Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1 Generalitati ART. 1 Prezenta norma sanitarã veterinara stabileşte mãsurile de combatere a pestei porcine clasice. ART. 2 Strategia sanitarã veterinara a serviciilor veterinare din România consta în stoparea vaccinarii antipestoase pe întregul teritoriu al tarii. În funcţie de rezultatul analizei de risc Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara poate decide menţinerea vaccinarilor în zonele de risc, cu indicarea tipului de vaccin. CAP. 2 Definiţii ART. 3 În sensul prezentei norme sanitare veterinare se înţelege prin: a) porc - orice animal din familia Suidae; b) porc de crescatorie - porcul destinat reproductiei sau utilizat în vederea perpetuarii speciei; c) porc de ingrasatorie - porcul pus la ingrasat şi destinat abatorizarii pentru producţia de carne; d) porc mistret - salbatic - porcul care nu este ţinut sau crescut într-o exploatatie; e) animal - orice animal domestic dintr-o specie care ar putea fi direct afectatã de boala în cauza sau orice animal vertebrat salbatic, susceptibil sa participe la epidemiologia bolii, având rol de vector sau rezervor de infectie; f) exploatatie - orice unitate situata pe teritoriul României, în care animalele sunt crescute sau sunt ţinute permanent ori temporar; g) proprietar sau deţinãtor - orice persoana fizica sau juridicã care deţine în proprietate animale ori care este insarcinata cu posibilitatea întreţinerii acestor animale; h) medic veterinar oficial - medicul veterinar împuternicit de Ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor prin Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara, în condiţiile legii, sa îndeplineascã unele atribuţii publice conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 90/2000 ; i) medic veterinar epidemiolog - medicul veterinar încadrat la biroul antiepizootic din cadrul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a muncipiului Bucureşti; j) ancheta epidemiologica - complex de investigaţii pe care le efectueazã medicul veterinar oficial, desemnat conform reglementãrilor în vigoare; k) vector - orice animal, vertebrat sau nevertebrat, care, potrivit unei modalitãţi mecanice ori biologice, poate transmite şi propaga agentul bolii; l) perioada de incubatie - perioada care se poate scurge între expunerea agentului şi apariţia simptomelor clinice. Durata acestei perioade este specifica fiecãrei boli; m) confirmarea infectiei - declararea de cãtre autoritatea competenta a prezentei unei boli, bazatã pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competenta poate sa confirme prezenta unei boli pe baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice; n) Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar - manualul de diagnostic în care sunt înscrise metodele şi tehnicile oficiale de diagnostic utilizate de laboratoarele autorizate sanitar veterinar din România, în conformitate cu reglementãrile în vigoare; o) porc suspect de pesta porcina clasica - orice porc care prezintã simptome clinice, leziuni post-mortem sau reactii ca urmare a testelor de laborator efectuate, indicând posibila prezenta a pestei porcine clasice; p) porc bolnav de pesta - orice porc: - la care s-au constatat în mod oficial simptome clinice ori leziuni post-mortem de pesta porcina clasica; sau - la care a fost constatatã în mod oficial prezenta bolii, în urma unui examen de laborator efectuat conform metodelor înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar; r) focar de boala - exploatatia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pesta porcina clasica; s) focar primar - orice focar nelegat din punct de vedere epizootologic de un focar anterior constatat în aceeaşi regiune, exploatatie sau de prima aparitie într-o regiune diferita; s) ecarisaj - distrugerea prin îngropare sau incinerare a materiilor cu risc înalt de contaminare, astfel încât sa se evite riscul de propagare a bolii - Directiva C.E.E. nr. 90/667; t) ape grase (laturi) - deşeurile de la bucatarii, restaurante, hoteluri, menajul crescatorului sau de la industria utilizatoare de carne; t) zona-regiune - parte a teritoriului României, a carei delimitare trebuie sa ţinã seama de factorii de ordin geografic, administrativ, ecologic şi epizootologic, legaţi de boala şi de structurile de control; u) exploatatie contact - o exploatatie în care pesta porcina clasica este posibil sa fi fost introdusã din cauza amplasarii sale, ca urmare a circulaţiei persoanelor, a porcilor, a vehiculelor sau a oricãrui alt contact epidemiologic; v) program de supraveghere - Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului, elaborat de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara potrivit reglementãrilor în vigoare; w) purcel-santinela - purcelul care provine dintr-un efectiv indemn de pesta porcina clasica, obligatoriu din afarã zonei epizootice, şi care nu a fost vaccinat impotriva acestei boli; x) punctul de comanda central - Comandamentul Antiepizootic Central, care este un serviciu interministerial de apãrare şi de protecţie civilã localizat în clãdirea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor; y) punct de comanda judeţean - serviciu interinstitutional de apãrare şi de protecţie civilã la nivel judeţean, aflat în subordinea tehnica a Comandamentului Antiepizootic Central, situat în clãdirea prefecturii judeţene; z) punct de comanda operational - serviciu local antiepizootic