Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORMA SANITARA VETERINARA din 11 iunie 2002 privind conditiile sanitare veterinare pentru producerea si comercializarea molustelor bivalve vii
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 695 din 23 septembrie 2002
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta norma sanitarã veterinara stabileşte condiţiile sanitare veterinare pentru producerea şi comercializarea molustelor bivalve vii destinate consumului uman imediat sau prelucrãrii înaintea consumului.
(2) Condiţiile sanitare veterinare pentru produsele pe baza de moluste se stabilesc pentru toate etapele, respectiv recoltarea, depozitarea, transportul şi distribuirea molustelor bivalve vii.
(3) În cazul apariţiei unei probleme de sãnãtate dupã plasarea pe piata a molustelor bivalve vii este necesar sa se poatã depista unitatea de expediere şi zona de recoltare pentru care se impune introducerea unui sistem de înregistrare şi etichetare care sa permitã urmãrirea rutei unui lot dupã recoltare.
(4) Molustele bivalve vii obţinute din zone de recoltare care nu permit consumul sigur, direct, pot fi redate în siguranta dupã supunerea lor unui proces de purificare sau prin schimbarea lor în apa curata pentru o perioada relativ lungã.
(5) Este obligatoriu ca producãtorul:
a) sa identifice zonele de producţie din care molustele pot fi recoltate pentru consum uman direct şi cele din care acestea trebuie sa fie purificate sau mutate în alta parte;
b) sa se asigure ca molustele bivalve vii sunt produse şi plasate pe piata în concordanta cu cerinţele de sãnãtate stabilite.
(6) Autoritatea competenta trebuie:
a) sa efectueze controale şi inspecţii prin care sa se asigure ca producãtorii şi-au insusit condiţiile sanitare veterinare pentru producerea şi plasarea pe piata a molustelor bivalve vii, prevãzute în prezenta norma sanitarã veterinara;
b) sa supunã zonele de recoltare unui control regulat care sa asigure ca molustele din aceste zone de recoltare nu conţin microorganisme şi substanţe toxice în cantitãţi care sunt considerate periculoase pentru sãnãtatea umanã.
(7) Cu excepţia prevederilor asupra purificarii, prezenta norma sanitarã veterinara se aplica şi echinodermelor, tunicatelor şi gasteropodelor marine.
ART. 2
În sensul prezentei norme sanitare veterinare, se înţelege prin:
a) moluste bivalve: moluste lamelibranhiate ce se hranesc prin filtrare;
b) biotoxine marine: substanţe toxice acumulate de molustele bivalve vii ce se hranesc cu plancton ce conţine toxine;
c) apa de mare curata: apa de mare sau apa sarata care va fi folositã în condiţiile prevãzute de prezenta norma sanitarã veterinara şi care este libera de contaminare microbiologica şi toxica, precum şi de substanţe nedorite ce apar în mod natural sau dupã descãrcarea lor în mediu, în cantitãţi ce ar putea afecta salubritatea molustelor bivalve vii sau gustul lor;
d) autoritate competenta: autoritatea veterinara centrala a statului care are competenta de a efectua controale veterinare sau orice autoritate cãreia i s-a delegat aceasta competenta;
e) condiţionarea: depozitarea molustelor bivalve vii a cãror calitate nu necesita refacerea sau tratarea într-o întreprindere de curatare, în recipiente sau alte instalaţii ce conţin apa de mare curata ori în locurile naturale pentru îndepãrtarea nisipului, noroiului sau murdariei;
f) culegator: orice persoana care colecteazã moluste bivalve vii prin orice mijloace, dintr-o zona de recoltare, în scopul manipulãrii şi plasarii lor pe piata;
g) zona (loc) de producţie: orice zona marina, de estuar sau de laguna ce conţine depozite naturale de moluste bivalve vii de unde sunt recoltate;
h) zona (loc) de refacere: orice zona marina, de estuar sau de laguna, aprobatã de autoritatea competenta, cu granitele bine marcate prin balize, stâlpi sau alte mijloace fixe, folositã exclusiv pentru purificarea (curatarea) molustelor bivalve vii;
i) centru de expediere: orice instalatie de pe uscat sau din apa aprobatã pentru recepţia, condiţionarea, spalarea, curatarea şi ambalarea molustelor bivalve vii bune pentru consumul uman;
j) centru de purificare: o unitate dotatã cu recipiente alimentate cu apa de mare naturala curata sau apa de mare curatata printr-un tratament corespunzãtor, autorizata, în care sunt plasate molustele bivalve vii atât timp cat este necesar pentru îndepãrtarea contaminarii microbiologice, astfel încât ele sa devinã apte pentru consumul uman;
k) refacere: operaţiunea prin care molustele bivalve vii sunt transferate în zone marine, de estuar sau de laguna aprobate, aflate sub controlul autoritãţii competente, atât timp cat este necesar pentru îndepãrtarea contaminarii. Aceasta nu include operaţiunea specifica de transfer al molustelor bivalve vii în zone mai potrivite pentru creşterea ulterioara sau ingrasare;
l) mijloace de transport: vehicule auto, feroviare, aeriene sau containere folosite pentru transportul molustelor bivalve vii pe cale terestra, aerianã sau maritima;
m) ambalare: operaţiunea de plasare într-un material de protecţie adecvat a molustelor bivalve vii;
n) transport: o cantitate de moluste bivalve vii manipulate într-un centru de expediere sau tratate într-un centru de purificare şi destinatã ulterior unuia sau mai multor consumatori, transportatã într-un singur mijloc de transport;
o) lot: cantitatea de moluste bivalve vii colectata dintr-o zona de producţie şi destinatã ulterior livrãrii unui centru de expediere sau unui centru de purificare aprobat, unei zone de refacere sau unei unitãţi de prelucrare aprobate;
p) comercializare: prezentarea şi expunerea pentru vânzare, livrare sau orice alta forma de plasare pe piata a molustelor bivalve vii pentru consum uman, neprelucrate sau în scopul prelucrãrii, excluzând transportul direct pe piata localã în cantitãţi mici, efectuat de cãtre culegator cãtre vânzãtorul cu amãnuntul sau consumator, care se supun controlului asupra comerţului cu amãnuntul conform legislaţiei în vigoare;
q) import: introducerea pe teritoriul României a molustelor bivalve vii provenite din alte tari;
r) coliformi fecali: bacterii facultativ aerobe, gramnegative, neformatoare de spori, citocrom-oxidaza negative, sub forma de bastonase, care sunt capabile sa fermenteze lactoza cu producerea de gaz, în prezenta sarurilor biliare sau a altor agenţi tensioactivi (de suprafata) cu proprietãţi de inhibare a creşterii la 44°C, timp de 24 de ore cel puţin;
s) Escherichia coli: coliformi fecali care formeazã indol din triptofan la 44°C în decurs de 24 de ore.
