Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORMA SANITARA VETERINARA*) din 3 februarie 2003 privind stabilirea principiilor care reglementeaza organizarea controalelor sanitare veterinare pentru animalele care intra in Romania din tari terte
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 159 bis din 12 martie 2003
*) Norma sanitarã veterinara a fost aprobatã prin Ordinul 83 din 3 februarie 2003 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 12 martie 2003
ART. 1
(1) Controalele veterinare asupra animalelor provenite din tari terţe care intra pe teritoriul României se efectueazã de cãtre autoritãţile competente, conform prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Prezenta norma sanitarã veterinara nu se aplica, în cazul controalelor sanitare veterinare asupra animalelor de companie care însoţesc cãlãtorii în scopuri necomerciale, altele decât ecvinele.
ART. 2
(1) În sensul prevederilor prezentei norme sanitare veterinare, vor fi folosite, atunci când este cazul, definiţiile menţionate în art. 2 al "Normei sanitare veterinare referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse", aprobat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 .
(2) În sensul prezentei norme sanitare veterinare se înţelege prin:
a) "controlul documentelor" - verificarea certificatelor sau documentelor sanitare veterinare care însoţesc un animal;
b) "controlul identitãţii" - verificarea, numai prin inspecţia vizuala, a concordanţei dintre documente sau certificatele sanitare veterinare şi animale, precum şi a prezentei şi conformitatii marcilor de identificare care trebuie sa fie prezente la animale;
c) "control fizic" - un control al animalului, incluzând eventual prelevarea de probe şi testarea de laborator şi, atunci când este cazul, controale suplimentare în timpul carantinei;
d) "importator" - orice persoana fizica sau juridicã, care prezintã animale pentru importul în România;
e) "transport" - un numãr de animale din aceeaşi specie, înscrise în acelaşi certificat sau document sanitar veterinar, transportate cu acelaşi mijloc de transport, venind din aceeaşi ţara terta sau din aceeaşi regiune a unei tari terţe;
f) "post de inspecţie de frontiera" - orice post de inspecţie situat în imediata vecinãtate a frontierei externe a României stabilit, conform legii, pentru organizarea controalelor veterinare asupra animalelor vii şi produselor ce intra pe teritoriul României din tari terţe, destinate şi aprobate în conformitate cu art. 6.
CAP. 1
ORGANIZAREA ŞI SUPRAVEGHEREA CONTROALELOR
ART. 3
(1) Prin autoritãţile competente România se va asigura ca:
a) importatorii sunt obligaţi sa anunţe cu o zi lucrãtoare în avans, personalul sanitar veterinar de la postul de inspecţie de frontiera unde vor fi prezentate animalele, specificand numãrul, natura şi timpul estimat privind sosirea acestora;
b) animalele sunt transportate direct, sub supraveghere oficialã, la postul de inspecţie de frontiera la care face referire art. 6 sau, când este cazul, la un centru de carantina asa cum este prevãzut la art. 10, alin. (1), lit. a);
c) animalele nu pot pãrãsi un astfel de post sau centru, în afarã de cazul în care, fãrã a aduce atingere prevederilor reglementãrilor emise de autoritãţile competente, au fost furnizate dovezi ca:
1. prin certificatul menţionat în art. 7, alin. (1), pct. 2, sau art. 8, controalele veterinare privind animalele în cauza au fost efectuate conform art. 4, alin. (1) şi (2), lit. a), b) şi d), art. 8 şi 9 corespunzãtor cerinţelor autoritãţii competente.
2. controalele veterinare au fost plãtite şi când este cazul, s-a depus o suma care acoperã orice cost prevãzut în art. 10, alin. (1), pct. 2 şi 3, art. 10, alin. (6) şi art. 12, alin. (2);
d) autoritatea vamalã nu autorizeaza eliberarea pentru libera circulaţie pe teritoriul României, cu excepţia cazului în care, fãrã a aduce atingere prevederilor reglementãrilor emise de autoritãţile competente, au fost furnizate dovezi referitoare la îndeplinirea cerinţelor menţionate la art. 3, lit. c).
ART. 4
(1) Prin autoritãţile competente, România trebuie sa se asigure ca, indiferent de destinaţia vamalã a animalelor, fiecare transport de animale provenit dintr-o ţara terta, este supus de cãtre autoritatea veterinara competenta unui control al documentelor şi al identitãţii, la unul din posturile de inspecţie de frontiera situat pe teritoriul României şi autorizat în acest scop, pentru a verifica:
1. originea animalelor;
2. destinaţia lor ulterioara, în special în cazul tranzitului, sau în cazul comerţului cu animale pentru care legislaţia nationala face obiectul unor cerinţe specifice ale României sau ale statului de destinaţie;
3. ca menţiunile înscrise în certificatele sau documentele sanitare veterinare oferã garanţiile cerute de legislaţia nationala;
4. ca prin procedurile specifice nu s-a dat nici o soluţie de respingere a transportului.
