NORMA DE METROLOGIE LEGALA CEE din 24 mai 2002 "NML-CEE - 77/313 Sisteme de masurare pentru lichide, altele decat apa

    ────────
la norma de metrologie legalã
──────────────────────────────

    1. Prevederi generale pentru sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa
    1.1. Definiţii
    1.1.1. Sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, cuprind contoarele volumetrice pentru lichide, altele decât apa, prevãzute în Norma de metrologie legalã CEE "NML-CEE 71/319", aprobatã prin <>Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 36/2002 , echipamentele auxiliare pentru contoare volumetrice pentru lichide, altele decât apa, prevãzute în Norma de metrologie legalã CEE "NML-CEE - 71/348", aprobatã prin <>Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 76/2002 , toate echipamentele utilizate cu scopul de a asigura mãsurarea corecta sau de a facilita operatia de mãsurare, precum şi alte echipamente care pot afecta mãsurarea.
    În cazul în care mai multe contoare destinate unor operaţii de mãsurare distincte funcţioneazã cu componente comune, fiecare contor, împreunã cu componentele comune, este considerat ca formând un sistem de mãsurare distinct. În cazul în care mai multe contoare sunt destinate unei singure operaţii de mãsurare, contoarele sunt considerate ca formând un singur sistem de mãsurare.
    1.1.2. Livrarea minima
    ──────────────────────
    Livrarea minima a sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, este determinata în conformitate cu prevederile Normei de metrologie legalã CEE "NML-CEE - 71/319" şi ale Normei de metrologie legalã CEE "NML-CEE - 71/348", având în vedere prevederile prezentei norme.
    În sistemele de mãsurare destinate sa masoare lichidul receptionat în sistem cel mai mic volum de lichid pentru care mãsurarea trebuie sa fie autorizata se numeşte livrare minima recepţionatã. Cerinta precedenta referitoare la livrarea minima se aplica la livrarea minima recepţionatã.
    1.1.3. Separatorul de gaz
    ─────────────────────────
    Separatorul de gaz este un aparat care separa şi elimina continuu aerul sau gazele conţinute în lichid, printr-un dispozitiv special.
    Dispozitivul de evacuare a gazelor, în principiu, funcţioneazã automat. Se poate renunţa la aceasta cerinta dacã exista un mecanism care opreşte automat curgerea lichidului, în situaţia în care exista riscul ca aerul sau gazele sa pãtrundã în contor. În acest caz reluarea mãsurii trebuie sa fie posibila numai când aerul sau gazele au fost evacuate automat ori manual.
    1.1.4. Extractorul de gaz
    ─────────────────────────
    Extractorul de gaz este un aparat destinat sa evacueze aerul sau gazele acumulate în conductele din amonte de contor, sub forma de bule mici amestecate cu lichid.
    Prevederile pct. 1.1.3 referitoare la dispozitivul de evacuare a gazelor al separatorului de gaz se aplica, de asemenea, pentru extractorul de gaz.
    1.1.5. Extractorul special de gaz
    ─────────────────────────────────
    Extractorul special de gaz este un aparat care, la fel ca separatorul de gaz, dar în condiţii de funcţionare mai puţin riguroase, separa continuu aerul sau gazele conţinute în lichid şi opreşte automat curgerea lichidului dacã exista riscul ca aerul sau gazele acumulate sub forma de bule mici amestecate cu lichid sa pãtrundã în contor.
    1.1.6. Cuva de condensare
    ─────────────────────────
    Cuva de condensare este un rezervor închis, destinat sa colecteze, în sistemele de mãsurare a gazelor lichefiate sub presiune, gazele conţinute de lichidul care se mãsoarã şi sa le condenseze înaintea masurarii.
    1.1.7. Indicatorul de gaz
    ─────────────────────────
    Indicatorul de gaz este un dispozitiv care permite detectarea uşoarã a bulelor de aer sau de gaz pe care lichidul le poate conţine.
    1.1.8. Vizorul de sticla
    ────────────────────────
    Vizorul de sticla este un dispozitiv cu ajutorul cãruia se verifica dacã întregul sistem de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, sau numai o parte a sa este complet umpluta cu lichid.
    1.2. Domeniul de aplicare
    Prevederile pct. 1 se aplica tuturor tipurilor de sisteme de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, cu excepţia celor prevãzute la pct. 2.
    1.3. Contoarele, debitele limita
    Contoarele care fac parte din sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, inclusiv orice echipament auxiliar, trebuie sa detina o aprobare de model CEE pentru mãsurarea lichidului prevãzut în condiţii normale de funcţionare.
    Aceste contoare se supun aprobãrii de model CEE separate sau aprobãrii incluse într-o aprobare de model CEE a sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, din care fac parte. Limitele maxime şi minime ale sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, pot sa difere de cele ale contoarelor cu care este echipat. În acest caz se verifica dacã debitele maxime şi minime ale sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, sunt compatibile cu cele ale contorului. Contorul aprobat ca parte componenta a sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, respecta prevederile Normei de metrologie legalã CEE "NML-CEE - 71/319". Când un numãr de contoare este montat în paralel într-un singur sistem de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, suma debitelor maxime şi minime ale contoarelor diferite trebuie sa fie luatã în considerare la determinarea limitelor debitului sistemului de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, cu excepţia cazurilor prevãzute în prezenta anexa. Debitul maxim al sistemului de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, trebuie sa fie cel puţin dublul debitului total minim al contorului sau al contoarelor sale.
    1.4. Punctul de transfer
    1.4.1. Sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, trebuie sa conţinã un punct de determinare a cantitãţii de lichid livrate sau recepţionate, denumit punct de transfer. Acest punct de transfer este situat în aval de contor în sistemele de mãsurare de livrare şi în amonte de contor în sistemele de mãsurare de recepţie.
    1.4.2. Sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, pot fi de doua tipuri: sisteme de mãsurare cu furtun gol şi sisteme de mãsurare cu furtun plin; termenul furtun include şi conductele rigide.
    1.4.2.1. Sistemele de mãsurare cu furtun gol sunt, în cazul echipamentelor de livrare, sistemele de mãsurare în care punctul de transfer este situat în amontele furtunului de livrare. Punctul de transfer este format dintr-un vizor de sticla cu preaplin sau dintr-un dispozitiv de închidere, combinat, în ambele cazuri, cu un sistem care asigura golirea furtunului de livrare dupã fiecare operaţie de mãsurare.
    1.4.2.2. Sistemele de mãsurare cu furtun plin sunt, în cazul echipamentelor de livrare, sisteme de mãsurare în care punctul de transfer este format dintr-un dispozitiv de închidere situat pe conducta de livrare. Când are un capãt liber, dispozitivul de închidere trebuie sa fie situat cat mai aproape posibil de acest capãt.
    1.4.2.3. În cazul echipamentelor de recepţie, aceleaşi prevederi se aplica prin analogie pentru conducta de recepţie situata în amonte de contor.
    1.5. Filtrele
    Sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, trebuie sa conţinã în amonte de contor un dispozitiv destinat sa colecteze impuritatile solide din lichide (filtru). Filtrele trebuie sa fie pe cat posibil astfel amplasate încât sa fie uşor accesibile.
    1.6. Eliminarea aerului sau a gazelor
    1.6.1. Prevederi generale
    Sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, trebuie sa fie instalate astfel încât sa nu producã în mod normal, în amonte de contor, patrunderi de aer sau degajari de gaz în lichid. Dacã exista riscul ca aceasta cerinta sa nu fie îndeplinitã, sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive de eliminare a gazelor, care sa permitã eliminarea completa a aerului sau a gazelor nedizolvate care pot fi conţinute de lichid înainte ca acesta sa treacã prin contor.
    Dispozitivul de eliminare a gazelor trebuie sa fie adecvat condiţiilor de alimentare şi sa fie astfel realizat încât erorile suplimentare datorate influentei aerului sau gazelor asupra rezultatelor masurarilor sa nu depãşeascã:
    - 0,5% din cantitatea masurata pentru lichide nealimentare a cãror viscozitate nu depãşeşte 1 mPas;
    - 1% din cantitatea masurata pentru lichide alimentare şi pentru lichide a cãror viscozitate depãşeşte 1 mPas.
    Nu este necesar ca erorile suplimentare sa fie mai mici de 1% din livrarea minima.
    1.6.2. Alimentarea prin pompa
    ─────────────────────────────
    1.6.2.1. Sistemul trebuie sa fie prevãzut cu un separator de gaz când presiunea la intrarea în pompa poate sa scada chiar momentan sub presiunea atmosferica sau sub presiunea vaporilor saturati din lichid, cu respectarea inclusiv a prevederilor pct. 1.6.6.
    1.6.2.1.1. Separatorul de gaz, destinat sa funcţioneze la un debit maxim care nu depãşeşte 100 mc/h, poate sa fie supus aprobãrii de model CEE separate sau aprobãrii incluse în aprobarea de model CEE a sistemului de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, din care face parte, când prezenta anexa prevede pentru aprobare un astfel de sistem. În cazul unui separator de gaz destinat sa funcţioneze la un debit maxim mai mare de 100 mc/h, aprobarea de model CEE poate sa fie acordatã prin analogie cu o aprobare de model CEE obţinutã pentru acelaşi tip, executat la dimensiuni mai mici. Separatoarele de gaz care au primit aprobarea de model CEE separatã pot fi utilizate în sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, fãrã indicatoare de gaz.
    1.6.2.1.2. Separatorul de gaz trebuie sa fie instalat, în principiu, în aval de pompa. Acesta poate sa fie combinat cu pompa.
    Separatorul de gaz trebuie sa fie situat întotdeauna cat mai aproape posibil de contor, astfel încât cãderea de presiune datoratã debitului de lichid între cele doua componente sa fie neglijabila.
    1.6.2.1.3. Limitele de funcţionare ale separatorului de gaz trebuie sa fie urmãtoarele:
    a) debitul sau debitele maxime pentru unul ori mai multe lichide specificate;
    b) limitele presiunii maxime şi minime corespunzãtoare functionarii corecte a dispozitivului de eliminare a gazului.