plasat în zona de supraveghere sau în apropiere, dar în afarã zonei de protecţie, de preferinta în localul primãriei sau în localul şcolii, într-o sala de clasa. CAP. 3 Acţiuni de supraveghere ART. 4 (1) Elaborarea strategiei, instruirea, controlul şi monitorizarea supravegherii porcinelor pentru pesta porcina clasica revin Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor. (2) Supravegherea clinica şi anatomopatologica a porcinelor pentru pesta porcina clasica, precum şi controlul circulaţiei acestora se efectueazã de medicii veterinari oficiali. (3) Cadrul general al acţiunilor tehnice de supraveghere a teritoriului pentru pesta porcina clasica este prevãzut în programul de supraveghere. În caz de necesitate Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara poate emite note de serviciu privind supravegherea unui anumit teritoriu şi aplicarea acţiunilor tehnice de combatere pentru pesta porcina clasica, în condiţiile prezentei norme sanitare veterinare. (4) Diagnosticul pestei porcine clasice la nivel teritorial este efectuat de laboratoarele agreate de directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, la propunerea directorului general al Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala, cu respectarea criteriilor minime prevãzute în anexa nr. I la prezenta norma sanitarã veterinara. (5) Realizarea supravegherii porcinelor pentru pesta porcina clasica la nivel teritorial reprezintã responsabilitatea direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. CAP. 4 Diagnosticul ART. 5 (1) În caz de suspiciune, pentru stabilirea diagnosticului medicul veterinar care stabileşte un diagnostic prezumtiv pe baza anamnezei, simptomelor şi leziunilor anunta direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, preleveaza probele necesare în condiţii de maxima securitate şi le expediazã la cel mai apropiat laborator agreat. (2) Probele care se preleveaza pentru investigaţii de laborator în vederea confirmãrii/infirmarii diagnosticului de pesta porcina clasica sunt prevãzute în anexa nr. II la prezenta norma sanitarã veterinara. (3) Diagnosticul de laborator în pesta porcina clasica consta în evidentierea antigenului viral. Testele serologice pentru evidentierea anticorpilor pot fi folosite ca un criteriu secundar de diagnostic al cazurilor suspecte de pesta porcina clasica. Metodele şi tehnicile oficiale de diagnostic sunt cele înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar. (4) Laboratorul naţional de referinta pentru pesta porcina clasica este cuprins în structura Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala. Competentele şi sarcinile Laboratorului naţional de referinta pentru pesta porcina clasica sunt precizate în anexa nr. III la prezenta norma sanitarã veterinara. CAP. 5 Mãsuri de profilaxie A. Mãsuri administrative privind importul sau tranzitul de animale ART. 6 Pentru prevenirea introducerii pestei porcine clasice pe teritoriul României condiţiile impuse la importul de porcine, precum şi în cazul tranzitului acestora cãtre tari terţe sunt: 1. Interdicţie de introducere Este interzisã introducerea animalelor pe teritoriul României atunci când controalele veterinare releva ca animalele: a) nu satisfac condiţiile de import; b) sunt suspecte de a fi contaminate de o boala contagioasa ori care prezintã un risc pentru sãnãtatea umanã sau animala ori pentru orice alt motiv prevãzut de reglementãrile în vigoare; c) nu sunt apte sa continue cãlãtoria. 2. Tranzit Transporturile animalelor care tranziteaza teritoriul României sunt autorizate de cãtre directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, sub rezerva ca: a) acest transport sa fi fost autorizat de autoritatea competenta a statului de destinaţie; b) persoana interesatã sa furnizeze dovada ca prima ţara terta cãtre care animalele sunt transportate, dupã un tranzit, se angajeazã sa nu refuze sau sa nu reexpedieze în nici un caz animalele al cãror import sau tranzit îl autorizeaza şi sa respecte exigenţele reglementãrilor internaţionale privind protecţia animalelor pe timpul transportului; c) acest transport sa fie efectuat în conformitate cu reglementãrile în vigoare privind regimul vamal, singurele manipulari autorizate în timpul transportului fiind cele efectuate atât la punctele de intrare şi de ieşire din ţara, cat şi la punctele de oprire stabilite pe traseu, iar operaţiunile efectuate sunt destinate sa asigure bunãstarea animalelor. 3. Controale defavorabile Atunci când controalele demonstreaza ca animalele nu corespund condiţiilor de import sau ca a fost comisã o neregula, medicul veterinar oficial hotãrãşte, dupã consultarea proprietarului animalelor sau a reprezentantului sau: a) dacã este nevoie, punerea în carantina sau izolarea lotului; b) expedierea lotului de animale, într-un interval fixat de directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, în afarã teritoriului tarii, cãtre ţara de origine, atunci când condiţiile sanitare veterinare sau de bunastare animala nu se opun acestei mãsuri. În acest caz medicul veterinar oficial de la inspectoratul de poliţie sanitarã veterinara de frontiera trebuie: a) sa informeze Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara despre motivele respingerii lotului şi despre mãsurile adoptate; b) sa anuleze documentele veterinare care însoţesc lotul respins. Dacã expedierea cãtre ţara de origine este imposibila, mai ales din motive