Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORMA din 13 februarie 2002 privind contaminantii din alimente

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORMA din 13 februarie 2002 privind contaminantii din alimente

EMITENT: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 16 aprilie 2002

Comenteaza legea

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) În sensul prezentelor norme contaminant reprezintã orice substanta care nu se adauga în mod intentionat alimentelor, prezenta în acestea ca rezultat al producţiei (inclusiv activitãţile privind creşterea plantelor, creşterea animalelor şi medicina veterinara), fabricaţiei, prelucrãrii, preparãrii, tratamentelor, impachetarii, ambalarii, transportului sau manipulãrii acestora ori ca rezultat al contaminarii mediului înconjurãtor. Materiile strãine, cum ar fi fragmentele de insecte, parul de animale etc., nu sunt incluse în aceasta definitie.
(2) Prezentele norme nu se aplica la contaminantii care fac obiectul unor reglementãri româneşti specifice.
ART. 2
(1) Se interzice plasarea pe piata a alimentelor care conţin un contaminant într-o cantitate inacceptabila din punct de vedere al sãnãtãţii publice şi în special pe plan toxicologic.
(2) Limita contaminantului se menţine cat mai scãzutã prin respectarea metodelor corespunzãtoare în timpul tuturor etapelor menţionate la art. 1 alin. (1).
(3) În scopul protejãrii sãnãtãţii publice şi conform alin. (1) toleranţele maxime pentru contaminantii specifici se vor stabili de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
ART. 3
Comercializarea alimentelor care respecta prezentele norme sau prevederile specifice adoptate în conformitate cu acestea nu poate fi interzisã, restrânsã ori împiedicatã din motive legate de nivelul de contaminare.

CAP. 2
Limite maxime ale contaminantilor prezenţi în diferite alimente

ART. 4
Limitele maxime pentru anumiti contaminanti prezenţi în diferite produse alimentare sunt enumerate în anexa nr. I.
ART. 5
(1) a) În urma desfacerii pe piata produsele indicate în anexa nr. I nu trebuie sa conţinã niveluri de contaminanti mai mari decât cele specificate în aceasta.
b) Limitele maxime prevãzute pentru produsele stabilite la pct. I.2.1.1.1 şi I.2.1.2.1 din anexa nr. I sunt de asemenea aplicabile la produsele derivate din prelucrarea acestora, ţinând seama ca nu sunt stabilite limite maxime specifice pentru asemenea produse.
c) Pentru produsele lactate uscate, prelucrate sau compuse din mai multe ingrediente limita maxima aplicabilã se stabileşte ca fiind cea de la pct. I.2.1.3 din anexa nr. I, pentru lapte, luând în considerare concentrarea datoratã procesului de uscare, din prelucrarea acestor produse lactate, sau concentratia lor în ingredientele care provin din lapte, ţinând seama ca nu sunt stabilite limite maxime specifice pentru asemenea produse lactate uscate, prelucrate sau compuse.
(2) Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei poate autoriza provizoriu desfacerea pe piata a salatei şi spanacului, produse intern şi destinate consumului, care conţin limite de nitrati mai mari decât cele stabilite la pct. 1.1 din anexa nr. I, astfel încât codurile de buna practica sa se aplice pentru atingerea progresiva a limitelor stabilite.
(3) Cu privire la produsele menţionate la pct. I.2.1 din anexa nr. I sunt interzise urmãtoarele:
a) amestecul produselor care respecta limitele maxime stabilite în anexa nr. I cu produsele care depãşesc aceste limite maxime sau amestecul produselor supuse metodei sortarii ori altor tratamente fizice cu produsele destinate consumului uman direct sau ca ingredient în produsele alimentare;
b) utilizarea produselor care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.1, I.2.1.2.1 şi I.2.1.3 din anexa nr. I ca ingrediente pentru fabricarea altor produse alimentare;
c) decontaminarea produselor prin tratamente chimice.
(4) Arahidele, fructele în coaja şi fructele uscate care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.1 din anexa nr. I şi cerealele care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.2.1 din aceeaşi anexa pot fi plasate pe piata, cu îndeplinirea urmãtoarelor condiţii:
a) aceste produse:
- sa nu fie destinate consumului uman direct sau utilizãrii ca ingrediente în produsele alimentare;
- sa respecte limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.2 din anexa nr. I pentru arahide şi la pct. I.2.1.1.3 din aceeaşi anexa pentru fructe în coaja şi fructe uscate;
- sa fie supuse unui tratament secundar de sortare sau altor tratamente fizice şi, dupã acest tratament, limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.1 şi I.2.1.2.1 din anexa nr. I sa nu fie depasite şi acest tratament sa nu provoace alte reziduuri nocive;
b) destinaţia acestor produse se evidentieaza clar prin etichetarea care conţine indicaţia "produsul se supune tratamentului de sortare sau altor tratamente fizice pentru a reduce nivelul de contaminare cu aflatoxine înainte de consum sau utilizare ca ingredient în produsele alimentare".