    1.6.2.1.4. Când un separator de gaz destinat sa funcţioneze la un debit maxim care nu depãşeşte 100 mc/h deţine o aprobare de model CEE separatã, el trebuie sa asigure, în limitele erorilor prevãzute la pct. 1.6.1, eliminarea aerului sau gazelor amestecate în lichidul de mãsurare, în urmãtoarele condiţii de încercare:
    a) sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, trebuie sa funcţioneze la debitul maxim şi la presiunea minima prevãzute pentru separatorul de gaz;
    b) orice raport volumetric de aer sau gaz în lichid este permis dacã separatorul de gaz este destinat sa funcţioneze pentru un debit maxim mai mic sau egal cu 20 mc/h; raportul volumetric va fi limitat la 30% dacã separatorul de gaz este destinat sa funcţioneze pentru un debit maxim mai mare de 20 mc/h. Pentru determinarea procentajului lor aerul sau gazele trebuie sa fie mãsurate la presiunea atmosferica.
    De asemenea, dispozitivul automat de eliminare a gazului trebuie sa continue sa funcţioneze normal la presiunea maxima prevãzutã pentru separatorul de gaz.
    1.6.2.1.5. Când un separator de gaz este aprobat ca o componenta inclusã într-un sistem de mãsurare aprobat, acestuia i se aplica prevederile pct. 1.6.2.1.4. În acest caz indicatorul de gaz nu este necesar.
    Când sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, are un indicator de gaz conform definitiei cuprinse la pct. 1.1.7, separatorul de gaz trebuie sa asigure, în limitele erorilor prezentate la pct. 1.6.1., eliminarea aerului sau gazelor amestecate în lichidul de mãsurare, în urmãtoarele condiţii:
    a) sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, trebuie sa funcţioneze la debitul maxim şi la presiunea minima;
    b) raportul volumetric al aerului sau al gazelor în lichid nu trebuie sa depãşeascã:
    - 20% pentru lichide nealimentare a cãror viscozitate nu depãşeşte 1 mPas, altele decât lichidele alimentare;
    - 10% pentru lichide alimentare şi pentru lichide a cãror viscozitate depãşeşte 1 mPas.
    Când raportul volumetric al aerului sau gazelor în lichid depãşeşte procentajele de mai sus şi separatorul de gaz nu îndeplineşte condiţiile referitoare la erorile maxime tolerate, bulele de gaz sau de aer trebuie sa fie clar vizibile în indicatorul de gaz.
    1.6.2.2. Când presiunea la intrarea în pompa este constant mai mare decât presiunea atmosferica şi decât presiunea vaporilor saturati din lichid şi nu exista un separator de gaz, un extractor de gaz ori un extractor special de gaz, este necesar, dacã este posibil, sa existe formaţiuni gazoase între pompa şi contor în timpul perioadelor fãrã curgere sau dacã pot fi introduse în conducte bule de aer, de exemplu când rezervorul de alimentare este complet gol, astfel încât sa producã o eroare specifica mai mare de 1% din livrarea minima.
    1.6.2.2.1. Un extractor de gaz sau un extractor special de gaz, destinat sa funcţioneze la un debit maxim nu mai mare de 100 mc, poate sa fie supus unei aprobãri de model CEE separate sau unei aprobãri incluse într-o aprobare de model CEE a sistemului de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, din care face parte, dacã la pct. 3.1.1 se prevede aprobarea sistemului.
    În cazul extractoarelor de gaz destinate sa funcţioneze la un debit maxim mai mare de 100 mc/h, aprobarea de model CEE poate sa fie acordatã prin analogie cu o aprobare de model CEE pentru acelaşi tip şi cu dimensiuni mai mici.
    Extractoarele de gaz şi extractoarele speciale de gaz, care au obţinut o aprobare de model CEE separatã, pot fi utilizate în sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, fãrã indicator de gaz.
    1.6.2.2.2. Un extractor de gaz sau un extractor special de gaz se instaleaza, în principiu, dupã pompa. Acestea pot fi combinate cu pompa.
    În ambele cazuri, în mod normal, extractorul de gaz trebuie instalat în cel mai înalt punct al conductelor, cat mai aproape posibil de contor şi în amontele sau. Dacã extractorul de gaz este instalat sub nivelul contorului, pentru a impiedica golirea conductelor între robinet şi contor sistemul trebuie sa fie prevãzut cu o clapeta antiretur echipata, dacã este necesar, cu o supapa limitatoare de presiune.
    Dacã conductele din amonte de contor au mai multe puncte înalte, sunt necesare mai multe extractoare de gaz.
    1.6.2.2.3. Limitele de funcţionare ale unui extractor de gaz sau ale unui extractor special de gaz sunt identice cu cele prevãzute pentru separatoarele de gaz la pct. 1.6.2.1.3, inclusiv livrarea minima pentru care aceste dispozitive sunt prevãzute.
    1.6.2.2.4. Un extractor de gaz sau un extractor special de gaz trebuie sa asigure, la debitul maxim al sistemului de mãsurare, eliminarea bulelor de gaz sau de aer, mãsurate la presiunea atmosferica, la un volum cel puţin egal cu livrarea minima, fãrã o eroare suplimentarã mai mare de 1% din livrarea minima. Un extractor special de gaz trebuie, de asemenea, sa poatã separa continuu un volum de gaz sau de aer egal cu 5% din volumul de lichid livrat la debitul maxim fãrã sa rezulte o eroare suplimentarã care sa depãşeascã limitele prevãzute la pct. 1.6.1.
    1.6.2.3. Cerinţele pct. 1.6.2.1 şi 1.6.2.2 nu trebuie sa interzicã existenta unui dispozitiv extractor manual sau automat în instalaţiile fixe, de dimensiuni mari.
    1.6.2.4. Dacã alimentarea cu lichid se realizeazã astfel încât, oricare ar fi condiţiile de funcţionare, nu se formeazã sau nu pãtrunde gaz ori aer în conducta de recepţie situata în amonte de contor, în timpul masurarii, nu este necesar un dispozitiv de eliminare a gazelor, dacã formaţiunile gazoase posibil a se produce în perioadele fãrã curgere nu determina o eroare specifica mai mare de 1% din livrarea maxima.
    1.6.3. Alimentarea fãrã pompa
    ──────────────────────────────
    1.6.3.1. În cazul în care contorul este alimentat gravimetric, fãrã ajutorul unei pompe, dacã presiunea lichidului în toatã pãrţile conductei din amonte de contor şi din contor este mai mare decât presiunea vaporilor saturati şi decât presiunea atmosferica, nu este necesar un dispozitiv de eliminare a gazelor. Totuşi, dupã punerea în funcţiune a sistemului de funcţionare, este necesarã o asemenea dispunere încât sa se asigure ca sistemul rãmâne corect umplut.
    1.6.3.2. În cazul în care presiunea lichidului ar putea fi mai mica decât presiunea atmosferica, rãmânând superioarã presiunii vaporilor saturati, introducerea aerului în contor trebuie sa fie împiedicatã de un dispozitiv special.
    1.6.3.3. Când contorul este alimentat sub presiunea unui gaz, intrarea gazului în contor trebuie sa fie împiedicatã de un dispozitiv special.
    1.6.3.4. În toate cazurile presiunea lichidului între contor şi punctul de transfer trebuie sa fie mai mare decât presiunea vaporilor saturati.
    1.6.4. Evacuarea gazului
    ───────────────────────── 
    Conducta de evacuare a gazului a unui dispozitiv de eliminare a gazelor nu trebuie sa conţinã un robinet cu comanda manualã, dacã închiderea acestui robinet impiedica funcţionarea dispozitivului de eliminare a gazelor. În cazul în care din motive de siguranta este necesar un dispozitiv de închidere a acestuia, trebuie sa se asigure menţinerea în poziţia deschis printr-un dispozitiv de sigilare.
    1.6.5. Dispozitivul antiturbion
    ───────────────────────────────
    În cazul în care rezervorul de alimentare al sistemului de mãsurare este complet golit, orificiul de ieşire al rezervorului trebuie sa fie prevãzut cu un dispozitiv antiturbion, excepţie fãcând sistemele de mãsurare prevãzute cu un separator de gaz.
    1.6.6. Lichidele vascoase
    ──────────────────────────
    Deoarece eficacitatea separatorului de gaz şi a extractorului de gaz scade o data cu creşterea viscozitatii lichidului, se poate renunţa la utilizarea acestor dispozitive în cazul lichidelor cu o viscozitate dinamica mai mare de 20 mPas la temperatura de 20°C. Pompa trebuie sa fie astfel conceputã încât presiunea de intrare sa fie întotdeauna mai mare decât presiunea atmosferica. În cazurile în care exista riscul ca aceasta cerinta sa nu fie îndeplinitã, trebuie sa fie prevãzut un dispozitiv care sa opreascã automat curgerea lichidului ori de câte ori presiunea acestuia scade sub presiunea atmosferica. Pentru monitorizarea acestei presiuni trebuie utilizat un manometru. Aceste cerinţe nu trebuie îndeplinite dacã sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, este prevãzut cu dispozitive care impiedica pãtrunderea aerului prin imbinarile din secţiunile de circuit supuse presiunii reduse.
    Când sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, este în repaus, conductele trebuie sa fie menţinute pline pana la punctul de transfer.
    1.7. Indicatorul de gaz
    1.7.1. Sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, pot fi prevãzute cu un indicator de gaz. Astfel de dispozitive pot sa devinã obligatorii în cazurile prevãzute la pct. 2.
    1.7.2. Indicatorul de gaz trebuie sa fie astfel conceput încât sa permitã vizualizarea prezentei gazului sau aerului în lichid.
    1.7.3. Indicatorul de gaz trebuie sa fie instalat în aval de contor.
    1.7.4. În sistemele de mãsurare cu furtun gol indicatorul de gaz poate sa fie realizat sub forma unui vizor de sticla cu preaplin, care poate sa fie folosit şi ca punct de transfer.
    1.7.5. Indicatorul de gaz poate sa fie prevãzut cu un surub de purjare sau cu orice alt dispozitiv de purjare când se afla într-un punct înalt al instalaţiei. Nici o conducta nu trebuie sa fie conectata la purjor. Indicatoarele de debit, cum ar fi rotametrele, pot fi încorporate în indicatorul de gaz, cu condiţia ca ele sa nu împiedice vizualizarea formatiunilor gazoase care pot exista în lichid.
    1.8. Umplerea completa a sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa
    1.8.1. Contorul şi conductele dintre contor şi punctul de transfer trebuie sa fie menţinute automat pline în timpul operaţiilor de mãsurare şi când sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, sunt în repaus.
    Dacã aceasta cerinta nu este îndeplinitã, în principal în cazul instalaţiilor fixe, trebuie sa existe posibilitatea ca umplerea completa a sistemului de mãsurare pana la punctul de transfer sa fie efectuatã manual şi sa fie urmãritã atât în timpul operatiei de mãsurare, cat şi în timpul când sistemul de mãsurare este în repaus. Pentru a se asigura eliminarea completa a aerului sau a gazului din sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, trebuie sa fie amplasate dispozitive de purjare cu mici ferestre în locuri stabilite în certificatul aprobãrii de model CEE.