CAP. 2
Condiţii generale pentru producţia de moluste bivalve vii
ART. 3
(1) Comercializarea molustelor bivalve vii pentru consumul uman imediat se efectueazã cu respectarea urmãtoarelor condiţii:
a) sa provinã din locuri de producţie care corespund cerinţelor cap. I al anexei la prezenta norma sanitarã veterinara;
b) sa fi fost recoltate şi transportate de la locul de producţie la un centru de expediere, de purificare, zona de refacere sau unitate de prelucrare în condiţiile prevãzute în cap. II al anexei la prezenta norma sanitarã veterinara;
c) sa fi fost reconditionate în zone aprobate în acest scop şi în concordanta cu cerinţele cuprinse în cap. III al anexei la prezenta norma sanitarã veterinara;
d) sa fi fost manipulate în mod igienic şi sa fie purificate în unitãţi aprobate în acest scop şi în concordanta cu cerinţele cap. IV al anexei la prezenta norma sanitarã veterinara;
e) sa corespundã cerinţelor cuprinse în cap. V al anexei la prezenta norma sanitarã veterinara;
f) controalele de sãnãtate sa fi fost efectuate în conformitate cu cerinţele cuprinse în cap. VI al anexei la prezenta norma sanitarã veterinara;
g) sa fi fost ambalate în conformitate cu cerinţele prevãzute în cap. VII al anexei la prezenta norma sanitarã veterinara;
h) sa fi fost depozitate şi transportate în condiţii optime de igiena conform cerinţelor prevãzute în cap. VIII şi IX ale anexei la prezenta norma sanitarã veterinara;
i) sa poarte o marca de sãnãtate în conformitate cu condiţiile prevãzute în cap. X al anexei la prezenta norma sanitarã veterinara.
(2) Molustele bivalve vii destinate prelucrãrii ulterioare trebuie sa corespundã cerinţelor prevãzute la alin. (1) şi sa fie prelucrate în aceleaşi condiţii ca şi produsele din pescuit.
ART. 4
(1) Persoanele care manipuleaza molustele bivalve vii în timpul producerii şi comercializãrii lor vor lua toate mãsurile necesare pentru respectarea cerinţelor prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Persoanele responsabile cu centrele de expediere şi purificare vor urmãri dacã:
a) se recolteaza în mod regulat şi se analizeazã un numãr reprezentativ de probe pentru examenul de laborator, în vederea stabilirii unei înregistrãri în ordine cronologicã a zonelor de unde provin loturile şi a sãnãtãţii molustelor bivalve vii, atât înainte, cat şi dupã manipulare, la un centru de expediere sau de purificare;
b) se tine un registru pentru înregistrarea permanenta a rezultatelor diferitelor controale, care va fi prezentat autoritãţii competente.
ART. 5
(1) Centrele de expediere şi purificare care îndeplinesc cerinţele prezentei norme sanitare veterinare se aproba de autoritatea competenta.
(2) Autoritatea competenta va întocmi o lista a centrelor de expediere şi purificare aprobate, fiecare dintre acestea purtând un numãr de agreare oficial.
(3) Inspectarea şi monitorizarea acestor centre vor fi efectuate în mod regulat sub responsabilitatea autoritãţii competente, care va avea acces liber la toate componentele acestor centre pentru a se asigura de concordanta cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare. Dacã aceste inspecţii şi monitorizari releva faptul ca cerinţele prezentei norme sanitare veterinare nu sunt îndeplinite, autoritatea competenta va lua mãsurile corespunzãtoare.
(4) Autoritatea competenta va stabili o lista cu zonele de producţie şi reconditionare, indicând localizarea şi granitele (limitele) acestora, de pe care molustele bivalve vii pot fi recoltate conform prezentei norme sanitare veterinare. Lista trebuie comunicatã celor direct interesaţi de aceasta norma sanitarã veterinara, cum ar fi: culegatorii şi operatorii centrelor de purificare şi expediere.