(2) Fãrã a aduce atingere excepţiilor prevãzute la art. 8, medicul veterinar oficial trebuie sa efectueze un control fizic asupra animalelor prezentate la postul de inspecţie de frontiera. Acest control trebuie efectuat dupã consultarea bazei de date privind procedurile veterinare de import şi trebuie sa includã în special:
a) un examen clinic al animalelor, pentru a se asigura ca ele sunt conforme cu informaţiile furnizate în certificatul sau documentul sanitar veterinar insotitor şi ca sunt clinic sanatoase. În conformitate cu procedura nationala în vigoare, autoritatea veterinara centrala a României poate acorda, în anumite condiţii, conform regulilor care urmeazã a fi stabilite în baza aceleiaşi proceduri, o derogare de la principiile examinãrii clinice individuale cu privire la anumite categorii şi specii de animale;
b) orice teste de laborator care sunt considerate necesar a fi efectuate, sau care sunt prevãzute de legislaţia nationala;
c) dupã caz, probe oficiale recoltate ce trebuie examinate pentru reziduuri şi analizate cat mai repede;
d) verificarea conformitatii cu cerinţele minime stabilite de reglementãrile naţionale privind protecţia animalelor prevãzute în norma sanitarã veterinara privind protecţia animalelor în timpul transportului. În scopul efectuãrii unui control ulterior şi atunci când este cazul, conform cerinţelor suplimentare ale exploatatiei de destinaţie, medicul veterinar oficial din frontiera va comunica informaţiile necesare direcţiei sanitare veterinare judeţene, şi respectiv a municipiului Bucureşti pe teritoriul cãreia se afla exploatatia de destinaţie în cazul importului, sau autoritãţilor competente ale statului de destinaţie în cazul tranzitului, prin intermediul sistemului de schimb de informaţii prevãzut la art. 15 al "Normei sanitare veterinare referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse", aprobat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 . Pana la realizarea sistemului computerizat, schimbul de informaţii între punctul de inspecţie de frontiera şi direcţia sanitarã veterinara judeteana şi respectiv a municipiului Bucureşti pe de o parte şi între Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara şi autoritãţile competente ale altor state pe de alta parte, se va realiza folosind sistemele de telecomunicaţie sau alte sisteme de transmitere a datelor. Medicul veterinar oficial poate fi asistat în îndeplinirea unora dintre aceste sarcini de personal calificat cu pregãtire specialã, care lucreazã sub îndrumarea sa.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), pentru animalele care intra pe teritoriul României printr-un port sau aeroport, controlul identitãţii şi fizic poate fi efectuat în acel port sau aeroport de destinaţie, cu condiţia ca acesta sa detina un post de inspecţie de frontiera la care face referire art. 6, iar animalele sa-şi continue cãlãtoria, dupã caz, pe mare sau pe calea aerului, în acelaşi mijloc de transport, vas sau avion. În astfel de cazuri, autoritatea competenta care a efectuat controlul documentelor sanitare veterinare va anunta fie direct fie prin intermediul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti, medicul veterinar oficial al postului de inspecţie, situat în statul de destinaţie, prin mijloace de comunicare stabilite de autoritatea veterinara centrala a României, ca animalele au trecut prin punctul de inspecţie de frontiera respectiv.
(4) Orice cheltuiala pe care o implica aplicarea prezentului articol, va fi suportatã de expeditor, destinatar sau de agentul acestora, fãrã rambursare de la bugetul instituţiilor de stat din România.
(5) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului articol, inclusiv cele legate de instruirea şi calificarea asistentilor, vor fi adoptate, ori de câte ori este necesar, în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 5
Intrarea pe teritoriul României, va fi interzisã atunci când controalele releva ca:
a) animalele din speciile pentru care exista reguli naţionale, fãrã a aduce atingere condiţiilor speciale prevãzute la art. 19 cu privire la condiţiile de sãnãtate a animalelor care reglementeazã miscarea ecvideelor între statele membre ale Uniunii Europene şi România şi importul lor din tari terţe, provin dintr-un teritoriu sau parte a unui teritoriu a unei tari terţe, din care sunt interzise importurile, nefiind incluse în listele oficiale naţionale stabilite cu privire la interzicerea importurilor speciilor respective, sau în urma unei decizii a autoritãţii veterinare competente centrale a României.
b) animalele, altele decât cele menţionate la lit. a) nu sunt conforme cerinţelor prevãzute de legislaţia nationala corespunzãtoare diferitelor cazuri vizate în prezenta norma sanitarã veterinara;
c) animalele suferã sau sunt suspectate de a suferi sau de a fi infectate cu o boala contagioasa sau cu o boala care prezintã risc pentru sãnãtatea publica sau sãnãtatea animalelor sau pentru orice alt motiv prevãzut de legislaţia nationala specifica acestui domeniu;
d) ţara terta exportatoare nu s-a conformat cerinţelor prevãzute de legislaţia nationala;
e) animalele nu se afla într-o stare adecvatã care sa permitã continuarea drumului;
f) certificatul sau documentul sanitar veterinar care însoţeşte animalele nu îndeplineşte condiţiile stabilite în baza legislaţiei naţionale corespunzãtoare diferitelor cazuri vizate în prezenta norma sanitarã veterinara. Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului articol vor fi adoptate, în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 6
(1) Posturile de inspecţie de frontiera trebuie sa îndeplineascã cerinţele prezentului articol.
(2) Posturile de inspecţie la frontiera trebuie sa fie:
a) localizate la punctul de intrare pe teritoriul României. Atunci când o alta localizare a punctului de inspecţie la frontiera este impusa de constrângeri de ordin geografic, cum ar fi cheiuri de debarcare, gãri, pasaje, trecatori, defilee se impune condiţia în astfel de cazuri ca, postul de inspecţie sa fie situat departe de exploatatiile de animale sau de locurile în care sunt ţinute animalele posibil infectate cu boli infectocontagioase; poate fi acceptatã amplasarea unui post de inspecţie la o anumitã distanta de punctul de intrare pe teritoriul României.
b) situate într-o zona vamalã care sa permitã efectuarea celorlalte formalitãţi administrative inclusiv cele vamale legate de import;
c) desemnate şi aprobate conform alin. (3);
d) plasate sub autoritatea unui medic veterinar oficial, care va fi efectiv responsabil de controalele sanitare veterinare. El poate fi asistat de personal auxiliar, special instruit, care sa lucreze sub îndrumarea sa.