    1.8.2. Conducta dintre contor şi punctul de transfer nu trebuie sa introducã o eroare suplimentarã mai mare de 1% din livrarea minima, datoritã variatiilor de temperatura.
    1.8.3. În cazul în care este necesar, trebuie sa fie instalat un dispozitiv de menţinere a presiunii în aval de contor, care sa asigure ca presiunea în dispozitivul de eliminare a gazelor şi presiunea în contor sunt întotdeauna mai mari decât presiunea atmosferica, respectiv presiunea vaporilor saturati din lichid.
    1.8.4. Sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, la care exista posibilitatea curgerii lichidului în direcţie opusã curgerii normale, când pompa este opritã, trebuie sa fie prevãzute cu o supapa antiretur cu un dispozitiv limitator al presiunii, dacã este necesar.
    1.8.5. În sistemele de mãsurare cu furtun gol conductele din aval de contor şi, dacã este necesar, conductele din amonte de contor trebuie sa aibã un punct înalt, astfel încât toate pãrţile sistemului de mãsurare sa rãmânã constant umplute. Uscarea furtunului de livrare la care se referã pct. 1.4.2.1 trebuie sa fie asigurata de un curent de aer realizat natural sau cu un dispozitiv special, cum ar fi o pompa auxiliara ori un compresor injector de gaz. În sistemele de mãsurare concepute pentru o livrare minima mai mica de 10 mc aceste dispozitive trebuie sa funcţioneze automat.
    1.8.6. În sistemele de mãsurare cu furtun plin capatul liber al furtunului trebuie sa fie prevãzut cu un dispozitiv care sa previnã golirea furtunului în timpul perioadei de repaus a sistemului. Aceasta cerinta nu se aplica gazelor lichefiate.
    Când un dispozitiv de închidere este plasat în aval de acest dispozitiv, volumul spaţiului dintre ele trebuie sa fie cat mai mic posibil şi întotdeauna mai mic decât eroarea tolerata a sistemului de mãsurare pentru livrarea minima.
    În cazul sistemelor destinate sa masoare lichide vascoase, capatul stutului de scurgere trebuie sa fie astfel conceput încât sa nu poatã sa retina o cantitate de lichid mai mare de 0,4 ori decât eroarea tolerata pentru livrarea minima a sistemului de mãsurare.
    1.8.7. În cazul în care furtunurile au mai multe componente, acestea trebuie sa fie asamblate printr-un racord special care sa menţinã furtunurile pline sau printr-un sistem de racordare care este sigilat ori care asigura imposibilitatea separarii componentelor fãrã instrumente speciale.
    1.9. Variatia volumului intern al furtunurilor pline
    În cazul furtunurilor pline într-un sistem de mãsurare prevãzut cu furtunuri infasurate, creşterea volumului intern datoratã schimbãrii de la poziţia infasurat fãrã presiune la poziţia neinfasurat şi cu presiune fãrã curgerea lichidului nu trebuie sa fie mai mare decât dublul erorii tolerate pentru livrarea minima.
    Dacã sistemul de mãsurare nu este prevãzut cu furtunuri infasurate, creşterea volumului intern nu trebuie sa depãşeascã eroarea tolerata pentru livrarea minima.
    1.10. Ramificatiile
    1.10.1. În sistemele de mãsurare destinate sa livreze lichid ramificatiile în aval de contor sunt permise numai dacã sunt astfel concepute încât sa asigure livrarea lichidului printr-o singura ieşire la un moment dat. În sistemele de mãsurare destinate sa receptioneze lichid ramificatiile în amonte de contor sunt permise numai dacã ele sunt astfel concepute încât intrarea lichidului sa fie efectuatã printr-o singura conducta într-un anumit moment.
    Abaterea de la aceasta cerinta poate sa fie aprobatã numai în cazul sistemelor de livrare care sunt special instalate sa aprovizioneze numai un singur utilizator la un anumit moment şi pentru sistemele de recepţie care nu pot sa funcţioneze pentru mai mult de un furnizor în acelaşi timp.
    1.10.2. În sistemele de mãsurare care funcţioneazã cu furtunuri goale sau pline şi care au conducte flexibile, dacã este necesar, trebuie sa fie prevãzutã o supapa antiretur în conductele rigide care conduc la furtunul plin, imediat dupã robinetii de selecţie. Robinetii de selecţie nu trebuie sa permitã, în orice poziţie, conectarea unui furtun de livrare, care sa funcţioneze ca un furtun gol, la conducta care conduce la furtunul plin.
    1.11. Derivatiile
    Orice conexiune destinatã sa ocoleasca contorul trebuie sa fie închisã prin intermediul unor flanse de obturare. În cazul condiţiilor de funcţionare care impun utilizarea unei astfel de derivatii, aceasta trebuie sa fie închisã prin intermediul unui disc obturator sau prin intermediul unui dispozitiv cu dubla închidere cu un robinet de control intercalat. Trebuie sa existe posibilitatea asigurãrii închiderii prin sigilare.
    1.12. Robinetii şi mecanismele de control
    1.12.1. În cazul în care exista riscul supraincarcarii contorului din cauza condiţiilor de alimentare, trebuie sa fie prevãzut un dispozitiv limitator de debit. Acest dispozitiv trebuie sa fie amplasat în aval de contor, dacã determina o pierdere de presiune, şi trebuie sa poatã fi sigilat.
    1.12.2. Poziţiile diverse ale componentelor de actionare a robinetilor cu mai multe cai trebuie sa fie uşor vizibile şi localizate prin crestaturi, limitatori sau alte dispozitive de blocare. Abaterea de la aceasta cerinta este permisã când poziţiile adiacente ale manetelor de actionare formeazã un unghi de 90° sau mai mare.
    1.12.3. Robinetii de reţinere şi mecanismele de închidere neutilizate la determinarea cantitãţii mãsurate, dacã este necesar, trebuie sa aibã supape de siguranta destinate sa disipeze orice presiune mare anormala care se poate produce în sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, în cazul în care este necesar.
    1.13. Amplasarea sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa
    Sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, trebuie sa fie instalate astfel încât dispozitivul indicator sa fie clar vizibil în condiţii normale de utilizare. Dispozitivul indicator şi, dacã este prezent, indicatorul de gaz al separatorului de gaz trebuie sa fie, pe cat posibil, observabile dintr-o singura poziţie. Dispozitivul de sigilare trebuie sa fie uşor accesibil, plãcile cu inscripţii trebuie sa fie fixate nedemontabil şi inscripţiile aprobate trebuie sa fie clare, lizibile şi de nesters.
    1.14. Dispozitivele de verificare metrologica la locul utilizãrii
    Verificarea instalaţiei prevãzute la pct. 3.2 trebuie sa fie posibila. Dacã este necesar, sistemul de conducte poate fi conceput sa returneze lichidul mãsurat într-un rezervor de stocare. Instalaţiile trebuie, dacã este necesar, sa fie echipate cu senzori de temperatura şi presiune, în special când condiţiile de exploatare sau de încercare a sistemelor de mãsurare solicita o cunoaştere a acestor factori.
    1.15. Caracteristicile sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa
    Caracteristicile sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, sunt urmãtoarele:
    - debitul maxim şi debitul minim;
    - presiunea maxima de lucru;
    - presiunea minima de lucru, în cazul în care este necesarã;
    - lichidul sau lichidele prevãzute a fi mãsurate şi limitele de viscozitate, cinematica sau dinamica, dacã numai indicarea naturii lichidelor nu este suficienta pentru determinarea viscozitatii lor;
    - livrarea minima;
    - domeniul de temperatura, în cazul în care lichidul poate fi mãsurat la temperaturi sub -10°C sau peste +50°C.
    1.16. Inscripţiile
    Sistemele de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, precum şi componentele sau subansamblurile care au primit aprobare de model CEE trebuie sa poarte în mod lizibil şi de nesters, pe cadranul dispozitivului indicator sau pe o placa descriptivã specialã, urmãtoarele inscripţii:
    a) semnul aprobãrii de model CEE;
    b) marca de identificare sau numele producãtorului;
    c) însemnul producãtorului, dacã exista;
    d) numãrul de serie şi anul fabricaţiei;
    e) caracteristicile sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, definite la pct. 1.15;
    f) orice informaţie suplimentarã specificatã în certificatul aprobãrii de model CEE.
    Dacã mai multe contoare funcţioneazã într-un singur sistem de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, utilizând componente comune, inscripţiile obligatorii pentru fiecare parte a sistemului de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, pot fi inscriptionate pe o singura placa.
    Inscripţiile de pe cadranul dispozitivului indicator al contorului care face parte din sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, nu trebuie sa le contrazica pe cele de pe placa descriptivã a sistemului de mãsurare pentru lichide, altele decât apa.
    În cazul în care sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, poate sa fie transportat fãrã sa fie demontat, inscripţiile pentru fiecare parte se pot afla pe o singura placa.
    1.17. Sigilarile
    Sigilarile trebuie sa fie efectuate prin plumbi poansonati. Pe instrumentele fragile sau unde astfel de sigilii sunt suficient protejate impotriva oricãrui pericol accidental de rupere sunt permise unele sigilii aplicate cu ajutorul clestelui de sigilare.
    Sigiliile trebuie sa fie uşor accesibile în toate cazurile.
    Componentele sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, care nu pot sa fie protejate altfel impotriva operaţiilor ce pot afecta precizia masurarilor, trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive de sigilare. Nu este necesar sa fie prevãzute dispozitive de sigilare pentru conexiunile care pot sa fie demontate numai cu ajutorul unor scule.
    Dispozitivele de sigilare trebuie sa fie astfel concepute încât sa existe posibilitatea aplicãrii marcajului de verificare iniţialã CEE.
    Trebuie sa existe posibilitatea sigilarii placii cu inscripţiile prevãzute la pct. 3.2 din anexa nr. 2 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.055/2001  la un suport al sistemului de mãsurare pentru lichide, altele decât apa. Aceasta poate sa fie combinata cu placa descriptivã a sistemului de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, la care se referã pct. 1.16.
    În cazul sistemelor de mãsurare utilizate pentru lichide alimentare, sigiliile trebuie sa fie aplicate astfel încât sa fie posibila demontarea sistemului în scopul curatarii.
    2. Cerinţe speciale pentru diferite tipuri de sisteme de mãsurare pentru lichide, altele decât apa
    2.1. Sistemele de mãsurare a lichidelor combustibile (distribuitoare de produse petroliere)
    2.1.1. Sistemele de mãsurare a lichidelor combustibile sunt sistemele de mãsurare destinate livrãrii combustibilului în rezervoarele vehiculelor rutiere.
