mic de probe elementare dar, in acest caz, proba globala ce reuneste toate probele elementare, trebuie sa cantareasca mai putin de 1 kg.
Masa probei elementare trebuie sa fie aproximativ 100 g. In cazul cand loturile sub forma de ambalaje destinate vanzarii cu amanuntul, masa probei elementare depinde de masa ambalajului si, in cazul loturilor foarte mici (≤ 0,5 tone) probele elementare trebuie sa aiba masa astfel incat sa formeze o proba globala de cel putin 1 kg.
Masa probei globale, suficient omogenizata, este de la 1 la 10 kg.
4.7. Prelevarea de probe in etapa vanzarii cu amanuntul
Prelevarea probelor din produsele alimentare in etapa vanzarii cu amanuntul trebuie sa fie efectuata in conformitate cu prevederile de la pct. 4.4. si 4.5. Cand acest lucru nu este posibil, pot fi utilizate alte proceduri de prelevare a probelor in etapa de vanzare cu amanuntul, cu conditia ca acestea sa asigure o reprezentativitate suficienta pentru lotul prelevat.
5. Acceptarea unui lot sau unui sublot:
- Un lot este acceptat daca proba globala este in conformitate cu limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare.
- Un lot este respins daca proba globala depaseste, in afara oricarui dubiu, limita maxima tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare.

SECŢIUNEA 2
Pregatirea probelor si criterii pentru metodele de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelurilor de toxine Fusarium din anumite produse alimentare

1. Precautii
Intrucat distributia toxinelor Fusarium este neomogena, probele trebuie sa fie preparate si in special omogenizate cu foarte mare grija.
Materialul primit de catre laborator trebuie sa fie folosit in intregime la prepararea materialului de testare.
2. Tratarea probei sub forma primita in laborator
Proba globala este in intregime macinata fin si bine amestecata printr-un proces caruia i s-a demonstrat eficienta de omogenizare completa.
Daca limita maxima se aplica substantei uscate, continutul in substanta uscata al produsului este determinat din proba omogenizata folosind o metoda pentru care a fost demonstrata eficienta de determinare a substantei uscate.
3. Subdivizarea probelor in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului
Probele duplicat (contraprobele) utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului, se preleveaza din produsul omogenizat numai daca acest lucru nu contravine reglementarilor in vigoare privind metodele de prelevare a probelor.
4. Metoda de analiza ce va fi utilizata de laborator si cerintele controlului de laborator
4.1. Definitii
Cele mai frecvente definitii pe care laboratorul le va folosi sunt indicate mai jos:
Parametrii de precizie cei mai des folositi sunt repetabilitatea si reproductibilitatea.
r - Repetabilitate, valoarea sub care diferenta absoluta dintre doua rezultate de test obtinute in conditii de repetabilitate (aceeasi proba, acelasi operator, aparat, laborator si interval de timp), se poate situa cu probabilitate specifica (95%) si se calculeaza:



r = 2,8 x s(r)

s(r) - Deviatia standard, calculata din rezultatele obtinute in
conditii de repetabilitate

RSD(r) = Deviatia standard relativa, calculata din rezultatele obtinute
in conditii de repetabilitate
_
[(s/x) x 100]
_
unde x reprezinta media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor.
R - Reproductibilitate, valoarea sub care diferenta absoluta dintre doua
rezultate de test obtinute in conditii de reproductibilitate
(material identic obtinut de operatori in laboratoare diferite,
folosind metoda de test standardizata), se poate situa cu
probabilitate specifica (95%);
R = 2,8 x s(R)
s(R) = Deviatia standard, calculata din rezultatele obtinute in conditii
de reproductibilitate.
RSD(R) = Deviatia standard relativa calculata din rezultatele obtinute
in conditii de reproductibilitate
_
[(s(R)/x) x 100]



4.2. Cerinte generale
Metodele de analiza care se utilizeaza vor fi selectionate in functie de urmatoarele criterii:
- specificitate;
- acuratete;
- precizie: variatiile repetabilitatii in cadrul aceluiasi laborator si ale reproductibilitatii intre laboratoare diferite. Aceste valori trebuie sa fie obtinute in urma unui proces de colaborare organizat in conformitate cu un protocol recunoscut pe plan international si trebuie sa fie exprimate intr-o forma recunoscuta pe plan international;
- limita de detectie;
- sensibilitate;
- practicabilitate;
- alte criterii stabilite in functie de necesitati.
4.3. Cerinte specifice
4.3.1. Criterii de performanta
Atunci cand legislatia nationala nu prevede metode specifice pentru determinarea nivelelor de toxine Fusarium in produsele alimentare, laboratoarele pot utiliza orice metoda cu conditia ca aceasta sa intruneasca criteriile urmatoare:
a) Caracteristici de performanta pentru dezoxinivalenol



┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Dezoxinivalenol │
│ Nivel æg/Kg ├────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┤
│ │ RSD(r) (%) │ RSD(R) (%) │ Recuperare (%) │
├──────────────┼────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│> 100 - ≤ 500│ ≤ 20 │ ≤ 40 │ 60 - 100 │
├──────────────┼────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ > 500 │ ≤ 20 │ ≤ 40 │ 70 - 120 │
└──────────────┴────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┘



b) Caracteristici de performanta pentru zearalenona



┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Zearalenona │
│ Nivel æg/Kg ├────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┤
│ │ RSD(r) (%) │ RSD(R) (%) │ Recuperare (%) │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ ≤ 50 │ ≤ 40 │ ≤ 50 │ 60 - 120 │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ > 50 │ ≤ 25 │ ≤ 40 │ 70 - 120 │
└──────────────────┴────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┘



c) Caracteristici de performanta pentru fumonisinele B1 si B2



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Fumonisinele B(1) si B(2) │
│ Nivel æg/Kg ├──────────────────┬────────────────────┬──────────────────┤
│ │ RSD(r) (%) │ RSD(R) (%) │ Recuperare (%) │
├───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
│ ≤ 500 │ ≤ 30 │ ≤ 60 │ 60 - 120 │
├───────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
│ > 500 │ ≤ 20 │ ≤ 30 │ 70 - 110 │
└───────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴──────────────────┘



d) Caracteristici de performanta pentru toxinele T2 si HT-2


┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Toxina T-2 │
│ Nivel æg/Kg ├─────────────────┬──────────────────┬─────────────────────┤
│ │ RSD(r) (%) │ RSD(R) (%) │ Recuperare (%) │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┤
│ 50 - 250 │ ≤ 40 │ ≤ 60 │ 60 - 130 │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┤
│ > 250 │ ≤ 30 │ ≤ 50 │ 60 - 130 │
└───────────────────┼─────────────────┴──────────────────┴─────────────────────┤
┌───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ Toxina HT-2 │
│ Nivel æg/Kg ├───────────────────┬──────────────────┬───────────────────┤
│ │ RSD(r) (%) │ RSD(R) (%) │ Recuperare (%) │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│ 100 - 200 │ ≤ 40 │ ≤ 60 │ 60 - 130 │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│ > 200 │ ≤ 30 │ ≤ 50 │ 60 - 130 │
└───────────────────┴───────────────────┴──────────────────┴───────────────────┘



Limitele de detectie pentru metodele utilizate nu sunt stabilite ca valori de precizie ci sunt indicate pentru concentratiile de interes. Valorile de precizie sunt calculate plecand de la ecuatia lui Horwitz:



RSD(R) = 2^(1 - 0,5 log C)

unde:
RSD(R) - reprezinta deviatia standard relativa, calculata din rezultatele
obtinute in conditii de reproductibilitate
_
[(s(R)/x) x 100]
C - reprezinta proportia concentratiei (1 = 100 g/100 g,
0,001 = 1,000 mg/kg)



Aceasta reprezinta o ecuatie generalizata de precizie, care a fost stabilita ca fiind independenta de analit si de matrice, dar dependenta exclusiv de concentratie pentru cea mai mare parte a metodelor de analiza de rutina.
4.3.2. Aproximarea functiei de conformitate
Atunci cand exista un numar limitat de metode de analiza pe deplin validate, se poate adopta o aproximare, care defineste un singur parametru, functia de conformitate, pentru evaluarea gradului de acceptabilitate ai metodelor de analiza. Functia de conformitate este o functie de incertitudine, care precizeaza nivelurile maxime de incertitudine privind conformitatea cu scopul propus.
Dat fiind numarul limitat de metode de analiza pe deplin validate printr-o testare colectiva, mai ales pentru determinarea toxinelor T-2 si HT-2, aproximarea functiei de incertitudine, care precizeaza incertitudinea maxima acceptata poate fi de asemenea utilizata pentru evaluarea conformitatii metodei de analiza pentru a fi utilizata de laborator. Laboratorul poate aplica o metoda de analiza care conduce la rezultate intre limitele maxime de incertitudine standard. Incertitudinea standard maxima poate fi calculata utilizand formula urmatoare:




┌ ┐^2
│LOD│


│ 2 │
└ ┘

unde:
- Uf este incertitudinea standard maxima (æg/Kg);
- LOD este limita de detectie a metodei (æg/Kg);
- alfa - este un factor numeric constant ce depinde de valoarea lui C.
Valorile de utilizat sunt indicate in tabelul;
- C este concentratia de interes (æg/Kg);


Daca metoda analitica furnizeaza rezultate cu incertitudini de masurare mai mici decat incertitudinea standard maxima, metoda este considerata tot atat de potrivita ca si metoda ce intruneste caracteristicile de performanta enuntate la punctul 4.3.1.

Tabelul nr. 3
Valorile numerice corespunzatoare constantei alfa in formula enuntata la acest punct, in functie de concentratia de interes


┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ C (æg/Kg) │ alfa │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ ≤ 50 │ 0,2 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 51 - 500 │ 0,18 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 501 - 1000 │ 0,15 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 1001 - 10000 │ 0,12 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ > 10000 │ 0,1 │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘



4.4. Calculul recuperarii si raportarea rezultatelor
Rezultatul analitic trebuie sa fie raportat corectat sau necorectat pentru recuperare. Modul de exprimare si nivelul de recuperare trebuie sa fie raportat. Rezultatul analitic corectat pentru recuperare este utilizat pentru verificarea respectarii conformitatii (vezi sectiunea 1, punctul 5).
Rezultatul analitic trebuie sa fie raportat ca x ± U, unde x reprezinta rezultatul analitic si U este incertitudinea de masurare extinsa.
U = este incertitudinea extinsa utilizand un coeficient de acoperire 2 care conduce la un nivel de incredere in jur de 95%.
4.5. Standarde de calitate pentru laboratoare
Analizele vor fi efectuate de laboratoarele acreditate.