(5) Monitorizarea zonelor de producţie şi reconditionare se va face sub responsabilitatea autoritãţii competente. Dacã aceasta monitorizare releva faptul ca cerinţele prevãzute în prezenta norma sanitarã veterinara nu mai sunt îndeplinite, autoritatea competenta va închide zonele de producţie şi reconditionare pana când vor fi îndeplinite condiţiile sanitare veterinare prevãzute de prezenta norma sanitarã veterinara.
(6) Autoritatea competenta poate interzice producţia şi recoltarea molustelor bivalve vii în zonele considerate necorespunzãtoare pentru aceste activitãţi.
CAP. 3
Condiţii privind importul de moluste bivalve vii
ART. 6
Prevederile care se aplica importurilor de moluste bivalve vii vor fi cel puţin echivalente cu cele referitoare la producţia şi comercializarea molustelor provenite din producţia interna.
ART. 7
(1) Condiţiile specifice impuse importurilor de moluste bivalve vii se stabilesc de cãtre autoritatea competenta şi vor tine seama în principal de:
a) legislaţia sanitarã veterinara a tarii exportatoare;
b) organizarea autoritãţii competente şi a serviciului de inspecţii al tarii exportatoare, competentele acestor servicii, procedurile de inspecţie şi de supraveghere pe care le aplica, posibilitãţile pe care le au aceste servicii de a verifica eficient modul de aplicare a legislaţiei proprii, precum şi monitorizarea aplicãrii legislaţiei;
c) condiţiile de sãnãtate pentru producerea, depozitarea, transportul şi comercializarea molustelor bivalve vii destinate exportului;
d) garanţiile pe care le poate oferi ţara exportatoare referitor la respectarea cerinţelor cuprinse în prezenta norma sanitarã veterinara.
(2) În vederea stabilirii condiţiilor de import şi pentru asigurarea garanţiilor ca aceste condiţii - de producere, depozitare, transport şi comercializare - sunt cel puţin echivalente cu cele din producţia interna, se efectueazã controale la fata locului în ţara exportatoare de cãtre experţii autoritãţii competente.
(3) Periodicitatea şi modalitãţile de efectuare a controalelor se stabilesc de cãtre autoritatea competenta. Controalele se efectueazã pe cheltuiala autoritãţii competente din ţara exportatoare sau, dupã caz, a partii interesate.
(4) Pentru stabilirea condiţiilor de import autoritatea competenta a tarii exportatoare trebuie sa transmitã lista unitãţilor agreate pentru export. Nici o unitate nu poate figura pe lista dacã nu a fost autorizata la export de cãtre autoritatea competenta a tarii exportatoare. Aceste unitãţi trebuie sa fie supuse permanent controalelor sanitare veterinare de cãtre autoritatea competenta.
(5) Condiţiile privitoare la import se mai referã la:
a) modelul de certificat de sãnãtate care trebuie sa însoţeascã transportul de moluste bivalve vii pentru export;
b) stabilirea marcii de sãnãtate şi a modului de aplicare la produse, în special includerea numãrului de autorizare al unitãţii de provenienta.
ART. 8
Prevederile prezentei norme sanitare veterinare pot fi modificate numai de cãtre autoritatea competenta.
ANEXA 1
--------
la norma sanitarã veterinara
----------------------------
CAP. 1
Condiţii pentru zonele de producţie
1. Amplasamentul şi limitele zonelor de producţie trebuie sa fie stabilite de autoritatea competenta în scopul identificarii zonelor din care provin molustele bivalve vii; în acest sens acestea pot fi:
a) recoltate pentru consumul uman direct. Molustele bivalve vii provenind din zonele aprobate de autoritatea competenta trebuie sa corespundã prevederilor cap. V;
b) recoltate, dar nu pot fi comercializate pe piata pentru consum uman decât dupã ce au fost tratate într-un centru de purificare sau dupã reconditionare. Molustele bivalve vii provenite din zonele aprobate nu trebuie sa depãşeascã limitele bazate pe un test MPN (NPP) cu 5 tuburi şi 3 dilutii, de 6.000 coliformi fecali/100 grame pulpa sau 4.600 E. coli la 100 grame pulpa în 90% din probe. Dupã purificare sau reconditionare trebuie sa îndeplineascã toate condiţiile prevãzute în cap. V;
c) recoltate, dar nu pot fi puse pe piata decât dupã o reconditionare pe o perioada mai lungã (minimum 2 luni), asociata sau nu cu purificarea, sau dupã o purificare intensa pe o durata fixatã pentru a satisface cerinţele menţionate la lit. a). Molustele bivalve vii din aceste zone nu trebuie sa depãşeascã limitele bazate pe un test MPN (NPP), cu 5 tuburi şi 3 dilutii, de 60.000 coliformi fecali/100 grame de carne.
2. Orice schimbare în delimitarea zonelor de producţie, inclusiv închiderea temporarã sau definitiva a acestora, trebuie anunţatã imediat de autoritatea competenta profesionistilor, în special producãtorilor şi responsabililor centrelor de purificare şi celor de expediţie.