    Sistemele de mãsurare utilizate la realimentarea vaselor de agrement şi a avioanelor mici cu combustibil vor fi tratate ca sisteme de mãsurare a lichidelor combustibile.
    Acestea pot sa conţinã propriul dispozitiv de alimentare sau pot sa fie destinate pentru instalarea lor într-un sistem central de alimentare.
    Pentru aceste sisteme raportul dintre debitul maxim şi debitul minim trebuie sa fie de cel puţin 10:1.
    2.1.2. Când sistemul de mãsurare are propriul dispozitiv de alimentare, un separator de gaz trebuie sa fie instalat, dacã este posibil, imediat în amonte de intrarea în contor.
    Separatorul de gaz trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute la pct. 1.6.2.1.4 sau la pct. 1.6.2.1.5.
    În acest ultim caz nu este permis un dispozitiv de purjare ca cel prevãzut la pct. 1.7.5.
    2.1.3. Când sistemul de mãsurare este destinat pentru instalarea sa într-un sistem central de alimentare sau pentru realimentarea la distanta, trebuie sa se aplice prevederile pct. 1.6.1.
    2.1.4. Sistemele de mãsurare a lichidelor combustibile trebuie sa fie echipate cu câte un dispozitiv de aducere la zero a dispozitivului indicator, în conformitate cu prevederile pct. 1.1, 1.2, 1.3 şi 1.5 din anexa la Norma de metrologie legalã CEE "NMLCEE - 71/348", precum şi cu câte un totalizator de volum.
    Când aceste sisteme au în componenta şi un indicator de preţ, indicatorul trebuie sa fie prevãzut cu un dispozitiv de aducere la zero.
    Dispozitivul de aducere la zero pentru indicatorul de preţ şi pentru indicatorul de volum trebuie sa fie conceput astfel încât aducerea la zero a oricãruia dintre aceste indicatoare sa aducã automat la zero celãlalt indicator.
    2.1.5. Când sistemele de mãsurare pentru lichide combustibile au propriul dispozitiv de alimentare, acţionat de un motor electric, acestea trebuie sa fie prevãzute cu un dispozitiv care, dupã oprirea motorului, sa împiedice orice livrare ulterioara de lichid pana la aducerea la zero a indicatorului.
    Aducerea la zero a indicatorului nu trebuie sa fie posibila în timpul livrãrii.
    2.1.6. Dispozitivul antiretur la care se referã pct. 1.8.4 este obligatoriu. El poate sa fie instalat între dispozitivul de eliminare a gazelor şi contor. În acest caz el poate sa fie combinat cu dispozitivul prevãzut la pct. 1.8.3. Când dispozitivul antiretur este instalat între dispozitivul de eliminare a gazelor şi contor, pierderea de presiune rezultatã trebuie sa fie suficient de mica pentru a putea fi consideratã neglijabila.
    2.1.7. Furtunurile sistemelor de mãsurare cu furtun plin trebuie sa conţinã un dispozitiv de închidere manual, conform condiţiei prevãzute la pct. 1.8.6. Dispozitivul de închidere automat poate sa fie, de asemenea, prevãzut.
    Sistemele de mãsurare cu furtun plin, alimentate prin intermediul unei pompe acţionate manual, trebuie sa conţinã numai dispozitivul de închidere prevãzut la pct. 1.8.6.
    2.1.8. Sistemele de mãsurare cu un debit maxim de 60 l/min. sau mai mic trebuie sa aibã livrarea minima mai mica de 5 l.
    2.1.9. Când contorul este echipat cu un dispozitiv de tipãrire a bonului, acesta trebuie sa fie conectat la dispozitivul de aducere la zero a indicatorului de volum. Aceasta conexiune trebuie sa permitã ca bonul sa poatã fi verificat dupã tipãrire prin comparare cu indicaţia afişatã.
    2.1.10. În conformitate cu prevederile pct. 3.2, verificarea iniţialã CEE a sistemelor de mãsurare a lichidelor combustibile trebuie sa fie facuta în doua faze, în funcţie de existenta dispozitivelor de alimentare proprii.
    2.2. Sistemele de mãsurare instalate pe cisterne auto pentru transport şi livrare a lichidelor cu viscozitate mica (viscozitate ≤20 mPas), stocate la presiune atmosferica, cu excepţia lichidelor alimentare
    2.2.1. Prevederile pct. 2.2 se aplica sistemelor de mãsurare instalate pe cisterne auto şi pe rezervoare transportabile.
    Sistemele de mãsurare pot fi instalate pe cisterne auto care au unul sau mai multe compartimente, caz în care fiecare compartiment trebuie sa fie echipat cu propriul sau robinet de închidere manual sau automat.
    2.2.2. Fiecare sistem de mãsurare trebuie sa fie utilizat pentru un produs specificat sau pentru o categorie de produse pentru care contorul a primit aprobare de model CEE.
    Sistemul de conducte trebuie sa fie astfel conceput încât amestecarea produselor în sistemul de mãsurare sa fie prevenita cu usurinta.
    2.2.3. Când rezervoarele sunt montate pe remorci sau pe semiremorci, sistemul de mãsurare trebuie sa fie fixat pe tractor, pe remorca sau pe semiremorca.
    2.2.4. Un sistem de mãsurare montat pe o cisterna poate sa fie de tipul cu furtun gol sau plin. Acesta poate fi prevãzut cu un furtun gol şi cu un furtun plin sau cu doua furtunuri pline de dimensiuni diferite, concepute astfel încât sa funcţioneze alternativ.
    Schimbarea nu trebuie sa fie posibila în timpul operatiei de mãsurare.
    2.2.5. Când contorul este echipat cu un dispozitiv de imprimare, tipãrirea bonului trebuie sa fie cuplata cu aducerea la zero a indicatorului de volum.
    2.2.6. Un sistem de mãsurare montat pe o cisterna auto poate fi conceput sa funcţioneze numai prin pompa, numai gravimetric, prin pompa sau gravimetric ori prin presiune de gaz.
    2.2.6.1. Sistemele de mãsurare alimentate numai prin pompa pot sa funcţioneze ca sisteme cu furtun plin sau cu furtun gol.
    2.2.6.1.1. În cazul în care exista riscul neîndeplinirii condiţiei prevãzute la pct. 1.6.2.4, contorul trebuie sa fie precedat de un dispozitiv de eliminare a gazelor adecvat, cum ar fi:
    a) un separator de gaz, care trebuie sa fie conform prevederilor pct. 1.6.2.1.4 sau 1.6.2.1.5;
    b) un extractor de gaz;
    c) un extractor special de gaz.
    Când presiunea la ieşirea din contor în sistemul de mãsurare poate sa scada sub presiunea atmosferica, dar sa rãmânã mai mare decât presiunea vaporilor saturati din lichidul de mãsurare, aceste dispozitive trebuie sa fie combinate cu un mecanism automat care sa incetineasca şi sa opreascã curgerea, pentru a preveni orice patrundere de aer în contor.
    În cazul în care nu exista riscul ca presiunea la ieşirea din contor sa scada sub presiunea atmosferica, cum este cazul, în special, al sistemelor care funcţioneazã numai cu furtun gol, nu este necesar mecanismul automat care incetineste şi opreşte curgerea.
    2.2.6.1.2. Un extractor special de gaz cu un dispozitiv automat de oprire trebuie sa fie echipat cu un vizor de sticla, în conformitate cu prevederile pct. 1.1.8.
    2.2.6.1.3. Compartimentele cisternelor trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv antiturbion, exceptând cazul în care sistemele de mãsurare au un separator de gaz conform prevederilor pct. 1.6.2.1.4.
    2.2.6.2. Sistemele de mãsurare care funcţioneazã numai gravimetric trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
    2.2.6.2.1. Echipamentul trebuie sa fie astfel conceput încât conţinutul total al compartimentului sau compartimentelor sa poatã fi mãsurat la un debit mai mare sau egal cu debitul minim al sistemului de mãsurare.
    2.2.6.2.2. În cazul în care exista legãturi cu faza gazoasa din rezervor, dispozitive adecvate trebuie sa împiedice pãtrunderea gazului în contor.
    2.2.6.2.3. Compartimentele rezervorului trebuie sa fie dotate cu un dispozitiv antiturbion, cu excepţia sistemelor de mãsurare care au un separator de gaz în conformitate cu prevederile pct. 1.6.2.1.4.
    2.2.6.2.4. Pompa de accelerare poate fi utilizata dupã punctul de transfer, cu respectarea prevederilor pct. 1.6.3.1, 1.6.3.2 şi 1.6.3.4. Pompa de accelerare nu trebuie sa permitã caderi de presiune în contor.
    2.2.6.2.5. În sistemele de mãsurare, în special în cele care au un extractor de gaz cu dispozitiv automat de oprire şi în cele care au un ventil de comunicaţie permanent cu atmosfera imediat dupã punctul de transfer, nu este obligatorie montarea unui indicator de gaz. În cazul sistemelor de mãsurare care au un ventil de aer manual, imediat dupã punctul de transfer, un indicator de gaz este obligatoriu, excepţie fãcând sistemele de mãsurare unde presiunea nu poate sa scada sub presiunea atmosferica.
    2.2.6.3. Sistemele de mãsurare care pot sa funcţioneze prin pompa sau gravimetric trebuie sa fie conforme prevederilor pct. 2.2.6.1 şi 2.2.6.2.
    2.2.6.4. Sistemele de mãsurare alimentate cu ajutorul presiunii de gaz pot sa funcţioneze ca sisteme cu furtun gol sau cu furtun plin. Conducta care leagã dispozitivul ce impiedica pãtrunderea gazului în contor, asa cum este prevãzut la pct. 1.6.3.3, şi contorul nu trebuie sa aibã strangulari sau componente care sa determine o pierdere de presiune care sa genereze formaţiuni gazoase prin degajarea gazului dizolvat în lichid.
    Aceste sisteme trebuie sa fie prevãzute cu un manometru care sa indice presiunea în rezervor. Intervalul presiunilor admise trebuie sa fie indicat pe cadranul manometrului.
    2.3. Sistemele de mãsurare de recepţie pentru descãrcarea vapoarelor-cisterna, vagoanelor-cisterna şi camioanelor-cisterna
    2.3.1. Sistemele de mãsurare destinate masurarii volumului de lichid descãrcat din vapoare-cisterna, vagoane-cisterna şi camioane-cisterna pot fi prevãzute cu un rezervor intermediar în care nivelul lichidului determina punctul de transfer. Rezervorul intermediar poate fi conceput sa îndeplineascã funcţia de dispozitiv de eliminare a gazelor.
    2.3.1.1. În cazul camioanelor şi vagoanelor-cisterna rezervorul intermediar trebuie sa menţinã automat un nivel constant care sa fie vizibil sau altfel detectabil pe tot parcursul operatiei de mãsurare. Variatia permisã a nivelului constant trebuie sa corespundã unui volum nu mai mare decât eroarea tolerata pentru recepţia minima.
    2.3.1.2. În cazul vapoarelor-cisterna nu este necesar sa se prevadã menţinerea automatã la un nivel constant. Dacã exista o asemenea prevedere, variatia în volum trebuie sa fie masurabila.
    Dacã vaporul-cisterna este golit cu ajutorul unei pompe situate pe fundul rezervorului, rezervorul intermediar poate sa fie utilizat numai la începutul şi la sfârşitul recepţiei.
    2.3.1.3. În cele doua cazuri prevãzute la pct. 2.3.1.1 şi 2.3.1.2 secţiunea transversala a rezervorului intermediar trebuie sa fie calculatã astfel încât o cantitate egala cu eroarea tolerata pentru recepţia minima sa corespundã unei diferenţe de nivel de cel puţin 2 mm.