CAP. 3
Metode de prelevare a probelor şi de analiza utilizate în controlul oficial al concentratiilor de aflatoxine din alimente

ART. 6
Prelevarea probelor efectuatã în timpul controlului oficial al limitelor de aflatoxine în alimente se efectueazã conform metodelor descrise în anexa nr. II.
ART. 7
Pregãtirea probelor şi metodele de analiza utilizate în controlul oficial al limitelor de aflatoxine din alimente se efectueazã în conformitate cu criteriile descrise în anexa nr. III.
ART. 8
Anexele nr. I-III fac parte integrantã din prezentele norme.


     ANEXA 1
    ────────
la norme
──────────

                             LISTA
cuprinzând limitele maxime pentru anumiti contaminanti prezenţi în alimente

    Contaminanti de origine agricolã
    1. Nitrati
    1.1 Legume proaspete
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Produsul                             Limitele maxime de nitrati*1)
                                       [mg NO(3)/kg produs proaspãt]
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Spanac*2)                recoltat de la 1 noiembrie la 31 martie        3.000
 (Spinacia oleracea L.)   recoltat de la 1 aprilie la 31 octombrie       2.500
 Salata verde             recoltata de la 1 octombrie la 31 martie       4.500
 (Latuca Sativa L.)       recoltata de la 1 aprilie la 30 septembrie,    3.500
(salata cultivatã în      cu excepţia salatei cultivate în camp deschis, 2.500
sera şi salata cultivatã  recoltata de la 1 mai la 31 august 
în camp deschis)      
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

*1) Limitele maxime nu se aplica la alimente, în special la cele preparate pentru sugari şi copii de varsta mica.
*2) Limitele maxime pentru spanacul proaspãt nu se aplica la spanacul proaspãt destinat prelucrãrii, care este direct transportat în vrac din camp pana la unitatea de prelucrare.


    1.2. Alte legume prelucrate destinate consumului
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Produsul                               Limitele maxime de nitrati*1)
                                         [mg NO(3)]/kg produs proaspãt)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Spanac conservat, congelat sau refrigerat                  2.000
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

*1) Limitele maxime nu se aplica la alimente, în special la cele preparate pentru sugari şi copii de varsta mica.