ANEXA VI
la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

SECŢIUNEA 1
Metode de prelevare a probelor pentru controlul oficial al limitelor de plumb, cadmiu, mercur si 3-MCPD din anumite alimente

1. Scop si domeniu de aplicare
Probele destinate controlului oficial al limitelor de plumb, cadmiu, mercur si 3-MCPD, continute in alimente, trebuie prelevate in conformitate cu metodele descrise mai jos.
Probele globale astfel obtinute sunt considerate reprezentative pentru loturile sau subloturile respective. Respectarea limitelor maxime impuse de legislatia in vigoare este stabilita pe baza limitelor determinate in probele de laborator.
2. Definitii
Lot: o cantitate identificabila dintr-un produs alimentar, livrata o singura data si determinata de catre o persoana autorizata ca avand caracteristici comune, cum ar fi, originea, varietatea, tipul de ambalare, ambalator, expeditor, marcaje.
Sublot: parte desemnata, a unui lot mare, pentru aplicarea metodei de prelevare a probei pe partea desemnata. Fiecare sublot trebuie sa fie separat fizic si sa fie identificabil.
Proba elementara: o cantitate dintr-un material prelevata dintr-o singura parte a lotului sau sublotului.
Proba globala: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
Proba de laborator: proba destinata examenului de laborator.
3. Dispozitii generale
3.1. Personal
Prelevarea trebuie sa fie realizata de catre o persoana instruita pentru a efectua aceasta activitate si desemnata de catre autoritatea care efectueaza controlul oficial al nivelelor de plumb, cadmiu, mercur si 3-MCPD din anumite alimente.
3.2. Materialul pentru esantionare
Prelevarea se face separat din fiecare lot care urmeaza sa fie examinat.
3.3. Masuri de precautie necesare
In cursul prelevarii probelor si al pregatirii probelor de laborator trebuie luate masurile de precautie necesare pentru a se evita orice modificari care ar putea schimba continutul de plumb, cadmiu, mercur sau 3-MPCD, determinarea analitica sau reprezentativitatea probei globale.
3.4. Probele elementare
In masura posibilitatilor, probele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. Abaterea de la aceasta regula trebuie semnalata intr-un proces-verbal, conform specificatiilor de la pct. 3.8.
3.5. Pregatirea probei globale
Proba globala se obtine prin amestecul corespunzator al probelor elementare. Ea trebuie sa cantareasca cel putin 1 kg, cu exceptia cazului in care aceasta nu este posibil, de exemplu cand a fost esantionat un singur ambalaj.
3.6. Divizarea probei globale in probe de laborator in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului
Probele de laborator utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din proba globala omogenizata, cu conditia ca aceasta procedura sa fie in conformitate cu reglementarile in vigoare privind prelevarea probelor. Marimea probei de laborator pentru control trebuie sa fie suficienta pentru a permite cel putin doua analize.
3.7. Ambalarea si transmiterea probei globale si a probelor de laborator
Fiecare parte globala si de laborator va fi introdusa intr-un recipient curat, inert, care sa asigure o protectie adecvata impotriva contaminarii, a pierderii compusilor prin adsorbtie de catre peretii interni ai recipientului si impotriva pagubelor ce se pot produce in timpul transportului. Trebuie luate toate masurile de precautie necesare pentru ca in timpul transportului sau al depozitarii sa nu se produca modificari in compozitia probei globale si a probei de laborator.
3.8. Sigilarea si etichetarea probei globale si a probei de laborator
Fiecare proba prelevata in scopul controlului oficial de laborator va fi sigilata la locul prelevarii si identificata in conformitate cu reglementarile in vigoare respective. Trebuie intocmit un proces-verbal pentru fiecare prelevare, permitand astfel identificarea fara dubiu a fiecarui lot indicand data si locul prelevarii probelor precum si orice informatie suplimentara care ar putea fi util chimistului analist.
4. Planul de esantionare
In mod ideal, prelevarea trebuie sa aiba loc in momentul in care produsul intra in lantul alimentar si in care un lot distinct devine identificabil. Metoda de prelevare aplicata trebuie sa asigure ca esantionul global este reprezentativ pentru lotul controlat.
4.1. Numarul probelor elementare
In cazul produselor lichide pentru care se presupune o distributie omogena a contaminantului la un lot desemnat, este suficient sa se preleveze o proba elementara per lot, care formeaza proba globala. Aceasta trebuie raportata la numarul lotului respectiv.
Produsele lichide care contin proteine vegetale hidrolizate (HVP) sau sos lichid de soia trebuie bine agitate sau omogenizate prin alte metode adecvate, inaintea prelevarii probelor elementare.
Pentru celelalte produse, numarul minim de probe elementare de prelevat din lot trebuie sa fie cel prezentat in tabelul nr. 1. Probele elementare trebuie sa aiba aceeasi greutate.
Abaterea de la aceasta regula trebuie semnalata in procesul-verbal, conform specificatiilor de la pct. 3.8.

Tabelul nr. 1
Numarul minim de probe elementare ce vor fi prelevate din lot


┌─────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Greutatea │ Numarul minim de probe │
│ lotului │ elementare ce vor fi prelevate │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ < 50 │ 3 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 50 la 500 │ 5 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ > 500 │ 10 │
└─────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



Daca lotul este format din pachete individuale, numarul pachetelor care trebuie prelevate pentru a forma proba globala este mentionat in tabelul 2.

Tabelul nr. 2
Numarul de pachete (probe elementare) care trebuie prelevate pentru a forma proba globala daca lotul consta din ambalaje individuale


┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Numarul de pachete │ Numarul de pachete sau unitati din lot ce │
│ sau unitati din lot │ vor fi prelevate │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ 1 la 25 │1 pachet sau unitate │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ 26 la 100 │Aproximativ 5%, minim 2 pachete sau unitati │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ > 100 │Aproximativ 5%, maxim 10 pachete sau unitati│
└─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘



5. Conformitatea lotului sau sublotului cu specificatia
Laboratorul de control trebuie sa efectueze cel putin doua analize independente ale probelor de laborator si sa calculeze media rezultatelor. Lotul este acceptat daca media se conformeaza cu limita maxima stabilita in anexa nr. 1, luand in considerare incertitudinea masurarii si corectia pentru recuperare. Lotul este respins daca media depaseste limita maxima respectiva, in afara oricarui dubiu, luand in considerare incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare. Regulile de interpretare prezentate se aplica pentru rezultatele analitice obtinute pentru probele in scopul controlului oficial.

SECŢIUNEA 2
Pregatirea probelor si criteriilor pentru metodele de analiza utilizate in controlul oficial al limitelor de plumb, cadmiu, mercur si 3-MCPD in anumite alimente

1. Introducere
Cerinta de baza este obtinerea unei probe de laborator reprezentative si omogene fara a se induce o contaminare secundara.
2. Procedee specifice de pregatire a probelor pentru plumb, cadmiu si mercur
Exista multe metode specifice acceptate de pregatire a probelor, care pot fi utilizate pentru produsele ce urmeaza a fi analizate. Metodele prevazute in standardul european EN 13804 «Produse alimentare - determinarea urmelor de elemente - Criterii de performanta si consideratii generale» sunt recomandate, dar se pot utiliza si alte metode validate si standardizate.
Pentru orice metoda utilizata vor fi luate in considerare urmatoarele observatii:
- molustele bivalve, crustaceele si pestii mici: daca acestea, in mod normal, sunt consumate in intregime, viscerele trebuie incluse in materialul de analizat;
- vegetalele: numai partea comestibila trebuie analizata, cu respectarea prevederilor in vigoare.
3. Metodele de analiza care vor fi utilizate in laborator si conditiile de control ale laboratorului
3.1. Definitii
Definitiile uzuale, utilizate in laboratoare, sunt urmatoarele:
r - repetabilitatea: valoarea sub care diferenta absoluta dintre rezultatele a doua teste separate obtinute in conditii de repetabilitate (de exemplu: aceeasi proba, acelasi operator, acelasi aparat, acelasi laborator si interval scurt de timp) se situeaza in limitele unei probabilitati specifice (in principiu 95%), astfel r = 2,8 x s(r);
s(r) - deviatia standard, calculata din rezultatele obtinute in conditii de repetabilitate;
RSD(r) - deviatia standard relativa, calculata din rezultatele obtinute in conditii de repetabilitate [(s(r)/x) x 100], unde x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor;
R - reproductibilitatea: valoarea sub care diferenta absoluta dintre rezultatele unui singur test, obtinute in conditii de reproductibilitate (de exemplu: pentru materialul identic obtinut de operatori in diferite laboratoare, prin utilizarea metodei testului standardizat), se situeaza in limitele unei probabilitati (in principiu 95%); R = 2,8 x s(R);
s(R) - deviatia standard, calculata din rezultatele obtinute in conditii de reproductibilitate;
RSD(R) - deviatia standard relativa, calculata in urma rezultatelor obtinute in conditii de reproductibilitate [(s(R)/x) x 100],
HORRAT(r) = RSD(r) observata, impartita de catre valoarea estimata din ecuatia Horwitz a RSD(r) folosind presupunerea ca r = 0,66 R
HORRAT(R) = RSD(R) observata, impartita de catre valoarea estimata din ecuatia Horwitz a RSD(r).
3.2. Conditii necesare generale
Metodele de analiza care se utilizeaza vor fi selectionate in functie de urmatoarele criterii:
a) specificitate;
b) acuratete;
c) precizie: variatiile repetabilitatii in cadrul aceluiasi laborator si ale reproductibilitatii intre laboratoare diferite. Aceste valori trebuie sa fie obtinute in urma unui proces de colaborare organizat in conformitate cu un protocol recunoscut pe plan international si trebuie sa fie exprimate intr-o forma recunoscuta pe plan international;
d) limita de detectie;
e) sensibilitate;
f) practicabilitate;
g) alte criterii stabilite in functie de necesitati.
3.3. Conditii necesare specifice
3.3.1. Analizele pentru plumb, cadmiu si mercur
Pentru determinarea continutului de plumb, cadmiu si mercur nu sunt recomandate metode specifice. Laboratoarele trebuie sa utilizeze metode validate care sa corespunda criteriilor de performanta indicate in tabelul 3. Daca este posibil, validarea metodelor trebuie sa includa un material de referinta certificat printre materialele testului experimental intre laboratoare.