    2.4. Sistemele de mãsurare stationare sau montate pe camioane-cisterna pentru mãsurarea gazelor lichefiate sub presiune, exceptând lichidele criogenice
    2.4.1. Între aceste sisteme de mãsurare şi rezervoarele lor de alimentare trebuie sa fie o inlantuire continua de-a lungul conductelor rigide. O supapa antiretur trebuie sa fie prevãzutã între rezervorul de alimentare şi contor.
    2.4.2. Un dispozitiv de menţinere a presiunii, plasat în aval de contor, trebuie sa asigure ca produsul este în stare lichidã în interiorul contorului, în timpul operatiei de mãsurare. Presiunea necesarã poate fi menţinutã la o valoare fixa sau la o valoare reglata astfel încât sa satisfacã condiţiile de mãsurare. Aceasta valoare reglata este definitã la pct. 2.4.2.2.
    2.4.2.1. Dacã presiunea este menţinutã la o valoare fixa, aceasta valoare trebuie sa fie cel puţin egala cu presiunea de vapori din produs la o temperatura mai mare de 15°C pana la cea mai mare temperatura posibila în exploatare. Trebuie sa existe posibilitatea sigilarii dispozitivului de menţinere a presiunii.
    2.4.2.2. Când presiunea este reglata astfel încât sa satisfacã condiţiile de mãsurare, aceasta trebuie sa depãşeascã presiunea vaporilor din lichid cu cel puţin 100 kPa (1 bar) în timpul masurarii. Reglarea presiunii trebuie sa fie facuta automat.
    2.4.2.3. În cazul sistemelor de mãsurare fixe de uz industrial Biroul Roman de Metrologie Legalã autorizeaza dispozitive manuale de menţinere a presiunii, în situaţia în care presiunea la ieşirea din contor nu trebuie sa fie mai mica decât presiunea vaporilor din produs la temperatura de 15°C pana la temperatura lichidului în timpul masurarii.
    O diagrama care sa indice presiunea vaporilor din produsul mãsurat în funcţie de temperatura lui trebuie sa fie ataşatã la sistemul de mãsurare.
    În cazul în care este prevãzut ca aceste sisteme de mãsurare pot sa funcţioneze fãrã control pentru perioade lungi, temperatura şi presiunea trebuie sa fie înregistrate continuu de dispozitive de înregistrare.
    2.4.3. Un dispozitiv de eliminare a gazelor trebuie sa fie prevãzut în amonte de contor, constituit dintr-un separator de gaz sau dintr-o cuva de condensare.
    2.4.3.1. Separatorul de gaz trebuie sa fie conform prevederilor pct. 1.6 pentru gazul lichefiat sau pentru un lichid cu o viscozitate superioarã.
    Totuşi, din cauza dificultatii verificãrii este permis ca un separator de gaz sa fie aprobat dacã volumul sau efectiv nu este mai mic de 1,5% din volumul livrat într-un minut la debitul maxim, în cazul în care conducta care leagã contorul de rezervorul de stocare nu este mai mare de 25 m lungime. În cazul în care conducta depãşeşte 25 m în lungime, volumul efectiv al separatorului de gaz nu trebuie sa fie mai mic de 3% din volumul livrat într-un minut la debitul maxim.
    În cazul sistemelor de mãsurare a gazelor lichefiate nu este necesar sa se prevadã un indicator de gaz sau un vizor de sticla.
    Conducta de evacuare a gazului poate sa fie conectata în porţiunea care conţine faza gazoasa, în rezervorul de alimentare sau la un dispozitiv independent de menţinere a presiunii, reglata la o presiune mai mica cu 50 pana la 100 kPa (0,5 pana la 1 bar) decât presiunea de la ieşirea din contor.
    Aceasta conducta poate sa fie prevãzutã cu un robinet de închidere, dar nu trebuie sa fie posibil ca acesta sa fie închis în timpul procesului de mãsurare.
    2.4.3.2. Volumul cuvei de condensare trebuie calculat în funcţie de volumul conductei dintre robinetul rezervorului de alimentare şi supapa de menţinere a presiunii din aval de contor.
    Volumul cuvei nu trebuie sa fie mai mic decât dublul descresterii în volum a lichidului care poate sa apara dacã temperatura scade cu o valoare conventionala fixatã la 10°C, în cazul conductelor aeriene, şi la 2°C, în cazul conductelor subterane sau izolate termic.
    Pentru determinarea volumului coeficientul de dilatare termica de 3 x 10^-3 pe grad Celsius pentru propan şi propilenã şi de 2 x 10^-3 pe grad Celsius pentru butan şi butadiena trebuie sa fie utlizat în locul unei valori exacte. Pentru alte produse cu o presiune de vapori ridicatã, valorile coeficientului adoptat trebuie sa fie fixate de Biroul Roman de Metrologie Legalã.
    Cuva de condensare trebuie sa fie prevãzutã cu un dispozitiv de purjare acţionat manual.
    Într-un sistem de mãsurare cuva de condensare trebuie sa fie amplasata în cel mai înalt punct al conductei.
    Volumul determinat cu metoda de mai sus poate sa fie repartizat în mai multe cuve de condensare amplasate în punctele cele mai înalte ale conductei.
    2.4.4. O teaca termometrica trebuie sa fie prevãzutã în imediata apropiere a contorului. Termometrul utilizat nu trebuie sa aibã valoarea diviziunii mai mare de 0,5°C şi trebuie sa fie verificat metrologic.
    Un manometru trebuie sa fie amplasat între contor şi vana de menţinere a presiunii.
    Pentru sistemele de mãsurare amplasate pe camioane-cisterna trebuie sa fie prevãzutã o teaca manometrica.
    2.4.5. Când procesul de mãsurare este realizat de un sistem amplasat pe un camion-cisterna, nu trebuie sa existe legãturi între fazele gazoase din rezervorul de alimentare şi rezervorul de recepţie.
    2.4.6. În sistemele de mãsurare pot fi prevãzute supape de siguranta în scopul prevenirii presiunilor anormal de mari. Dacã aceste supape sunt amplasate în aval de contor, ele pot fi deschise în atmosfera sau pot fi conectate la rezervorul de recepţie.
    Se interzice conectarea supapelor de siguranta, amplasate în amonte de contor, la robinetii amplasati în aval de contor, printr-o conducta care sa ocoleasca contorul.
    2.4.7. Dacã condiţiile de funcţionare necesita utilizarea unor furtunuri detasabile, aceste furtunuri trebuie sa rãmânã pline dacã volumul lor este mai mare decât eroarea tolerata pentru livrarea minima.
    Furtunurile pline detasabile trebuie sa fie echipate cu o conexiune specialã, denumita cupla, pentru furtunuri pline.
    În cazul în care este necesar trebuie sa fie prevãzute dispozitive de purjare manuale la capatul acestor furtunuri.
    2.4.8. Robinetul de control al dispozitivului cu dubla închidere prevãzut la pct. 1.11, pentru conductele care ocolesc contorul, trebuie sa poatã fi închis din motive de securitate. În acest caz un manometru amplasat între cele doua valve de închidere sau alt sistem echivalent trebuie sa monitorizeze orice neetanseitati.
    2.5. Sistemele de mãsurare pentru lapte
    2.5.1. Prevederile pct. 2.5 trebuie sa fie aplicate sistemelor de mãsurare utilizate sa monitorizeze recepţia laptelui în rezervoarele de colectare, sistemelor de mãsurare fixe utilizate pentru recepţie şi sistemelor de mãsurare portabile ori fixe, utilizate pentru livrarea laptelui.
    2.5.2. În sistemele de recepţie punctul de transfer trebuie sa fie reprezentat de nivelul constant dintr-un rezervor amplasat înainte de contor. Acest nivel constant trebuie sa fie vizibil înainte şi dupã fiecare mãsurare şi trebuie sa fie restabilit automat.
    2.5.2.1. Când contorul este alimentat prin pompa, rezervorul de nivel constant poate fi instalat înainte de pompa sau între pompa şi contor.
    2.5.2.1.1. În primul caz rezervorul poate fi alimentat gravimetric prin golirea bidoanelor sau cu ajutorul unei pompe auxiliare ori al unui sistem de vacuum.
    În cazul în care laptele este livrat în rezervor cu ajutorul unei pompe sau cu ajutorul unui sistem de vacuum, este necesar un dispozitiv de eliminare a gazelor. Acest dispozitiv de eliminare a gazelor poate fi combinat cu rezervorul de nivel constant.
    2.5.2.1.2. În al doilea caz rezervorul de nivel constant trebuie sa se comporte ca un dispozitiv de eliminare a gazelor.
    2.5.2.2. Prin derogare de la prevederile pct. 1.8.3, contorul poate sa funcţioneze cu ajutorul unui sistem de vacuum. În acest caz, atât timp cat presiunea în conductele dintre rezervorul de nivel constant şi contor este mai mica decât presiunea atmosferica, racordurile conductelor trebuie sa fie perfect etanse. Trebuie sa fie posibila verificarea acestei etanseitati.
    2.5.2.3. În toate cazurile de recepţie conductele din amonte de nivelul constant trebuie sa fie complet golite de un mecanism automat în condiţii normale de funcţionare.
    2.5.2.4. Nivelul constant va fi monitorizat cu ajutorul unui vizor sau al unui indicator de nivel. Nivelul este considerat constant când se stabileşte într-o zona orizontala între doua repere corespunzãtoare unei diferenţe în volum care sa nu fie mai mare decât dublul erorii tolerate pentru livrarea minima. Distanta dintre cele doua repere trebuie sa fie de cel puţin 15 mm.
    2.5.2.5. În cazul în care, pentru îndeplinirea prevederilor pct. 2.5.2.4, sistemele de mãsurare sunt echipate cu mecanisme de scãdere a debitului, acesta, în perioada de scãdere, nu trebuie sa scada sub debitul minim al contorului.
    2.5.2.6. În cazul în care în sistemele de recepţie lichidul mãsurat este condus la un nivel mai scãzut decât al contorului, un mecanism automat trebuie sa asigure o presiune mai mare decât presiunea atmosferica la ieşirea din contor.
    2.5.3. Sistemele de mãsurare utilizate pentru livrarea laptelui trebuie sa îndeplineascã prevederile pct. 1.
    2.5.4. Prin derogare de la prevederile pct. 1 privind eliminarea aerului sau a gazelor, dispozitivul de eliminare a gazelor trebuie sa îndeplineascã prevederile pct. 1.6.1 numai în condiţii de funcţionare, cum ar fi atunci când aerul pãtrunde la începutul şi la sfârşitul fiecãrei operaţii de mãsurare.
    Pentru echipamentele de recepţie utilizatorul trebuie sa asigure etanseitatea racordurilor, astfel încât sa nu poatã pãtrunde aer înainte de contor în timpul masurarii.
    Pentru sistemele de livrare sistemul trebuie sa fie astfel amplasat încât presiunea lichidului în conductele de legatura pana la rezervorul de alimentare sa fie întotdeauna pozitiva.
    3. Aprobarea de model CEE şi verificarea iniţialã CEE
    3.1. Aprobarea de model CEE
    3.1.1. Se supun aprobãrii de model CEE urmãtoarele sisteme de mãsurare:
    - sistemele de mãsurare a combustibilului lichid la care se referã prevederile pct. 2.1. În cazul în care un astfel de sistem de mãsurare este destinat sa fie instalat într-un sistem central de aprovizionare, certificatul aprobãrii de model CEE trebuie sa fie însoţit de una sau mai multe schite care sa indice condiţiile de asamblare la locul de funcţionare;
    - sistemele de mãsurare montate pe cisterne auto, la care se referã prevederile pct. 2.2;