legate de bunãstarea animalelor, medicul veterinar oficial: - poate, dupã acordul prealabil al directorului general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi dupã inspecţia ante-mortem, sa autorizeze sacrificarea animalelor în scopul consumului uman sau sa ordone distrugerea carcaselor ori a cadavrelor în condiţiile prevãzute de legislaţia veterinara. B. Mãsuri sanitare veterinare dupã import ART. 7 (1) Animalele importate sunt cazate în ferme de carantina autorizate în condiţiile legii şi sunt supuse examenelor de supraveghere conform programului de supraveghere. (2) Dacã în perioada de carantina dupã import se confirma apariţia pestei porcine clasice, direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, va notifica acest fapt Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara dispune, dupã informarea administraţiei veterinare centrale a tarii de origine a animalelor şi a Oficiului Internaţional de Epizootii, sacrificarea întregului lot, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (3) Proprietarii exploataţiilor de porcine şi persoanele angajate în transportul acestora sunt obligate sa punã la dispoziţie autoritãţii veterinare locale, la cererea acesteia, toate informaţiile referitoare la miscarea porcinelor şi sa furnizeze detalii corelate cu acestea. C. Mãsuri generale de profilaxie ART. 8 (1) Este interzisã utilizarea în alimentaţia porcinelor a resturilor lichide grase şi a deşeurilor de la bucatarii, restaurante, hoteluri, menajul crescatorului sau de la industria utilizatoare de carne. Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, trebuie sa ia toate mãsurile necesare pentru a avertiza populaţia asupra pericolului de transmitere a bolii prin utilizarea acestor ape grase în alimentaţia porcilor. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, poate aviza ca numai porcinele din ingrasatoriile care deţin instalaţii speciale de tratare termica a acestor ape grase sa fie hraniti cu acestea. Colectarea resturilor lichide grase, transportarea şi prelucrarea lor în scopul hranirii porcilor trebuie supuse unei autorizaţii: a) transportarea resturilor lichide grase trebuie sa fie efectuatã cu vehicule sau containere astfel amenajate încât conţinutul sa nu poatã curge sau sa cada din vehicul în timpul transportului; b) dupã fiecare utilizare vehiculele şi containerele care au servit la transportarea resturilor lichide grase se supun spalarii şi dezinfectarii în conformitate cu instrucţiunile emise de directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; c) prelucrarea resturilor lichide grase presupune existenta urmãtoarelor condiţii: - unitatea trebuie sa aibã amenajãrile necesare care sa asigure separarea completa între, pe de o parte, resturile lichide grase netratate şi, pe de alta parte, resturile lichide grase tratate; - unitatea trebuie sa aibã spaţii de depozitare a resturilor lichide grase netratate, precum şi spaţii de depozitare a resturilor lichide grase dupã tratare termica; - spaţiile de depozitare şi instalaţiile de tratare ale unitãţii sa poatã fi spalate uşor şi dezinfectate. CAP. 6 Mãsuri în caz de suspiciune A. Anunţarea suspiciunii ART. 9 (1) Anunţarea suspiciunii privind apariţia pestei porcine clasice într-o exploatatie este o obligaţie legalã pentru toţi deţinãtorii persoane fizice sau juridice. (2) Direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, care a fost instiintata are obligaţia sa anunţe imediat Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara, Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala şi circumscripţiile sanitare veterinare invecinate sa urmãreascã testarea probelor de cãtre laboratorul agreat la care acestea au fost trimise, iar pentru confirmare sa dirijeze probele cãtre Laboratorul naţional de referinta pentru pesta porcina clasica. B. Mãsuri pana la confirmarea diagnosticului ART. 10 (1) Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, va dispune deplasarea în teritoriu a medicului veterinar epidemiolog împreunã cu medicul veterinar inspector zonal, pentru efectuarea anchetei epidemiologice, a examenului clinic şi, dacã mai este cazul, a prelevarii de probe suplimentare pentru investigaţii de laborator. (2) Dupã notificarea suspiciunii de boala directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, va dispune plasarea exploatatiei sub supraveghere oficialã şi va institui urmãtoarele mãsuri: a) realizarea recensamantului tuturor categoriilor de porci, cu precizarea numãrului de porci morţi şi suspecti de boala din fiecare categorie; b) interzicerea circulaţiei porcilor - ieşire/intrare în/din exploatatie; c) limitarea numãrului de intrari şi iesiri din exploatatie; d) posibilitatea extinderii interdicţiei de scoatere din exploatatie şi a animalelor din alte specii; e) interzicerea scoaterii din exploatatie a furajelor pentru animale sau a oricãror alte obiecte; f) autorizarea sacrificarii animalelor sub supraveghere oficialã în partida separatã, în cazul în care boala nu a fost confirmatã în interval de 15 zile şi cu condiţia neadmiterii în consum a carnii nesupuse tratamentului termic; g) scoaterea din unitate a cadavrelor, a carnurilor de porc, a furajelor, a ustensilelor, a obiectelor şi a altor deşeuri suspecte de a fi contaminate se face numai pe baza unei autorizaţii eliberate de directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; h) circulaţia persoanelor şi a mijloacelor de