Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORMA din 25 mai 2004 cu privire la natura, continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea si transportul maslinelor de masa

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORMA din 25 mai 2004 cu privire la natura, continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea si transportul maslinelor de masa

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 945 din 15 octombrie 2004

Comenteaza legea

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Prezenta normã prevede cerinţele minime de siguranţã alimentarã, igienã alimentarã, calitate şi identificare pe care trebuie sã le îndeplineascã mãslinele de masã care sunt comercializate pentru consumul direct sau care suferã o transformare, inclusiv reambalare, pe teritoriul României, pentru a putea garanta cã acestea nu prezintã nici un risc pentru consumul uman şi sunt prezentate corect, conform principiilor de bazã privind protecţia consumatorului.
ART. 2
Reglementãrile prezentei norme nu se aplicã mãslinelor de masã care sunt supuse unor transformãri în gospodãriile individuale pentru consumul propriu şi nici acelora care sunt în tranzit sau care sunt depozitate temporar, ca bunuri care tranziteazã ţara, dacã nu prezintã un pericol pentru sãnãtatea umanã sau pentru mediu.
ART. 3
Prezenta normã nu se aplicã produselor fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia ori care sunt fabricate în mod legal într-un stat semnatar al acordului privind Spaţiul Economic European, cu condiţia ca cerinţele aplicabile acestor produse în statul respectiv sã asigure un nivel de protecţie echivalent cu cel prevãzut în prezenta normã.

CAP. II
Naturã. Conţinut

ART. 4
"Mãsline de masã" este denumirea de produs finit, fabricat în scopul vânzãrii, datã în mod curent fructelor soiurilor cultivate ale Olea europaea sativa Hoffg, Link, care au fost tratate sau prelucrate prin procedee adecvate de conservare în vederea prelungirii perioadei de valabilitate a lor pentru consumul uman.
ART. 5
Denumirea fiecãrui produs trebuie sã indice corect natura alimentului şi pentru aceasta trebuie sã includã cel puţin urmãtoarele informaţii:
a) denumirea materiei prime "mãsline" sau "mãsline de masã";
b) tipul de produs, conform specificaţiilor din anexa nr. 1;
c) denumirea tratamentului sau prelucrãrii la care au fost supuse pentru asigurarea conservabilitãţii, conform specificaţiilor din anexa nr. 2;
d) denumirea formei sub care se prezintã mãslinele: "întregi", "fãrã sâmburi", "felii" etc., conform specificaţiilor din anexa nr. 3, exceptând situaţiile în care mãslinele sunt ambalate în recipiente transparente;
e) denumirea ingredientului vegetal care conferã produsului o caracteristicã specialã, conform specificaţiilor din anexa nr. 4, spre exemplu: "cu adaos de..." sau "cu...";
f) dimensiunea mãslinelor întregi sau divizate conform specificaţiilor din anexa nr. 3;
g) denumirea soiului.

CAP. III
Fabricare

ART. 6
Mãslinele de masã oferite pentru consum, definite şi descrise prin prezenta normã, trebuie sã fie sãnãtoase, salubre, corespunzãtoare pentru consum uman, preparate din materii prime şi auxiliare sãnãtoase, prelucrate şi ambalate în condiţii de igienã impuse de reglementãrile în vigoare.
ART. 7
Materia primã folositã, definitã şi descrisã în anexa nr. 1, trebuie sã îndeplineascã cerinţele de calitate şi siguranţã alimentarã pentru legume şi fructe proaspete prevãzute de reglementãrile în vigoare.
ART. 8
Saramura în care sunt conservate mãslinele trebuie sã îndeplineascã cerinţele din anexa nr. 4 şi cerinţele de calitate şi siguranţã alimentarã prevãzute de reglementãrile în vigoare.
ART. 9
Ingredientele utilizate, definite şi descrise în anexa nr. 4, trebuie sã corespundã reglementãrilor în vigoare şi sã nu depãşeascã limitele maxime admise.
ART. 10
Spaţiile în care sunt prelucrate sau ambalate mãslinele, incluzând instalaţiile şi echipamentele aferente, trebuie sã îndeplineascã cerinţele de igienã alimentarã, iar personalul sã îndeplineascã cerinţele de sãnãtate şi calificare stabilite prin reglementãrile în vigoare.

CAP. IV
Calitate. Siguranţã alimentarã

ART. 11
Mãslinele de masã trebuie sã îndeplineascã cerinţele de calitate corespunzãtoare proprietãţilor organoleptice şi fizico-chimice prevãzute în anexa nr. 5, respectiv anexa nr. 6. Produsele care nu îndeplinesc aceste cerinţe nu pot fi denumite şi descrise conform prevederilor prezentei norme.
ART. 12
Prezenţa în produsul finit a microorganismelor, paraziţilor şi substanţelor generate de microorganisme nu trebuie sã depãşeascã limitele maxime admise prevãzute de reglementãrile în vigoare. La mãslinele conservate prin sterilizare termicã durata şi temperatura procesului trebuie sã fie menţinute la valori suficient de mari pentru a distruge sporii de Clostridium botulinum.
ART. 13
Se interzic fabricarea şi comercializarea mãslinelor de masã care conţin cantitãţi de contaminanţi şi reziduuri pesticide peste limitele maxime admise prevãzute prin reglementãrile în vigoare.