(3) Cu minim un an înainte de data previzibila a aderãrii României la Uniunea Europeanã şi dupã stabilirea listei cu posturile de inspecţie la frontiere de cãtre autoritãţile naţionale, autoritatea veterinara centrala a României împreunã cu departamentele Comisiei Europene vor verifica respectarea de cãtre acestea a cerinţelor minime stabilite în anexa nr. 1; România va inainta Comisiei Europene lista cu posturile de inspecţie la frontiera responsabile cu efectuarea controalelor veterinare asupra animalelor şi va oferi urmãtoarele informaţii:
a) natura postului de inspecţie la frontiera:
1. port,
2. aeroport,
3. punct de control rutier,
4. punct de control feroviar;
b) natura animalelor ce pot fi controlate în postul de inspecţie de frontiera în cauza, comunicând echipamentul şi personalul disponibil, indicând animalele care nu pot fi controlate în acel post, iar pentru ecvinele înregistrate, orele de funcţionare a postului de inspecţie la frontiera special aprobat în acest sens;
c) personalul desemnat pentru controalele veterinare:
1. numãrul suficient al medicilor veterinari oficiali, cu cel puţin un medic veterinar oficial de serviciu în orele de funcţionare a postului de inspecţie de frontiera;
2. numãrul suficient al personalului auxiliar sau asistenţi care au calificare specialã:
d) descrierea echipamentului şi spaţiilor disponibile pentru efectuarea:
1. controlului documentelor sanitare veterinare,
2. controlului fizic,
3. prelevarii probelor,
4. testelor generale stabilite la art. 4, alin. (2), lit. b),
5. testelor speciale dispuse de medicul veterinar oficial;
e) capacitatea spaţiilor disponibile pentru adãpostirea animalelor, când este necesar în care sa se permitã asteptarea testelor;
f) natura echipamentului care sa permitã un schimb rapid de informaţii, în special cu celelalte posturi de inspecţie de frontiera;
g) volumul comerţului (tipul şi numãrul animalelor care trec prin postul de inspecţie de frontiera).
(4) Comisia Europeanã în colaborare cu autoritãţile naţionale competente, va inspecta posturile de inspecţie de frontiera desemnate în conformitate cu prevederile alin. (3) pentru a se convinge de aplicarea uniforma a regulilor privind controalele sanitare veterinare şi de faptul ca posturile de inspecţie de frontiera dispun de infrastructurile necesare şi îndeplinesc cerinţele minime stabilite în anexa nr. 1.
(5) Atunci când este necesar, autoritatea veterinara centrala a României va adopta regulile detaliate de punere în aplicare a prezentului articol, conform procedurii naţionale.
ART. 7
(1) În cazul animalelor din speciile pentru care condiţiile de import sunt conforme cu legislaţia nationala, nu urmeazã a fi plasate pe piata, pe teritoriul României, dar sunt prezentate controlului sanitar veterinar ce urmeazã a fi efectuat conform prevederilor art. 4 la unul din punctele de inspecţie aflate la frontiera României, fãrã a aduce atingere cerinţelor speciale aplicabile ecvideelor înregistrate şi însoţite de documentul de identificare prevãzut în "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile zootehnice şi genealogice ce reglementeazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu ecvidee", medicul veterinar oficial al postului de inspecţie la frontiera trebuie sa:
1. furnizeze persoanei responsabile o copie sau, dacã transportul de animale este divizat, copii autentificate ale certificatelor originale referitoare la animalele respective; perioada de valabilitate a acestor copii nu va depãşi 10 zile.
2. întocmeascã şi sa elibereze un certificat care sa corespundã modelului stabilit de autoritatea veterinara centrala a României, care sa ateste ca prin exigenta medicului veterinar oficial, au fost efectuate controalele menţionate în art. 4, alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) şi d), specificand natura probelor prelevate şi rezultatele testelor de laborator sau, când este cazul, ce rezultate sunt asteptate de la laborator.
3. va pãstra certificatul original sau certificatele sanitare veterinare care însoţesc animalele.
(2) Condiţii detaliate de aplicare a prevederilor alin. (1) se vor adopta de cãtre autoritatea veterinara centrala a României în conformitate cu procedura nationala.
(3) Dupã ce animalele au trecut prin punctul de inspecţie de frontiera, comerţul cu animalele menţionate în alin. (1) admise pe teritoriul României va fi efectuat conform regulilor privind controalele veterinare aplicate pe piata interna, stabilite în "Norma sanitarã veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse", aprobat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 .