transport se restrictioneaza şi se efectueazã numai pe baza autorizaţiei eliberate de direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti; i) intensificarea acţiunilor de dezinfecţie la intrarea în exploatatia de animale şi în adaposturi; j) efectuarea anchetei epidemiologice. (3) Pana la confirmarea sau infirmarea diagnosticului de pesta porcina clasica se instituie mãsurile sanitare veterinare conform legislaţiei veterinare în vigoare. CAP. 7 Confirmarea, declararea şi notificarea bolii ART. 11 (1) Confirmarea evoluţiei bolii într-o exploatatie de animale se face de cãtre directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe baza anchetei epidemiologice, semnelor clinice, leziunilor anatomopatologice şi a diagnosticului stabilit de laboratorul agreat la care s-au trimis probele, înscris în buletinul de analiza. (2) Pesta porcina clasica este o boala supusã declarãrii oficiale şi carantinei. (3) Declararea, anunţarea şi notificarea bolii se fac conform Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/1999 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 23 martie 2000. CAP. 8 Mãsuri de combatere ART. 12 (1) La apariţia unui focar de pesta porcina clasica, în scopul asigurãrii unei coordonari depline şi al responsabilizarii tuturor factorilor implicaţi în luarea mãsurilor necesare eradicarii se activeazã Comandamentul Antiepizootic Central şi punctele de comanda judeţene şi operationale. (2) Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara stabileşte planul de urgenta impotriva pestei porcine clasice la nivel naţional, iar direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, stabileşte planul de urgenta impotriva pestei porcine clasice la nivel local. Aceste planuri vor trebui sa permitã accesul la instalaţii, echipamente şi la orice alte materiale corespunzãtoare, necesare pentru o eradicare rapida şi eficace a focarului. (3) Asigurarea şi repartizarea de fonduri bugetare pentru combaterea epizootiilor se efectueazã în conformitate cu prevederile <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 , republicatã, ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 614/1995 , republicatã, şi cu prevederile legale în vigoare, inclusiv în cazul aplicãrii mãsurii de ucidere a animalelor din focarul de boala. ART. 13 Programul de combatere a pestei porcine clasice şi mãsurile de asanare urgenta a focarelor de boala vizeazã: 1. Delimitarea în jurul focarului (exploatatia infectata) a unei zone de protecţie cu o raza de 3 km, înscrisã la rândul ei într-o zona de supraveghere cu o raza de minimum 10 km. Delimitarea zonelor trebuie sa ţinã seama de factorii de ordin geografic, administrativ, ecologic şi epizootologic legaţi de boala şi de structurile de control. a) În cazul în care zonele se situeaza pe teritoriul mai multor judeţe Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara coordoneazã acţiunile şi dispune direcţiilor sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, delimitarea zonelor în conformitate cu prevederile pct. 1. b) Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara poate dispune, dacã este necesar, modificarea delimitãrii zonei de protecţie şi a zonei de supraveghere în sensul reducerii sau creşterii acestora în funcţie de caz, precum şi a duratei mãsurilor restrictive. 2. Mãsuri aplicate în focarul de boala: a) Lichidarea imediata prin ucidere a tuturor porcilor din focarul de boala. Animalele moarte sau ucise sunt fie arse şi ingropate la putul sec, fie distruse prin ecarisaj. Aceste operaţiuni trebuie sa fie efectuate astfel încât sa se reducã la minimum riscul diseminarii virusului. b) Carcasele şi carnurile provenite de la porcii sacrificati în perioada cuprinsã între introducerea probabila a bolii în exploatatie şi aplicarea mãsurilor oficiale sunt, pe cat posibil, identificate şi distruse sau supuse unui tratament termic care sa permitã evitarea oricãrui risc de dispersare a virusului. c) Distrugerea sau tratamentul adecvat al tuturor materiilor sau al tuturor deşeurilor, cum ar fi: furajele, asternutul, gunoiul de grajd, susceptibile sa fie contaminate. Acest tratament trebuie sa asigure distrugerea oricãrui agent sau vector al agentului etiologic şi se efectueazã în conformitate cu prevederile legislaţiei veterinare, acţiune ce este verificata de medicului veterinar oficial. d) Efectuarea operaţiunilor de spalare şi dezinfecţie a clãdirilor utilizate pentru gazduirea animalelor şi a împrejurimilor lor, a vehiculelor de transport şi a oricãrui material susceptibil sa fie contaminat, potrivit metodelor prevãzute în anexa nr. IV la prezenta norma sanitarã veterinara. e) Efectuarea anchetei epidemiologice. 