    - sistemele de mãsurare a gazelor lichefiate sub presiune, montate pe camioane-cisterna, la care se referã prevederile pct. 2.4;
    - sistemele de mãsurare pentru recepţia laptelui, la care se referã prevederile pct. 2.5.
    3.1.2. Incercarile
    ──────────────────          
    3.1.2.1. La efectuarea încercãrilor standurile de lucru şi modul lor de utilizare trebuie sa fie stabilite astfel încât incertitudinea metodei de calibrare sa nu depãşeascã o cincime din eroarea tolerata a sistemului supus încercãrilor.
    3.1.2.2. Incercarile contorului
    Întâi este necesar sa se determine o curba a erorilor în funcţie de debit, utilizându-se un numãr suficient de mare de valori mãsurate între debitul minim şi cel maxim. Trebuie sa se verifice în special mãrimea intervalului erorilor contorului în zone; poziţia curbei erorilor în raport cu linia de zero este mai puţin importanta. Dupã caz, se fac încercãri peste limitele admise ale debitului, prevãzute la pct. 1.3.
    Incercarile trebuie sa fie efectuate, pe cat posibil, la limitele de funcţionare, cum ar fi pentru temperatura maxima şi cea minima, pentru viscozitatea specifica şi pentru livrarea minima.
    Exceptând cazul încercãrilor la livrarea minima, mãsurile de volum trebuie sa fie selectate astfel încât valoarea diviziunii indicatorului sa nu fie mai mare decât o treime din eroarea tolerata.
    Când aprobarea de model CEE a fost deja acordatã contorului şi dispozitivelor auxiliare, trebuie sa se verifice dacã caracteristicile contorului şi ale sistemului de mãsurare sunt compatibile. În cazul în care acestea sunt compatibile, contorul nu trebuie sa fie supus la încercãri suplimentare, dar livrarea minima a sistemului de mãsurare trebuie sa fie determinata în conformitate cu prevederile pct. 4.2 din cap. 1 al anexei la Norma de metrologie legalã CEE "NML-CEE - 71/319".
    În cazul în care caracteristicile contorului nu sunt compatibile cu cele ale sistemului de mãsurare sau dacã o aprobare de model CEE nu a fost acordatã în raport cu contorul şi echipamentele sale auxiliare, întregul sistem de mãsurare trebuie sa fie încercat în conformitate cu prevederile prezentei anexe la norma de metrologie legalã CEE, ale Normei de metrologie legalã CEE "NML-CEE - 71/319" şi ale Normei de metrologie legalã CEE "NML-CEE - 71/348".
    3.1.2.3. Incercarile pentru eliminarea aerului sau a gazelor
    Incercarile trebuie sa demonstreze ca dispozitivul de eliminare a aerului sau a gazelor satisface prevederile pct. 1.6.2.1.4, 1.6.2.1.5 şi 1.6.2.2.4.
    Când sunt prevãzute un separator de gaz şi un extractor special de gaz, eliminarea continua trebuie sa fie verificata prin compararea rezultatelor masurarilor unui contor volumetric adecvat, amplasat dupã separatorul de gaz, cu şi fãrã admisie de aer sau de gaz.
    Când sunt prevãzute extractoare speciale de gaz, trebuie sa se verifice la golirea completa a rezervorului.
    Dacã este posibil, testele trebuie sa fie fãcute cu lichidul cel mai puţin volatil. În incercarile efectuate pe machete sau modele cu o scara diferita pentru echipamentul real trebuie sa se ţinã seama de legile similitudinii referitoare la viscozitate (Reynolds), gravitate (Froude) şi la tensiunea superficiala (Weber).
    3.1.2.4. Incercarile sistemelor de mãsurare speciale
    3.1.2.4.1. Incercarile trebuie sa cuprindã:
    - verificarea contorului, verificarea echipamentelor auxiliare şi determinarea influentei acestor dispozitive (dispozitiv indicator de preţ, dispozitiv de imprimare, dispozitiv de preselecţie etc.);
    - verificarea dispozitivului de eliminare a gazelor;
    - verificarea variaţiei volumului intern al furtunului;
    - verificarea specialã care sa controleze avansul regulat al dispozitivului indicator (avansul neregulat poate fi introdus în primul element al indicatorului de preţ de închiderea brusca a valvei de livrare).
    3.1.2.4.2. Sistemele de mãsurare pentru gaze lichefiate
    Examinarea trebuie sa cuprindã:
    - verificarea în faza de proiectare a domeniului de debit;
    - verificarea în funcţionare a dispozitivului de eliminare a gazelor, care poate fi incorporat în separatorul de gaz.
    Dispozitivul de menţinere a presiunii trebuie sa fie verificat dupã proiect. Atunci când verificarea proiectului nu este relevanta, Biroul Roman de Metrologie Legalã poate solicita spre încercare un model de dispozitiv pentru menţinerea presiunii.
    3.1.3. În cazul sistemelor de mãsurare la care se referã prevederile pct. 2.2 şi 2.4, aprobarea de model CEE poate fi acordatã pe baza desenelor şi diagramelor, asigurându-se ca ele îndeplinesc prevederile pct. 4.
    3.2. Verificarea iniţialã CEE
    3.2.1. Generalitati
    ────────────────────
    3.2.1.1. Verificarea iniţialã CEE a sistemelor de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, poate sa fie facuta în una sau doua faze.
    3.2.1.1.1. Verificarea iniţialã CEE trebuie facuta într-o singura faza când sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, este în întregime fabricat de un singur constructor, poate fi transportat fãrã sa fie demontat şi când este verificat în condiţiile în care este destinat sa funcţioneze.
    3.2.1.1.2. Verificarea iniţialã CEE trebuie sa fie facuta în doua faze în celelalte cazuri.
    Prima faza priveşte numai contorul sau contorul echipat cu orice echipamente auxiliare care trebuie asociate cu el, incorporat sau nu într-un subansamblu.
    Prima faza a încercãrilor poate fi facuta pe un banc de încercare (posibil în fabrica constructorului) sau pe un sistem de mãsurare instalat. În aceasta faza verificãrile metrologice pot sa fie fãcute cu lichide, altele decât cele pentru care sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, este destinat sa funcţioneze.
    A doua faza priveşte sistemul de mãsurare pentru lichide, altele decât apa, în condiţii de funcţionare efectivã. Aceasta trebuie sa fie facuta la locul de instalare, în condiţii de funcţionare şi cu lichidul pentru care sistemul de mãsurare este destinat.
    Când sistemul de mãsurare poate fi transportat fãrã sa fie demontat şi incercarile pot fi fãcute în condiţii identice cu cele în care sistemul de mãsurare este destinat sa funcţioneze, a doua faza a încercãrilor poate fi facuta într-un loc diferit de locul de instalare.
    3.2.2. Încercãri
    ────────────────
    3.2.2.1. Când o verificare iniţialã CEE este facuta într-o singura faza, toate incercarile la care se referã prevederile pct.   3.2.2.2. trebuie îndeplinite.
    3.2.2.2. Când incercarile se fac în doua faze, prima faza trebuie sa conţinã:
    - o examinare a conformitatii contorului, inclusiv a echipamentelor auxiliare (în conformitate cu respectivele aprobãri);
    - o examinare metrologica a contorului, inclusiv a echipamentelor auxiliare cu care este echipat.
    Faza a doua trebuie sa conţinã:
    - o examinare a conformitatii sistemului de mãsurare, inclusiv a contorului şi a echipamentelor sale auxiliare;
    - o examinare metrologica a contorului şi a echipamentului auxiliar în sistemul de mãsurare;
    - o încercare de funcţionare a dispozitivului de eliminare a gazelor; dacã acesta exista în cadrul acestei încercãri, nu este necesarã verificarea erorii tolerate prevãzute la pct. 1.6;
    - inspecţia reglarii dispozitivului de menţinere a presiunii cerute;
    - verificarea variaţiei volumului intern al furtunurilor în sistemele de mãsurare cu furtun plin;
    - determinarea cantitãţii reziduale în sistemele cu furtun gol.
    4. Sisteme de mãsurare amplasate pe camioane-cisterna
    4.1. Prevederi generale
    Sistemele de mãsurare amplasate pe camioane-cisterna, la care se referã prevederile pct. 2.2 şi 2.4, pot sa obţinã aprobare de model CEE numai în baza unei examinari a documentaţiei de execuţie, dacã aceasta este în conformitate cu una dintre schemele standard la care se referã prevederile pct. 4.2 şi îndeplineşte condiţiile de mai jos:
    4.1.1. Indicarea schemei standard adoptate trebuie sa fie adãugatã la inscripţiile specificate la pct. 1.16.
    4.1.2. Componentele sistemului de mãsurare trebuie sa detina aprobarea de model CEE, când o astfel de aprobare este specificatã în Norma de metrologie legalã CEE "NML-CEE - 71/319" sau în Norma de metrologie legalã CEE "NML-CEE - 71/348" ori în prezenta anexa la norma de metrologie legalã CEE.
    4.1.3. În cazul în care un rezervor are mai multe compartimente, conductele de ieşire din compartimente pot sa fie conectate la un sistem de mãsurare separat sau printr-un colector, dacã nu se specifica altfel în schema standard adecvatã. Prevederile pct. 2.2.1 alin. 2 se aplica în toate cazurile.
    Când un sistem de mãsurare este conectat la mai multe compartimente printr-un colector, trebuie sa existe un dispozitiv care sa împiedice comunicarea mai multor compartimente simultan cu sistemul de mãsurare. Aceasta condiţie nu se aplica dacã sistemul de mãsurare are un separator de gaz, în conformitate cu prevederile pct. 1.6.2.1.4.
    4.1.4. În cazul în care camionul-cisterna are doua sisteme de mãsurare care pot fi conectate, ca o cerinta, la unul sau mai multe compartimente, conductele şi robinetii trebuie sa fie astfel pozitionati încât cele doua sisteme de mãsurare sa nu poatã fi conectate simultan la acelaşi compartiment. Legatura dintre compartimente şi sistemul de mãsurare trebuie sa fie clar marcata, astfel încât sa împiedice un compartiment sa fie conectat din greseala la sistemul de mãsurare care nu este destinat sa masoare produsul conţinut de acesta.
    4.1.5. Dacã se menţioneazã ca este necesar un dispozitiv antiturbion, acesta poate fi combinat cu robinetul de pe fundul compartimentului.
    4.1.6. Conductele, robinetii şi dopurile dintre compartimente şi sistemul de mãsurare trebuie sa fie astfel amplasate încât sa nu fie posibil sa se lege sistemul de mãsurare la un rezervor separat de camionul-cisterna.
    4.1.7. Filtrele prevãzute în mod normal imediat în amonte de contor sau dispozitivul de eliminare a gazelor pot fi încorporate în contor.
    4.1.8. Trebuie sa fie posibila sigilarea dispozitivelor care permit ca livrarea sa se efectueze fãrã trecerea lichidului prin contor, dacã reglementãrile naţionale privind livrãrile de produse din cisternele auto permit aceasta modalitate de livrare.
    4.1.9. Când sistemele de mãsurare includ valve cu doua cai, acestea trebuie sa fie astfel concepute încât comunicarea simultanã între cele trei orificii sa fie imposibila.
    4.2. Scheme standard 