CAP. V
Ambalare, etichetare, marcare, depozitare şi transport

ART. 14
Ambalajele care intrã în contact direct cu mãslinele pot fi confecţionate din lemn, metal, sticlã, materiale plastice sau orice alt material care îndeplineşte cerinţele prevãzute de reglementãrile în vigoare.
ART. 15
Ambalajele de transport trebuie sã asigure integritatea produsului, sã fie curate, uscate, în stare bunã. Aceste ambalaje pot fi confecţionate din lemn, carton, folie termocontractilã sau alte materiale care trebuie sã corespundã reglementãrilor în vigoare.
ART. 16
Etichetarea şi marcarea produselor finite trebuie sã se facã cu respectarea reglementãrilor în vigoare privind etichetarea alimentelor, înscrierea tuturor informaţiilor necesare, astfel încât consumatorul sã fie informat corect la momentul cumpãrãrii, şi trebuie sã conţinã cel puţin urmãtoarele informaţii:
1. denumirea sub care este vândut alimentul, conform art. 4;
2. cantitatea netã;
3. cantitatea netã fãrã lichid;
4. lista ingredientelor;
5. condiţiile de depozitare, conform art. 18;
6. data durabilitãţii minimale, care se înscrie sub forma "a se consuma, de preferinţã, înainte de...", cu menţionarea lunii şi anului;
7. o menţiune care sã permitã identificarea lotului (aceastã menţiune nu este obligatorie în cazul în care data durabilitãţii minimale este indicatã prin menţionarea clarã şi necodificatã cel puţin a zilei şi lunii, în aceastã ordine);
8. numele şi adresa producãtorului sau ale ambalatorului ori ale distribuitorului sau ale importatorului produsului;
9. ţara de origine a produsului.
ART. 17
Pentru mãslinele de masã care se comercializeazã pe teritoriul României informaţiile de pe etichete trebuie sã fie înscrise în limba românã, indiferent de ţara producãtoare, fãrã a exclude însã prezentarea lor în alte limbi.
ART. 18
Depozitarea produsului definit în prezenta normã se face în încãperi curate, aerisite, ferite de razele solare sau de îngheţ la o temperaturã de maximum 20°C şi o umiditate relativã a aerului de maximum 80%.
ART. 19
Transportul mãslinelor de masã trebuie sã se facã cu vehicule curate, acoperite, în condiţii care sã asigure integritatea ambalajelor şi menţinerea calitãţii produselor, precum şi protecţia contra razelor solare sau a îngheţului.
ART. 20
Fiecare transport de mãsline de masã trebuie sã fie însoţit de documente care sã ateste originea, provenienţa şi securitatea alimentarã.

CAP. VI
Dispoziţii finale

ART. 21
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantã din prezenta normã.

ANEXA 1
-------
la normã
--------

MATERIA PRIMĂ. DEFINIŢII ŞI DESCRIERE
Mãslinele utilizate ca materie primã la fabricarea produsului "mãsline de masã" trebuie sã fie sãnãtoase, curate, cu grad de maturitate apropiat, calibrate, lipsite de defecte ce ar putea afecta comestibilitatea sau conservarea lor, lipsite de corpuri strãine (ingredientele autorizate nu sunt considerate corpuri strãine), fãrã semne de alterare, şi trebuie sã se încadreze în unul dintre urmãtoarele tipuri:
a) mãsline verzi: obţinute din fructe recoltate în cursul ciclului de maturare, înainte de pârguire, în momentul în care au ajuns la dimensiunea lor normalã. Culoarea acestora poate varia de la verde la galben pai;
b) mãsline blonde: obţinute din fructe cu tentã roz, roz-vineţie sau brunã, recoltate în momentul pârguirii şi înaintea maturitãţii complete;
c) mãsline negre: obţinute din fructe recoltate la maturitate completã sau cu puţin timp înainte de maturitatea completã. Culoarea acestora poate varia, în funcţie de zona de producere şi perioada de recoltare, de la negru roşiatic la castaniu închis, trecând prin negru violaceu, violet închis şi negru mãsliniu (aceste caracteristici se referã atât la pieliţã, cât şi la pulpa fructului).