Tabelul nr. 3
Criterii de performanta ale metodelor de analiza pentru plumb, cadmiu si mercur



Font 9*
┌──────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Parametru │ Valoare/Comentariu │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Aplicabilitate│Alimente mentionate in legislatia in vigoare │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Limita de │Maximum o zecime din valoarea limitei maxime stabilite in anexa nr. I, cu │
│detectie │exceptia cazului in care valoarea stabilita pentru plumb este mai mica de 0,1 │
│ │mg/kg. In acest caz, limita este nu mai mult de o cincime din valoarea │
│ │stabilita. │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Limita de │Maximum o cincime din valoarea limitei maxime stabilite in anexa nr. I, cu │
│cuantificare │exceptia cazului in care valoarea stabilita pentru plumb este mai mica de 0,1 │
│ │mg/kg. In acest caz, limita este nu mai mult de doua cincimi din valoarea │
│ │stabilita. │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Recuperare │80-120% dupa cum este indicat in testul colaborativ. │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Precizie │Valorile HORRAT(r) sau HORRAT(R) mai mici de 1,5 in testul colaborativ de │
│ │validare. │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Specificitate │Nu contine interferente spectrale sau matriciale. │
└──────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



3.3.2. Analizele 3-MCPD
Pentru determinarea continutului de 3-MCPD nu sunt recomandate metode specifice.
Laboratoarele trebuie sa foloseasca o metoda validata care sa corespunda criteriilor de performanta indicate in tabelul nr. 4. Daca este posibil, validarea trebuie sa includa un material de referinta certificat printre materialele testului experimental intre laboratoare.
O metoda specifica a fost validata prin colaborarea experimentala si intruneste cerintele tabelului 4.

Tabelul nr. 4
Criterii de performanta ale metodei de analiza centru 3-MCPD



┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────────┐
│ Criteriu │ Valoare recomandata │ Concentratie │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│Proba martor │Sub limita de detectie│ - │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│Recuperare │ 75 - 100% │intregul domeniu│
│ │ │de concentratii │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│Limita de cuantificare │10 (sau mai putin) │ - │
│ │æg/kg raportata la │ │
│ │substanta uscata │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│Deviatia standard a semnalului │ Mai putin de 4 æg/kg │ - │
│probelor martor │ │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│Precizia interna estimata - deviatia │ < 4 æg/kg │ 20 æg/kg │
│standard - a masuratorilor repetate la│ < 6 æg/kg │ 30 æg/kg │
│diferite concentratii │ < 7 æg/kg │ 40 æg/kg │
│ │ < 8 æg/kg │ 50 æg/kg │
│ │ < 15 æg/kg │ 100 æg/kg │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────────┘



3.3.3. Criterii de performanta - Aproximarea functiei de incertitudine
Oricum, se poate utiliza aproximarea functiei de incertitudine pentru a evalua cat de potrivita este metoda de analiza pentru a fi utilizata in laborator. Laboratorul poate folosi o metoda care va conduce la rezultate conforme cu incertitudinea standard maxima. Incertitudinea standard maxima se calculeaza cu formula urmatoare:




┌ ┐^2
│LOD│


│ 2 │
└ ┘

unde:
- Uf este incertitudinea standard maxima (æg/Kg);
- C este concentratia de interes (æg/Kg);
- a = este un factor numeric constant ce depinde de valoarea lui C.
Valorile de utilizat sunt indicate in tabelul urmator:
- U = este incertitudinea extinsa utilizand un coeficient de acoperire
2 care conduce la un nivel de incredere in jur de 95%.


┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ C (3 g/kg) │ a │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ = 50 │ 0,2 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 51 - 500 │ 0,18 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 501 - 1000 │ 0,15 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 1001 - 10000 │ 0,12 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ = 10000 │ 0,1 │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘



Daca o metoda analitica conduce la rezultate cu incertitudinea de masurare mai mica decat incertitudinea standard de masurare, metoda va fi potrivita pentru a fi utilizata in laborator in aceeasi masura cu cea care indeplineste criteriile de performanta prezentate mai sus.
3.4. Estimarea preciziei analitice, coeficientilor de recuperare si raportarea rezultatelor
Precizia analizelor trebuie estimata prin includerea unor materiale de referinta certificate in procesul analitic ori de cate ori este posibil.
Rezultatul analitic trebuie raportat corectat sau necorectat. Modul de raportare si nivelul recuperarii trebuie consemnate.
Rezultatele analitice trebuie raportate ca x ± U unde x este rezultatul analitic si U reprezinta incertitudinea de masurare.
3.5. Standardele de calitate pentru laborator
Analizele vor fi efectuate de laboratoare acreditate.
3.6. Exprimarea rezultatelor
Rezultatele trebuie exprimate in aceleasi unitati de masura ca si limitele maxime stabilite de legislatia in vigoare.


ANEXA VII
la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

SECŢIUNEA 1
Metode de prelevare a probelor pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine (PCDD/PCDF) si determinarea dioxinelor similare PCB in anumite produse alimentare

1. Scopul si domeniul de aplicare
Probele destinate controlului oficial al limitelor de dioxine (PCDD/PCDF) continute, precum si pentru determinarea continutului de dioxine similare PCB din alimente vor fi prelevate conform metodelor descrise mai jos. Probele globale astfel obtinute vor fi considerate ca reprezentative pentru loturile sau subloturile din care au fost prelevate. Respectarea limitelor maxime stabilite in Anexa nr. I ce stabileste limitele maxime pentru anumiti contaminanti in alimente va fi stabilita pe baza nivelurilor determinate in laborator.
2. Definitii
Lot: o cantitate identificabila dintr-un produs alimentar, livrata o singura data si determinata de catre o persoana autorizata ca avand caracteristici comune, cum ar fi, originea, varietatea, tipul de ambalare, ambalator, expeditor, marcaje.
Sublot: parte desemnata, a unui lot mare, pentru aplicarea metodei de prelevare a probei pe partea desemnata. Fiecare sublot trebuie sa fie separat fizic si sa fie identificabil.
Proba elementara: o cantitate dintr-un material prelevata dintr-o singura parte a lotului sau sublotului.
Proba globala: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
Proba de laborator: o parte/cantitate din proba globala destinata laboratorului.

Tabel OMS
Factorii echivalenti de toxicitate pentru evaluarea riscului uman, bazat pe concluziile Organizatiei Mondiale a Sanatatii, intrunita la Stockholm, Suedia, la data de 15-18 iunie 1997. Factorii echivalenti de toxicitate (FET) pentru PCB, PCDD, PCDF, pentru oameni, animale si mediu



┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Tipuri de dioxine (congeneri) │ Valoare factori echivalenti de │
│ │ toxicitate │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Dibenzo-p-dioxine (PCDD) │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│2,3,7,8 - TCDD │1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,7,8 - PeCDD │1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,4,7,8 - HxCDD │0,1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,6,7,8 - HxCDD │0,1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,7,8,9 - HxCDD │0,1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,4,6,7,8 - HpCDD │0,01 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│OCDD │0,0001 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Dibenzofurani (PCDF) │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│2,3,7,8 - TCDF │0,1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,7,8 - PeCDF │0,05 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│2,3,4,7,8 - PeCDF │0,5 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,4,7,8 - HxCDF │0,1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,6,7,8 - HxCDF │0,1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,7,8,9 - HxCDF │0,1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│2,3,4,6,7,8 - HxCDF │0,1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,4,6,7,8 - HpCDF │0,01 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1,2,3,4,7,8,9 - HpCDF │0,01 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│OCDF │0,0001 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│"Dioxine-similare PCB" Non-orto PCB +│ │
│Mono-orto PCB │ │
│Non-orto PCB │0,0001 │
│PCB 77 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│PCB 81 │0,0001 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│PCB 126 │0,1 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│PCB 169 │0,01 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Mono-orto PCB │ │
│PCB 105 │0,0001 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│PCB 114 │0,0005 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│PCB 118 │0,0001 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│PCB 123 │0,0001 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│PCB 156 │0,0005 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│PCB 157 │0,0005 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│PCB 167 │0,00001 │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│PCB 189 │0,0001 │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘


Abrevieri:
T = tetra,
Pe = penta,
Hx = hexa,
Hp = hepta,
O = octo,
CDD = clorodibenzodioxine,
CDF = clorodibenzofuran,
CB = clorobifenil.


3. Prevederi generale
3.1. Personalul
Prelevarea trebuie sa fie realizata de catre o persoana instruita pentru a efectua aceasta activitate si desemnata de catre autoritatea care efectueaza controlul oficial al nivelurilor de dioxine si dioxine similare.
3.2. Materialul pentru esantionare
Prelevarea se face separat din fiecare lot care urmeaza sa fie examinat.
3.3. Masuri de precautie necesare
In cursul prelevarii si pregatirii probelor pentru laborator trebuie luate masurile de precautie necesare pentru a se evita orice modificari care ar putea schimba continutul de dioxine si dioxine similare PCB, determinarea analitica sau care ar putea face proba globala nereprezentativa.
3.4. Probe elementare
In masura posibilitatilor probele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. Abaterea de la aceasta regula trebuie semnalata in procesul-verbal, conform specificatiilor de la pct. 3.8.
3.5. Pregatirea probei globale
Proba globala se obtine prin unirea tuturor probelor elementare. Ea trebuie sa cantareasca minimum 1 kg, cu exceptia cazului cand nu este posibil, de exemplu cand a fost prelevat un singur ambalaj.
3.6. Subdivizarea probei globale in probe de laborator, in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului
Probele de laborator utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din proba globala omogenizata, cu conditia ca aceasta procedura sa fie in conformitate cu reglementarile in vigoare privind prelevarea probelor. Marimea probei de laborator pentru control trebuie sa fie suficienta pentru a permite cel putin doua analize (probe identice).
3.7. Ambalarea si transmiterea probei globale si a probei de laborator
Fiecare proba globala si de laborator prelevata va fi introdusa intr-un recipient curat, confectionat dintr-un material inert din punct de vedere chimic care sa asigure o protectie adecvata impotriva contaminarii, pierderii compusilor prin adsorbtie pe peretii interni ai recipientului si impotriva pagubelor ce se pot produce in timpul transportului. Trebuie luate toate masurile de precautie necesare pentru ca in timpul transportului sau al depozitarii sa nu se produca modificari in compozitia probei globale si a probei de laborator.
3.8. Sigilarea si etichetarea probei globale si a probei de laborator
Fiecare proba prelevata in scopul controlului oficial de laborator va fi sigilata la locul prelevarii si identificata in conformitate cu reglementarile in vigoare respective. Trebuie intocmit un proces-verbal pentru fiecare prelevare, permitand astfel identificarea fara dubiu a fiecarui lot indicand data si locul prelevarii probelor precum si orice informatie suplimentara care ar putea fi utila analistului.
4. Planul de prelevare a probelor
Metoda de prelevare aplicata trebuie sa asigure ca proba globala este reprezentativa pentru lotul care este controlat.
Numarul de probe elementare
In cazul laptelui si uleiurilor, pentru care se presupune o distributie omogena a contaminantilor ce trebuie analizati intr-un lot desemnat, este suficient sa se preleveze trei probe elementare per lot, care formeaza proba globala. Trebuie data o referire la numarul lotului. Pentru alte produse numarul minim de probe elementare de prelevat din lot trebuie sa fie cel prezentat in Tabelul 1.
Proba globala care reuneste toate probele elementare trebuie sa fie de minimum 1 kg (pct. 3.5.) Probele elementare trebuie sa aiba mase similare. Masa unei probe elementare trebuie sa fie de minimum 100 g. Masa probei elementare depinde de marimea unitatii individuale. Abaterea de la aceasta regula trebuie semnalata intr-un registru conform specificatiilor de la punctul 3.8. In conformitate cu legislatia in vigoare, marimea probei la gainile ouatoare este de cel putin 12 oua (pentru loturile vrac precum si pentru loturile constand in pachete individuale, Tabelele 1 si 2).