ART. 8
(1) Autoritãţile competente ale României se vor asigura ca:
1. Controalele sanitare veterinare asupra importurilor de animale din speciile necuprinse în anexa nr. 1 la "Norma sanitarã veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animala", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 , se efectueazã în conformitate cu urmãtoarele prevederi:
a) când animalele sunt prezentate direct la unul din posturile de inspecţie de frontiera a României, ca stat care urmeazã sa le importe, vor fi supuse în acel post la toate controalele prevãzute în art. 4;
b) când animalele sunt prezentate la unul din posturile de inspecţie de frontiera a României şi sunt destinate unui stat membru al Uniunii Europene, cu acordul prealabil al acestuia din urma:
1. fie, în numele statului membru al Uniunii Europene de destinaţie, toate controalele la care face referire art. 4 se efectueazã la acel post, pentru a se asigura, în special, ca au fost respectate cerinţele de sãnãtate animala ale acestuia din urma;
2. fie, în cazul unui acord între autoritãţile competente centrale ale României şi statului membru al Uniunii Europene respectiv şi, când este cazul, acelora ale statului membru al Uniunii Europene sau statelor membre ale Uniunii Europene de tranzit, se efectueazã la postul de inspecţie de frontiera numai controalele prevãzute în art. 4, alin. (1), caz în care controalele prevãzute în art. 4, alin. (2) se efectueazã în statul membru al Uniunii Europene de destinaţie. Totuşi, în ultimul caz, animalele pot pãrãsi postul de inspecţie de frontiera dupã ce a fost efectuat controlul documentar şi cel de identitate, numai în vehicule sigilate şi numai dupã ce medicul veterinar oficial:
a) a indicat, pe copia, sau, atunci când transportul este divizat, pe copiile certificatelor sanitare veterinare originale, faptul ca animalele au trecut prin postul de inspecţie de frontiera din România şi ca s-au efectuat numai controalele menţionate la art. 4, alin. (1);
b) a informat, prin intermediul sistemului de schimb de informaţii stabilit de autoritãţile centrale competente, autoritatea veterinara de la locul de destinaţie sau, când este cazul, a statelor de tranzit, ca animalele au trecut prin postul de frontiera din România şi ca s-au efectuat controalele menţionate la art. 4, alin. (1):
c) fãrã a aduce atingere prevederilor art. 3, alin. (1), lit. c), s-au achitat datoriile cãtre autoritatea vamalã competenta de la postul de inspecţie la frontiera, cu privire la animalele prezentate la control; În cazul animalelor destinate tãierii, România poate recurge numai la soluţia stabilitã la alin. (1), lit. b), pct. 1. România trebuie sa informeze Comisia Europeanã şi autoritãţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene despre cazurile în care s-a recurs la soluţia stabilitã la alin. (1), lit. b), pct. 2.
2. Pana la adoptarea deciziilor specifice prevãzute în legislaţia nationala, animalele care provin dintr-o ţara terta pentru care încã nu au fost stabilite condiţii uniforme de sãnãtate a animalelor, acestea vor fi importate în România în urmãtoarele condiţii:
a) animalele trebuie sa fi rãmas în ţara terta de expediere cel puţin pe durata perioadelor stabilite de "Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate şi de inspecţie veterinara cu privire la importul din tari terţe de bovine, ovine, caprine şi porcine, de carne proaspãta sau produse din carne de la acestea" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 544/22.11.2002 ;
b) animalele trebuie supuse controalelor menţionate în art. 4;
c) animalele nu pot pãrãsi postul de inspecţie sau centrul de carantina decât dacã aceste controale dovedesc faptul ca animalul sau transportul de animale:
1. fie, fãrã a aduce atingere condiţiilor specifice aplicabile ţãrilor terţe în cauza cu privire la bolile exotice pentru România, se conformeazã cerinţelor privind sãnãtatea animalelor aplicabile în comerţul cu speciile în cauza, prevãzute în legislaţia nationala prezentatã în anexa nr. 1 la "Norma sanitarã veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 , sau în "Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate şi de inspecţie veterinara cu privire la importul din tari terţe de bovine, ovine, caprine şi porcine, de carne proaspãta sau produse din carne de la acestea" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 544/22.11.2002 ;
2. fie, în privinta uneia sau mai multor boli specifice, îndeplinesc condiţiile de echivalenta recunoscute pe baza de reciprocitate între cerinţele autoritãţilor veterinare centrale ale ţãrilor terţe şi a României;
d) dacã sunt destinate României, trebuie sa beneficieze de garanţiile suplimentare prevãzute în art. 3, alin. (1), lit. e), pct. 3 şi 4 din "Norma sanitarã veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse", aprobat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 şi trebuie sa corespundã cerinţelor relevante stabilite cu privire la comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene.
e) dupã ce au trecut prin postul de inspecţie de frontiera, trebuie, în cazul animalelor destinate tãierii, ca acestea sa fie transportate direct cãtre abatorul de destinaţie sau, în cazul animalelor pentru reproducţie şi producţie sau al animalelor de acvacultura, sa fie transportate la exploatatia de destinaţie;
3. dacã, controalele prevãzute la pct. 1 şi 2 dovedesc faptul ca animalul sau transportul de animale nu îndeplineşte cerinţele stabilite în cadrul acestora, animalul sau transportul de animale nu poate pãrãsi postul de inspecţie de frontiera sau centrul de carantina şi în acest caz se vor aplica prevederile art. 12;
4. când animalele menţionate la pct. 1 nu sunt destinate plasarii pe piata româneascã, ca stat ce a efectuat controalele sanitare veterinare de frontiera, se vor aplica prevederile art. 7 şi în special cele referitoare la eliberarea certificatului;
5. la locul de destinaţie, animalele pentru reproducţie şi producţie vor rãmâne sub supravegherea oficialã a autoritãţilor veterinare competente. Dupã o perioada de observatie, care se va stabili de cãtre autoritatea veterinara centrala a României în conformitate cu procedura nationala, animalele pot face obiectul comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene, în condiţiile prevãzute în "Norma sanitarã veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse". Animalele pentru tãiere vor fi supuse, în abatorul de destinaţie, regulilor naţionale privind sacrificarea animalelor aparţinând speciei în cauza.
(2) Autoritatea veterinara centrala a României va stabili, dupã necesitate, condiţii detaliate pentru aplicarea prezentului articol, conform cu procedura nationala.