ANEXA 2
-------
la normã
--------

SORTIMENTE COMERCIALIZATE ÎN MOD CURENT

1. Mãsline verzi
a) Mãsline verzi tratate, în saramurã: se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalinã (leşie) şi apoi conservate în saramurã, unde suferã un proces de fermentare lacticã naturalã totalã sau parţialã.
Dacã fermentarea nu este completã, pentru a se asigura un pH situat în limitele prevãzute de prezenta normã, conservarea va fi realizatã prin:
(i) sterilizare sau pasteurizare;
(ii) adãugare de conservanţi;
(iii) refrigerare;
(iv) tratament cu azot sau dioxid de carbon, fãrã saramurã.
b) Mãsline verzi netratate, în saramurã: sunt obţinute din fructe plasate direct în saramurã şi conservate prin fermentare naturalã.
2. Mãsline blonde
a) Mãsline blonde tratate, în saramurã: sunt obţinute din fructe tratate cu o soluţie alcalinã, supuse procesului de fermentare naturalã şi conservate:
(i) în saramurã;
(ii) prin tratament termic;
(iii) în saramurã şi prin tratament termic.
b) Mãsline blonde netratate, în saramurã: sunt obţinute din fructe plasate direct în saramurã şi conservate prin fermentare naturalã.
3. Mãsline înnegrite prin oxidare, în saramurã: sunt obţinute din mãsline verzi sau blonde înnegrite prin oxidare, tratate cu o soluţie alcalinã, condiţionate în saramurã şi conservate prin tratament termic (sterilizare).
4. Mãsline negre
a) Mãsline negre în saramurã: sunt obţinute din fructe ferme, netede, cu pieliţa lucioasã şi, în funcţie de modul de preparare, pot prezenta pe suprafaţa lor mici concavitãţi.
a1) Mãsline negre tratate: sunt obţinute din fructe tratate cu o soluţie alcalinã, supuse procesului de fermentare naturalã şi conservate prin urmãtoarele procedee:
(i) în saramurã;
(ii) prin sterilizare sau pasteurizare;
(iii) prin adãugare de conservanţi.
a2) Mãsline negre netratate: sunt obţinute din fructe plasate direct în saramurã; prezintã un gust de fruct mai pronunţat, comparativ cu mãslinele negre tratate şi în general au un gust uşor amãrui. Aceste mãsline fermentate natural sunt conservate prin urmãtoarele procedee:
(i) în saramurã;
(ii) prin sterilizare sau pasteurizare;
(iii) prin adãugare de conservanţi.
b) Mãsline negre zbârcite: sunt obţinute din fructe recoltate chiar înainte de maturitatea completã, imersate într-o soluţie slab alcalinã şi conservate prin suprasãrare în butoaie.
c) Mãsline negre netratate, zbârcite în mod natural: sunt obţinute din fructe recoltate dupã maturitatea completã, zbârcite (în mod natural) în copac şi tratate direct cu saramurã.
d) Mãsline negre în sare cristalizatã: aceste mãsline prezintã un aspect zbârcit sau încreţit, dar cu pieliţa intactã.
d1) Mãsline negre tratate, în sare cristalizatã: sunt obţinute din fructe ferme, practic coapte, care dupã un tratament slab alcalin sunt conservate în straturi alternative de mãsline şi clorurã de sodiu cristalizatã sau prin adãugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate.
d2) Mãsline negre netratate, în sare cristalizatã: sunt obţinute din fructe recoltate la maturitate completã şi conservate în straturi alternative de mãsline şi clorurã de sodiu cristalizatã sau prin adãugare în exces a clorurii de sodiu cristalizate. Acest tip de mãsline prezintã un gust uşor amãrui şi un gust de fructe mai pronunţat decât mãslinele negre tratate, în sare cristalizatã.
d3) Mãsline negre netratate, zbârcite în mod natural, în sare cristalizatã: sunt obţinute din fructe recoltate dupã maturitatea completã, zbârcite (în mod natural) în copac şi conservate în straturi alternative de mãsline şi clorurã de sodiu cristalizatã sau prin adãugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate.
d4) Mãsline negre netratate cu pieliţã, în sare cristalizatã: sunt obţinute din fructe recoltate la maturitate completã, care dupã perforarea (înţeparea) pieliţei sunt conservate în straturi alternative de mãsline şi clorurã de sodiu cristalizatã sau prin adãugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate.
e) Mãsline negre deshidratate: sunt obţinute din fructe coapte, care dupã opãrire sunt parţial deshidratate prin adãugare de clorurã de sodiu şi încãlzire foarte slabã.
5. Mãsline sparte: sunt obţinute din fructe întregi, proaspete sau în prealabil tratate cu saramurã şi supuse unei operaţii în care pulpa este spartã, sâmburele rãmânând intact în interiorul fructelor. Aceste mãsline pot fi tratate cu o soluţie slab alcalinã şi sunt conservate în saramurã, eventual aromatizatã, cu sau fãrã adaos de oţet.
Existã 4 tipuri de mãsline sparte:
(i) mãsline verzi sparte, netratate, în saramurã;
(ii) mãsline verzi sparte, murate, netratate;
(iii) mãsline verzi sparte, tratate;
(iv) mãsline blonde sparte.
6. Mãsline crestate: sunt obţinute din mãsline verzi, blonde sau negre crestate longitudinal, prin tãierea pieliţei şi a unei pãrţi a pulpei, conservate în saramurã cu adaos (facultativ) de oţet; se pot adãuga ulei de mãsline şi substanţe aromatizante. Existã douã tipuri de mãsline crestate:
(i) tratate, atunci când sunt crestate dupã ce au fost supuse unui tratament alcalin;
(ii) netratate.
7. Specialitãţi: sunt obţinute prin diferite moduri de preparare a mãslinelor. Aceste specialitãţi pãstreazã denumirea de "mãsline" atâta timp cât fructele utilizate se supun definiţiilor generale din prezenta normã. Denumirile utilizate în acest caz trebuie sã fie suficient de explicite, pentru a nu genera confuzii privind originea şi natura produsului, şi trebuie sã respecte cerinţele prezentei norme.