2. Micotoxine
2.1. Aflatoxine

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Aflatoxine: limite maxime
admise*1) æg/kg) Modul de Metoda
Produsul ────────────────────────── prelevare de
B(1) B(1)+B(2)+G(1)+G(2) M(1) a probelor analiza
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.1.1. Arahide, fructe
în coaja şi
fructe uscate -
2.1.1.1. Arahide, fructe
în coaja şi
fructe uscate şi
produsele obţinute
din prelucrarea
lor, destinate
consumului uman
direct sau utili-
zarii ca ingrediente
în produsele
alimentare 2*2) 4*2) - art. 6 şi 7 anexa
nr. II
2.1.1.2. Arahide destinate
supunerii unui
tratament de
selectare sau
altor metode
fizice înainte
de a fi consumate
ori utilizate ca
ingredient în
produsele
alimentare 8*2) 15*2) - art. 6 şi 7 anexa
nr. II
2.1.1.3. Fructe în coaja şi
fructe uscate
destinate supunerii
unui tratament de
selectare sau altor
metode fizice
înainte de a fi
consumate ori
utilizate ca
ingredient în
produsele
alimentare 5*2) 10*2) - art. 6 şi 7 anexa
nr. II
2.1.2. Cereale (inclusiv
hrisca,Fagopyrum sp.)
2.1.2.1. Cereale (inclusiv
hrisca, Fagopyrum sp.)
şi produsele obţinute
din prelucrarea lor,
destinate consumului
uman direct sau
utilizãrii ca
ingrediente
în produsele
alimentare 2 4 - art. 6 şi 7 anexa
nr. II
2.1.2.2. Cereale (inclusiv
hrisca, Fagopyrum
sp.) destinate
supunerii unui
tratament de
selectare sau altor
metode fizice
înainte de a fi
consumate ori
utilizate ca
ingredient
în produsele
alimentare - - - art. 6 şi 7 anexa
nr. II
2.1.3. Lapte (lapte crud,
lapte destinat
fabricãrii
produselor pe baza
de lapte, lapte de
consum tratat termic
conform reglemen-
ţãrilor în
vigoare) - - 0,05 art. 6 şi 7 anexa
nr. II
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

*1) Limitele maxime nu se aplica la alimente, în special la cele preparate pentru sugari şi copii de varsta mica.
*2) Limitele maxime se aplica pentru secţiunea arahide, fructe în coaja sau fructe uscate destinate consumului. Dacã sunt analizate fructele întregi, interpretarea rezultatelor obţinute se realizeazã presupunandu-se ca intreaga contaminare se afla în secţiunea destinatã consumului în momentul evaluãrii conţinutului în secţiunea destinatã consumului.

ANEXA 2

────────
la norme
──────────

METODE
de prelevare a probelor utilizate pentru controlul oficial al limitelor de aflatoxine din anumite alimente