3. Mãsuri aplicate în zona de protecţie: a) Recensãmântul tuturor exploataţiilor de animale, care vor fi vizitate periodic de medicii veterinari oficiali, în funcţie de evoluţia bolii. b) Se interzic funcţionarea targului şi a bazei de achiziţii, precum şi vânzãrile sau înstrãinãrile sub orice forma ale porcinelor. c) Transportul de porci va fi interzis, cu excepţia tranzitului de porci pe sosea sau cu trenul, care se efectueazã fãrã opriri. Direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, poate face derogare în ceea ce priveşte porcinele destinate sacrificarii în abatoare situate în zona de protecţie, aceştia putând fi sacrificati în zona de supraveghere. d) Camioanele, precum şi alte vehicule utilizate pentru transportul porcinelor şi al altor animale sau materii suspecte sa fie contaminate, care provin din interiorul zonei de protecţie, nu pot pãrãsi zona fãrã sa fie spalate şi dezinfectate. e) Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, dispune ca pentru o perioada de cel puţin 21 de zile nici un animal, indiferent de specie, sa nu poatã pãtrunde sau sa pãrãseascã zona de protecţie fãrã autorizaţie sanitarã veterinara. f) Porcinele moarte sau bolnave vor fi declarate la direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, care va dirija investigaţiile pentru stabilirea diagnosticului. g) Controlul serologic al porcilor în zona epizootica se efectueazã conform instrucţiunilor prevãzute în anexa nr. V la prezenta norma sanitarã veterinara. h) Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, poate acorda autorizaţie pentru transportul porcilor din zona direct spre abatoarele agreate, de preferinta situate în interiorul zonei de protecţie, cu condiţia ca toate porcinele destinate transportului sa fie examinate clinic şi parţial prin termometrie şi sa fie individualizate printr-o marca auriculara, conform metodei prevãzute în anexa nr. VI la prezenta norma sanitarã veterinara. i) Conducerea abatorului şi formaţiunile veterinare abilitate din cadrul acestuia vor fi informate din timp şi vor organiza sacrificarea porcinelor în partida separatã, spalarea şi dezinfectia mijloacelor de transport înainte de pãrãsirea incintei abatorului, cu certificarea acestor operaţiuni. j) Carnea rezultatã de la porcii sacrificati, precum şi cea provenitã din tãieri de necesitate ulterioare, pana la ridicarea mãsurilor sanitare veterinare, vor fi marcate şi vor fi dirijate pentru prelucrare termica sau vor fi sterilizate pe loc, sub supraveghere sanitarã veterinara. k) Deşeurile şi subprodusele de abator se valorifica prin prelucrare termica în instalaţiile abatorului sau ale unei unitãţi agreate de producere a fainurilor proteice furajere. Când nu exista aceste posibilitãţi deşeurile şi subprodusele sunt distruse prin ardere şi îngropare. l) Efectuarea operaţiunilor de spalare şi dezinfecţie periodicã a clãdirilor utilizate pentru gazduirea animalelor şi a împrejurimilor lor, a vehiculelor de transport şi a oricãrui material susceptibil sa fie contaminat. Dezinfectiile se efectueazã numai cu folosirea substanţelor dezinfectante aprobate de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara. 4. Mãsuri aplicate în zona de supraveghere: a) Recensãmântul tuturor exploataţiilor de creştere a porcilor. b) Se interzic funcţionarea targului şi a bazei de achiziţii, precum şi vânzãrile sau înstrãinãrile sub orice forma a porcilor. c) Transportul de porci va fi interzis, cu excepţia tranzitului de porci pe sosea sau cu trenul, care se efectueazã fãrã opriri. d) Camioanele, precum şi alte vehicule utilizate pentru transportul porcilor şi al altor animale sau materii suspecte sa fie contaminate, care provin din interiorul zonei de supraveghere, nu pot pãrãsi zona fãrã sa fie spalate şi dezinfectate. e) Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, dispune ca pentru o perioada de cel puţin 7 zile nici un animal, indiferent de specie, sa nu poatã pãtrunde sau sa pãrãseascã zona de supraveghere fãrã autorizaţie sanitarã veterinara. f) Porcinele moarte sau bolnave vor fi declarate la direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, care va dirija investigaţiile pentru stabilirea diagnosticului. g) Controlul serologic al porcinelor se va efectua conform instrucţiunilor prevãzute în anexa nr. V la prezenta norma sanitarã veterinara. h) Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, poate acorda autorizaţie pentru transportul porcilor din zona direct spre abatoarele agreate, situate în interiorul zonei de supraveghere, cu condiţia ca toate porcinele destinate transportului sa fie examinate clinic şi parţial prin termometrie şi sa fie individualizate printr-o marca auriculara, conform metodei prevãzute în anexa nr. VI la prezenta norma sanitarã veterinara. i) Carnea rezultatã de la porcinele sacrificate, precum şi cea provenitã din tãieri de necesitate ulterioare, pana la ridicarea mãsurilor sanitare veterinare, vor fi marcate special şi vor fi dirijate pentru prelucrare termica sau vor fi sterilizate pe loc, sub supraveghere sanitarã veterinara. j) Efectuarea operaţiunilor de spalare şi dezinfecţie periodicã a clãdirilor utilizate pentru gazduirea animalelor şi a împrejurimilor lor, a vehiculelor de transport şi a oricãrui material susceptibil sa fie contaminat. Dezinfectiile se efectueazã numai cu folosirea substanţelor dezinfectante aprobate de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara. 5. Cadavrele porcinelor moarte şi ale celor ucise sunt prelucrate de unitãţile de ecarisaj, care vor efectua transportul de la exploatatie la distructor cu camioane special amenajate şi sigilate pentru scopul propus, sau se distrug prin îngropare la putul sec. 6. Personalul de îngrijire din exploataţii va fi dotat cu doua randuri de echipament de protecţie care va fi dezinfectat zilnic, în mod alternativ. ART. 14 Planul cu privire la mãsurile luate pentru eradicarea bolii dintr-o zona declarata ca fiind infectata, precum şi mãsurile aplicabile în unitãţile situate în zona respectiva pot fi modificate ulterior sau pot fi completate în conformitate cu evoluţia situaţiei. Vaccinarea ART. 15 (1) În cazul în care se apreciazã ca