CAP. 2
Cerinţele pentru recoltarea şi transportul loturilor la un centru de expediţie sau de purificare, zona de refacere ori la întreprinderile de prelucrare
1. Tehnicile de recoltare nu trebuie sa afecteze excesiv cochiliile sau tesuturile molustelor bivalve vii.
2. Molustele bivalve vii, dupã ce au fost recoltate, vor fi protejate impotriva strivirilor, eroziunilor şi vibratiilor şi nu se expun la temperaturi extreme (prea calde sau prea reci).
3. Tehnicile de recoltare, transport, descãrcare şi manipulare a molustelor bivalve vii nu trebuie sa producã o contaminare suplimentarã a produselor, deprecierea calitãţii sau modificãri care sa afecteze aptitudinea lor de a fi tratate prin purificare, prelucrare sau transfer.
4. Molustele bivalve vii nu trebuie sa fie reimersate în apa suspecta de a cauza o contaminare suplimentarã în intervalul de timp dintre recoltare şi debarcarea pe ţãrm.
5.1. Mijloacele folosite pentru transportul molustelor bivalve vii trebuie sa asigure protecţia impotriva oricãrei contaminari suplimentare şi a spargerii cochiliilor. Ele trebuie sa permitã o drenare şi o igienizare adecvate.
5.2. În cazul transportului în vrac pe distanţe mari al molustelor bivalve vii cãtre centrele de expediţie sau de purificare, zone de transfer sau unitãţi de prelucrare, mijloacele de transport trebuie sa asigure cele mai bune condiţii de supravietuire a molustelor şi în special sa îndeplineascã prevederile cap. IX.
6.1. Fiecare lot trebuie sa fie însoţit de un document de înregistrare pentru identificarea lotului de moluste bivalve vii pe durata transportului de la zona de producere la centrul de expediţie, de purificare, zona de transfer sau întreprinderea de prelucrare. Documentul este întocmit de autoritatea competenta la solicitarea producãtorului. Pentru fiecare lot culegatorul completeazã lizibil şi fãrã ştersãturi rubricile din documentul de înregistrare care va conţine urmãtoarele informaţii:
- identitatea şi semnatura producãtorului;
- data recoltarii;
- localizarea zonei de producţie cat mai detaliat posibil;
- specia de moluste şi cantitatea;
- numãrul de autorizare şi locul de destinaţie pentru condiţionare (ambalare), refacere, purificare sau procesare.
6.2. Documentul de înregistrare se numeroteaza în mod continuu şi secvential (în ordine crescanda) şi se înscrie în registru. Autoritatea competenta tine un registru care se completeazã cu numãrul documentelor de înregistrare, numele persoanelor care colecteazã molustele bivalve vii şi al persoanelor cãrora li s-a emis documentul. Documentul de înregistrare al fiecãrui lot trebuie sa poarte data livrãrii lotului la centrul de expediţie, de purificare, zona de refacere sau întreprinderea de prelucrare. Documentul de înregistrare se pãstreazã de cãtre responsabilii acestor centre, zone sau întreprinderi minimum 60 de zile.
6.3. Dacã recoltarea s-a fãcut de personalul aparţinând centrului de expediţie sau de purificare, zonei de refacere sau întreprinderii de prelucrare destinatare, documentul de înregistrare se poate înlocui cu o autorizaţie de transport acordatã de autoritatea competenta.
7. În cazul în care zona de producţie şi de refacere este închisã temporar, autoritatea competenta nu mai elibereazã documente de înregistrare pentru zona respectiva şi suspenda imediat valabilitatea tuturor documentelor de înregistrare deja eliberate.
CAP. 3
Condiţii pentru refacerea molustelor bivalve vii
Pentru refacerea molustelor bivalve vii trebuie sa se asigure urmãtoarele condiţii:
1. Molustele bivalve vii trebuie sa fi fost recoltate şi transportate conform prevederilor cap. II.
2. Tehnicile de manipulare a molustelor bivalve vii destinate refacerii trebuie sa permitã reluarea activitãţii de hranire prin filtrare dupã imersia în apa naturala.
3. Molustele bivalve vii nu trebuie sa fie reconditionate la o densitate care nu permite purificarea.
4. Molustele bivalve vii trebuie sa fie imersate în apa de mare în zona de refacere, pe o perioada care sa depãşeascã timpul necesar pentru ca procentul de bacterii fecale sa se reducã la nivelul admis de norma sanitarã veterinara, respectând standardele cuprinse în cap. V.
5. Temperatura minima a apei pentru refacerea efectivã când este cazul trebuie sa fie determinata şi sa fie anunţatã de autoritatea competenta pentru fiecare specie de moluste bivalve vii şi pentru fiecare zona de refacere aprobatã.
6. Zonele de refacere pentru molustele bivalve vii trebuie sa fie aprobate de cãtre autoritatea competenta. Limitele acestor zone trebuie sa fie clar balizate prin diferite materiale fixe; se va respecta distanta minima de 300 m, care sa separe zonele de refacere între ele, precum şi zonele de refacere de zonele de producţie.
7. Amplasamentele într-o zona de refacere trebuie sa fie bine separate pentru a se evita amestecarea loturilor; sistemul "totul plin, totul gol" trebuie astfel aplicat încât sa nu fie posibila introducerea unui lot nou decât dupã evacuarea lotului anterior în totalitate.
