Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
NORMA SANITARA VETERINARA din 14 iunie 2000 privind conditiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febra aftoasa
1. Febra aftoasa este una dintre cele mai contagioase boli. Manipularea virusului în laborator fãrã aplicarea unor mãsuri de precautie adecvate constituie un risc deosebit de mare. Scãparea unei singure unitãţi infectioase de virus din laborator ar putea constitui cauza producerii unei epizootii. 2. Principalele surse de virus sau de acid ribonucleic infectios, în ordinea crescanda a riscului de a produce boala, sunt: a) culturile celulare infectate; b) soarecii, cobaii, iepurii etc. infectati; c) manipularea unor mari cantitãţi de virus pentru determinãri fizice sau chimice în vase de laborator neacoperite, de exemplu: purificare, inactivare etc.; d) bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi alte specii de animale receptive infectate. 3. Cãile prin care virusul febrei aftoase sau acidul ribonucleic infectios poate scapa în afarã laboratorului sunt: - personalul; - aerul; - apele uzate sau alte reziduuri; - echipamentul. 4. Prezenta norma sanitarã veterinara reglementeazã mãsurile de securitate care se aplica pentru a se preintampina orice cale de scãpare a virusului febrei aftoase în exterior, astfel: a) prevenirea intrãrii ilegale în zona de restrictie; b) amenajarea filtrului sanitar cu duşuri, schimbarea hainelor de strada cu echipamentul de lucru etc.; c) asigurarea unor condiţii corespunzãtoare pentru personal în incinta şi la pãrãsirea laboratorului; d) aplicarea unor reguli de izolare a laboratorului de febra aftoasa; e) utilizarea de virus inactivat, atunci când este posibil; f) menţinerea unei presiuni negative a aerului în incintele în care se manipuleaza virusul, precum şi decontaminarea aerului evacuat; g) decontaminarea apelor reziduale; h) inactivarea probelor lucrate; i) decontaminarea echipamentului şi materialelor înainte de pãrãsirea zonei de restrictie. 5. Pentru a se realiza un nivel înalt de izolare se aplica un set de mãsuri de securitate şi se asigura dotarea cu o instalatie tehnica adecvatã, toate acestea efectuandu-se sub supravegherea şi controlul unui medic veterinar - specialist pentru securitatea febrei aftoase. 6. Specialistul pentru securitatea febrei aftoase primeşte sãptãmânal rapoarte tehnice privind aparatura şi instalaţiile şi monitorizeazã performantelor acestora. Pe baza înregistrãrilor zilnice specialistul pentru securitatea febrei aftoase întocmeşte un raport anual privind securitatea laboratorului, pe care îl va inainta directorului laboratorului de febra aftoasa. 7. Laboratoarele de febra aftoasa care îndeplinesc şi menţin cu stricteţe condiţiile de securitate pot fi autorizate sa manipuleze virusul febrei aftoase pentru: a) diagnostic; şi/sau b) producţia de masa virala; c) testare de vaccinuri, inclusiv pentru infectia la animale mari; d) infectii experimentale pe animale mari.
CAP. 2 Cerinţe minime de securitate pentru laboratoarele de febra aftoasa
A. Personalul
1. Personalul laboratorului de febra aftoasa va fi familiarizat cu procedura de lucru în zona de restrictie, va fi instruit pe probleme de securitate a bolilor majore şi cu privire la procedurile de evacuare în caz de urgenta. 2. Intrarea şi ieşirea personalului în/din zona de restrictie se vor face numai prin filtrul sanitar special amenajat pentru schimbarea imbracamintei la intrare, prevãzut cu camere cu duşuri. 3. Prin clauza prevãzutã în contractul de munca personalul va fi de acord sa nu creascã animale receptive la febra aftoasa, sa nu locuiascã în gospodãrii în care asemenea animale sunt ţinute, chiar dacã ele aparţin altor persoane, şi sa accepte o carantina de minimum 3 zile în cazul unor eventuale contacte cu animale care pot contracta febra aftoasa. 4. Personalul va folosi cu stricteţe echipamentul de laborator numai în zona de restrictie. 5. Aceste reguli sunt aplicabile şi vizitatorilor, în special cele cu privire la procedurile de decontaminare.