ART. 9
(1) Autoritãţile romane vor autoriza tranzitul, pe teritoriul României, de animale provenind dintr-o ţara terta având ca destinaţie o alta ţara terta, cu condiţia ca:
a) respectivul tranzit sa fi fost autorizat anterior de cãtre medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera la care transportul a fost prezentat pentru a intra pe teritoriul României, post în care animalele prezentate vor fi supuse controalelor conform prevederilor prevãzute la art. 4 şi când este necesar, autorizat de autoritatea veterinara competenta a urmatorului stat sau state de tranzit;
b) autoritatea veterinara competenta a tarii exportatoare trebuie sa furnizeze dovezi ca prima ţara terta cãtre care animalele sunt trimise, dupã tranzitarea teritoriului României, se obliga ca, indiferent de circumstanţe, sa nu respingã sau sa trimitã înapoi animalele al cãror import sau tranzit l-a autorizat şi se obliga sa se conformeze regulilor naţionale referitoare la protecţia animalelor în timpul transportului;
c) controlul efectuat de medicul veterinar oficial conform prevederilor art. 4 corespunde exigenţelor acestuia, când e aplicabil, ca dupã ce au trecut printr-un centru de carantina animalele îndeplinesc cerinţele prezentei norme sanitare veterinare, sau în cazul animalelor la care se referã anexa nr. 1 referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animala, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 acestea oferã garanţiile de sãnãtate recunoscute în conformitate cu procedura nationala, ca fiind cel puţin echivalente cu acele cerinţe.
d) autoritatea competenta de la postul de inspecţie de frontiera notifica faptul ca animalele au trecut prin post autoritãţilor competente ale statelor ce urmeazã sa fie tranzitate şi cele ale postului la frontiera de ieşire din România, prin sistemul de schimb de informaţii stabilit de autoritãţile competente, menţionat la art. 12, alin. (4).
e) în cazul tranzitarii teritoriului României, acest tranzit sa se efectueze conform procedurii naţionale de tranzit-tranzit extern sau conform cu orice alta procedura de tranzit vamal menţionatã în reglementãrile naţionale; singurele manipulari autorizate în timpul tranzitului sunt numai cele efectuate la punctul de intrare sau ieşire pe/din teritoriul României şi operaţiunile care asigura bunãstarea animalelor.
(2) Orice cheltuiala ocazionatã de aplicarea prevederilor prezentului articol va fi pusã pe seama expeditorului, destinatarului sau reprezentanţilor legali ai acestora, fãrã nici o compensare din partea României.
ART. 10
(1) În cazul în care condiţiile naţionale ale României, ca stat de destinaţie, prevãd ca animalele vii sa fie plasate în carantina sau izolare, aceasta carantina sau izolare poate avea loc:
a) pentru boli altele decât febra aftoasa, rabia şi maladia de Newcastle, la un centru de carantina situat în ţara terta de origine, cu condiţia ca acesta sa fi fost aprobat conform procedurii naţionale de cãtre autoritatea veterinara centrala din România şi sa fi fost inspectat în permanenta de cãtre experţii autoritãţii veterinare centrale a României sau ai Comisiei Europene,
b) la un centru de carantina care respecta cerinţele stabilite în anexa nr. 2,
c) la exploatatia de destinaţie. Mãsurile speciale de protecţie ce trebuie respectate în timpul transportului între centrele de carantina, ferme de origine şi de destinaţie şi între posturile de inspecţie de frontiera şi în centrele de carantina menţionate la lit. a) pot fi stabilite de autoritatea veterinara centrala din România în conformitate cu procedura nationala.
(2) Dacã medicul veterinar oficial responsabil cu inspecţia la postul de frontiera dispune plasarea animalelor în carantina, aceasta trebuie sa fie efectuatã, în funcţie de riscul diagnosticat de medicul veterinar oficial:
a) fie la postul de inspecţie de frontiera sau în imediata sa vecinãtate,
b) fie la exploatatia de destinaţie,
c) fie la un centru de carantina situat în vecinãtatea exploatatiei de destinaţie.
(3) Condiţiile generale care trebuie îndeplinite de centrele de carantina menţionate în alin. (1), lit. a) şi b) sunt stabilite în anexa nr. 2. Condiţiile speciale de aprobare aplicabile diferitelor specii de animale, vor fi adoptate de autoritatea veterinara centrala a României, în conformitate cu procedura nationala.
(4) În vederea aprobãrii şi actualizãrii ulterioare a listei centrelor de carantina menţionate la alin. (1), lit. a) şi b) şi în alin. (2), lit. a), trebuie aplicate procedurile naţionale stabilite de autoritatea veterinara centrala a României. Centrele de carantina vor fi supuse inspecţiei conform prevederilor prevãzute în art. 19. Autoritatea veterinara centrala a României va publica lista centrelor de carantina şi orice actualizari ulterioare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Prevederile alin. (1), lit. b) şi alin. (3) şi (4) nu se aplica în cazul centrelor de carantina destinate numai animalelor menţionate în art. 8, alin (1), pct. 1.
(6) Orice cheltuiala ocazionatã de aplicarea prevederilor prezentului articol va fi pusã pe seama expeditorului, destinatarului sau reprezentanţilor legali ai acestora, fãrã nici o compensare din partea României.
ART. 11
(1) Fãrã a aduce atingere prevederilor prezentului capitol, medicul veterinar oficial sau autoritatea competenta va efectua orice controale pe care le considera necesare dacã suspecteaza faptul ca legislaţia sanitarã veterinara nu a fost respectata sau când exista dubii privind identitatea unui animal.
(2) Autoritatea veterinara centrala a României va lua mãsurile administrative sau va sanctiona, potrivit legii orice încãlcare a legislaţiei veterinare, de cãtre persoane fizice sau juridice, când se dovedeşte ca certificatele sau documentele elaborate nu corespund cu starea realã de sãnãtate a animalelor, ca mãrcile de identificare nu sunt conforme cu aceste reglementãri sau ca animalele nu au fost prezentate pentru inspecţie la un post de frontiera ori nu au fost trimise spre destinaţia prevãzutã iniţial.