Tabelul nr. 1
Numarul minim de probe elementare ce trebuie prelevate din lot


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Masa lotului (in kg) │ Numarul minim de probe elementare │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ < 50 │ 3 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 50 - 500 │ 5 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ > 500 │ 10 │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



Daca lotul este format din pachete individuale, atunci numarul pachetelor, care vor fi prelevate pentru a forma proba globala, este mentionat in Tabelul 3.

Tabelul nr. 2
Numarul de pachete (probe elementare) ce vor fi prelevate pentru a forma proba globala daca lotul consta din pachete individuale



┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│Numarul pachetelor sau al unitatilor │ Numarul pachetelor sau al unitatilor │
│ din lot │ care se preleveaza │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 1 - 25 │1 pachet sau o unitate │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 26 - 100 │Cca. 5%, cel putin 2 pachete sau unitati│
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ > 100 │Cca. 5%, maximum 10 pachete sau unitati │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘



4.1. Prevederi specifice pentru esantionarea loturilor de pesti intregi
Numarul probelor elementare ce vor fi prelevate din lot sunt definite in Tabelul 1. Proba globala ce reuneste toate probele elementare va avea cel putin 1 kg. (vezi punctul 3.5.).
- In cazul in care lotul ce urmeaza a fi esantionat contine pesti mici (peste cantarind < 1 kg), pestele intreg este luat ca proba elementara pentru a forma proba globala. In cazul in care proba globala rezultata cantareste mai mult de 3 kg, probele elementare pot consta din partea de mijloc, cantarind fiecare cel putin 100 de grame, a pestelui ce formeaza proba globala, intreaga parte la care limita maxima este aplicabila, este folosita pentru omogenizarea probei.
- In cazul in care lotul ce urmeaza a fi esantionat contine pesti de dimensiuni mai mari (pestele cantareste mai mult de 1 kg bucata), proba elementara consta din partea de mijloc a pestelui. Fiecare proba elementara cantareste cel putin 100 de grame. In cazul in care lotul ce urmeaza a fi esantionat contine pesti de dimensiuni foarte mari (ex. > 6 kg bucata) iar prelevarea portiunii de mijloc a pestelui poate cauza pierderi economice semnificative, prelevarea a 3 probe elementare de cel putin 350 de grame fiecare poate fi considerata suficienta, indiferent de marimea lotului.
5. Conformitatea lotului sau a sublotului cu specificatia tehnica
Lotul este acceptat daca rezultatul analitic al unei singure analize nu depaseste nivelul maxim asa cum este prevazut in Anexa nr. I, luand in considerare incertitudinea de masurare.
Lotul nu corespunde cu nivelul maxim prevazut in Anexa nr. I, daca rezultatul analitic confirmat prin cea de a doua analiza si calculat ca media dintre cel putin doua determinari separate, depaseste nivelul maxim in afara oricarui dubiu, luand in considerare incertitudinea de masurare.
Calculul incertitudinii de masurare se poate face astfel:
- calculand eroarea extinsa, folosind un factor de acoperire de 2, ceea ce da un nivel de incredere de aprox. 95%
- prin stabilirea limitei de decizie (Cca)
Regulile de interpretare prezentate se aplica rezultatului analitic obtinut la probele destinate controlului oficial, in cazul analizelor efectuate in scopul apararii sau arbitrajului, se aplica regulile nationale.

SECŢIUNEA 2
Pregatirea probelor si criteriilor pentru metodele de analiza utilizate in controlul oficial al nivelurilor de dioxine (PCDD/PCDF) si determinarea dioxinelor similare PCB din anumite alimente

1. Obiectivul si domeniul de aplicare
Aceste cerinte trebuie aplicate in cazul in care alimentele sunt analizate pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine (dibenzo-p-dioxine policlorurate PCDD) si dibenzofurani policlorurati (PCDF) si determinarea dioxinelor similare PCB.
Monitorizarea prezentei dioxinelor in alimente se poate efectua printr-o strategie implicand o metoda de screening (depistare) in scopul selectionarii probelor al caror continut de dioxine si dioxine similare PCB este fie inferior nivelului stabilit, fara ca abaterea sa depaseasca 30-40%, fie superior nivelului stabilit (de interes). Concentratia de dioxine in aceste probe cu valori semnificative trebuie determinata/confirmata printr-o metoda de confirmare.
Metodele de screening (depistare) sunt metode care se utilizeaza pentru detectarea prezentei dioxinelor si dioxinelor similare PCB in limita stabilita. Aceste metode asigura analiza unui numar mare de probe, ceea ce permite selectionarea probelor pozitive. Ele sunt special concepute pentru evitarea unor rezultate fals negative.
Metodele de confirmare sunt metode care furnizeaza informatii complete sau complementare permitand identificarea si cuantificarea fara echivoc a dioxinelor si dioxinelor similare PCB la limita stabilita.
2. Cadru general
Deoarece probele de mediu si biologice (inclusiv probele de alimente) contin in general amestecuri complexe de diferite dioxine congenere, conceptul factori echivalenti de toxicitate (FET) a fost dezvoltat pentru a facilita evaluarea riscului. Acesti FET au fost stabiliti pentru a exprima concentratiile amestecurilor de 2,3,7,8 substituenti PCDD si PCDF si curand unele non-orto si mono-orto dioxine similare PCB care au proprietati asemanatoare dioxinelor din punct de vedere al exprimarii in echivalenti toxici (TEQ) pentru 2,3,7,8 TCDD (anexa nr. VIII nota din subsol).
Concentratiile fiecarei substante dintr-o proba data sunt multiplicate prin factorul echivalent de toxicitate propriu si apoi sunt insumate, obtinandu-se concentratia totala de compusi tip dioxina exprimata in echivalenti toxici (TEQ).
Pentru calculul "limitei superioare" se considera contributia fiecarui congener necuantificat la valoarea echivalentului toxic (TEQ) egala cu limita de cuantificare.
Pentru calculul "limitei inferioare" se considera contributia fiecarui congener necuantificat la valoarea echivalentului toxic (TEQ) egala cu zero.
Pentru calculul "limitei medii" se considera contributia fiecarui congener necuantificat la valoarea echivalentului toxic (TEQ) egala cu jumatate din limita de cuantificare.
3. Cerintele de asigurare a calitatii, ce trebuie respectate la pregatirea probei
Trebuie luate masuri pentru evitarea contaminarii incrucisate, in fiecare etapa a procedurilor de prelevare de probe si de analiza.
Probele trebuie depozitate si transportate in recipiente de sticla, aluminiu, polipropilena sau polietilena. Urmele de pulberi de hartie trebuie indepartate din recipientul pentru probe. Vasele de sticla trebuie spalate cu solventi controlati in prealabil de prezenta dioxinelor.
Depozitarea si transportul probelor trebuie efectuate astfel incat sa se mentina integritatea probei de aliment.
Daca este necesar, fiecare proba de laborator trebuie macinata fin si amestecata bine printr-un procedeu caruia i s-a demonstrat eficienta de omogenizare completa (de exemplu, particulele trebuie sa treaca prin sita de 1 mm); probele trebuie uscate inaintea macinarii, daca umiditatea lor este prea mare.
Realizarea unei analize a probei martor trebuie efectuata prin parcurgerea intregii proceduri de analiza in absenta probei.
Masa probei folosita pentru extractie trebuie sa fie suficient de mare pentru a corespunde exigentelor privind sensibilitatea metodei.
Exista multe metode specifice corespunzatoare pentru pregatirea probelor de alimente ce pot fi folosite in cazul produselor in discutie. Metodele trebuie validate conform recomandarilor acceptate pe plan international.
4. Cerinte pentru laboratoare
Laboratoarele trebuie sa demonstreze performanta metodei pentru un domeniu de valori situat in jurul nivelului maxim admis, de exemplu: 0,5 x 1 x 2 x nivelul maxim admis, cu un coeficient de variatie acceptabil pentru analizele repetate. (Pentru detalii privind criteriile de validitate vezi pct. 5.)
Limita de cuantificare pentru metoda de confirmare nu trebuie sa depaseasca o cincime din nivelul maxim admis, pentru a se garanta coeficienti de variatii acceptabili in domeniul sus-mentionat.
In cadrul masurilor de asigurare a calitatii interne trebuie efectuat in mod regulat controlul probelor martor de reactivi, al probelor experimentale impurificate artificial sau analiza unor probe de control (de preferinta, materiale de referinta certificate).
Pentru a demonstra competenta laboratorului in efectuarea de analize specifice sunt necesare participari la studii interlaboratoare. Totusi participarea cu succes la studii interlaboratoare pentru analiza unor probe de sol sau ape reziduale nu demonstreaza neaparat competenta laboratorului de a analiza probe de alimente sau furaje, care prezinta niveluri inferioare de contaminare. Prin urmare, este obligatorie participarea continua la studii interlaboratoare pentru determinarea dioxinelor si dioxinelor similare PCB in probe matrice, furaje-alimente relevante.
Analizele vor fi efectuate de laboratoarele acreditate.
5. Cerinte ce trebuie intrunite de procedurile analitice pentru dioxine si dioxine similare PCB
Cerinte de baza pentru acceptarea procedurilor analitice
- Sensibilitate inalta si limite de detectie joase. Cantitatile detectabile pentru PCDD si PCDF trebuie sa se incadreze in domeniul picogramelor TE (10-12 g) din cauza extremei toxicitati a unora dintre acesti compusi. Compusi PCB (bifenilpoliclorurati) se gasesc in cantitati mai mari decat PCDD si PCDF. Pentru majoritatea dioxinelor similare cu PCB sensibilitatea metodei de ordinul nanogramelor (10-9 g) este suficienta. In orice caz, pentru masurarea congenerilor mai toxici din grupa dioxinelor similare PCB (in special congenerii substituiti non-orto) trebuie atinsa aceeasi sensibilitate ca si pentru PCDD si PCDF.
- Selectivitate inalta (specificitate). Este necesara diferentierea intre compusii PCDD, PCDF si dioxinele similare PCB de alti compusi extrasi simultan din proba, susceptibili de a interfera prin prezenta in concentratii superioare corespunzatoare a catorva ordine de marime fata de substantele de analizat (analiti). In metodele gaz cromatografice/spectrometrie de masa (GC/SM) este necesara diferentierea intre mai multi congeneri, in special intre cei toxici (de exemplu, cei 17 compusi ai PCDD, PCDF substituiti in pozitiile 2,3,7,8 si dioxinele similare PCB) si ceilalti congeneri. Bioanalizele trebuie sa determine valorile TEQ in mod selectiv ca suma PCDD, PCDF si dioxinelor similare PCB.
- Acuratete inalta (justete si fidelitate). Determinarea trebuie sa asigure o estimare valabila a concentratiei reale din proba. Acuratetea inalta (acuratetea masuratorii: gradul de concordanta intre rezultatul masuratorii si valoarea reala sau valoarea atribuita masuratorii) este necesara pentru a evita respingerea rezultatului analizei probei datorita nesigurantei in estimarea TEQ. Acuratetea este exprimata ca justete (diferenta dintre valoarea medie masurata pentru un analit intr-un material certificat si valoarea sa certificata exprimata ca procente din aceasta valoare) si fidelitate (fidelitatea este in general calculata ca deviatie standard; ea include repetabilitatea si reproductibilitatea si indica gradul de concordanta intre rezultatele obtinute prin aplicarea repetata a procedeului experimental in conditii determinate).
Metodele de screening pot cuprinde bioanalize si metode GC/SM, pe cand metodele de confirmare sunt metode gaz cromatografice/spectrometrie de masa de inalta rezolutie (HRGC/HRMS). Urmatoarele criterii trebuie respectate pentru valoarea totala in TEQ:


┌─────────────────────────────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
│ │Metode de screening│Metode de confirmare│
├─────────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│Proportia probelor fals negative │ < 1% │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│Justete │ │ -20% pana la +20% │
├─────────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│Coeficient de variatie │ < 30% │ < 15% │
└─────────────────────────────────────┴───────────────────┴────────────────────┘



6. Cerinte specifice ce trebuie respectate pentru metodele GC/SM pentru scopuri de screening sau confirmare
- In scopul validarii metodei analitice, trebuie adaugate inaintea fazei de extractie etaloane interne de compusi PCDD/F substituiti in pozitiile 2,3,7,8 si marcati cu C13 (in cazul dozarii dioxinelor similare PCB, trebuie adaugate etaloane interne din acesti compusi marcati cu C13. Trebuie adaugat cel putin un congener pentru fiecare grupa de izomeri tetra-octoclorurati ai compusilor PCDD/F (si cel putin un congener pentru fiecare grupa de izomeri ai dioxinelor similare PCB, in cazul dozarii acestora); alternativ se adauga cel putin un congener pentru fiecare functie de ioni selectata si inregistrata prin spectrometrie de masa in scopul monitorizarii compusilor PCDD/F si dioxinelor similare PCB. Se recomanda in cazul metodelor de confirmare utilizarea standardelor interne pentru cei 17 izomeri substituiti in pozitiile 2,3,7,8 ai PCDD/F marcati cu C13 si a celor 12 standarde interne ale dioxinelor similare PCB marcate cu C13 (in cazul dozarii dioxinelor similare PCB).
De asemenea, trebuie determinati factorii de raspuns relativ, prin utilizarea de solutii de calibrare adecvate in cazul congenerilor pentru care nu se adauga un compus analog marcat cu 13C.
- In cazul produselor alimentare de origine vegetala si de origine animala, continand mai putin de 10% grasime, este obligatorie adaugarea de etaloane interne inaintea fazei de extractie. In cazul alimentelor de origine animala, continand mai mult de 10% grasime, etaloanele interne se pot adauga fie inaintea fazei de extractie, fie dupa extractia grasimilor. Trebuie efectuata validarea eficacitatii fazei de extractie in functie de faza in care se introduc etaloanele interne si de modul de raportare a rezultatelor (pe baza produsului sau raportat la grasime).
- Inaintea analizei GC/SM trebuie adaugate unul sau doua etaloane.
- Controlul coeficientului de recuperare este necesar. In cazul metodelor de confirmare, coeficientii de recuperare pentru etaloanele interne individuale trebuie sa fie cuprinsi intre 60-120%. Coeficienti de recuperare mai mici sau mai mari pentru congenerii individuali, in special pentru unii compusi hepta- si octoclorurati ai dibenzodioxinelor si dibenzofuranilor sunt acceptati numai daca contributia acestora la valoarea TEQ nu depaseste 10% din valoarea TEQ totala (numai pentru compusii PCDD/F). In cazul metodelor de screening, coeficientii de recuperare trebuie sa fie cuprinsi intre 30-140%.
- Trebuie efectuata separarea dioxinelor de compusii clorurati interferenti, cum sunt PCB si eterii difenil clorurati, prin tehnici cromatografice adecvate (de preferinta cu o coloana umpluta cu florisil, alumina si/sau carbon).
- Separarea izomerilor prin gaz cromatografie trebuie sa fie eficace (< 25% intre varfurile cromatogramelor compusilor 1,2,3,4,7,8 - HxCDF si 1,2,3,6,7,8 - HxCDF).
- Dozajul compusilor trebuie efectuat conform metodei Agentiei de Protectie a Mediului din S.U.A. (Environment Protection Agency) EPA 1613, reviziune B: "Tetra-through octaclorinate dioxins and furans by isotope dilution HRGC/HRMS", sau altei metode ce intruneste criterii de performanta echivalente.
- Diferenta dintre limita superioara si limita inferioara nu trebuie sa depaseasca 20% pentru alimentele cu o contaminare in dioxine de aproximativ 1 pg QMS-TEQ/g grasime (numai pentru compusii PCDD/PCDF). Aceste recomandari se aplica si in cazul alimentelor cu continut scazut de grasime, a caror contaminare este de ordinul 1 pg OMS-TEQ/g de produs. Pentru niveluri de contaminare inferioare, de exemplu 0,5 pg OMS-TEQ/g produs, diferenta dintre limita superioara si limita inferioara se poate situa intre 25-40%.
7. Metode screening de analiza
7.1. Introducere
Diferite abordari analitice pot fi efectuate folosind o metoda de screening: selectiv si cantitativ.
Abordarea prin screening (abordare selectiva)
Raspunsul probelor este comparat cu raspunsul unei probe de referinta situata la nivelul de interes. Probele cu un raspuns inferior (mai mic) decat al probei de referinta sunt declarate negative, cele cu un raspuns superior probei de referinta sunt banuite a fi pozitive.
Cerinte:
- In fiecare serie de probe de testat, extrase si testate in acelasi timp si in conditii identice, trebuie incluse un blanc si o proba de referinta. Raspunsul probei de referinta trebuie sa fie in mod clar mai ridicat in comparatie cu proba blanc.
- Trebuie incluse probe de referinta suplimentare cu o concentratie egala cu 0,5x si 2x nivelul de interes pentru a demonstra eficacitatea metodei la concentratia de interes.
- In cazul analizei altor matrice trebuie demonstrat ca proba(le) de referinta sunt corespunzatoare, de preferinta, prin includerea de probe cu o valoare TEQ stabilita prin HRGC/HRMS de ordinul probei de referinta sau prin includerea unei probe blanc imbogatite pentru a atinge acest nivel.
- In cazul bioanalizelor nu se poate utiliza un standard intern si testele de repetabilitate sunt foarte importante pentru a se obtine informatii asupra deviatiei standard in cadrul unei serii de probe. Coeficientul de variatie trebuie sa fie sub 30%.
- In cazul bioanalizelor trebuie definiti compusii-tinta, interferentele posibile, precum si valoarea maxima pentru blanc.
Abordarea cantitativa
Abordarea cantitativa necesita serii de dilutii tip, un proces de purificare si masurare dublu sau triplu, precum si controlul blancului si al coeficientului de recuperare. Rezultatul se poate exprima in TEQ, ceea ce presupune ca acei compusi care produc semnalul corespund principiului TEQ. Aceasta se poate realiza prin utilizarea TCDD (sau un amestec standard de dioxine/furan) pentru obtinerea unei curbe etalon ce permite calcularea valorii TEQ in extract si deci si in proba. Rezultatul este apoi corectat cu valoarea TEQ calculata pentru proba blanc (luandu-se in considerare impuritatile provenite din solventi sau din substantele chimice utilizate) si pentru recuperare (calculata pornind de la valoarea TEQ a unei probe de control de calitate a carei concentratie este in jurul nivelului de interes). Este esential sa se noteze ca o parte din pierderea aparenta de recuperare se datoreaza efectelor de matrice si/sau diferentelor dintre valorile FET in bioanaliza si valorile FET stabilite de OMS.
7.2. Cerinte pentru metodele de analiza folosite pentru screening
- Screeningul (selectarea) se poate face cu metode de analiza GC/SM si bioanalize.
Cerintele pentru metodele GC/SM sunt prevazute la pct. 6 si trebuie respectate.
Cerintele pentru bioanalize celulare sunt prevazute la pct. 7.3. si pentru bioanalize pe baza de kituri la pct. 7.4.
- Sunt necesare informatii asupra numarului de rezultate fals pozitive si fals negative ale unei serii mari de probe situate sub sau peste limita maxima ori limita de interventie, in comparatie cu valoarea TEQ determinata printr-o metoda analitica de confirmare. Procentele de probe fals negative trebuie sa fie sub 1%. Procentul probelor fals pozitive trebuie sa fie suficient de mic pentru ca metoda screening sa fie avantajoasa.
- Rezultatele pozitive trebuie intotdeauna confirmate printr-o metoda analitica de confirmare (HRGC/HRMS). De asemenea, probele ce se incadreaza intr-un domeniu larg de valori ale TEQ trebuie confirmate prin HRGC/HRMS (aproximativ 2-10% probe negative). Trebuie prezentate informatii asupra corespondentei dintre rezultatele bioanalizei si cele obtinute din HRGC/HRMS.
7.3. Cerinte specifice pentru bioanalize celulare
- In cazul bioanalizelor este necesara utilizarea unei serii de concentratii de referinta pentru TCDD sau unui amestec de dioxine/furani (curba de raspuns cu R2 > 0,95 pentru o doza completa) la fiecare serie de probe. Totusi, in scopul screeningului (selectiei) poate fi folosita pentru analiza probelor cu nivel scazut, o curba extinsa de nivel scazut.
- Pentru rezultatele bioanalizei obtinute intr-un interval de timp constant se utilizeaza o concentratie de referinta pentru TCDD (aproximativ de 3 ori limita de cuantificare) pe un formular de control de calitate. O alternativa poate fi raspunsul relativ a unei probe de referinta in comparatie cu linia de calibrare a TCDD din moment ce raspunsul celulelor poate depinde de multi factori.
- Grafice pentru controlul calitatii (CC) trebuie realizate si verificate pentru fiecare tip de material de referinta, in scopul asigurarii ca rezultatul corespunde cu indicatiile stabilite.
- Pentru calculele cantitative, diluarea probei utilizate trebuie sa se situeze in partea liniara a curbei de raspuns. Probele care se situeaza deasupra acestei parti liniare trebuie diluate si analizate din nou. Prin urmare se recomanda analizarea cel putin a 3 dilutii in acelasi timp.
- Deviatia standard nu trebuie sa fie peste 15% in cazul unei determinari in triplu pentru fiecare dilutie de proba si sa nu fie peste 30% intre 3 experimente independente.
- Limita de detectie se poate stabili la o valoare de 3 ori mai mare decat deviatia standard pentru blancul de solventi sau decat raspunsul fondului. Alta abordare consta in aplicarea unui raspuns superior raspunsului de fond (factor de inductie de 5 ori mai mare decat blancul de solvent) calculat din curba etalon a zilei. Limita de cuantificare se poate stabili la o valoare de 5-6 ori mai mare decat deviatia standard a blancului de solvent sau a raspunsului de fond ori prin aplicarea unui raspuns care este superior raspunsului de fond (factor de inductie de 10 ori superior blancului de solvent) calculat din curba de calibrare a zilei.
7.4. Cerinte specifice pentru bioanalize realizate cu ajutorul kiturilor
Pana in prezent nu s-a mentionat nici o dovada ca bioanalizele bazate pe kituri comercializate au suficienta sensibilitate si acuitate pentru a fi utilizate in screeningul (selectarea) prezentei dioxinelor in limitele stabilite in probe de alimente si furaje.
- Trebuie respectate instructiunile fabricantului in pregatirea si analiza probei.
- Kiturile nu trebuie utilizate dupa data expirarii.
- Materialele sau componentele destinate a fi folosite in cazul altor kituri nu trebuie folosite.
- Kiturile trebuie pastrate in conditiile de temperatura specificate si utilizate la temperatura indicata.
- Limita de detectie pentru testele imunologice se obtine prin adunarea valorii medii cu o valoare egala de 3 ori deviatia standard pentru o serie de 10 analize ale blancului si prin impartirea sumei obtinute la valoarea pantei din ecuatia de regresie liniara.
- Trebuie utilizate standarde de referinta pentru experimentele de laborator pentru siguranta ca raspunsul la standard se situeaza intr-un domeniu acceptabil.
8. Raportarea rezultatelor
In masura in care procedurile analitice folosite fac posibil acest lucru, rezultatele analitice trebuie sa cuprinda continutul de congeneri individuali PCDD/F si ai PCB-urilor si sa fie raportate ca limita inferioara, limita superioara si limita medie, pentru a cuprinde maximum de informatii in raportarea rezultatelor si prin urmare facand posibila interpretarea rezultatelor in functie de cerintele specifice.
Raportarea trebuie sa includa, de asemenea, continutul in lipide al probei, precum si metoda utilizata pentru extractia lipidelor.
Trebuie mentionati coeficientii de recuperare pentru standardele interne individuale, in cazul in care acestia se situeaza in afara domeniului mentionat la pct. 6, in cazul in care limita maxima este depasita si in alte cazuri, dupa cerinte.