                   Schema standard S 1

    NOTA CTCE:
    Figura ce reprezintã schema standard S 1, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 768 din 22 octombrie 2002, la pagina 10.
 
    Legenda schemei standard S 1
    Funcţionarea gravimetrica cu ventil de aer permanent la punctul de transfer
    Permite: numai livrarea masurata (furtunuri goale).
    În cazul în care rezervorul are mai multe compartimente, sistemul de mãsurare trebuie sa fie direct şi permanent conectat la un compartiment anume, fãrã colector.
    A: dispozitiv antiturbion
    F: filtru. Filtrul trebuie sa fie astfel conceput şi instalat încât sa poatã sa fie curatat fãrã golirea contorului sau vizoarelor de sticla [V(1) sau, respectiv, V(2)].
    Filtrul trebuie sa fie situat sub nivelul punctului de transfer.
    T(1),T(2): variante autorizate pentru evacuarea gazului:
    T(1): purjor şi o supapa antiretur care sa previnã admisia gazului în sistemul de mãsurare;
    T(2): întoarce faza gazoasa în rezervorul compartimentului
    car: supapa antiretur care sa previnã curgerea gazului în cazul unei suprapresiuni termale în rezervor.
    C: contor
    V(m): supapa funcţionalã
    I şi II: variante ale sistemului de livrare cu furtunuri goale.
    V(1): vizor de sticla cu preaplin
    V(2): vizor de sticla, astfel cum este definit la pct. 1.1.8, utilizat şi ca indicator de gaz
    at: ventil de aer permanent, cu o secţiune transversala suficienta sa asigure ca presiunea în contor este cel puţin egala cu presiunea atmosferica.
    Poate fi prevãzutã o aerisire permanenta cu un tub vertical, fãrã supapa. Dacã acest tub este legat la partea superioarã a rezervorului, supapa antiretur "car" nu este necesarã.
    H: înãlţimea de cadere a lichidului
    h: înãlţimea dintre partea inferioarã a rezervorului şi punctul de transfer. Aceasta înãlţime trebuie sa fie suficienta pentru a asigura un debit cel puţin egal cu debitul minim al contorului în timpul golirii complete a rezervorului.

                    Schema standard S 2
    NOTA CTCE:
    Figura ce reprezintã schema standard S 2, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 768 din 22 octombrie 2002, la pagina 10.

    Legenda schemei standard S 2
    Funcţionarea gravimetrica fãrã ventil de aer permanent la punctul de transfer în timpul livrãrii
    Permite: a) livrarea masurata (furtunuri goale);
    b) livrarea directa nemasurata, golirea şi umplerea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor.
    Conductele dintre compartimente şi sistemul de mãsurare trebuie sa fie realizate astfel încât sa asigure o conexiune permanenta.
    A: dispozitiv antiturbion
    R: robinet cu doua cai care permite livrarea masurata, livrarea nemasurata şi golirea şi umplerea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor
    Acest robinet este optional şi poate sa fie înlocuit printr-o conexiune directa.
    F: filtru. Un robinet de golire poate fi prevãzut dacã sistemul include o supapa antiretur care sa împiedice pãtrunderea gazului în sistemul de mãsurare.
    PsG: extractor special de gaz, cum este definit la pct. 1.1.5
    T(1),T(2),T(3),T(4): variante autorizate de dispozitive de aerisire:
    T(1): întoarcere în rezervor;
    T(2): aerisire în atmosfera;
    T(3): vas care retine particulele de lichid antrenate de gaz;
    T(4): purjor
    C: contor
    va: supapa cu închidere automatã, comandata de un extractor special de gaz, când presiunea este insuficienta ca sa previnã evaporarea în contor sau când pungi de aer s-au acumulat în extractorul special de gaz. Aceasta supapa trebuie sa se inchida în cazul în care sistemul de control nu mai funcţioneazã.
    Variante ale sistemului de livrare cu furtunuri goale:
    varianta I: vizor de sticla cu preaplin V(2);
    varianta a II-a: vizor de sticla, cum este definit la pct. 1.1.8, care îndeplineşte şi funcţia de indicator de gaz V(3)
    V(m): supapa funcţionalã
    Supapa automatã "va" şi supapa funcţionalã V(m) pot sa fie combinate într-o supapa specialã care sa îndeplineascã ambele funcţii. În acest caz cele doua funcţii trebuie sa fie independente una fata de cealaltã.
    În varianta a II-a aceasta supapa specialã trebuie sa fie amplasata dupã vizorul de sticla V(3).
    at: ventil de aer manual. Acesta poate sa fie automat (de exemplu închidere automatã în timpul operatiei de mãsurare şi deschis dupã terminarea acesteia).
    H: înãlţimea de cadere a lichidului
    h: înãlţimea dintre partea inferioarã a rezervorului şi punctul de transfer. Aceasta înãlţime trebuie sa fie suficienta astfel încât sa asigure un debit cel puţin egal cu debitul minim al contorului în timpul golirii complete a rezervorului.

                  Schema standard S 3

    NOTA CTCE:
    Figura ce reprezintã schema standard S 3, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 768 din 22 octombrie 2002, la pagina 11.

    Legenda schemei standard S 3
    Sistemele de mãsurare cuprind o pompa, un separator de gaz şi unul sau doua furtunuri pline
    Permit: a) livrarea masurata (furtun plin);
    b) livrarea directa nemasurata (cu sau fãrã pompa), golirea şi umplerea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor.
    R(1): robinet cu doua cai, care permite livrarea masurata, livrarea nemasurata şi umplerea şi golirea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor. Acest robinet este optional şi poate sa fie înlocuit printr-o conexiune directa.
    P: pompa. Pompa poate sa fie reversibila. În acest caz o supapa antiretur trebuie sa fie adãugatã între robinetul R(2) şi separatorul de gaz Sg.
    R(2): robinet cu doua cai, optional, pentru livrarea directa nemasurata
    F: filtru. Filtrul poate sa fie echipat cu un robinet de golire.
    Sg: separator de gaz, astfel cum este definit la pct. 1.6.2.1.4. Nivelul lichidului în separatorul de gaz trebuie sa fie mai înalt decât cel din contor.
    T(1),T(2): variante autorizate pentru dispozitivul de aerisire:
    T(1): întoarcere directa în rezervor;
    T(2): întoarcere în rezervor printr-un vas de reţinere a particulelor de lichid antrenate de gaz
    C: contor
    V(m): supapa funcţionalã
    cl: supapa antiretur
    fl(1): furtun plin infasurat
    fl(2): al doilea furtun plin, optional (foarte scurt), pentru livrare cu un debit mãrit
    cla: supapa care sa împiedice furtunurile pline sa se goleasca
    R(3): dispozitiv care permite ca livrarea sa fie efectuatã cu unul dintre furtunurile sistemului de mãsurare cu doua furtunuri. Acest dispozitiv trebuie sa fie în conformitate cu prevederile pct. 1.10.1 alin. 1 şi ale pct. 2.2.4 alin. 2.

               Schema standard S 4

    NOTA CTCE:
    Figura ce reprezintã schema standard S 4, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 768 din 22 octombrie 2002, la pagina 12.
  
    Legenda schemei standard S 4
    Sistemul de mãsurare cuprinde o pompa, un separator de gaz, un furtun gol sau un furtun plin şi un furtun gol.
    Permite: a) livrarea masurata cu ajutorul pompei (furtun plin sau gol);
    b) livrarea masurata alimentata gravimetric (furtun gol);
    c) livrarea directa nemasurata (cu sau fãrã pompa), golirea sau umplerea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor.
    R(1): robinet cu doua cai, care permite livrarea masurata, livrarea nemasurata, umplerea şi golirea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor. Acest robinet este optional şi poate sa fie înlocuit printr-o conexiune directa.
    P:pompa. Pompa poate sa fie reversibila. În acest caz o supapa antiretur trebuie sa fie adãugatã între robinetul R(2) şi separatorul de gaz Sg.
    B: bifurcatie opţionalã, care permite livrarea prin alimentarea gravimetrica a contorului. Aceasta bifurcatie este permisã numai dacã exista robinetul R(1).
    R(2) robinet cu doua cai, optional, pentru livrarea directa nemasurata
    F: filtru. Filtrul poate sa fie echipat cu un robinet de golire.
    Sg: separator de gaz, astfel cum este definit la pct. 1.6.2.1.4. Nivelul lichidului în separatorul de gaz trebuie sa fie mai înalt decât cel din contor.
    car: supapa antiretur care impiedica curgerea gazului (în cazul livrãrii cu furtun gol)
    C: contor
    M: racord pentru manometru. Acest racord este obligatoriu când exista bifurcatia B.
    În timpul verificãrii iniţiale CEE racordul permite controlul presiunii în contor, care trebuie sa fie cel puţin egala cu presiunea atmosferica în timpul livrãrii alimentate gravimetric.
    at: ventil automat sau manual. Când exista bifurcatia B, acest ventil trebuie sa fie automat şi cu o secţiune transversala suficienta sa asigure ca presiunea în contor este cel puţin egala cu presiunea atmosferica.
    V(m): supapa funcţionalã
    I şi II: variante ale dispozitivului de livrare:
    T(1): furtun gol;
    T(2): combinatii cu un furtun plin şi un furtun gol
    cl: supapa antiretur
    V(1): vizor de sticla cu preaplin
    V(2): vizor de sticla, astfel cum este definit la pct. 1.1.8, utilizat, de asemenea, ca indicator de gaz
    fl(1): furtun plin infasurat
    cla: supapa care impiedica golirea furtunului plin
    R(3): dispozitiv care permite ca livrarea sa fie efectuatã prin furtunul plin sau prin furtunul gol. Acest dispozitiv trebuie sa fie în conformitate cu prevederile pct. 1.10.1 alin. 1 şi ale pct. 2.2.4 alin. 2.

                Schema standard S 5

    NOTA CTCE:
    Figura ce reprezintã schema standard S 5, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 768 din 22 octombrie 2002, la pagina 13.