8. Responsabilii zonelor de refacere trebuie sa ţinã la dispoziţia autoritãţii competente un registru permanent de evidenta a originii molustelor bivalve vii, a perioadelor de refacere şi a destinaţiei ulterioare a fiecãrui lot dupã refacere.
9. Dupã recoltarea din zona de refacere, pe durata transportului de la zona de refacere la centrul de expediţie aprobat, centrul de purificare sau întreprinderile de prelucrare autorizate, loturile trebuie sa fie însoţite de documentul de înregistrare prevãzut în cap. II pct. 6.1, în afarã cazului în care atât în zona de refacere, cat şi în centrul de expediţie, centrul de purificare sau întreprinderea de prelucrare intervine acelaşi personal.
CAP. 4
Condiţii pentru autorizarea centrelor de expediţie şi de purificare
A. Condiţii generale de amenajare a spaţiilor şi de dotare
Centrele nu trebuie sa fie situate în locuri apropiate de surse de mirosuri dezagreabile, fum, praf şi alţi contaminanti. Amplasamentele nu trebuie sa fie expuse la inundatii prin creşterea cotelor apelor sau scurgeri de apa din zonele inconjuratoare.
Centrele trebuie sa detina cel puţin:
1. pentru spaţiile în care sunt manipulate sau depozitate molustele bivalve vii:
a) clãdiri sau instalaţii cu o construcţie solida, astfel concepute şi întreţinute încât sa previnã contaminarea molustelor bivalve vii prin orice fel de deşeuri, ape uzate, vapori, praf, fum, prezenta rozatoarelor sau a altor animale;
b) pavimente din materiale uşor de întreţinut, prevãzute cu sistem de drenare;
c) spaţii de lucru suficiente pentru efectuarea tuturor operaţiilor;
d) pereţi rezistenti şi lavabili;
e) luminozitate suficienta, naturala sau artificiala;
2. vestiare, spalatoare de mâini şi toalete în numãr suficient. În apropierea toaletelor trebuie sa fie un numãr suficient de spalatoare de mâini;
3. materiale necesare pentru igienizarea ustensilelor, recipientelor şi utilajelor;
4. o instalatie permanenta de aprovizionare cu apa şi, dacã este necesar, de stocare a apei exclusiv potabile, în sensul reglementãrilor oficiale în vigoare referitoare la calitatea apei.
Spaţiile, ustensilele şi utilajele nu trebuie utilizate în alte scopuri decât pentru manipularea molustelor bivalve vii, fãrã autorizarea autoritãţii competente.
Deşeurile trebuie depozitate în condiţii igienice într-un spaţiu separat cu temperatura scãzutã, iar în caz de nevoie sa fie colectate în recipiente adaptate acestui scop. Aceste deşeuri trebuie evacuate din vecinãtatea unitãţii cu periodicitatea necesarã.
Produsele finite trebuie depozitate în stare acoperitã şi izolate de locurile în care se manipuleaza alte animale decât molustele bivalve vii, cum ar fi crustaceele.
B. Condiţii pentru centrele de purificare
Fata de condiţiile prevãzute la cap. IV mai trebuie îndeplinite şi urmãtoarele condiţii:
1. Suprafata inferioarã a bazinelor de purificare şi a rezervoarelor de apa trebuie sa fie neteda, dura şi impermeabila, uşor de spãlat prin periere sau cu apa sub presiune. Fundul bazinelor de purificare trebuie sa aibã inclinare suficienta şi un sistem de scurgere calculat la volumul de apa necesar activitãţii.
2. Înainte de purificare molustele bivalve vii trebuie curatate de namol prin spalare cu apa de mare curata sub presiune sau cu apa potabilã. Curatarea de namol înaintea procesului de purificare se poate face şi direct în bazinele de purificare prin pãstrarea în poziţie deschisã a sistemului de drenare pe toatã durata spalarii şi asigurarea unui timp suficient între cele doua operaţiuni pentru ca bazinele sa fie curate înainte de trecerea la purificare.
3. Bazinele de purificare trebuie sa fie asigurate cu un debit suficient de apa de mare curata calculat pe ora şi pe tona de moluste bivalve vii tratate.
4. Pentru purificarea molustelor bivalve vii se foloseşte apa de mare curata sau curatata printr-un sistem de tratare; perioada dintre încãrcarea cu apa de mare şi evacuarea apei reziduale trebuie sa fie suficienta pentru a evita contaminarea; procedeul de tratare a apei de mare, dacã este necesar, se autorizeaza numai de autoritatea competenta prin verificarea eficientei; apa potabilã preparata din apa de mare trebuie sa corespundã prevederilor reglementãrilor oficiale referitoare la apa potabilã.
5. Funcţionarea sistemului de purificare trebuie sa permitã molustelor bivalve vii reluarea cu rapiditate a activitãţii de alimentare prin filtrare, eliminarea contaminarii reziduale, prevenirea recontaminarii şi posibilitatea de a rãmâne în viata în bune condiţii dupã purificare în vederea conditionarii, depozitarii şi transportului înainte de a fi comercializate.