exista pericolul extinderii pestei porcine clasice în zona de protecţie sau chiar în cea de supraveghere, directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, anunta Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara despre situaţia creata şi propune un plan de vaccinare*) de urgenta, pe baza unui plan care va cuprinde: - motivarea vaccinarii de urgenta; - teritoriul în care trebuie practicatã vaccinarea; - categoriile de porcine şi numãrul (aproximativ) acestora; - durata campaniei de vaccinare; - modalitatea de identificare şi înregistrare a animalelor vaccinate; - mãsuri legate de circulaţia porcinelor şi a produselor provenite de la acestea; - alte elemente legate de situaţia de urgenta. (2) În cazul în care se practica vaccinarea de urgenta directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care gestioneazã situaţia de criza, trebuie sa se asigure ca: a) nici un porc viu nu pãrãseşte exploatatia din zona de vaccinare, exceptând cazul în care este sacrificat într-un abator abilitat şi este situat în interiorul sau în proximitatea zonei respective; b) carnurile proaspete rezultate în urma sacrificarilor porcilor vaccinati de urgenta sunt marcate şi ulterior valorificate conform prevederilor legislaţiei în vigoare; c) mãsurile se aplica timp de 6 luni dupã oprirea vaccinarii. (3) În urma examenelor serologice efectuate conform instrucţiunilor prevãzute în anexele nr. II şi V la prezenta norma sanitarã veterinara: a) porcii serologic pozitivi se vor abatoriza imediat; b) purceii care provin din scroafe serologic pozitive se vor menţine în exploatatia de origine pana la atingerea greutatii minime de abatorizare. Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, poate acorda autorizaţie sanitarã veterinara pentru transportul şi abatorizarea purceilor la unul dintre abatoarele abilitate.-------------- *) Tipul de vaccin folosit va fi precizat prin nota de serviciu de cãtre Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara. Ancheta epidemiologica ART. 16 În cazul în care în urma anchetei epidemiologice medicul veterinar oficial constata ca pesta porcina ar fi putut fi introdusã din sau şi în alte exploataţii de porcine, ca urmare a circulaţiei persoanelor, porcinelor, vehiculelor sau prin orice alte cai, aceste exploataţii se plaseaza sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã. Aceasta supraveghere nu poate fi ridicatã pana când suspiciunea de prezenta a bolii în unitate este oficial infirmata. Mãsuri de combatere în cazul confirmãrii pestei porcine clasice într-un abator ART. 17 (1) Toţi porcii prezenţi în abator vor fi sacrificati imediat. (2) Se va efectua ancheta epidemiologica. (3) Carcasele şi subprodusele de abator provenite de la porcii bolnavi vor fi distruse, sub control sanitar veterinar oficial, astfel încât sa se evite riscul propagarii virusului pestei porcine clasice. (4) Spalarea şi dezinfectia clãdirilor şi a echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, se efectueazã sub controlul medicului veterinar oficial desemnat, conform instrucţiunilor directorului direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. (5) Reluarea activitãţii normale a abatorului, prin introducerea de porci în scopul sacrificarii, se va putea face dupã 24 de ore de la încheierea operaţiunilor de dezinfecţie şi spalare. Mãsuri de combatere în cazul confirmãrii pestei porcine clasice în târguri şi în timpul transportului ART. 18 Se vor aplica urmãtoarele mãsuri: 1. În târguri ---------- a) Se va închide targul pana la ridicarea mãsurilor de carantina. b) Porcii din târg vor fi trimişi la abator pentru tãiere imediata în partida separatã. c) Se va face curãţenie mecanicã cu distrugerea prin ardere a balegarului şi se va efectua dezinfectia targului, a abatorului şi a mijloacelor de transport care s-au folosit la evacuarea porcilor. d) În localitatea de târg şi în localitatea de origine a porcilor bolnavi se pun în aplicare mãsurile de combatere prevãzute la art. 13, 14 şi 15. 2. În timpul transportului ----------------------- a) Loturile la care apar suspiciuni de pesta porcina clasica vor fi dirijate într-un loc izolat şi puse sub mãsuri de carantina pana la precizarea diagnosticului. În funcţie de rezultatul examenelor de laborator directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, va hotãrî asupra destinaţiei. b) În localitatea de origine a porcilor bolnavi se pun în aplicare mãsurile de combatere prevãzute la art. 13, 14 şi 15. Mãsuri în caz de suspiciune a pestei porcine clasice la porcii mistreti ART. 19 În cazul în care direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, este informatã ca porcii mistreti sunt suspectati de a fi infectati cu virusul pestei porcine clasice, directorul acesteia dispune anunţarea tuturor proprietarilor de exploataţii şi efectuarea anchetei epidemiologice şi ia orice mãsura corespunzãtoare situaţiei, în vederea confirmãrii sau infirmarii prin examene de laborator. Mãsuri de combatere în cazul confirmãrii pestei porcine clasice la porcii mistreti ART. 20 (1) Dupã confirmarea bolii la porcii mistreti directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, plaseaza zona sub restrictii sanitare veterinare şi iniţiazã programul de eradicare a bolii, care conţine informaţii minime despre: a) distribuirea geograficã a bolii; b) recensãmântul populaţiei de porci mistreti din zona infectata; c) existenta unor obstacole în