ANEXA 3
-------
la normã
--------

FORME DE PREZENTARE. CALIBRARE

1. Forme de prezentare:
a) întregi: mãsline în forma lor naturalã, cu sâmburi, cu sau fãrã peduncul;
b) fãrã sâmburi: mãsline în forma lor naturalã, cãrora li s-au extras sâmburii;
c) umplute: mãsline fãrã sâmburi umplute cu unul sau mai multe ingrediente specifice [ardei roşu (Pimenta officinalis), ceapã, migdale, ţelinã, anşoa, mãslinã, coji de lãmâie sau portocalã, alune, capere (Capparis spinosa) sau paste preparate din acestea];
d) jumãtãţi: mãsline fãrã sâmburi sau mãsline umplute, tãiate în douã pãrţi aproximativ egale;
e) sferturi: mãsline fãrã sâmburi, tãiate în 4 pãrţi aproximativ egale pe direcţia axei mari a fructului;
f) secţiuni: mãsline fãrã sâmburi, tãiate longitudinal în mai mult de 4 pãrţi aproximativ egale;
g) felii rotunde: mãsline fãrã sâmburi sau mãsline umplute, tãiate în felii paralele, de grosime aproape uniformã;
h) tocate: mãsline fãrã sâmburi, tãiate în bucãţi mici de dimensiuni şi forme neregulate, ce conţin în proporţie de maximum 5% unitãţi ce pot fi identificate (ca de exemplu, punctul de inserţie al pedunculului şi bucãţi de felii rotunde);
i) sparte: mãsline sparte accidental în timpul îndepãrtãrii sâmburilor sau introducerii umpluturii. Aceste mãsline pot conţine fragmente de umpluturã;
j) salatã de mãsline: mãsline sparte sau amestec de mãsline sparte şi mãsline fãrã sâmburi, cu adaos (facultativ) de capere şi cu fragmente de umpluturã (în acest amestec, mãslinele sunt cele care predominã);
k) mãsline cu capere: mãsline întregi sau fãrã sâmburi, în general de dimensiuni mici, cu capere şi cu adaos (facultativ) de umpluturã (în acest amestec, mãslinele sunt cele care predominã);
l) alte moduri de prezentare: orice alt mod de prezentare este permis, cu condiţia ca acesta sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
(i) sã fie suficient de distinct de modurile de prezentare enumerate în prezenta normã;
(ii) sã rãspundã la toate specificaţiile relevante din prezenta normã, inclusiv cele legate de toleranţa defectelor admise, masa netã şi orice altã specificaţie din aceastã normã care este aplicabilã modului de prezentare asemãnãtor cu cel sub care se prezintã produsul;
(iii) sã fie corect prezentat pe etichetã, pentru a nu induce în eroare consumatorul.
2. În funcţie de modul de aşezare în ambalaj, mãslinele pot fi prezentate dupã cum urmeazã:
a) ordonat: mãslinele sunt aşezate în recipiente rigide, transparente, în mod ordonat, fie simetric, fie urmând forme geometrice;
b) neordonat: mãslinele nu sunt aşezate în mod ordonat în recipiente.
3. Calibrarea
a) Mãslinele de masã sunt calibrate dupã numãrul fructelor conţinute într-un kilogram sau într-un hectogram.
În cazul în care unitatea de masã este kilogramul, scala calibrelor este urmãtoarea:

60/70 121/140 201/230
71/80 141/160 231/260
81/90 161/180 261/290
91/100 181/200 291/320
101/110 321/350
111/120 351/380
381/410

Pentru valori mai mari de 410, diferenţa dintre cele douã numere întregi ce definesc calibrul va fi de 50 de mãsline.
Pentru mãslinele umplute, în mod excepţional, începând cu calibrul 201/220 şi pânã la calibrul 401/420, diferenţa dintre cele douã numere întregi ce definesc calibrul va fi de 20 de mãsline.
b) Calibrarea este obligatorie pentru mãslinele întregi (se includ aici şi mãslinele sparte şi cele crestate), fãrã sâmburi, umplute şi jumãtãţi.
c) În cadrul fiecãrui calibru se impune ca într-un eşantion de 100 de mãsline, dupã îndepãrtarea mãslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi, respectiv, cel mai mic, diferenţa dintre diametrele ecuatoriale ale mãslinelor rãmase sã nu depãşeascã 4 mm.
d) În cazul mãslinelor fãrã sâmburi, calibrul indicat se referã la mãslinele întregi din care acestea provin. În cadrul operaţiei de calibrare, numãrul de mãsline fãrã sâmburi conţinute într-un kilogram trebuie sã fie multiplicat cu un coeficient stabilit de fiecare ţarã producãtoare. Numãrul astfel obţinut trebuie sã fie cuprins în intervalul determinat de cele douã cifre, ce exprimã calibrul mãslinelor întregi (cu sâmburi) din care au fost obţinute mãslinele fãrã sâmburi (se admite o toleranţã de o unitate).
e) În cadrul fiecãrui calibru, la un eşantion de 100 de mãsline, dupã îndepãrtarea mãslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi, respectiv, cel mai mic, toleranţa maximã admisã este:
(i) 10%, în cazul în care diferenţa între cele douã numere întregi ce definesc calibrul este de 10 fructe;
(ii) 5%, în cazul în care diferenţa între cele douã numere întregi ce definesc calibrul este de 20 de fructe;
(iii) 2%, în cazul în care diferenţa între cele douã numere întregi ce definesc calibrul este mai mare de 30 de fructe.