6. Cantitatea de moluste bivalve vii supusã purificarii nu trebuie sa depãşeascã capacitatea centrului de purificare; molustele bivalve vii trebuie sa fie supuse unei purificari continue pe o perioada suficienta care sa respecte standardele microbiologice prevãzute la cap. V. Aceasta perioada începe în momentul în care molustele bivalve vii depozitate în bazin sunt acoperite cu apa şi se termina în momentul în care sunt scoase. Centrul de purificare trebuie sa ţinã cont de datele referitoare la materia prima (tipul de moluste bivalve, zona de provenienta, incarcatura microbiana etc.), pentru cazul în care va fi necesarã prelungirea perioadei de purificare, pentru a se asigura ca molustele bivalve vii îndeplinesc prevederile bacteriologice cuprinse în cap. V.
7. În cazul în care un bazin de purificare conţine mai multe loturi de moluste, acestea trebuie sa fie din aceeaşi specie şi sa provinã din aceeaşi zona de producţie sau din zone diferite, dar care au acelaşi statut sanitar. Tratamentul se prelungeşte în funcţie de perioada necesarã lotului cu cea mai lungã perioada de purificare.
8. Containerele utilizate pentru pãstrarea molustelor bivalve vii în sistemele de purificare trebuie sa fie astfel construite încât sa permitã ca apa de mare sa curgã; grosimea stratului de moluste nu trebuie sa împiedice deschiderea cochiliilor în timpul purificarii.
9. În bazinele de purificare în care molustele bivalve vii sunt în curs de purificare nu trebuie introdus nici un fel de crustacee, peste sau alt animal marin.
10. Dupã purificare cochiliile molustelor bivalve vii trebuie sa fie minutios spalate cu apa potabilã sau apa de mare curata, operaţiune care poate fi efectuatã, dacã este necesar, în tancul de purificare; apa de spalare nu trebuie sa fie recirculata.
11. Centrele de purificare trebuie sa dispunã de un laborator propriu dotat cu aparatura necesarã pentru a asigura serviciile de control al eficientei purificarii prin aplicarea metodelor microbiologice. Laboratoarele din afarã centrelor de purificare trebuie sa fie recunoscute de autoritatea competenta.
12.1. Centrele de purificare trebuie sa înregistreze permanent urmãtoarele date:
a) rezultatele examenelor microbiologice la intrarea apei în bazinele de purificare;
b) rezultatul examenelor microbiologice executate la molustele bivalve vii înainte şi dupã purificare;
c) data şi cantitãţile de moluste bivalve vii intrate în centrul de purificare, împreunã cu numãrul documentelor de înregistrare aferente;
d) orele de umplere şi golire ale sistemelor de purificare (durata purificarii);
e) relaţii asupra expeditiilor dupã purificare.
12.2. Datele trebuie sa fie complete, exacte şi lizibile, înscrise într-un registru permanent care trebuie sa fie pus la dispoziţie autoritãţii competente.
13. Centrele de purificare nu pot admite decât loturile de moluste bivalve vii care sunt însoţite de documentul de înregistrare prevãzut la cap. II pct. 6.1.
14. Fiecare ambalaj care conţine moluste bivalve vii trebuie sa poarte o eticheta care atesta purificarea acestora.
C. Condiţii pentru centrele de expediţie
1. În afarã prevederilor referitoare la condiţiile generale de amenajare a spaţiilor şi de dotare şi la condiţiile generale de igiena trebuie îndeplinite şi urmãtoarele condiţii:
a) condiţionarea sa nu producã contaminarea produselor; instalaţiile de condiţionare trebuie folosite conform condiţiilor de autorizare stabilite de autoritatea competenta, în special cele referitoare la calitatea bacteriologica şi chimica a apei de mare care se utilizeazã;
b) utilajele şi recipientele utilizate nu trebuie sa constituie sursa de contaminare;
c) metodele de calibrare aplicate nu trebuie sa antreneze o contaminare suplimentarã a produsului şi nici o modificare care afecteazã capacitatea produsului de a fi transportat şi depozitat dupã condiţionare;
d) spalarea sau curatarea molustelor bivalve vii trebuie efectuatã cu ajutorul apei de mare curate sau al apei potabile sub presiune; apa de spalare nu trebuie recirculata.
2. Centrele de expediţie nu trebuie sa admitã decât loturi de moluste bivalve vii însoţite de documentul de înregistrare prevãzut la cap. II pct. 6.1 şi care provin dintr-o zona de producţie, refacere sau centru de purificare autorizat.
3. Centrele de expediţie trebuie sa dispunã de laborator propriu dotat cu aparatura necesarã pentru a controla, printre altele, îndeplinirea standardelor microbiologice prezentate în cap. V. Laboratoarele din afarã centrelor de expediţie trebuie sa fie recunoscute de autoritatea competenta. Totuşi aceste condiţii nu se aplica centrelor de expediţie care primesc molustele exclusiv şi direct dintr-o întreprindere de purificare în care ele au fost examinate dupã purificare.
4.1. Centrele de expediţie sunt obligate sa ţinã la dispoziţia autoritãţii competente evidenta urmãtoarelor date:
a) rezultatul examenelor microbiologice ale molustelor bivalve vii provenite dintr-o zona de producţie sau de refacere autorizata;
b) data şi cantitãţile de moluste bivalve vii primite în centrul de expediţie, precum şi numãrul documentelor de înregistrare;
c) detalii asupra expeditiilor.
4.2. Aceste date trebuie înregistrate cronologic şi arhivate pe durata stabilitã de autoritatea competenta, dar nu mai puţin de 3 luni.