ART. 12
(1) Când controalele menţionate în prezenta norma sanitarã veterinara dovedesc faptul ca un animal nu corespunde cerinţelor stabilite de legislaţia nationala sau când aceste controale descoperã o neregula, autoritatea competenta, dupã consultarea importatorului sau reprezentantului sau, va decide dacã:
a) va adãposti, adapa şi furaja şi, dacã e necesar, va trata animalele, sau;
b) dupã caz, le va plasa în carantina sau va izola transportul;
c) va reexpedia transportul de animale în afarã teritoriului României, într-o perioada de timp limita, stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României, când cerinţele privind sãnãtatea animalelor şi bunãstarea lor permit acest lucru. În acest caz, medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera, trebuie:
1. sa informeze celelalte posturi de inspecţie de frontiera, conform prevederilor alin. (4), cu privire la respingerea transportului, indicând neregulile constatate;
2. sa anuleze certificatul sanitar veterinar sau documentul ce insotea transportul respins, în condiţiile stabilite de autoritatea veterinara centrala a României în conformitate cu procedura nationala;
3. la intervale şi în condiţiile stabilite prin procedura nationala, sa informeze Comisia Europeanã, prin intermediul autoritãţii veterinare centrale a României, cu privire la natura şi frecventa neregulilor constatate. Dacã reexpedierea este imposibila, în special din motive legate de bunãstarea animalelor, medicul veterinar oficial poate:
a) dupã aprobarea autoritãţii veterinare centrale a României şi dupã inspecţia ante-mortem, sa autorizeze sacrificarea animalelor pentru consum uman, în condiţiile stabilite de legislaţia nationala;
b) în situaţia în care nu se poate aplica procedura descrisã la alin. (1), lit. c), pct. 3, lit. a), trebuie sa ordone sacrificarea animalelor pentru alte destinaţii decât consumul uman sau sa dispunã distrugerea carcaselor, specificand condiţiile privind controlul utilizãrii produselor obţinute din acestea. Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa informeze Comisia Europeanã referitor la cazurile în care s-a recurs la acest tip de derogãri, în conformitate cu prevederile alin. (4).
(2) Importatorul sau reprezentantul legal al acestuia va suporta costurile ocazionate de mãsurile aplicate corespunzãtor prevederilor alin. (1), de procesul de distrugere a transportului sau, de folosirea carnii în alte scopuri. Suma rezultatã în urma vânzãrii produselor la care se referã alin. (1), lit. c), pct. 3, trebuie sa revinã deţinãtorului animalelor sau reprezentantului legal al acestuia, dupã deducerea costurilor menţionate mai sus.
(3) Autoritãţile competente vor stabili, dupã caz, regulile detaliate pentru aplicarea prezentului articol, conform cu procedura nationala.
(4) Se aplica prevederile "Normei sanitare veterinare privind computerizarea procedurilor veterinare de import", în scopul informãrii instituţiilor competente;
ART. 13
În conformitate cu procedura nationala, autoritatea veterinara centrala a României, va adopta regulile aplicabile importurilor de animale pentru tãiere destinate consumului local şi de animale de producţie şi reproducţie în anumite pãrţi ale teritoriului sau, luând în considerare constrangerile naturale specifice acestor teritorii, inclusiv distanta dintre acestea şi partea centrala a teritoriului naţional.
ART. 14
În scopul efectuãrii controalelor menţionate în art. 8, alin. (1), pct. 1 identificarea şi înregistrarea prevãzutã în art. 3, alin. (19), lit. c) la "Norma sanitarã veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animala", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 , trebuie efectuate, cu excepţia animalelor destinate tãierii şi a ecvideelor înregistrate, la locul de destinaţie, iar atunci când este cazul, dupã perioada de observatie prevãzutã la art. 8, alin. (1), pct. 5. Procedurile pentru identificarea sau marcarea animalelor destinate tãierii vor fi stabilite de autoritatea veterinara centrala a României conform cu procedura nationala.
ART. 15
(1) Autoritatea veterinara competenta va percepe la intrarea pe teritoriul României, tarifele sanitare veterinare pentru animalele menţionate în prezenta norma sanitarã veterinara, pentru a acoperi costurile rezultate în urma inspectiilor şi controalelor sanitare veterinare, dupã cum se menţioneazã în art. 4, 5 şi 8.
(2) La propunerea autoritãţii veterinare centrale a României, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor va stabili cuantumul tarifelor menţionate la alin. (1), regulile detaliate şi principiile necesare aplicãrii acestei norme sanitare veterinare, precum şi cele cu privire la posibilele excepţii.
ART. 16
Conform procedurii naţionale şi pe baza de reciprocitate, în anumite condiţii, şi în special în lumina rezultatelor controalelor efectuate anterior adoptãrii prezentei norme sanitare veterinare, controalele de identitate şi/sau fizice pot fi mai puţin frecvente, fãrã a se aduce atingere controalelor cu privire la respectarea cerinţelor pentru bunãstarea animalelor în timpul transportului. Pentru acordarea derogarilor de aceasta natura, autoritatea veterinara centrala a României va avea în vedere urmãtoarele criterii:
a) garanţiile oferite de ţara terta în cauza cu privire la respectarea cerinţelor României, în special cu cele prevãzute în "Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate şi de inspecţie veterinara cu privire la importul din tari terţe de bovine, ovine, caprine şi porcine, de carne proaspãta sau produse din carne de la acestea" şi "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate animala ce guverneazã miscarea ecvideelor între statele membre şi România şi importul din tari terţe", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 544/22.11.2002 ;
b) situaţia sãnãtãţii animalelor din ţara terta în cauza;
c) informaţii privind situaţia sanitarã veterinara din ţara terta în cauza;
d) natura mãsurilor aplicate de ţara terta pentru monitorizarea şi combaterea bolilor;
e) structurile şi prerogativele serviciului sanitar veterinar din ţara terta;
f) regulile privind autorizarea anumitor substanţe şi conformitatea cu cerinţele stabilite de legislaţia nationala a României privind examinarea animalelor şi carnii proaspete în vederea depistarii prezentei reziduurilor;
g) rezultatul inspectiilor Comunitãţii Europene şi a celor efectuate de experţii desemnaţi de autoritatea veterinara centrala a României în ţara terta;
h) rezultatul controalelor efectuate asupra importurilor.