B. Construcţiile
1. Clãdirile care includ şi conductele de aer condiţionat sunt întreţinute astfel încât sa asigure un grad înalt de etanseitate pentru aer şi sa nu permitã pãtrunderea pasarilor, rozatoarelor şi insectelor. 2. Ferestrele sunt fixe, rezistente la operaţiunile executate sub presiune şi la socurile din camera în care sunt adapostite animalele. 3. Uşile au înscrisã pe partea exterioarã avertizarea: "Acces numai pentru personalul autorizat - Risc biologic"; ele sunt prevãzute cu sistem de închidere automatã etansa şi nu au geamuri. Pentru restrictionarea accesului usa de la intrarea în clãdire este permanent incuiata. 4. Pereţii, plafoanele şi pardoseala clãdirilor au suprafeţele adecvate, uşor de curatat şi cu intrari etansate la liniile de serviciu.
C. Aerul şi sistemul de ventilaţie
1. Aerul din zona de manipulare a virusului febrei aftoase se evacueaza prin sisteme de filtrare "HEPA", care garanteazã o presiune atmosferica negativa de cel puţin 35 pascali - 3,5 mm coloana de apa - pentru camerele de laborator şi camerele pentru animale mici pentru experienţe şi de 50 pascali - 5 mm coloana de apa - pentru încãperile de producţie pe scara larga a vaccinului şi încãperile pentru animale mari. Aerul evacuat din încãperile unde se fac experimente pe animale mari trece prin doua filtre "HEPA", montate în serie. Instalatia de filtre permite testarea şi schimbarea filtrelor în condiţii de siguranta, fãrã a fi necesarã demontarea acestora. Manometrele pentru mãsurarea presiunii negative sunt instalate în locuri amenajate special şi, dacã este cazul, în locurile unde sunt plasate filtrele. Manometrele sunt monitorizate şi înregistrate cu regularitate şi, dupã caz, prevãzute cu sisteme de alarma. Atunci când se porneşte sau se opreşte sistemul de ventilaţie, se procedeazã astfel încât sa se previnã o presiune pozitiva. Se pot cupla ventilatoare de admisie şi de extragere a aerului, astfel încât pierderile ventilatoarelor de extragere sa fie anihilate de ventilatoarele de admisie şi sa se previnã refluxul de aer contaminat spre exterior cu ajutorul unei valve în conducta de admisie a aerului. 2. Sursa de electricitate a laboratorului este dublata cu o sursa suplimentarã de curent, independenta, care sa porneascã, în caz de avarie, în câteva minute. 3. Operaţiunile cu virusul febrei aftoase se fac numai în hote verticale clasa a 2-a, revizuite periodic şi etalonate. 4. Sistemul de ventilaţie este monitorizat în permanenta. 5. Înainte de instalare filtrele "HEPA" se testeaza. Aceste teste se fac cel puţin o data la 2 ani şi ori de câte ori este nevoie, de exemplu, când apare o schimbare brusca a presiunii. Testarea filtrelor se face numai de personalul specializat. Metodele pentru testarea filtrelor sunt: a) detectia fotometrica, utilizându-se DOP (dioctyl phtalate) sau Shell Ondina; b) testul cu litiu prin flow fotometrie; c) testul de numarare electronica a particulelor. 6. Filtrele sunt schimbate atunci când diferenţele de presiune depãşesc anumite limite sau ori de câte ori este nevoie, potrivit unei proceduri autorizate, în concordanta cu instrucţiunile de fabricaţie. Înlocuirea filtrelor din exterior se face numai dupã decontaminarea acestora prin autoclavare sau incinerare. 7. Filtrele din cabinetele de siguranta sunt testate înainte şi dupã instalare, folosindu-se metode identice sau echivalente cu cele folosite pentru testarea filtrelor "HEPA". Dupã schimbare filtrele se decontamineaza prin autoclavare sau prin alte metode, înainte de a fi scoase din zona de restrictie.
D. Efluentii
1. Fluxul de ape uzate din laboratoarele de febra aftoasa şi din spaţiile în care sunt ţinute animalele este tratat în asa fel încât sa se asigure inactivarea virusului febrei aftoase. În acest scop se poate folosi tratamentul termic sau chimic. 2. Întregul sistem de tratare a apei uzate, inclusiv sistemul de transport al acesteia la unitãţile de tratare, asigura o capacitate suficienta de stocare, îndeplineşte condiţiile specifice acestui scop şi este dotat cu un echipament de monitorizare automat prin care sunt controlate temperatura de sterilizare, timpul şi temperatura maxima sau pH, necesare pentru evacuarea apei uzate. 3. Apele uzate se inactiveaza prin: - caldura la o temperatura de 100°C, timp de o ora, sau printr-un tratament termic echivalent; - tratament chimic cu hidroxid de sodiu (NaOH) şi carbonat de sodiu (Na(2)CO(3)) sau prin alt tratament alcalin la pH 12, timp de cel puţin 10 ore. Reziduurile solide se sterilizeaza prin: - tratament prin caldura umeda (autoclavare) la o temperatura de 115°C în centrul materialului, timp de 30 de minute, sau prin alt tratament termic echivalent; - incinerarea pe loc, în crematorii, cu o capacitate suficienta pentru cantitãţile de reziduuri solide ce urmeazã sa fie procesate, în condiţii de siguranta. 4. Sistemele de inactivare a virusului febrei aftoase sunt monitorizate în permanenta şi înregistrate ca parte integrantã a sistemului de siguranta. În cazul unor eventuale defectiuni întregul sistem este urgent protejat, pentru evitarea deversarii de material potenţial infectios.