ANEXA VIII
la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

SECŢIUNEA 1
Metode de prelevare pentru controlul oficial al nivelelor de staniu in alimente conservate

1. Scop si domeniu de aplicare
Probele destinate verificarii oficiale a nivelurilor de staniu in alimente conservate vor fi prelevate in conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obtinute vor fi considerate ca reprezentative pentru loturile respective. Conformitatea cu nivelurile maxime prevazute in Anexa nr. I va fi stabilita pe baza nivelurilor determinate in probele de laborator.
2. Definitii
Lot: o cantitate identificabila dintr-un produs alimentar, livrata o singura data si determinata de catre o persoana autorizata ca avand caracteristici comune, cum ar fi, originea, varietatea, tipul de ambalare, ambalator, expeditor, marcaje.
Sublot: parte desemnata, a unui lot mare, pentru aplicarea metodei de prelevare a probei pe partea desemnata. Fiecare sublot trebuie sa fie separat fizic si sa fie identificabil.
Proba elementara: o cantitate dintr-un material prelevata dintr-o singura parte a lotului sau sublotului.
Proba globala: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
Proba de laborator: proba destinata examenului de laborator.
3. Dispozitii generale
3.1. Personalul
Prelevarea trebuie sa fie realizata de catre o persoana instruita pentru a efectua aceasta activitate si desemnata de catre autoritatea care efectueaza controlul oficial al nivelelor de staniu din alimente conservate.
3.2. Materialul care va fi prelevat
Prelevarea se face separat din fiecare lot care urmeaza sa fie examinat.
3.3. Precautii
In cursul prelevarii si prepararii probelor trebuie luate precautii pentru evitarea oricarei modificari care ar putea afecta continutul de staniu, determinarea analitica sau care ar putea face probele globale nereprezentative.
3.4. Probele elementare
Pe cat posibil, probele elementare se vor preleva din puncte diferite ale lotului sau sublotului. Orice abatere de la aceasta procedura trebuie sa fie inregistrata in procesul-verbal.
3.5. Prepararea probei globale
Proba globala se obtine prin unirea probelor elementare. Aceasta proba globala va fi omogenizata in laborator.
3.6. Probe identice (contraprobe)
Probele identice (contraprobe) utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din proba globala omogenizata, in afara situatiei in care acest fapt nu contravine legislatiei in vigoare.
3.7. Ambalarea si transmiterea probelor
Fiecare proba este introdusa intr-un recipient curat si inert din punct de vedere chimic, care ofera protectie adecvata impotriva contaminarii si a deteriorarii in timpul transportului. Se iau toate precautiile necesare pentru evitarea oricarei modificari a compozitiei probei care ar putea surveni in timpul transportului sau depozitarii.
3.8. Sigilarea si etichetarea probelor
Fiecare proba prelevata in scopul controlului oficial de laborator va fi sigilata la locul prelevarii si identificata in conformitate cu reglementarile in vigoare respective. Trebuie intocmit un proces-verbal pentru fiecare prelevare, permitand astfel identificarea fara dubiu a fiecarui lot indicand data si locul prelevarii probelor precum si orice informatie suplimentara care ar putea fi util chimistului analist.
4. Planul de prelevare a probelor
Metoda de prelevare aplicata trebuie sa asigure faptul ca proba globala este reprezentativa pentru lotul controlat.
4.1. Numarul de probe elementare
Numarul minim de probe elementare ce vor fi prelevate din conservele din lot trebuie sa fie in conformitate cu prevederile din Tabelul 1. Probele elementare prelevate din frecare conserva trebuie sa aiba masa similara, rezultand o proba globala (a se vedea punctul 3.5.)

Tabelul nr. 1
Numarul de conserve (probe elementare) ce vor fi prelevate pentru a forma proba globala



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Numarul de conserve din lot sau sublot│Numarul de conserve ce vor fi prelevate│
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 1 la 25 │ Cel putin 1 conserva │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 26 la 100 │ Cel putin 2 conserve │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ > 100 │ 5 conserve │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



Nivelurile maxime se aplica continutului fiecarei conserve, dar pentru fezabilitatea testarii este necesar sa se foloseasca o prelevare de probe globale. Daca rezultatul testului pentru proba globala este mai mic dar apropiat de nivelul maxim si daca se suspecteaza ca respectivele conserve individuale pot depasi nivelul maxim, este necesara efectuarea de investigatii avansate.
4.2. Prelevarea in etapa vanzarii cu amanuntul
Prelevarea de alimente in etapa vanzarii cu amanuntul, trebuie efectuata ori de cate ori este posibil in conformitate cu prevederile referitoare la prelevarea de probe mentionata anterior. Atunci cand acest lucru nu este posibil, se pot utiliza alte proceduri eficiente de prelevare a probelor in etapa vanzarii cu amanuntul, cu conditia ca acestea sa asigure reprezentativitatea lotului prelevat.
5. Conformitatea lotului sau sublotului cu specificatia
In caz de litigiu, laboratorul de control analizeaza proba de laborator prin cel putin doua analize independente si calculeaza media rezultatelor.
Lotul este acceptat daca media nu depaseste nivelul maxim mentionat in Anexa nr. I tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare.
Lotul este neconform cu nivelul maxim prevazut in Anexa nr. I daca media depaseste nivelul maxim, in afara oricarui dubiu, tinand cont de incertitudinea de masurare si corectia pentru recuperare.