ART. 17
Cãile de apel existente în legislaţia nationala în vigoare în România impotriva deciziilor luate de autoritãţile competente nu vor fi afectate de prezenta norma sanitarã veterinara. Deciziile luate de autoritatea veterinara centrala a României, şi motivele ce au stat la baza acestor decizii, vor fi anunţate importatorului în cauza sau reprezentantului sau legal. Dacã importatorul în cauza sau reprezentantul sau legal solicita acest lucru, deciziile menţionate şi motivele îi vor fi transmise în scris, împreunã cu detaliile privind cãile de apel ce îi stau la dispoziţie conform legislaţiei în vigoare în România şi privind procedura şi termenul-limita.
CAP. 2
CLAUZE DE PROTECŢIE
ART. 18
(1) Dacã una din bolile menţionate în <>Ordinul nr. 156/1999 care aproba "Norma sanitarã veterinara privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor" publicat în Monitorul Oficial nr. 123/23.03.2000, o zoonoza sau o alta boala sau fenomen ce ar putea pune în pericol sãnãtatea animalelor sau oamenilor apare sau se rãspândeşte pe teritoriul unei tari terţe, sau dacã orice alt motiv serios privind sãnãtatea animala impune acest lucru, în special în urma constatãrilor fãcute de experţii veterinari ai autoritãţii veterinare competente, autoritatea veterinara centrala a României adopta, fãrã întârziere, în funcţie de gravitatea situaţiei, una din urmãtoarele mãsuri:
1. suspenda importurile din ţara terta în cauza, sau dintr-o regiune a acesteia, şi când este cazul, din ţara terta de tranzit,
2. stabileşte condiţii speciale privind animalele provenite din ţara terta în cauza sau dintr-o regiune a acesteia.
(2) Dacã unul din controalele prevãzute în prezenta norma sanitarã veterinara indica faptul ca un transport de animale poate constitui un pericol pentru sãnãtatea oamenilor sau animalelor, autoritatea veterinara competenta va lua imediat urmãtoarele mãsuri:
a) va confisca şi distruge transportul,
b) va informa imediat celelalte posturi de inspecţie de frontiera cu privire la cele constatate şi la originea animalelor, conform prevederilor art. 12, alin. (4).
(3) În cazul menţionat la alin. (1), autoritatea veterinara centrala a României poate lua mãsuri de protecţie interimare privind animalele vizate la art. 9.
(4) Reprezentanţi ai autoritãţii veterinare centrale a României pot face imediat, o inspecţie în ţara terta în cauza.
(5) În cazul în care autoritatea veterinara centrala a României informeazã oficial Comisia Europeanã despre necesitatea aplicãrii mãsurilor de protecţie, România poate lua orice mãsuri de protecţie interimare cu privire la animalele în cauza. Atunci când autoritatea veterinara centrala a României ia mãsuri de protecţie interimare cu privire la o ţara terta, va informa ţara terta în cauza şi Comisia Europeanã, conform prevederilor art. 12, alin. (5).
(6) Deciziile de a extinde, amenda sau anula mãsurile decise conform alin. (1), (2) şi (3) trebuie luate în conformitate cu procedura nationala.
(7) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului capitol vor fi adoptate, atunci când este cazul, în conformitate cu procedura nationala.
CAP. 3
INSPECŢIA
ART. 19
(1) Experţii veterinari ai autoritãţilor veterinare centrale a României pot verifica, în colaborare cu autoritãţile naţionale competente a tarii terţe în cauza, şi în mãsura necesarã, aplicarea uniforma a cerinţelor prezentei norme sanitare veterinare, dacã posturile de inspecţie de frontiera aprobate conform art. 6 şi centrele de carantina aprobate conform prevederilor art. 10, satisfac criteriile enumerate în anexele nr. 1 şi 2.
(2) Pe teritoriul naţional, experţii veterinari ai autoritãţilor veterinare centrale a României, pot efectua controale inopinante în colaborare cu reprezentanţii celorlalte autoritãţi competente naţionale. Experţii veterinari ai Comisiei Europene pot efectua controale în România, în colaborare cu autoritatea veterinara centrala a României.
(3) În calitate de stat, pe al cãrui teritoriu este efectuatã o inspecţie nationala, România trebuie sa furnizeze experţilor veterinari ai Comisiei Europene tot sprijinul pe care aceştia îl solicita în realizarea sarcinilor lor.
(4) Comisia Europeanã va informa România cu privire la rezultatul controalelor.
(5) Ţara terta pe teritoriul cãreia experţi ai autoritãţii veterinare centrale a României efectueazã o inspecţie trebuie sa furnizeze experţilor veterinari ai României tot sprijinul pe care aceştia îl solicita în realizarea sarcinilor lor.
(6) România va informa ţara terta în cauza cu privire la rezultatul controalelor.
(7) Regulile detaliate pentru aplicarea prezentului articol vor fi adoptate, atunci când este cazul, conform cu procedura nationala.