1. Scopul şi domeniul de aplicare
Probele destinate controlului oficial al limitelor de aflatoxine din alimente trebuie prelevate în conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obţinute sunt considerate reprezentative pentru loturile respective. Respectarea limitelor maxime stabilite în prezentele norme este determinata pe baza limitelor determinate în probele de laborator.
2. Definiţii
Lot - cantitatea de aliment identificabila, livrata o singura data şi determinata de agentul responsabil pentru a prezenta caracteristici comune, cum ar fi: originea, varietatea, tipul de ambalaj, ambalatorul, expeditorul sau marcajul.
Sublot - partea desemnatã dintr-un lot mare pentru aplicarea metodei de prelevare a probei pe partea desemnatã respectiva. Fiecare sublot trebuie separat fizic şi sa fie identificabil.
Proba elementara - cantitatea de material prelevata dintr-un singur punct al lotului sau sublotului.
Proba globalã - totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
Proba de laborator - proba destinatã laboratorului (subproba).
3. Prevederi generale
3.1. Personalul
Prelevarea probelor se va efectua de persoane autorizate, conform reglementãrilor în vigoare.
3.2. Materialele care vor fi prelevate
Fiecare lot supus examinãrii va trebui prelevat separat. Conform prevederilor specifice de la pct. 5 loturile mari trebuie subdivizate în subloturi care vor fi prelevate separat.
3.3. Mãsuri de precautie necesare
În cursul prelevarii probelor şi al pregãtirii probelor de laborator trebuie luate mãsurile de precautie necesare pentru a se evita orice modificãri care ar putea schimba conţinutul de aflatoxine, determinarea analitica sau reprezentativitatea probei globale.
3.4. Esantioane elementare
În mãsura posibilitãţilor esantioanele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. Abaterea de la aceasta regula trebuie semnalata într-un proces-verbal, conform specificatiilor de la pct. 3.8.
3.5. Pregãtirea probei globale şi a probelor de laborator (subprobe)
Proba globalã se obţine prin amestecul corespunzãtor al probelor elementare. Dupã amestec proba globalã trebuie divizata în subprobe egale, conform prevederilor specifice de la pct. 5.
Amestecul este un proces necesar pentru garantarea faptului ca fiecare subproba conţine pãrţi ale întregului lot sau sublot.
3.6. Probele identice
Probele identice utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului vor fi prelevate din proba de laborator omogenizata, cu condiţia ca aceasta procedura sa fie în conformitate cu reglementãrile în vigoare privind prelevarea probelor.
3.7. Ambalarea şi transmiterea probelor de laborator
Fiecare proba de laborator va fi introdusã într-un recipient curat, închis, care sa asigure o protecţie adecvatã impotriva contaminarii şi pagubelor ce se pot produce în timpul transportului. Trebuie luate toate mãsurile de precautie necesare pentru ca în timpul transportului sau depozitarii sa nu se producã modificãri în compozitia probei de laborator.
3.8. Etansarea şi etichetarea probelor de laborator
Fiecare proba prelevata în scopul utilizãrii oficiale va fi închisã etans la locul de prelevare şi identificata conform reglementãrilor în vigoare respective. Pentru fiecare prelevare se va tine evidenta, ceea ce va permite o identificare sigura a fiecãrui lot, care va conţine data şi locul prelevarii, precum şi orice alte informaţii suplimentare care ar putea fi de ajutor analistului.
4. Prevederi explicative
4.1. Diferite tipuri de loturi
Mãrfurile alimentare pot fi comercializate în vrac, în containere sau în ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vânzarea cu amãnuntul etc.). Metoda de prelevare a probelor se poate aplica tuturor mãrfurilor plasate pe piata, indiferent de forma în care sunt comercializate.
Fãrã a aduce prejudicii prevederilor specifice menţionate la pct. 5, formula de mai jos se poate utiliza ca ghid pentru prelevarea probelor din loturile comercializate în ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vânzarea cu amãnuntul etc.):
Frecventa prelevarii probei = (masa lotului x masa probei elementare)/(masa probei globale x masa unui ambalaj individual)
- Masa este exprimatã în kg
- Frecventa prelevarii de probe (FP): fiecare "n" sac sau punga din care trebuie sa se preleveze proba elementara (zecimalele trebuie rotunjite la numãrul întreg cel mai apropiat).
4.2. Masa probei elementare
Dacã nu s-au menţionat alte specificaţii la pct. 5, proba trebuie sa aibã o masa de aproximativ 300 g. În cazul loturilor în ambalaje destinate vânzãrii cu amãnuntul masa probei elementare depinde de masa ambalajului respectiv.
4.3. Numãrul de probe pentru loturi mai mici de 15 tone
Numãrul probelor elementare de prelevat depinde de masa lotului, cu o valoare minima de 10 şi maxima de 100, dacã nu s-a definit altfel la pct. 5.
Tabelul urmãtor conţine valorile ce pot fi utilizate la determinarea numãrului de probe elementare de prelevat.
Tabelul nr. 1. - Numãrul de probe elementare ce trebuie prelevate în funcţie de masa lotului


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      Masa lotului                        Numãrul de probe
       (în tone)                            elementare
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
       ≤ 0,1                                   10
       > 0,1 - ≤ 0,2                           15
       > 0,2 - ≤ 0,5                           20
       > 0,5 - ≤ 1,0                           30
       > 1,0 - ≤ 2,0                           40
       > 2,0 - ≤ 5,0                           60
       > 5,0 - ≤ 10,0                          80
       > 10,0 - ≤ 15,0                        100
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

5. Prevederi specifice
5.1. Prezentarea generalã a metodei de prelevare a probelor pentru arahide, fructe în coaja, fructe deshidratate şi cereale
Tabelul nr. 2 - Subdivizarea loturilor în subloturi în funcţie de produs şi de masa lotului