SECŢIUNEA 2
Pregatirea probelor si criteriilor de performanta pentru metodele de analiza utilizate pentru verificarea oficiala a nivelurilor de staniu in alimente conservate

1. Precautii si consideratii generale pentru staniu
Cerinta de baza este obtinerea unei probe de laborator reprezentative si omogene, fara introducerea unei contaminari secundare.
Chimistul analist se va asigura ca probele nu vor fi contaminate in timpul pregatirii probei.
Acolo unde este posibil, aparatura care vine in contact cu proba va fi fabricata din materiale inerte, de exemplu materiale plastice cum ar fi polipropilena, PTFE etc, iar acestea vor fi curatite cu solutii acide pentru a reduce riscul contaminarii. Pentru lamele de taiere poate fi folosit otel inoxidabil de inalta calitate.
Materialul prelevat primit de laborator va fi utilizat in intregime pentru prepararea materialului de testare. Rezultate reproductibile se pot obtine numai din probe foarte fin omogenizate.
2. Tratarea probei sub forma primita in laborator
Proba globala completa se macina fin (acolo unde este cazul) si se amesteca folosind un procedeu despre care s-a demonstrat ca asigura o omogenizare completa.
3. Subdivizarea probelor in scopul controlului si dreptului la recurs
In scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului probele identice (contraprobe) se preleveaza din materialul omogenizat conform reglementarilor in vigoare privind prelevarea probelor.
4. Cerinte privind controlul si metodele de analiza care vor fi utilizate in laborator
4.1. Definitii
Mai jos este redat un numar de definitii uzuale care trebuie utilizate in laboratoare:


r - repetabilitatea, valoarea sub care diferenta absoluta dintre
rezultatele a doua teste separate obtinute in conditii de
repetabilitate (de exemplu: aceeasi proba, acelasi operator,
acelasi aparat, acelasi laborator si interval scurt de timp) se
situeaza in limitele unei probabilitati specifice (in principiu 95%);
astfel r = 2,8 x s(r)
s(r) - deviatia standard, calculata din rezultatele obtinute in conditii
de repetabilitate
RSD(r) = deviatia standard relativa, calculata din rezultate obtinute
in conditii de repetabilitate
_
[(s(r)/x) x 100],
_
unde x este media rezultatelor tuturor probelor de la toate laboratoarele.
R = reproductibilitatea, valoarea sub care diferenta absoluta dintre
rezultatele unui singur test, obtinute in conditii de
reproductibilitate (de exemplu: pentru materialul identic obtinut
de operatori in diferite laboratoare, prin utilizarea metodei
testului standardizat), se situeaza in limitele unei probabilitati
(in principiu 95%); R = 2,8 x s(R).
s(R) = deviatia standard, calculata din rezultatele obtinute in conditii
de reproductibilitate
RSD(R) - deviatia standard relativa, calculata in urma rezultatelor
obtinute in conditii de reproductibilitate
_
[(s(R)/x) x 100]
HORRAT(r) = RSD(r) calculat, divizat prin valoarea RSD(r) estimata
din ecuatia Horwitz presupunand r = 0,66 R.
HORRAT(R) = valoarea RSD(R) calculata, divizata prin valoarea RSD(R)
calculata din ecuatia Horwitz
U = incertitudinea extinsa, folosind un factor de acoperire de 2 care
confera un nivel de siguranta de aproximativ 95%.


4.2. Cerinte generale
Metodele de analiza care se utilizeaza vor fi selectionate in functie de urmatoarele criterii:
- specificitate;
- acuratete;
- precizie: variatiile repetabilitatii in cadrul aceluiasi laborator si ale reproductibilitatii intre laboratoare diferite. Aceste valori trebuie sa fie obtinute in urma unui proces de colaborare organizat in conformitate cu un protocol recunoscut pe plan international si trebuie sa fie exprimate intr-o forma recunoscuta pe plan international;
- limita de detectie;
- sensibilitate;
- practicabilitate;
- alte criterii stabilite in functie de necesitati.
4.3. Cerinte specifice
In cazul in care la nivel national nu sunt recomandate metode specifice pentru determinarea nivelurilor de aflatoxine din alimente, laboratoarele pot selecta orice alta metoda, conditia fiind ca metoda selectata sa indeplineasca criteriile mentionate in Tabelul 2. Validarea trebuie sa includa in mod ideal un material de referinta certificat.

Tabelul nr. 2
Criterii de analiza pentru metodele de analiza pentru staniu


┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│ Parametru │ Valoarea/comentariu │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Aplicabilitate │Alimente specificate in anexa nr. I, Sectiunea 6 │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Limita de detectie │Nu mai mare de 5 mg/kg │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Limita de cuantificare│Nu mai mare de 10 mg/kg │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Precizie │Valorile HORRAT(r) sau HORRAT(R) de mai putin de 1,5 │
│ │in testul colaborativ de validare │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Recuperare │80% pana la 105% (dupa cum este indicat in testul │
│ │colaborativ) │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Specificitate │Independenta de matrice sau interferente spectrale │
└──────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘



4.3.1. Criterii de performanta - Aproximatia functiei de incertitudine
Pentru a evalua daca o metoda de analiza este potrivita pentru a fi utilizata in laborator se poate folosi aproximatia functiei de incertitudine. Laboratorul poate folosi o metoda care va produce rezultate in limitele incertitudinii standard maxime. Incertitudinea standard maxima poate fi calculata utilizand urmatoarea formula:




┌ ┐^2
│LOD│


│ 2 │
└ ┘


unde:
Uf = este incertitudinea standard maxima
LOD = este limita de detectie a metodei
C = este concentratia de interes


Daca metoda analitica furnizeaza rezultate cu incertitudini de masurare mai mici decat incertitudinea standard maxima, metoda va fi la fel de potrivita cu aceea care intruneste caracteristicile de performanta redate in Tabelul 2.
4.4. Calculul recuperarii si raportarea rezultatelor
Rezultatul analitic este raportat corectat sau necorectat pentru recuperare. Modul de raportare si nivelul de recuperare trebuie raportate. Rezultatul analitic corectat pentru recuperare va fi utilizat pentru verificarea conformitatii (punctul 5, Sectiunea 1).
Rezultatul analitic se raporteaza ca x ± U, unde x este rezultatul analitic si U este incertitudinea de masurare.
4.5. Standardele de calitate ale laboratoarelor
Laboratoarele trebuie sa fie acreditate.
4.6. Alte consideratii pentru analize
Pregatirea probelor
Trebuie luate masuri de precautie pentru a se asigura ca tot staniul din proba este extras in solutia pentru analiza. In particular se admite ca procedura de dizolvare a probei trebuie executata in asa fel incat sa nu precipite speciile Sn IV hidrolizate (de exemplu oxidul de staniu SnO(2), Sn[OH](4), SnO(2)●H(2)O).
Probele preparate se pastreaza in HCl 5 mol/l. Totusi SnCl(4) se volatilizeaza cu usurinta si astfel de solutii nu ar trebui incalzite.


ANEXA IX
la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

SECŢIUNEA 1
Metode de prelevare de probe pentru controlul oficial al nivelurilor de benzo(a)piren in produse alimentare

1. Scop si domeniu de aplicare
Probele destinate pentru controale oficiale ale nivelurilor de benzo(a)piren in produse alimentare trebuie sa fie prelevate in conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obtinute trebuie sa fie considerate ca reprezentative pentru loturi. Conformitatea cu limitele maxime, prevazute in anexa nr. I va fi stabilita pe baza nivelurilor determinate in probele de laborator.
2. Definitii
Lot: o cantitate identificabila dintr-un produs alimentar, livrata o singura data si care a fost determinata de catre o persoana autorizata ca avand caracteristici comune, precum origine, varietate, tip de ambalare, persoana care ambaleaza, expeditor sau marcaje.
Sublot: parte desemnata, a unui lot mare, cu scopul de a se aplica metoda de prelevare pe acea parte desemnata; fiecare sublot trebuie sa fie separat fizic si identificabil.
Proba elementara: o cantitate dintr-un material prelevata dintr-o singura parte a lotului sau sublotului.
Proba globala: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
Proba de laborator: proba destinata pentru laborator.
3. Dispozitii generale
3.1. Personal
Prelevarea de probe trebuie realizata de catre o persoana instruita pentru a efectua aceasta activitate si desemnata de catre autoritatea care efectueaza controlul oficial al nivelelor de benzo(a)piren.
3.2. Materialul ce va fi prelevat
Prelevarea se face separat din fiecare lot care urmeaza a fi examinat.
3.3. Masuri de precautie
In timpul prelevarii de probe si a pregatirii probelor, trebuie luate precautii pentru a se evita orice modificari ce ar afecta continutul de benzo(a)piren, ar afecta in mod nefavorabil determinarea analitica sau care ar face probele globale nereprezentative.
3.4. Probe elementare
Pe cat posibil, probele elementare se vor preleva din puncte diferite ale lotului sau sublotului. Orice abatere de la aceasta procedura trebuie sa fie inregistrata in procesul-verbal.
3.5. Pregatirea probei globale
Proba globala se obtine prin amestecul tuturor probelor elementare. Aceasta proba globala se omogenizeaza in laborator, cu exceptia cazului in care acest lucru este incompatibil cu implementarea punctului 3.6.
3.6. Probe identice (contraprobe)
Probele identice utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului se preleveaza din proba globala omogenizata, cu conditia ca aceasta procedura sa fie in conformitate cu reglementarile in vigoare privind prelevarea probelor.
3.7. Ambalarea si transportul probelor
Fiecare proba trebuie depozitata intr-un recipient curat, confectionat dintr-un material inert din punct de vedere chimic ce ofera protectie adecvata impotriva contaminarii si a deteriorari in timpul transportului. Se vor lua toate precautiile necesare pentru evitarea oricarei modificari a compozitiei probei, care ar putea surveni in timpul transportului sau depozitarii.
3.8. Sigilarea si etichetarea probelor
Fiecare proba prelevata in scopul controlului oficial de laborator va fi sigilata la locul prelevarii de probe si identificata in conformitate cu reglementarile in vigoare respective.
Trebuie intocmit un proces-verbal pentru fiecare prelevare de probe care sa permita identificarea fara dubiu a fiecarui lot indicand data si locul prelevarii probelor si orice informatie suplimentara care ar putea fi utila analistului.
4. Planul de prelevare a probelor
Metoda de prelevare de probe aplicata trebuie sa asigure faptul ca proba globala este reprezentativa pentru lotul controlat.
4.1. Numarul de probe elementare
In cazul uleiurilor, pentru care se poate presupune o distributie uniforma a benzo(a)pirenului in continutul acestora, este suficient sa se preleveze trei probe elementare per lot pentru a se constitui proba globala. Se va face referire la numarul lotului.
Pentru alte produse, numarul minim de probe elementare ce trebuie prelevate din lot trebuie sa fie asa cum este precizat in tabelul nr. 1. Probele elementare trebuie sa fie de o greutate similara, nu mai mica de 100 g pentru fiecare, avand ca rezultat o proba globala de nu mai putin de 300 g (vezi pct. 3.5.).