ANEXA 4
-------
la normã
--------

INGREDIENTE. LIMITE ADMISE

Utilizarea urmãtoarelor ingrediente este admisã în limitele specificate:
1. Apã, clorurã de sodiu, oţet, ulei de mãsline, zaharuri, în cantitãţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie
2. Orice produs comestibil simplu sau în combinaţie cu altele, utilizate ca umpluturã, de exemplu: ardei roşu (Pimenta officinalis), ceapã, migdale, ţelinã, anşoa, capere (Capparis spinosa) utilizate simple sau în amestec sub formã de paste, în cantitãţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie
3. Condimente şi extracte ale acestora, plante aromatice, în cantitãţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie


           4. Aditivi alimentari                  Limita maximã
                                               (în m/m din masa totalã
                                             a mãslinelor, inclusiv saramura)

  a) Conservanţi: pot fi utilizaţi
     singuri sau în amestec (excepţie
     fac mãslinele fermentate total sau
     conservate prin sterilizare,
     la care nu este admisã utilizarea
     conservanţilor):
      (i) Acid benzoic (E 210) şi sãruri de      500 mg/kg (exprimat în
      sodiu (E 211) sau potasiu (E 212)          acid benzoic)
      ale acestuia
      (ii) Acid sorbic (E 200) şi sãruri de    1.000 mg/kg (exprimat în
      potasiu (E 202) ale acestuia               acid sorbic)
      (iii) În amestec pct. (i)+(ii)            maximum 1.000 mg/kg
    b) Acidifianţi:
    (i) Acid lactic (E 270)
    (ii) Acid citric (E 330)
    (iii) Acid L(+) tartric (E 334)             Stabilite prin tehnologia
                                                de fabricaţie
    (iv) Acid acetic (E 260)
    (v) Dioxid de carbon (E 290)

    c) Antioxidanţi:
       Acid ascorbic (E 300)
    d) Stabilizatori: pentru stabilizarea
       culorii, doar în cazul mãslinelor
       tratate înnegrite prin oxidare:
     (i) Gluconat feros (E 579)                 150 mg/kg (exprimat în Fe
                                                total conţinut în mãsline)
     (ii) Lactat feros (E 585)                  150 mg/kg (exprimat în Fe
                                                total conţinut în mãsline)
    e) Aromatizanţi naturali                    Prin tehnologia de fabricaţie

    f) Potenţatori de gust (exclusiv la
       mãslinele umplute cu anşoa):
       Glutamat monosodic (E 621)               10 g/kg

    g) Agenţi de îngroşare şi aglutinare
      (se utilizeazã doar în cazul pastelor
       utilizate ca umpluturi):
      (i) Alginat de sodiu (E 401)              Stabilitã prin tehnologia
                                                de fabricaţie
      (ii) Caragen (E 407)
      (iii) Gumã guar (E 412)
      (iv) Gumã xantan (E 415)

    h) Agenţi de întãrire: (doar pentru
       mãslinele umplute cu paste):
      (i) Clorurã de calciu (E 509)
      (ii) Lactat de calciu (E 327)             Stabilitã prin tehnologia
                                                de fabricaţie
      (iii) Citrat de calciu (E 333)
      (iv) Clorurã de potasiu (E 508)

    i) Alţi aditivi:
      (i) Hidroxid de sodiu (E 524)             Stabilitã prin tehnologia
          sau potasiu (E 525)                   de fabricaţie
      (ii) Acid clorhidric (E 507)

    j) Aditivi tehnologici:
      (i) Culturi ale microorganismelor         Stabilitã prin tehnologia
          lactice                               de fabricaţie
      (ii) Azot (E 941)
      (iii) Dioxid de carbon (E 290)

5. Lichidul de conservare: se obţine prin dizolvarea clorurii de sodiu de uz alimentar în apã potabilã cu sau fãrã ingrediente admise şi trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
a) Saramura trebuie sã fie curatã, sã nu prezinte gust şi miros strãine şi sã nu conţinã corpuri strãine; în cazul mãslinelor ambalate în recipiente din sticlã, saramura trebuie sã fie limpede.
b) Conţinutul minim de clorurã de sodiu şi pH-ul saramurii pentru diferite produse sunt prezentate în tabelul urmãtor:


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Tipul comercial şi modul de preparare               Conţinutul minim     pH
                                                         de clorurã de   maxim
                                                           sodiu (%)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Mãsline verzi tratate şi netratate:
  - în recipiente ermetic închise                             5           4,0
  - în recipiente neermetic închise                           6           4,5
  Mãsline verzi condimentate*1):
  - în recipiente ermetic închise                             4           4,0
  - în recipiente neermetic închise                           6           4,5
  Mãsline blonde:
  - toate tratamentele                                        6            -
  Mãsline negre:
  - în saramurã                                               7            -
  - cu clorurã de sodiu cristalizatã                         10            -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

-------------
*1) Mãslinele verzi condimentate sunt obţinute din mãsline verzi, supuse unui tratament special, prin adãugarea unui lichid de umplere ce conţine substanţe vegetale aromatice şi eventual oţet.

c) Atunci când mãslinele sunt conservate prin pasteurizare (toate tipurile comerciale), conţinutul în clorurã de sodiu al saramurii poate fi redus la 2%, cu condiţia ca pH-ul sã fie 4,3. Lichidul de acoperire a mãslinelor pasteurizate poate sã nu conţinã clorurã de sodiu, dar în aceste condiţii limita maximã a pH-ului trebuie sã fie 4.
d) În cazul mãslinelor negre, conţinutul în clorurã de sodiu al saramurii poate fi redus la 5%, dar limita maximã a pH-ului trebuie sã fie 5,5.
e) În cazul mãslinelor verzi conservate prin fermentaţie lacticã naturalã, aciditatea minimã a saramurii trebuie sã fie de 0,4%, exprimatã în acid lactic.
f) În cazul mãslinelor sterilizate nu este impusã o valoare pentru conţinutul minim în clorurã de sodiu al saramurii, dar limita maximã a pH-ului trebuie sã fie 8.

ANEXA 5
-------
la normã
--------

CERINŢE ORGANOLEPTICE. CALITATE

1. Mãslinele de masã trebuie sã se înscrie în limitele maxime de toleranţã a defectelor specificate în tabelul nr. 1, pentru a fi acceptate din punct de vedere calitativ.
2. Defectele ale cãror limite de toleranţã sunt specificate în tabelul nr. 1 se definesc dupã cum urmeazã:
a) corpuri strãine inofensive: orice materie vegetalã (frunze, pedunculi detaşaţi etc.) care nu reprezintã un risc pentru sãnãtate şi care nu afecteazã aspectul produsului, exceptând ingredientele autorizate în prezenta normã;
b) defecte care nu afecteazã pulpa: semne superficiale care afecteazã epicarpul (vânãtãi, lovituri, pete provocate de atingerea uşoarã a crengilor), dar care nu penetreazã în mezocarp şi nu sunt consecinţa unei boli;
c) defecte care afecteazã pulpa: imperfecţiuni sau leziuni ale mezocarpului, care pot sã fie sau nu asociate cu semne superficiale;
d) fructe zbârcite, la sortimentele de mãsline "întregi", "întregi umplute", "întregi fãrã sâmburi", "jumãtãţi" sau "sferturi", mãsline zbârcite astfel încât aspectul lor este modificat (face excepţie produsul "mãsline zbârcite în mod natural");
e) fructe moi sau fibroase: mãsline care sunt excesiv sau anormal de moi ori fibroase, în raport cu tipul comercial în care se încadreazã;
f) fructe care prezintã culoare anormalã: mãsline a cãror culoare diferã în mod semnificativ de culoarea caracteristicã produsului respectiv şi de a majoritãţii fructelor conţinute în recipient;
g) fructe atacate de boli criptogamice şi mucegai: fructe mate şi care prezintã pete negre produse de miceliu unor fungi (Macrophoma, Gloesporium etc.) ce se dezvoltã fie în interior, determinând astfel deshidratarea ţesuturilor, fie pe suprafaţa mãslinelor, afectând astfel culoarea acestora;
h) fructe atacate de insecte (altele decât Dacus Oleae) cu orificii la suprafaţã: fructe deformate ce prezintã pete anormale sau au un aspect anormal al mezocarpului;
i) defecte produse prin tehnici de culturã anormale: fructe al cãror epicarp a fost în mod accidental ars;
j) fructe atacate de Dacus Oleae: fructe deteriorate de Dacus Oleae, cu orificiu de ieşire al acestuia;
k) pedunculi: mãsline ce prezintã pedunculi cu lungime mai mare de 3 mm (fac excepţie fructele întregi în al cãror mod de prezentare sunt acceptaţi pedunculii);
l) defecte ale umpluturii (în cazul mãslinelor umplute): consistenţã necorespunzãtoare şi culoare anormalã a umpluturii, ce afecteazã aspectul produsului; mãsline ce nu conţin umpluturã sau au fost incomplet umplute;
m) sâmburi şi fragmente de sâmburi (fac excepţie mãslinele întregi): sâmbure întreg sau fragmente de sâmbure ce cântãresc cel puţin 5 mg.