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   Produsul         Masa lotului       Masa sau      Numãrul de         Proba 
                    (în tone)          numãrul       probe             globalã
                                       de            elementare        Masa/kg
                                       subloturi
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Smochine uscate şi 
alte fructe uscat e      ≥ 15          15-30 tone            100             30
                         < 15              -             10-100*)          ≤ 30
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Arahide, fistic, nuci 
braziliene               ≥ 500           100 tone            100             30
şi alte fructe în coaja  > 125 şi < 500    5 subloturi       100             30
                         ≥ 15 şi ≤ 125    25 tone            100             30
                         < 15              -             10-100*)          ≤ 30
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cereale                  ≥ 1.500          500 tone           100             30
                         > 300 şi < 1.500   3 subloturi      100             30
                         ≥ 50 şi ≤ 300    100 tone           100             30
                             < 50            -           10-100*)          1-10
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

*) În funcţie de masa lotului - vezi pct. 4.3 sau 5.3.

5.2. Arahide, fistic şi nuci braziliene (Bertholea excelsa)
Smochine uscate
Cereale (masa lot ≥ 50 tone)
5.2.1. Metoda de prelevare a probelor:
- conform tabelului nr. 2 de la pct. 5.1 fiecare lot trebuie subdivizat în subloturi, cu condiţia ca aceste subloturi sa poatã fi separate fizic. Având în vedere ca masa lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al masei subloturilor, masa sublotului poate depãşi masa indicatã cu maximum 20%;
- fiecare sublot trebuie prelevat separat;
- numãrul probelor elementare: 100. În cazul loturilor mai mici de 15 tone numãrul probelor elementare ce trebuie prelevate depinde de masa lotului, cu o valoare minima de 10 şi una maxima de 100 (pct. 4.3);
- masa probei globale = 30 kg, care înainte de macinare trebuie amestecata şi divizata în 3 subprobe egale de 10 kg (divizarea în 3 subprobe nu este necesarã în cazul arahidelor, fructelor în coaja şi al fructelor uscate destinate sortarii sau altui tratament fizic; totuşi aceasta va depinde de disponibilitatea echipamentelor care pot omogeniza o proba de 30 kg). Probele globale care nu depãşesc 10 kg nu trebuie divizate în subprobe;
- proba de laborator: o subproba de 10 kg (fiecare subproba trebuie macinata fin şi amestecata bine, separat, pentru ca astfel sa se poatã realiza omogenizarea completa, în conformitate cu prevederile stabilite în anexa nr. III);
- în cazul în care metoda de prelevare a probelor descrisã mai sus nu poate fi aplicatã fãrã a cauza consecinţe economice care decurg din deteriorarea lotului (din cauza formelor de ambalare, a mijloacelor de transport etc.), aceasta poate fi înlocuitã cu o metoda alternativa de prelevare, cu condiţia ca prelevarea sa fie cat mai reprezentativa şi ca metoda aplicatã sa fie descrisã şi solid documentata.
5.2.2. Acceptarea unui lot sau sublot:
● în cazul arahidelor, fructelor în coaja şi al fructelor uscate destinate sortarii sau altor tratamente fizice:
- acceptate dacã proba globalã sau media subprobelor este în conformitate cu limita maxima;
- respinse dacã proba globalã sau media subprobelor depãşeşte limita maxima;
● pentru arahidele, fructele în coaja, fructele uscate şi cerealele destinate consumului uman direct:
- acceptate dacã nici una dintre subprobe nu depãşeşte limita maxima;
- respinse dacã una sau mai multe subprobe depãşesc limita maxima;
● în cazul în care proba globalã este mai mica de 10 kg:
- acceptatã dacã proba este în conformitate cu limita maxima;
- respinsã dacã proba depãşeşte limita maxima.
5.3. Alte fructe în coaja, în afarã de arahide, fistic şi nuci braziliene
Fructe uscate, altele decât smochinele
Cereale (masa lot sub 50 tone)
5.3.1. Metoda de prelevare a probelor
Procedura descrisã la pct. 5.2.1 poate fi aplicatã şi acestor produse. Totuşi, având în vedere incidenta scãzutã a contaminarii acestor produse şi/sau a noilor forme de ambalaje în care pot fi comercializate, pot fi aplicate şi metode de prelevare a probelor mai simple.
În cazul loturilor de cereale mai mici de 50 tone se poate utiliza o metoda de prelevare şi în funcţie de masa lotului, care consta în utilizarea a 10 pana la 100 de probe elementare de 100 g fiecare, care insumate reprezintã o proba globalã de la 1 la 10 kg. Valorile din tabelul urmãtor pot fi utilizate la determinarea numãrului de probe elementare de prelevat.
Tabelul nr. 3 - Numãrul de probe elementare pentru prelevare, în funcţie de masa lotului de cereale