ART. 20
Regulile specifice privind aplicarea prevederilor naţionale în cadrul pieţei unice europene cu referire la colaborarea statelor membre ale Uniunii Europene privind controalele asupra animalelor venind din ţãrile terţe vor fi aplicate de România atunci când punctele de inspecţie de frontiera aflate la frontiera externa a României vor fi aprobate de Comisia Europeanã, iar procedurile de control la frontiera vor fi considerate de cãtre Comisia Europeanã similare procedurilor europene.
ART. 21
(1) Autoritatea veterinara centrala a României va elabora un program pentru instruirea de personal destinat sa efectueze inspecţia şi controalele sanitare veterinare pentru animalele care provin din tari terţe pentru a fi importate pe teritoriul României, personal care sa devinã capabil sa efectueze aceste controale, în conformitate cu reglementãrile naţionale, pe teritoriul oricãrui stat membru al Uniunii Europene, în cadrul viitoarelor schimburi de personal calificat în acest sens între România şi statele membre ale Uniunii Europene.
(2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor va asigura susţinerea financiarã a programului la care face referire alin. (1), care va fi coordonat de autoritatea veterinara centrala a României.
(3) Autoritãţile competente ale României vor lua toate mãsurile necesare pentru a permite implementarea programelor care rezulta din coordonarea la care se referã alin. (2).
CAP. 4
DISPOZIŢII FINALE
ART. 22
Autoritatea veterinara centrala a României va adopta, când considera necesar, reguli detaliate pentru aplicarea acestui capitol, în conformitate cu procedura nationala.
ART. 23
Autoritatea veterinara centrala a României va adopta, când considera necesar, reguli detaliate pentru aplicarea prezentei norme sanitare veterinare, în conformitate cu reglementãrile legislaţiei naţionale.
ART. 24
Anexele nr. 1 şi 2, pot fi amendate, dupã necesitate, în conformitate cu procedura stabilitã în art. 23.
ART. 25
Prezenta norma sanitarã veterinara va fi aplicatã fãrã sa se aducã atingere obligaţiilor impuse de reglementãrile vamale.
ART. 26
În conformitate cu procedura legislativã nationala, autoritatea veterinara centrala a României poate adopta mãsuri tranzitorii necesare, pentru o perioada de 3 ani, pentru a facilita tranzitia la noul regim de control prevãzut de prezenta norma sanitarã veterinara.
ART. 27
Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor va beneficia de asistenta financiarã necesarã pentru implementarea prezentei norme sanitare veterinare, în special pentru înfiinţarea reţelei de schimb rapid de informaţii între serviciile veterinare şi posturile de inspecţie şi controale veterinare de frontiera.
ART. 28
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta norma sanitarã veterinara.
ANEXA 1
-------
la norma sanitarã veterinara
----------------------------
CONDIŢII GENERALE
pentru aprobarea posturilor de inspecţie de
frontiera pentru animalele vii provenind din ţãrile terţe
Pentru a obţine aprobarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, punctele de inspecţie de frontiera trebuie sa dispunã de:
a) o cale de acces special destinatã transportului de animale vii, astfel încât animalele sa nu fie în situaţia de a stationa inutil;
b) facilitãţi uşor de igienizat şi de dezinfectat, pentru descãrcarea şi încãrcarea diferitelor mijloace de transport, pentru inspecţie, furajare, adapare şi tratamentul animalelor, cu spaţii adecvate, luminate şi ventilate corespunzãtor numãrului de animale ce urmeazã a fi inspectate;
c) personal suficient, în raport direct cu numãrul animalelor prezentate pentru control în punctul de inspecţie de frontiera, de veterinari şi personal auxiliar special instruit sa efectueze controale asupra documentelor insotitoare şi controalele clinice conform legislaţiei veterinare naţionale, ce stabileşte principiile care guverneazã organizarea controalelor veterinare asupra animalelor ce intra în Comunitatea Europeanã din ţãrile terţe;
d) spaţii suficient de vaste puse la dispoziţia personalului responsabil pentru efectuarea controalelor sanitare veterinare, incluzând vestiare, duşuri şi toalete;
e) spaţii corespunzãtoare şi facilitãţi pentru prelevarea şi procesarea probelor pentru controale de rutina stabilite de legislaţia nationala;
f) serviciile unui laborator specializat capabil sa efectueze teste speciale pe probele recoltate în PIF;
g) serviciile unei unitãţi aflate în imediata vecinãtate a postului, care sa dispunã de facilitãţi şi echipamente necesare pentru gazduirea, hranirea, adaparea, tratamentul, şi dacã este nevoie, sacrificarea animalelor;
h) facilitãţi corespunzãtoare ca animalele sa fie descãrcate, adapate, furajate, gazduite când este necesar şi sa poatã fi tratate sau sacrificate imediat într-o maniera în care sa fie evitata suferinta inutila a acestora, în cazul în care aceste posturi sunt utilizate ca puncte de oprire sau de transfer al animalelor în timpul transportului;
i) echipamente corespunzãtoare, care sa permitã schimbul rapid de informaţii cu celelalte PIF şi cu autoritãţile veterinare competente specificate în legislaţia nationala prin sistem computerizat sau SHIFT;
j) echipamente şi facilitãţi pentru igienizare şi dezinfecţie.
ANEXA 2
-------
la norma sanitarã veterinara
----------------------------
CONDIŢII GENERALE
de aprobare a centrelor de carantina
1. Se aplica cerinţele din anexa nr. 1, lit. b), d), e), g), i) şi j).
2. În plus, centrele de carantina trebuie:
a) sa fie plasate sub controlul permanent şi sub responsabilitatea medicului veterinar oficial;
b) sa fie situate la distanta de adaposturi sau de alte locuri în care sunt adapostite animale ce ar putea fi infectate cu boli contagioase;
c) sa detina un sistem de control eficient care sa asigure supravegherea adecvatã a animalelor.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