Tabelul nr. 1
Numarul minim de probe elementare ce trebuie sa fie prelevate din lot


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Greutatea lotului (in kg) │ Numarul minim de probe elementare │
│ │ ce trebuie sa fie prelevate │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ < 50 │ 3 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 50 - 500 │ 5 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ > 500 │ 10 │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



Daca lotul este constituit din pachete individuale, atunci numarul de pachete ce trebuie sa fie prelevate pentru a se constitui proba globala este precizat in tabelul 2.

Tabelul nr. 2
Numarul de pachete (probe elementare) ce trebuie sa fie prelevate pentru a forma proba globala daca lotul este constituit din pachete individuale



┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Numarul de pachete sau unitati│ Numarul de pachete sau unitati ce trebuie │
│ din lot sau sublot │ prelevate │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ 1 - 25 │1 pachet sau unitate │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ 26 - 100 │Aproximativ 5%, cel putin 2 pachete sau unitati│
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ > 100 │Aproximativ 5%, cel mult 10 pachete sau unitati│
└──────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘



4.2. Prelevare de probe in etapa de vanzare cu amanuntul
Prelevarea de probe de produse alimentare in etapa de vanzare cu amanuntul trebuie sa fie facuta, acolo unde este posibil, in conformitate cu prevederile de mai sus. Atunci cand acest lucru nu este posibil, pot fi utilizate alte proceduri eficiente de prelevare de probe in etapa de vanzare cu amanuntul cu conditia ca aceasta sa asigure o reprezentativitate suficienta pentru lotul supus prelevarii de probe.
5. Conformitatea lotului sau sublotului cu specificatia
In caz de litigiu laboratorul de control trebuie sa efectueze analiza in dublu a probei de laborator in cazul in care rezultatul obtinut la prima analiza este cu pana la 20% mai mare sau mai mic decat limita maxima si sa calculeze media rezultatelor.
Lotul este acceptat daca rezultatul primei analize este cu mai mult de 20% sub nivelul maxim, sau acolo unde analiza in dublu este necesara, daca media nu depaseste nivelul maxim respectiv, in conformitate cu anexa nr. I, tinand cont de incertitudinea de masurare si de corectia pentru recuperare.
Lotul este neconform cu nivelul maxim stabilit in anexa nr. I daca rezultatul primei analize sau, in cazul analizelor in dublu, daca media careia i s-a aplicat corectia pentru recuperare depaseste fara dubii nivelul maxim, tinand cont de incertitudinea de masurare si de corectia pentru recuperare.

SECŢIUNEA 2
Pregatirea probelor si criteriilor pentru metodele de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelurilor de benzo(a)piren in produse alimentare

1. Precautii si consideratii generale pentru benzo(a)piren in produse alimentare
Cerinta de baza este sa se obtina o proba de laborator reprezentativa si omogena fara a se aduce contaminarea secundara a probei.
Analistul trebuie sa se asigure ca probele nu se contamineaza in timpul pregatirii probei.
Recipientele trebuie sa fie clatite cu acetona sau hexan de inalta puritate (p.a. grade HPLC sau echivalent) inainte de utilizare pentru a se reduce la minim riscul de contaminare. Ori de cate ori este posibil, aparatura care intra in contact cu proba trebuie sa fie fabricata din materiale inerte (de ex. aluminiu, sticla sau otel inoxidabil slefuit).
Materialele plastice precum polipropilena, PTFE etc. trebuie sa fie evitate deoarece analitul poate fi adsorbit pe aceste materiale.
Tot materialul pentru proba primit de catre laborator trebuie sa fie utilizat pentru pregatirea materialului de testat. Se obtin rezultate reproductibile numai daca probele sunt omogenizate foarte fin.
Pot fi utilizate mai multe proceduri specifice satisfacatoare de pregatire a unei probe.
2. Tratarea probei sub forma primita in laborator
Proba globala este in intregime macinata fin (atunci cand este relevant) si amestecata, utilizandu-se un procedeu despre care s-a demonstrat ca este eficient pentru omogenizarea completa.
3. Subdivizarea probelor in scop de control si recurs
Probele identice utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului trebuie prelevate din materialul omogenizat, cu exceptia cazurilor in care acest lucru contravine reglementarilor in vigoare referitoare la prelevarea de probe.
4. Metoda de analiza ce trebuie utilizata de catre laborator si cerintele controlului de laborator
4.1. Definitii
Cele mai frecvente definitii pe care laboratorul le va folosi sunt prevazute mai jos:


r = Repetabilitate, valoarea sub care diferenta absoluta intre doua
rezultate de testari individuale, obtinute in conditii de
repetabilitate (i.e. aceeasi proba, acelasi operator, acelasi
aparat, acelasi laborator si un interval de timp scurt) poate fi
estimata a se incadra intr-o probabilitate specifica (in mod
caracteristic 95%) si se calculeaza r = 2,8 x s(r)
s(r) = Deviatia standard calculata in baza rezultatelor obtinute in
conditii de repetabilitate
RSD(r) = Deviatia standard relativa, calculata in baza rezultatelor
obtinute in conditii de repetabilitate
_
[(s(r)/x) x 100]
R = Reproductibilitate, valoarea sub care diferenta absoluta intre
rezultatele de testare individuale obtinute in conditii de
reproductibilitate (i.e. pe material identic obtinut de operatori
in diferite laboratoare, utilizand metoda de testare standardizata)
poate fi estimata a se incadra intr-o anumita probabilitate
(in mod caracteristic 95%); R = 2,8 x S(R)
S(R) = Deviatia standard calculata in baza rezultatelor obtinute in
conditii de reproductibilitate
RSD(R) = Deviatia standard relativa, calculata in baza rezultatelor
obtinute in conditii de reproductibilitate
_
[(s(R)/x) x 100],
_
unde x = este media rezultatelor obtinute de toate laboratoarele
si de la toate probele
HORRAT(r) = RSD(r) obtinuta impartita la valoarea RSD(r) estimata in
baza ecuatiei Horowitz utilizand premisa r = 0,66 R
HORRAT(R) = RSD(R) obtinuta impartita la valoarea RSD(R) calculata in
baza ecuatiei Horowitz
U = incertitudinea extinsa utilizandu-se un factor de acoperire de 2
ce prezinta un nivel de confidenta de aproximativ 95%.



4.2 Cerinte generale
Metodele de analiza care se utilizeaza vor fi selectionate in functie de urmatoarele criterii:
- specificitate;
- acuratete;
- precizie: variatiile repetabilitatii in cadrul aceluiasi laborator si ale reproductibilitatii intre laboratoare diferite. Aceste valori trebuie sa fie obtinute in urma unui proces de colaborare organizat in conformitate cu un protocol recunoscut pe plan international si trebuie sa fie exprimate intr-o forma recunoscuta pe plan international;
- limita de detectie;
- sensibilitate;
- practicabilitate;
- alte criterii stabilite in functie de necesitati.
4.3. Cerinte specifice
Atunci cand nu sunt recomandate metode specifice pentru determinarea de benzo(a)piren in alimente la nivel national, laboratoarele pot utiliza orice metoda validata, cu conditia ca metoda utilizata sa respecte criteriile de performanta indicate in tabelul nr. 3. Validarea ar trebui sa includa in mod ideal un material de referinta certificat.

Tabelul nr. 3
Criterii de performanta pentru metode de analiza pentru benzo(a)piren


┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│ Parametru │ Valoare/comentariu │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Aplicabilitate │Alimente, asa cum sunt definite in legislatia in │
│ │vigoare │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Limita de detectare │Nu mai mult de 0,3 æg/kg │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Limita de cuantificare│Nu mai mult de 0,9 æg/kg │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Precizie │Valori HORRAT(r) sau HORRAT(R) mai mici de 1,5 in │
│ │procesul validarii colaborative │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Recuperare │50% - 120% │
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Specificitate │Liber de matrice sau interferente spectrale, │
│ │verificarea detectarii pozitive │
└──────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘



4.3.1. Criterii de performanta - Aproximarea functiei de incertitudine
Totusi, o aproximare a incertitudinii poate fi utilizata de asemenea pentru a se evalua caracterul adecvat al metodei de analiza ce trebuie utilizata de catre laborator. Laboratorul poate utiliza o metoda ce determina rezultate cu o incertitudine maxima standard. Incertitudinea maxima standard poate fi calculata utilizand urmatoarea formula:





┌ ┐^2
│LOD│


│ 2 │
└ ┘


Unde:
Uf este incertitudinea maxima standard
LOD este limita de detectie a metodei
C este concentratia de interes


Daca o metoda analitica asigura rezultate cu masuratori de incertitudine mai mici decat incertitudinea maxima standard, metoda va fi in mod egal corespunzatoare uneia ce indeplineste caracteristicile de performanta precizate de tabelul nr. 3.
4.4. Calcularea recuperarii si raportarea rezultatelor
Rezultatul analitic urmeaza sa fie raportat, corectat sau necorectat, pentru recuperare. Trebuie raportate modalitatea de raportare si nivelul de recuperare. Rezultatul analitic corectat pentru recuperare este utilizat pentru verificarea conformitatii (a se vedea sectiunea 1, punctul 5)
Rezultatul analitic trebuie raportat ca x ± U, unde x este rezultatul analitic iar U este incertitudinea de masurare.
4.5. Standarde de calitate ale laboratorului
Analizele vor fi efectuate in laboratoare acreditate.
4.6. Alte consideratii pentru analiza
Testari de competenta
Participarea la programele de testare de competenta corespunzatoare ce sunt in conformitate cu "Protocolul International Armonizat pentru Testarea de Competenta a Laboratoarelor de Analiza (Chimica)" desfasurat sub auspiciile IUPAC/ISO/AOAC.
Controlul intern al calitatii
Laboratoarele trebuie sa fie capabile sa demonstreze ca au proceduri interne de control al calitatii in aplicare. Astfel de exemple sunt reprezentate de "Ghiduri ISO/AOAC/IUPAC privind Controlul Calitatii in Laboratoare de Chimie Analitica".

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016