    Tabelul nr. 1

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                         Toleranţa maximã
                                            (exprimatã ca procente din mãsline)
                                           ────────────────────────────────────
                                                       Mãsline blonde
         Denumirea defectului               Mãsline     şi mãsline     Mãsline
                                             verzi      înnegrite       negre
                                                       prin oxidare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Corpuri strãine inofensive: o unitate/kg
Defecte ce nu afecteazã pulpa                  7           10            12
Defecte ce afecteazã pulpa                     5            5             8
Fructe zbârcite                                5            5            10
Fructe moi sau fibroase                       10           12            12
Fructe ce prezintã culoare anormalã           10           10            10
Fructe atacate de boli criptogamice
şi mucegai                                    10           10            10
Fructe atacate de insecte                     10           10            12
Defecte provocate de tehnici de culturã
anormale                                      -            -              -
Fructe atacate de Dacus Oleae                 6            7             10
Pedunculi                                     5            5              5

Defecte ale umpluturii
Mãsline fãrã umpluturã:
- ordonate                                    5            -              -
- neordonate                                 10            -              -
Mãsline umplute necorespunzãtor              10            -              -

Sâmburi
Mãsline fãrã sâmburi şi umplute               2            2              2
Mãsline tocate, sparte şi salatã de
mãsline (raportat la 300 g)                   2            2              2

Fragmente de sâmburi
Mãsline fãrã sâmburi şi umplute               2            2              2
Mãsline tocate, sparte şi salatã de
mãsline (raportat la 300 g)                   2            2              2

Sâmburi sparţi
Mãsline sparte                                6            6              -
Suma toleranţelor nu trebuie sã fie
mai mare de:                                17%          17%            17%
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Toleranţele stabilite pentru sâmburi şi fragmente de sâmburi nu sunt incluse în suma toleranţelor.

3. Mãslinele de masã se produc în 3 clase de calitate, admise în comerţul internaţional:
a) calitatea "Extra", în care se încadreazã mãslinele de calitate superioarã, având caracteristicile specifice soiului cãruia aparţin, care pot prezenta defecte foarte mici de culoare, formã sau fermitate a pulpei, respectiv epidermei, care nu afecteazã aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecãrui fruct în parte. În aceastã categorie pot fi încadrate doar mãslinele "întregi", "sparte", "crestate", "fãrã sâmburi", şi "umplute", aparţinând celor mai bune soiuri şi având un calibru mai mare de 351/380;
b) calitatea "Întâi", în care se încadreazã mãslinele de calitate bunã, cu grad de maturitate uniform, având caracteristicile specifice soiului cãruia îi aparţin şi care pot prezenta defecte mici de culoare şi de formã ale epidermei sau de fermitate ale pulpei, care nu afecteazã aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecãrui fruct în parte. În aceastã categorie pot fi încadrate toate sortimentele descrise în prezenta normã, cu excepţia celor "tocate", "sparte" şi "pastei de mãsline";
c) calitatea "A doua" sau "Standard", în care se încadreazã mãslinele ce îndeplinesc criteriile minime de calitate prezentate în tabelul nr. 1.
4. Cerinţele de calitate pe care trebuie sã le îndeplineascã mãslinele de masã pentru a putea fi încadrate în clasele de calitate definite şi descrise la pct. 3 sunt specificate în tabelele nr. 2, 3 şi 4, dupã cum urmeazã:


    Tabelul nr. 2

    Clase de calitate pentru mãsline verzi
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                         Toleranţe maxime
                                            (exprimate ca procente din mãsline)
                                            ───────────────────────────────────
                                                                     "A doua"
        Denumirea defectelor                    "Extra"    "Întâi"     sau
                                                                    "Standard"
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Corpuri strãine inofensive: o unitate/kg
Defecte ale epidermei, fãrã afectarea pulpei      3         5           7
Defecte ale epidermei, cu afectarea pulpei        2         3           5
Fructe zbârcite                                   1         2           5
Fructe moi sau fibroase                           2         4          10
Fructe ce prezintã culoare anormalã               2         4          10
Fructe atacate de boli criptogamice               2         4          10
Fructe atacate de insecte                         3         5          10
Defecte provocate prin tehnici de
culturã anormale                                  -         -          -
Fructe atacate de Dacus Oleae
(cu orificiu de ieşire)                           2         3           6
Peduncul (cu excepţia celor prezentate
"cu pedunculi")                                   1         2           5

Defecte ale umpluturii
Mãsline fãrã umpluturã:
(i) ordonate                                      1         2           5
(ii) neordonate                                   1         4          10
Mãsline umplute necorespunzãtor                   3         5          10

Sâmburi
Mãsline fãrã sâmburi şi umplute                   -         1           2
Mãsline sparte şi salatã de mãsline
(raportat la 300 g)                               -         1           2

Fragmente de sâmburi
Mãsline fãrã sâmburi şi umplute                   2         2           2
Mãsline sparte şi salatã de mãsline
(raportat la 300 g)                               -         2           2