E. Materiale şi echipamente
1. Accesoriile de laborator: - mesele şi suprafeţele de lucru trebuie sa fie netede şi impermeabile; - centrifugele şi omogenizatoarele sunt proiectate astfel încât sa poatã retine aerosolii. Accesoriile de laborator şi echipamentul sunt curatate şi dezinfectate corespunzãtor şi la intervale de timp stabilite. Curatarea şi dezinfectia accesoriilor de laborator şi a echipamentului sunt certificate şi înregistrate de şeful de laborator. 2. Manipularea virusului febrei aftoase se face cu deosebita atentie. Manipularea virusului în afarã vaselor de laborator închise se face numai în hotele de securitate de clasa. Procesarea - lucrul cu cantitãţi mari de virus - se face numai în sisteme închise. Decontaminarea aerului din locul unde se lucreazã cu vase de laborator, pipete şi aparatura de lucru se face înainte de a deschide încãperea pentru curãţenie, întreţinere, reparatie etc. 3. Inocularea, menţinerea şi supravegherea animalelor infectate se fac numai în încãperi din zona de restrictie, sub presiune negativa a aerului. Întregul personal poarta echipament de protecţie când manipuleaza virusul, când inoculeaza sau când lucreazã cu animale infectate. La ieşirea din camerele de operare personalul lasa echipamentul şi îmbrãcãmintea în aceste camere pentru a fi supuse decontaminarii. 4. Echipamentul şi materialele de lucru, înainte de a fi scoase din zona de restrictie, sunt decontaminate, în funcţie de mãrime şi de timpul de folosinta, prin: - caldura - autoclavare cu vapori de apa - la o temperatura de 115°C, timp de 30 de minute, sau prin caldura în echivalenta: - caldura uscata, la o temperatura de 50°C, timp de 48 de ore, pentru anumite instrumente sensibile; - fumigatii cu formaldehida - dupã dezinfectia suprafeţelor - 10 g/mc , la 70% umiditate, timp de cel puţin 10 minute, sau 3 g/mc, timp de 24 de ore, sau în echivalenta cu alte aldehide, cum ar fi glutaraldehida sau oxidul de etilenã 0,8 g/litru, la o temperatura de 50°C, timp de 1,5 ore; - spalare în dezinfectante chimice, cum sunt: carbonat de sodiu (soda de rufe - Na(2)CO(3)) - soluţie 4%; soda caustica (NaOH) - soluţie 0,5%; acid citric - 0,2%; formaldehida - soluţie 4% sau echivalent glutaraldehida; - alte dezinfectante aprobate în acest scop. Eficacitatea dezinfectantelor menţionate mai sus este considerabil marita prin adãugarea de detergenti neionici în concentraţie de 0,005% . 5. Decontaminarea hainelor de lucru înainte de a fi scoase din zona de restrictie, pentru spalare, se face prin autoclavare la o temperatura de 115°C, timp de 30 de minute, sau prin echivalentul în caldura. Spalarea hainelor de lucru se face la o temperatura de 80°C, cu detergent, în interiorul zonei de restrictie. Decontaminarea hârtiilor se face la o temperatura de 50°C, timp de 48 de ore, iar pentru foi individuale, prin fumigatii. Scoaterea unor cãrţi din zona de restrictie se face cu precautii deosebite, sub supravegherea specialistului de securitate a bolii, fiind preferabil sistemul de bariera cu fax. Toate materialele contaminate, inclusiv animalele de laborator moarte, se introduc în pungi de plastic, se sigileaza şi apoi se introduc în containere închise, pentru a fi autoclavate sau, dupã caz, incinerate. Înainte de ieşirea din zona de restrictie suprafata containerelor se dezinfecteaza obligatoriu. Materialele biologice se transmit la alte laboratoare numai dacã exista certitudinea ca ele nu conţin virusul febrei aftoase. Laboratorul care primeşte materialul biologic este informat asupra potenţialului de risc pentru acest material şi semneazã un angajament ca este pregãtit sa primeascã astfel de material biologic şi ca va aplica cu stricteţe mãsurile de precautie necesare.
──────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