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Masa lotului                          Numãrul de probe
   (în tone)                               elementare
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
            ≤ 1                             10
       > 1- ≤ 3                             20
      > 3- ≤ 10                             40
     > 10- ≤ 20                             60
     > 20- ≤ 50                            100
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

5.3.2. Acceptarea unui lot sau sublot
Vezi pct. 5.2.2.
5.4. Lapte
5.4.1. Metoda de prelevare a probelor
Prelevarea probelor în conformitate cu reglementãrile în vigoare privind anumite metode de analiza şi testare a laptelui crud şi a laptelui tratat termic:
- numãrul probelor - minimum 5;
- masa probei globale - minimum 0,5 kg sau l.
5.4.2. Acceptarea unui lot sau sublot:
- acceptat dacã proba medie este în conformitate cu limita maxima;
- respins dacã proba medie depãşeşte limita maxima.
5.5. Produse derivate şi alimente compuse
5.5.1. Produse lactate
5.5.1.1. Metoda de prelevare a probelor
Prelevarea probelor în conformitate cu reglementãrile în vigoare care stabilesc metode de prelevare a probelor pentru analiza chimica utilizata în controlul produselor din lapte conservat:
- numãrul probelor - minimum 5.
Pentru celelalte produse lactate se aplica o metoda echivalenta de prelevare.
5.5.1.2. Acceptarea unui lot sau sublot:
- acceptat dacã proba este în conformitate cu limita maxima;
- respins dacã proba depãşeşte limita maxima.
5.5.2. Alte produse derivate care conţin particule foarte mici, de exemplu: fãina, pasta de smochine, untul de alune (distribuţia omogenã a contaminarii cu aflatoxine).
5.5.2.1. Metoda de prelevare a probelor:
- numãrul de probe elementare - 100. În cazul loturilor mai mici de 50 tone, numãrul probelor elementare trebuie sa fie cuprins între 10 şi 100, în funcţie de masa lotului (tabelul 3 de la pct. 5.3.1.);
- masa probei elementare trebui sa fie de aproximativ 100 g. În cazul loturilor în ambalaje destinate vânzãrii cu amãnuntul, masa probei depinde de masa ambalajului pentru vânzarea cu amãnuntul;
- masa probei globale = 1-10 kg amestecate suficient.
5.5.2.2. Numãrul probelor de prelevat:
- numãrul probelor globale de prelevat depinde de masa lotului. Divizarea loturilor mari în subloturi se va efectua conform celor prevãzute pentru cereale la pct. 5.2;
- fiecare sublot trebuie prelevat separat.
5.5.2.3. Acceptarea lotului sau sublotului:
- acceptat dacã proba globalã este în conformitate cu limita maxima;
- respins dacã proba globalã depãşeşte limita maxima.
5.6. Alte produse derivate cu particule de dimensiuni relativ mari (distribuţia eterogena a contaminarii cu aflatoxine)
Pentru produsele agricole neprelucrate metoda de prelevare şi acceptarea sunt în conformitate cu prevederile pct. 5.2 şi 5.3.