Sâmburi sparţi
Mãsline sparte                                    3         4           6
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    Tabelul nr. 3

    Clase de calitate pentru mãsline blonde şi mãsline înnegrite prin oxidare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                         Toleranţe maxime
                                            (exprimate ca procente din mãsline)
                                            ───────────────────────────────────
                                                                     "A doua"
        Denumirea defectelor                    "Extra"    "Întâi"     sau
                                                                    "Standard"
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Corpuri strãine inofensive: o unitate/kg
Defecte ale epidermei, fãrã afectarea pulpei      3         6          10
Defecte ale epidermei, cu afectarea pulpei        2         3           5
Fructe zbârcite                                   1         2           5
Fructe moi sau fibroase                           3         6          12
Fructe ce prezintã culoare anormalã               2         4          10
Fructe atacate de boli criptogamice               2         4          10
Fructe atacate de insecte                         3         5          10
Defecte provocate prin tehnici de
culturã anormale                                  -         -           -
Fructe atacate de Dacus Oleae
(cu orificiu de ieşire)                           3         5           7
Pedunculi (cu excepţia celor prezentate
"cu pedunculi")                                   1         2           5

Sâmburi
Mãsline fãrã sâmburi şi umplute                   -         1           2
Mãsline sparte şi salatã de mãsline
(raportat la 300 g)                               -         1           2

Fragmente de sâmburi
Mãsline fãrã sâmburi şi umplute                   2         2           2
Mãsline sparte şi salatã de mãsline
(raportat la 300 g)                               -         2           2

Sâmburi sparţi
Mãsline sparte                                    3         4           6
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

a) Suma toleranţelor nu trebuie sã depãşeascã în nici un caz, pentru fiecare categorie comercialã, valorile urmãtoare:
(i) "Extra": 7 la 100;
(ii) "Întâi": 12 la 100;
(iii) "A doua" sau "Standard": 17 la 100.
b) Toleranţele stabilite pentru sâmburi şi fragmentele de sâmburi nu sunt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercialã.


    Tabelul nr. 4

    Clase de calitate pentru mãsline negre
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                         Toleranţe maxime
                                            (exprimate ca procente din mãsline)
                                            ───────────────────────────────────
                                                                     "A doua"
        Denumirea defectelor                    "Extra"    "Întâi"     sau
                                                                    "Standard"
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Corpuri strãine inofensive: o unitate/kg
Defecte ale epidermei, fãrã afectarea pulpei      4         7          12
Defecte ale epidermei, cu afectarea pulpei        4         6           8
Fructe zbârcite                                   4         6          10
Fructe moi sau fibroase                           3         6          12
Fructe ce prezintã culoare anormalã               2         4          10
Fructe atacate de boli criptogamice               2         4          10
Fructe atacate de insecte                         3         6          12
Defecte provocate prin tehnici de
culturã anormale                                  -         -           -
Fructe atacate de Dacus Oleae
(cu orificiu de ieşire)                           5         8          10
Pedunculi (cu excepţia celor prezentate
"cu pedunculi")                                   1         2           5

Sâmburi
Mãsline fãrã sâmburi şi umplute                   -         1           2
Mãsline sparte şi salatã de mãsline
(raportat la 300 g)                               -         1           2

Fragmente de sâmburi
Mãsline fãrã sâmburi şi umplute                   2         2           2
Mãsline sparte şi salatã de mãsline
(raportat la 300 g)                               -         2           2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

a) Suma toleranţelor nu trebuie sã depãşeascã în nici un caz pentru fiecare categorie comercialã valorile urmãtoare:
(i) "Extra": 7 la 100;
(ii) "Întâi": 12 la 100;
(iii) "A doua" sau "Standard": 17 la 100.
b) Toleranţele stabilite pentru sâmburi şi fragmentele de sâmburi nu sunt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercialã.
Acceptarea lotului
O probã de mãsline de masã care nu îndeplineşte una sau mai multe dintre cerinţele organoleptice, exceptându-le pe cele care se bazeazã pe valori medii, este consideratã necorespunzãtoare.
Un lot de mãsline de masã va fi considerat corespunzãtor calitativ dacã:
a) numãrul recipientelor necorespunzãtoare nu depãşeşte criteriul de acceptare (c) al planului de eşantionare specific, prezentat în "Planurile de eşantionare pentru produse alimentare preambalate" - Nivel de calitate acceptabil (NCA) = 6,5, din Codex Alimentarius; şi
b) cerinţele de acceptare calculate ca valori medii ale probelor sunt îndeplinite.

ANEXA 6
-------
la normã
--------


                      CERINŢE FIZICO-CHIMICE

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      Denumirea caracteristicii       Condiţii
                                        de              Metode de analizã
                                    admisibilitate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Gradul de umplere admis pentru     minimum 90%     Calculatã ca procent din
 un recipient cu produs                             volumul de apã distilatã
                                                    conţinut de recipientul
                                                    complet umplut şi închis,
                                                    mãsurat la temperatura
                                                    de 20°C
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, NORMA din 25 mai 2004

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"