CAP. 5
Condiţii referitoare la molustele bivalve vii destinate consumului uman imediat
Molustele bivalve vii destinate consumului uman imediat trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa prezinte caracteristicile vizuale specifice prospetimii şi viabilitatii, absenta namolului pe cochilie, rãspunsul adecvat la percutie şi o cantitate normalã de lichid intervalvular;
b) sa conţinã mai puţin de 300 de coliformi fecali sau mai puţin de 230 E. coli la 100 grame de carne de molusca şi de lichid intervalvular, constatat pe baza unui test MPN (5 tuburi, 3 dilutii) sau prin orice alta metoda bacteriologica a carei echivalenta ca nivel de precizie este demonstrata;
c) nu trebuie sa conţinã Salmonella/25 grame de carne de molusca;
d) nu trebuie sa conţinã compuşi toxici sau nocivi de origine naturala, proveniţi din mediul înconjurãtor sau prin adaugare la mediu;
e) limitele superioare ale conţinutului de radionuclide nu trebuie sa le depãşeascã pe cele stabilite pentru produsele alimentare;
f) conţinutul de toxina paralitica din moluste (paralytic shellfish poison=PSP), în pãrţile comestibile ale molustelor (corp întreg sau partea consumabila separatã), nu trebuie sa depãşeascã 80 æg/100 grame de carne de molusca, dupã metoda de analiza biologica - în caz de necesitate, asociata cu metoda chimica de determinare a saxitoxinei - sau alta metoda recunoscuta. În caz de contestare a rezultatelor metoda de referinta trebuie sa fie cea biologica;
g) metodele de testare biologica obişnuite nu trebuie sa dea rezultate pozitive pentru prezenta de toxine diareice din moluste (diarrhetic shellfish poison=DSP) în pãrţile comestibile ale molustelor (corp întreg sau partea comestibila separatã);
h) în absenta tehnicilor pentru testarea virusologica de rutina şi în lipsa standardelor virusologice controalele de sãnãtate trebuie sa se bazeze pe numaratoarea bacteriilor fecale.
CAP. 6
Controlul de sãnãtate publica şi supravegherea producţiei
1.1. Autoritatea competenta stabileşte sistemul de control de sãnãtate publica pentru verificarea respectãrii prevederilor normei sanitare veterinare. Acest sistem trebuie sa cuprindã supravegherea periodicã a zonelor de producţie sau de refacere a molustelor bivalve vii în scopul:
a) evitãrii oricãrui abuz în relatie cu originea şi destinaţia molustelor bivalve vii;
b) controlului calitãţii microbiologice a molustelor bivalve vii în relatie cu zona de producţie şi de refacere;
c) controlului posibilei prezente a planctonului toxic în apele de producţie şi de refacere şi a biotoxinelor în molustele bivalve vii;
d) controlului posibilei prezente a contaminantilor chimici.
1.2. Pentru efectuarea controalelor prevãzute la pct. 1.1 lit. c) şi d) autoritatea competenta stabileşte un program de prelevare a probelor, pentru a controla aceasta posibila prezenta la intervale regulate sau, de la caz la caz, dacã recoltarea are loc la perioade neregulate.
2.1. Programul de prelevare a probelor prevãzut la pct. 1.2 trebuie sa ţinã cont în special de:
a) variatia probabila de contaminare fecala a fiecãrei zone de producţie şi de refacere;
b) posibilele variatii în zonele de producţie şi refacere ale prezentei planctonului cu conţinut de biotoxine marine;
c) contaminarea posibila a molustelor din zona de producţie şi de reparcare.
2.2. Prelevarea de probe trebuie sa se efectueze prin:
a) program de supraveghere (monitorizare): prin prelevare periodicã de probe organizatã pentru a determina schimbãrile în compozitia planctonului toxic şi repartiţia lui geograficã. Orice rezultat care conduce la suspiciunea acumularii de toxine în carnea de moluste trebuie urmat de un program intensiv de prelevare de probe;
b) program de recoltare de probe intensiv:
- controlul monitorizarii planctonului în apele de creştere şi de pescuit, pe un numãr crescut de puncte de prelevare şi de probe;
- teste de toxicitate în zona afectatã pe molustele cele mai sensibile la contaminare.
Comercializarea molustelor din aceasta zona nu va putea fi reautorizata decât dupã o noua prelevare de probe care dau rezultate bune la testele de toxicitate.
2.3. Dacã rezultatele programului de prelevare a probelor demonstreaza ca punerea pe piata a molustelor bivalve vii poate constitui un risc pentru sãnãtatea publica, autoritatea competenta trebuie sa inchida zona de producţie a molustelor respective pana la restabilirea situaţiei.
3. Examene de laborator pentru controlul respectãrii prevederilor cap. V pe produsul finit
Trebuie pus în aplicare un sistem de control prin care sa se verifice ca nivelul de biotoxine marine nu depãşeşte limitele de siguranta.
4.1. Inspecţia întreprinderilor la intervale regulate
Aceasta inspecţie trebuie sa includã controale:
a) destinate sa verifice respectarea permanenta a condiţiilor de autorizare;
b) privind starea de igiena a spaţiilor, instalaţiilor, utilajelor, precum şi a personalului;
c) de verificare a corectitudinii modului de manipulare şi tratare a molustelor bivalve vii;
d) privind corectitudinea utilizãrii şi buna funcţionare a sistemelor de purificare sau de condiţionare;
e) privind registrul de evidenta prevãzut la cap. IV lit. B pct. 12.2;
f) privind folosirea corecta a marcajelor sanitare.