fata circulaţiei porcilor mistreti; d) direcţia de deplasare a porcilor mistreti; e) rezultatele examenului virusologic pentru pesta porcina clasica la toţi porcii mistreti gasiti morţi sau vanati; f) reducerea populaţiei de porci mistreti prin acţiuni de vanatoare; g) metodele de distrugere a cadavrelor şi a carcaselor de porci mistreti vanati, gãsite pozitive la examenul de laborator pentru pesta porcina clasica. Pentru carcasele porcilor mistreti la care examenele de laborator au fost negative autoritatea sanitarã veterinara va aplica mãsurile prevãzute în legislaţia referitoare la condiţiile introducerii în consum a acestora; h) ancheta epidemiologica efectuatã pentru fiecare porc mistret gãsit mort sau vanat în afarã perioadei de vanatoare; i) realizarea unor grupuri de lucru comune cu specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi al Agenţiei Generale a Vanatorilor şi Pescarilor; j) mãsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zonele infectate şi în cele invecinate, incluzând transportul şi circulaţia animalelor în interiorul sau spre exteriorul acestor zone. (2) Exploatatiile de porci, indiferent de proprietate, din zonele limitrofe unde s-a confirmat prezenta infectiei la porcii salbatici sunt puse sub supraveghere oficialã sanitarã veterinara şi se instituie mãsuri cu privire la: a) efectuarea de recensaminte oficiale ale tuturor categoriilor de porci care se gãsesc în zona respectiva; b) ancheta epidemiologica; c) menţinerea spaţiilor de creştere a porcilor în condiţii de izolare fata de contactul cu porcii salbatici; d) intrarea şi ieşirea porcilor din aceste zone se face numai cu aprobarea directorului direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; e) efectuarea de examene de laborator pentru depistarea bolii la toţi porcii morţi sau bolnavi din aceasta zona; f) este interzisã introducerea în exploataţii, indiferent de specie, a mistretilor sau a unor pãrţi din aceştia, impuscati sau gasiti morţi; g) intensificarea activitãţilor de dezinfecţie la intrarea în incinta exploataţiilor de animale. (3) Direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, prin medicii veterinari oficiali special desemnaţi, supravegheazã permanent din punct de vedere sanitar veterinar aplicarea întocmai a programelor şi respectarea mãsurilor de combatere a bolii. CAP. 9 Stingerea bolii şi ridicarea mãsurilor de carantina ART. 21 Boala se considera stinsã şi mãsurile sanitare veterinare se ridica: a) dupã lichidarea focarului şi efectuarea dezinfectiei finale; b) dacã în perioada de 60 de zile de la introducerea purceilor-santinela nu s-a produs îmbolnãvirea şi nici nu s-au decelat anticorpi contra virusului pestei porcine clasice la testarile efectuate în a 21-a şi în a 42-a zi de la plasarea în exploatatie; c) dacã nu exista animale bolnave sau suspecte de boala atât în zona de protecţie, cat şi în cea de supraveghere; d) dacã rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probe recoltate atât din zona de protecţie, cat şi din cea de supraveghere sunt negative; e) dupã ce s-au realizat integral mãsurile de profilaxie şi de combatere conform prezentei norme sanitare veterinare. CAP. 10 Dispoziţii finale ART. 22 Hotãrârea de dobândire sau de redobandire a statutului de regiune (zona) oficial libera de pesta porcina clasica este luatã de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara, la solicitarea direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe baza raportului întocmit de Comandamentul Antiepizootic Central. ART. 23 Anxele nr. I-VI fac parte integrantã din prezenta norma sanitarã veterinara. ANEXA 1 -------la norma sanitarã veterinara---------------------------- CRITERII MINIMEde agreare a laboratoarelor pentru diagnosticul pestei porcine clasice Acţiunile înscrise în programul tehnic de supraveghere a teritoriului pentru pesta porcina clasica sunt executate de laboratoarele teritoriale agreate de directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, la propunerea Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala. Acestea trebuie: ● sa dispunã de autorizaţia de funcţionare şi de acreditare; ● sa respecte normele GLP; ● sa dispunã de instalaţiile şi aparatura necesare; ● sa dispunã de reactivii şi conjugatele necesare; ● sa formeze şi sa instruiascã periodic specialiştii în diagnosticul de laborator, cu atestare periodicã obţinutã de la Laboratorul naţional de referinta pentru pesta porcina clasica; ● sa participe la programele de testare interlaboratoare (teste calibrate), cu obţinerea de rezultate corespunzãtoare. ANEXA 2 -------la norma sanitarã veterinara---------------------------- PROBELEnecesare în vederea confirmãrii/infirmarii diagnosticului de pesta porcina clasica 1. Pentru izolarea virusului şi detectarea antigenelor probele*) considerate obligatorii sunt: a) de la animale moarte sau sacrificate: - probe de stern care sa conţinã în mod obligatoriu primele doua sternebre; - probe de tesut limfatic - splina şi tonsile, alãturi de ileon sau rinichi. Este de dorit sa se recolteze încã cel puţin alte doua tesuturi limfatice, cum ar fi: limfonoduli retrofaringieni, paratiroidieni, mandibulari sau mezenterici; b) de la animale în viata: - probe de sânge pentru izolarea virusului din leucocite - se recolteaza de la porcii cu febra sau care prezintã alte semne de boala. Ca anticoagulant se va folosi EDTA sau heparina. 