ANEXA 3

────────
la norme
──────────

PREGĂTIREA PROBELOR ŞI CRITERIILE
pentru metodele de analiza utilizate în controlul oficial al limitelor de aflatoxine din anumite alimente

1. Introducere
1.1. Mãsuri de precautie
În timpul metodei de analiza trebuie evitata pe cat posibil lumina zilei, deoarece aflatoxinele se distrug sub influenta razelor ultraviolete. Probele trebuie pregãtite şi, în special, omogenizate cu foarte multã grija, deoarece distribuţia aflatoxinelor este extrem de neomogena.
Pentru pregãtirea materialului de testare vor fi utilizate toate probele primite de laborator.
1.2. Calculul proportiei coaja/sambure la fructele în coaja întregi
Concentratia fixatã pentru aflatoxine de prezentele norme se aplica partii comestibile.
Concentratia de aflatoxine din partea comestibila poate fi determinata astfel:
- probele de fructe în coaja pot fi decorticate şi concentratia de aflatoxine se determina în partea comestibila;
- modul de preparare a probei se poate aplica la fructele în coaja întregi. Metoda de prelevare a probelor şi cea analitica vor estima masa samburelui de nuca din proba medie. Masa samburelui de nuca din proba medie va fi estimatã dupã stabilirea unui factor corespunzãtor pentru raportul coaja de nuca/sambure de nuca, aplicat nucii întregi. Acest raport se utilizeazã la estimarea cantitãţii de miez din proba medie prelevata prin metoda de pregãtire şi analiza a probei. Dintr-un lot se separa la întâmplare 100 de nuci întregi sau se separa din fiecare esantion. Raportul precizat se poate obţine, pentru fiecare proba de laborator, prin cantarirea nucilor întregi, decojirea şi recantarirea pãrţilor de coaja şi de miez. Totuşi raportul coaja/miez poate fi calculat de laborator prin estimarea unui numãr de probe şi astfel se poate folosi pentru determinarile analitice viitoare. În cazul în care o anumitã proba este în contravenţie cu orice limite, acest raport va trebui determinat pentru acea proba care se foloseşte de cele aproximativ 100 de nuci separate.
2. Tratarea probei sub forma primitã în laborator
La sfârşit toate probele de laborator se macina şi se amesteca bine printr-un proces cãruia i s-a demonstrat eficienta de omogenizare completa.
3. Subdivizarea probelor pentru mãsurile de aplicare şi pentru acţiunile de apãrare
Probele identice utilizate în mãsurile de aplicare, comerţ şi în scopuri de arbitraj vor fi prelevate din materialul omogenizat, dacã acest lucru nu contrazice reglementãrile în vigoare privind prelevarea de mostre.
4. Metodele de analiza care vor fi utilizate în laborator şi condiţiile de control ale laboratorului
4.1. Definiţii
Mai jos este prezentat un numãr de definiţii cel mai des întrebuinţate şi care se utilizeazã în laboratoare.
Cel mai des citaţi parametri de precizie sunt repetabilitatea şi reproductibilitatea.
r = repetabilitatea - valoarea sub care diferenţa absolutã dintre rezultatele a doua teste separate, obţinute în condiţii de repetabilitate (de exemplu: aceeaşi proba, acelaşi operator, acelaşi aparat, acelaşi laborator şi intervalul scurt de timp), se situeaza în limitele de probabilitate specifice (în principiu 95%); astfel, r = 2,8 x S(r) ;
S(r) = deviatia standard calculatã din rezultatele obţinute în condiţii de repetabilitate;
RSD(r) = deviatia standard relativã, calculatã din rezultate obţinute în condiţii de repetabilitate [(S(r)/x) x 100], unde x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor şi probelor;
R = reproductibilitate - valoarea sub care diferenţa absolutã dintre rezultatele unui singur test, obţinute în condiţii de reproductibilitate (de exemplu, pentru materialul identic obţinut de operatori în diferite laboratoare prin utilizarea metodei testului standardizat), se situeaza în limitele de probabilitate specifica (în principiu 95%); R = 2,8 S(R);
S(R) = deviatia standard calculatã din rezultate obţinute în condiţii de reproductibilitate;
RSD(R) = deviatia standard relativã, calculatã din rezultatele obţinute în condiţii de reproductibilitate [(S(R)/x) x 100], unde
x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor şi probelor.

────────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Ministerul Sanatatii si Familiei, NORMA din 13 februarie 2002

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"