4.2. În timpul acestor controale se pot preleva probe pentru examene de laborator; rezultatele examenelor se comunica responsabililor de întreprinderi.
5. Controlul condiţiilor de antrepozitare şi de transport al expeditiei de moluste bivalve vii
CAP. 7
Ambalarea
1. Ambalarea molustelor bivalve vii trebuie sa se efectueze în condiţii igienice.
2. Containerele sau materialele pentru ambalare trebuie:
a) sa nu afecteze proprietãţile organoleptice ale molustelor bivalve vii;
b) sa nu transmitã molustelor bivalve vii substanţe nocive pentru sãnãtatea omului şi a molustelor bivalve vii;
c) sa fie suficient de rezistente pentru a asigura protecţia eficienta a molustelor bivalve vii.
3. Stridiile trebuie ambalate cu partea concava a valvelor în jos.
4. Materialele de ambalare înaintea utilizãrii trebuie sa fie depozitate într-un spaţiu separat de zona de producţie, protejate de praf, murdarie sau alte surse de contaminare.
5. Recipientele care conţin molustele bivalve vii ambalate trebuie sa fie sigilate şi sa rãmânã sigilate pana la consumator sau detailist.
CAP. 8
Conservarea şi depozitarea
1. Molustele bivalve vii sunt pãstrate în camere de depozitare la o temperatura care nu trebuie sa aibã efect nociv asupra viabilitatii şi calitãţii lor; materialele de ambalare nu trebuie sa fie în contact cu pavimentul; ele se pãstreazã pe suporturi distantate de paviment şi cu suprafata curata.
2. Este interzisã reimersia sau aspersarea cu apa a molustelor bivalve vii dupã ambalare şi dupã ce au pãrãsit centrul de expediţie, cu excepţia vânzãrilor en detail fãcute la centrul de expediere.
CAP. 9
Transportul de la centrul de expediţie
1. Livrãrile de moluste bivalve vii destinate consumului uman se transporta în colete închise, sigilate, de la centrele de expediţie pana la expunerea spre vânzare sau la detailist.
2. Mijloacele folosite pentru transportul molustelor bivalve vii trebuie sa prezinte urmãtoarele caracteristici:
a) pereţii interiori sau orice alte pãrţi susceptibile de a intra în contact cu molustele bivalve vii trebuie sa fie confectionate din materiale rezistente la coroziune, cu suprafeţe lise şi uşor de igienizat;
b) trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive eficiente de asigurare a protecţiei molustelor impotriva temperaturilor extreme, caldura sau frig, a prafului, murdariei, precum şi pentru prevenirea spargerii cochiliilor prin vibratii sau abraziuni (frecari);
c) molustele bivalve vii nu pot fi transportate împreunã cu alte produse susceptibile de a le contamina.
3. Pentru transportul şi distribuirea molustelor bivalve vii se folosesc vehicule sau containere închise, care pãstreazã produsele la o temperatura care sa nu afecteze calitatea şi viabilitatea acestora.
4. Coletele care conţin moluste bivalve vii nu pot fi transportate direct pe pardoseala vehiculului sau containerului; acestea trebuie sa fie prevãzute cu gratare suport sau alte dispozitive care sa evite contactul.
5. Dacã pe durata transportului molustelor bivalve vii se foloseşte gheaţa, aceasta trebuie sa fie obţinutã din apa de mare curata sau apa potabilã.
CAP. 10
Marcajul
1.1. Fiecare colet cu moluste bivalve vii, pe durata transportului şi a distribuirii, trebuie sa poarte o marca (eticheta) de sãnãtate care sa permitã identificarea în orice moment a centrului de expediţie pana la vânzarea en detail.
1.2. Marca trebuie sa cuprindã urmãtoarele informaţii:
a) ţara;
b) specia de moluste bivalve (numele comun şi numele ştiinţific);
c) identificarea centrului de expediţie prin numãrul de autorizare acordat de autoritatea competenta;
d) data conditionarii: ziua, luna, anul;
e) data valabilitãţii; ea poate fi înlocuitã cu menţiunea "Aceste animale trebuie sa fie vii în momentul cumpãrãrii".
2. Marca de sãnãtate poate fi tiparita pe materialul de ambalare sau se poate pune pe o eticheta fixatã pe materialul de ambalare sau plasata în interiorul acestuia. Mãrcile de sãnãtate pot fi folosite numai dacã nu sunt detasabile. Fiecare model de marca de sãnãtate nu poate fi folosit decât o singura data şi nu trebuie sa poatã fi transferat.
3. Marca de sãnãtate trebuie sa fie durabila şi rezistenta la apa, iar informaţiile pe care le cuprinde sa fie lizibile, de nesters şi cu caractere uşor de descifrat.
4. Mãrcile de sãnãtate fixate pe recipientele cu moluste bivalve vii, neambalate în colete individuale pentru vânzarea directa cãtre consumator, trebuie pãstrate de cãtre detailist cel puţin 60 de zile dupã fractionarea conţinutului recipientului.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