2. Pentru detectarea anticorpilor: a) pentru supravegherea efectivelor se recolteaza: - probe de sânge de la 25% din numãrul animalelor din fiecare exploatatie; b) în caz de suspiciune se recolteaza: - 20 de probe de sânge de la animale care s-au insanatosit dupã ce au trecut prin infectii suspecte; sau - 20 de probe de sânge de la porci cunoscuţi ca au avut contact cu animale infectate sau suspecte.---------------- *) Fiecare proba va fi pusã într-o punga de plastic separatã, sigilatã şi etichetata. Probele se transporta în containere etanse şi ţinute la temperatura de refrigerare fãrã a fi congelate. Prelevarea probelor şi identificarea lor vor fi efectuate de cãtre medicul veterinar oficial desemnat, special instruit. Nota de însoţire a probelor şi tabelul de probe vor cuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele date: - numãrul individual de identificare a animalului şi numãrul de ordine corespondent al prelevarii; - numãrul exploatatiei de origine sau numele crescatorului şi adresa acestuia; - data şi ora la care s-a efectuat recoltarea; - numele celui care a efectuat recoltarea probelor; - condiţiile de transport; - laboratorul agreat la care sunt trimise şi testate probele. ANEXA 3 -------la norma sanitarã veterinara---------------------------- COMPETENTELE ŞI SARCINILELaboratorului naţional de referinta pentru pesta porcina clasica 1. Coordonarea metodelor de diagnostic al pestei porcine clasice, în special prin: ● deţinerea şi livrarea culturilor celulare în scop de diagnostic; ● tipizarea, deţinerea şi livrarea tulpinilor de virus al pestei porcine clasice în scopul efectuãrii testelor serologice şi al preparãrii antiserului; ● livrarea de seruri de referinta, de seruri conjugate şi de alţi reactivi de referinta laboratoarelor de diagnostic, în scopul standardizarii testelor şi a reactivilor utilizaţi; ● stabilirea şi conservarea unei colecţii de virusuri ale pestei porcine clasice; ● organizarea periodicã a testelor comparative de diagnostic; ● colectarea datelor şi a informaţiilor cu privire la metodele de diagnostic utilizate şi la rezultatele testelor utilizate; ● caracterizarea tulpinilor de virus prin metodele cele mai avansate în scopul de a permite o mai buna înţelegere a epidemiologiei pestei porcine clasice; ● urmãrirea evoluţiei situaţiei în ceea ce priveşte supravegherea, epidemiologia şi preventia pestei porcine clasice; ● menţinerea unei colecţii de pestivirusuri utile pentru efectuarea unui diagnostic diferential rapid. 2. Formarea şi instruirea periodicã a experţilor în diagnosticul de laborator şi armonizarea periodicã a tehnicilor de diagnostic 3. Documentarea ştiinţificã şi efectuarea de lucrãri de cercetare în domeniul diagnosticului pestei porcine clasice. ANEXA 4 --------la norma sanitarã veterinara---------------------------- METODE DE SPALARE ŞI DEZINFECŢIE I. Spalarea preliminarã şi dezinfectia a) Imediat dupã depopularea adaposturilor şi ridicarea cadavrelor în vederea distrugerii se efectueazã aspersarea cu substanţe dezinfectante. Substantele dezinfectante folosite trebuie sa fie autorizate de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara. b) Cadavrele, sangele, tesuturile, organele, precum şi alte subproduse rezultate în urma uciderii şi examinãrii post-mortem se strang şi se distrug cu mare atentie pentru a se impiedica rãspândirea virusului. c) Dezinfectantii utilizaţi trebuie sa rãmânã pe suprafata tratata cel puţin 24 de ore. II. Spalarea finala şi dezinfectia a) Dupã cele 24 de ore de contact cu dezinfectantul se efectueazã curãţenia mecanicã, iar gunoiul de grajd şi asternuturile sunt duse pe platforma de biosterilizare şi lãsate 42 de zile în repaus, începând de la data aspersarii materialului pentru biosterilizare. b) Grasimea şi petele de murdarie trebuie indepartate de pe toate suprafeţele prin aplicarea unei substanţe degresante, urmatã de spalarea cu apa rece. c) Se asperseaza un nou strat de dezinfectant. d) Dupã alte 7 zile spaţiile trebuie sa fie tratate din nou cu o substanta degresanta, operaţiune urmatã de clatirea cu apa rece, aspersarea cu dezinfectant şi clatirea din nou cu apa rece. ANEXA 5 -------la norma sanitarã veterinara---------------------------- CONTROLUL SEROLOGICal porcilor din zonele de protecţie şi de supraveghere pentru depistarea anticorpilor virusului pestei porcine clasice Programul pentru controlul serologic trebuie sa ţinã seama de tipul şi de mãrimea exploatatiei de porci, de eventualele vaccinari efectuate şi de modul de transmitere a bolii. 1. Controlul serologic al porcilor crescuti în grup, care presupune existenta a 2 sau a mai multor porci ţinuţi în contact direct.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãr/Grup de animale Procedura de recoltare a probelor
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- o scroafa cu purcei - numai de la scroafa
- 2 porci - de la toţi porcii
- 20 sau mai putini porci - de la toţi porcii
- mai mult de 20 de porci - de la 20 de porci + 5% din numãrul celor rãmaşi
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãrul de animale Procedura de recoltare a probelor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- mai puţin de 20 de porci - de la toţi porcii
- 20-100 de porci - de la 20 de porci + 20% din numãrul celor rãmaşi
- mai mult de 100 de porci - de la 20 de porci + 10% din numãrul celor rãmaşi
(de la minimum 36 de porci)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