    Legenda schemei standard S 5
    Sistemul de mãsurare cuprinde o pompa, un extractor de gaz şi unul sau doua furtunuri pline.
    Sistemul de mãsurare permite numai livrarea masurata cu ajutorul pompei (furtun plin).
    Dacã rezervorul are mai multe compartimente, sistemul de mãsurare trebuie sa fie conectat direct şi permanent la un compartiment specific fãrã colector.
    A: dispozitiv antiturbion
    V: supapa de tip "deschis-închis", care sa nu permitã scãderea debitului la intrarea în pompa
    M: manometru care controleazã ca presiunea la intrarea în pompa sa nu fie niciodatã mai mica decât presiunea atmosferica
    P: pompa
    F: filtru
    Poate exista un robinet de golire dacã filtrul este echipat cu o supapa antiretur care sa împiedice admisia gazului în sistemul de mãsurare.
    Pg: extractor de gaz pentru dispozitivul de aerisire. Pentru dispozitivul de aerisire sunt autorizate doua variante: T(1) şi T(2).
    T(1): conexiune directa între extractorul de gaz şi rezervor. În acest caz conducta trebuie sa fie condusã în rezervor în lungul peretelui, pentru a facilita separarea particulelor de lichid şi a gazelor.
    T(2): extractor de gaz conectat la rezervor printr-un vas care retine particulele de lichid antrenate de gaze.
    C: contor
    V(m): supapa funcţionalã
    cl: supapa antiretur
    fl(1): furtun plin infasurat
    fl(2): al doilea furtun plin, optional (foarte scurt), pentru livrãri cu debit mãrit
    cla: supapa care impiedica golirea furtunurilor pline
    R: dispozitiv care permite ca livrarea sa fie efectuatã cu unul dintre furtunurile sistemului de mãsurare cu doua furtunuri. Acest dispozitiv trebuie sa fie în conformitate cu prevederile pct. 1.10.1 alin. 1 şi ale pct. 2.2.4 alin. 2.

                     Schema standard S 6

    NOTA CTCE:
    Figura ce reprezintã schema standard S 6, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 768 din 22 octombrie 2002, la pagina 13.

    Legenda schemei standard S 6
    Sistemul de mãsurare cuprinde un separator de gaz combinat cu pompa de alimentare, unul sau doua furtunuri pline sau un furtun gol ori un furtun plin şi un furtun gol.
    Permite: a) livrarea masurata prin pompa (furtun plin sau gol);
    b) livrarea directa (cu sau fãrã pompa), fãrã ca lichidul sa treacã prin contor, şi golirea şi umplerea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor.
    R(1): robinet cu doua cai, care permite livrarea masurata, livrarea nemasurata, golirea şi umplerea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor. Acest robinet este optional. El poate fi înlocuit de o conexiune directa.
    F: filtru. Filtrul poate fi echipat cu un robinet de golire.
    SgP: separator de gaz combinat cu o pompa de alimentare, astfel cum este definit la pct. 1.6.2.1.2 alin. 1. Acest subansamblu trebuie sa îndeplineascã prevederile pct. 1.6.2.1.4. Acesta trebuie sa fi primit o aprobare de model CEE.
    cl(1): supapa antiretur. Aceasta supapa trebuie sa fie amplasata în aval de contor.
    R(2): robinet cu doua cai, optional, pentru livrarea directa nemasurata
    C: contor
    Variante ale dispozitivului de livrare:
    varianta I: unul sau doua furtunuri pline;
    varianta a II-a: furtun gol;
    varianta a III-a: combinatii pentru un furtun plin şi un furtun gol.
    V(m): supapa funcţionalã
    V(1): vizor de sticla cu preaplin
    V(2): vizor de sticla, asa cum este definit la pct. 1.1.8, utilizat ca indicator de gaz
    fl(1): furtun plin
    fl(2): al doilea furtun plin, optional (foarte scurt), pentru livrãri la un debit mãrit
    cla: supapa care impiedica golirea furtunului plin
    cl(2): supapa antiretur
    R(3): dispozitiv care permite ca livrarea sa fie efectuatã prin una dintre cele doua metode disponibile de livrare. Acest dispozitiv trebuie sa fie în conformitate cu prevederile pct. 1.10.1 alin. 1 şi ale pct. 2.2.4 alin. 2.

                  Schema standard S 7
    NOTA CTCE:
    Figura ce reprezintã schema standard S 7, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 768 din 22 octombrie 2002, la pagina 14.

    Legenda schemei standard S 7
    Sistemul de mãsurare cuprinde o pompa, un extractor special de gaz, unul sau doua furtunuri pline sau un furtun gol ori un furtun plin şi un furtun gol.
    Permite: a) livrarea masurata prin pompa (furtun plin sau gol);
    b) livrarea masurata alimentata gravimetric (furtun gol);
    c) livrarea directa, cu sau fãrã pompa, fãrã trecerea lichidului prin contor, golirea şi umplerea rezervorului fãrã trecerea lichidului prin contor.
    Dacã rezervorul are mai multe compartimente şi dacã este posibil sa se utilizeze un colector, robinetii de pe fundul compartimentelor şi robinetii de la intrarea în conducta trebuie sa fie de tipul "deschis-închis".
    Conductele dintre compartimente şi sistemul de mãsurare trebuie sa fie permanent conectate.
    A: dispozitiv antiturbion
    R(1): robinet cu doua cai, care permite livrarea masurata, livrarea nemasurata, golirea şi umplerea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor. Acest robinet este optional. El poate sa fie înlocuit cu o conexiune permanenta.
    P: pompa. Pompa poate sa fie reversibila. În acest caz o supapa antiretur trebuie sa fie amplasata între robinetul R(2) şi extractorul special de gaz PgS.
    B: bifurcatie opţionalã care permite livrarea masurata alimentata gravimetric (furtun gol). Aceasta derivatie este autorizata numai dacã nu exista robinetul R(1).
    R(2): robinet cu doua cai, optional, pentru livrarea directa nemasurata
    F: filtru. Este permis un robinet de golire numai dacã sistemul include o supapa antiretur care sa împiedice admisia gazului în sistemul de mãsurare.
    PgS: extractor special de gaz, astfel cum este definit la pct. 1.1.5
    V(1): vizorul de sticla al extractorului special de gaz
    T(1),T(2),T(3): variante autorizate pentru dispozitivul de aerisire:
    T(1): vas care retine particulele de lichid antrenate de gaze;
    T(2): întoarcere în rezervor;
    T(3): supapa purjor
    C: contor
    va: supapa automatã care este închisã de extractorul special de gaz când presiunea este insuficienta ca sa împiedice evaporarea în contor sau când se acumuleaza pungi de gaz în extractor. Aceasta trebuie sa fie închisã în cazul în care sistemul de control al extractorului special de gaz nu mai funcţioneazã.
    Variante ale dispozitivului de livrare:
    varianta I: unul sau doua furtunuri pline;
    varianta a II-a: furtun gol;
    varianta a III-a: combinatii pentru un furtun plin şi un furtun gol
    V(m): supapa funcţionalã
    Supapa automatã "va" şi supapa funcţionalã V(m) pot sa fie combinate într-o supapa specialã care sa asigure ambele funcţii. În acest caz cele doua funcţii trebuie sa fie independente una fata de cealaltã. Aceasta supapa specialã trebuie sa fie amplasata în aval de vizorul de sticla V(3) în variantele (a II-a şi a III-a) care sunt echipate cu acest vizor.
    cl: supapa antiretur
    V(2): vizor de sticla cu preaplin
    V(3): vizor de sticla, asa cum este definit la pct. 1.1.8, utilizat şi ca indicator de gaz
    fl(1): furtun plin infasurat
    fl(2): al doilea furtun plin, optional (foarte scurt), pentru livrãri cu debit mãrit
    cla: supapa care impiedica golirea furtunurilor pline
    at: ventil de aerisire automat sau manual
    R(3): dispozitiv care permite ca livrarea sa fie efectuatã prin una dintre cele doua metode de livrare disponibile. Acest dispozitiv trebuie sa fie în conformitate cu prevederile pct. 1.10.1 alin. 1 şi ale pct. 2.2.4 alin. 2.

                   Schema standard S 8
    NOTA CTCE:
    Figura ce reprezintã schema standard S 8, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 768 din 22 octombrie 2002, la pagina 15.

    Legenda schemei standard S 8
    Sistemul de mãsurare cuprinde o pompa, o supapa cu trei cai, un extractor special de gaz, unul sau doua furtunuri pline sau un furtun gol ori un furtun plin şi un furtun gol.
    Permite: a) livrarea masurata prin pompa (furtun plin sau gol);
    b) livrarea masurata alimentata gravimetric (furtun gol);
    c) livrarea directa cu sau fãrã pompa, fãrã ca lichidul sa treacã prin contor, golirea şi umplerea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor.
    În cazul în care rezervorul are mai multe compartimente şi dacã este posibil sa se utilizeze un colector, robinetii de pe fundul compartimentelor şi robinetii de la intrarea în conducta trebuie sa fie de tipul "deschis-închis".
    Conductele dintre compartimente şi sistemul de mãsurare trebuie sa fie permanent conectate.
    A: dispozitiv antiturbion
    P: pompa
    R(0): robinet cu trei cai care, împreunã cu robinetii R(1) şi R(2), permite sa se efectueze urmãtoarele operaţii:
    1. livrarea masurata sau nemasurata prin pompa (furtun plin sau gol);
    2. livrarea masurata sau nemasurata alimentata gravimetric (furtun gol), golirea şi umplerea rezervorului;
    3. umplerea rezervorului cu ajutorul pompei P.
    R(1): acest robinet cu doua cai este optional şi poate sa fie înlocuit printr-o conexiune directa.
    F: filtru
    Un robinet de golire poate exista dacã sistemul include o supapa antiretur care sa împiedice pãtrunderea gazului în sistemul de mãsurare.
    cl(1): supapa antiretur
    PgS: extractor special de gaz, astfel cum este definit la pct. 1.1.5
    V(1): vizor de sticla pentru extractorul special de gaz
    T(1), T(2), T(3): variante autorizate pentru dispozitivul de aerisire:
    T(1): vas care retine particulele de lichid antrenate de gaze;
    T(2): întoarcere în rezervor;
    T(3): supapa purjor
    C: contor
    va: supapa automatã care este închisã de extractorul special de gaz când presiunea este insuficienta ca sa împiedice evaporarea în contor sau când se acumuleaza pungi de gaz în extractor. Aceasta trebuie sa fie închisã în cazul în care sistemul de control al extractorului special de gaz nu mai funcţioneazã.
    Variante ale dispozitivului de livrare:
    varianta I: unul sau doua furtunuri pline;
    varianta a II-a: furtun gol;
    varianta a III-a: combinatii pentru un furtun plin şi un furtun gol
    V(m): supapa funcţionalã
    Supapa automatã "va" şi supapa funcţionalã V(m) pot sa fie combinate într-o supapa specialã care sa asigure ambele funcţii. În acest caz cele doua funcţii trebuie sa fie independente una fata de cealaltã. Aceasta supapa specialã trebuie sa fie amplasata în aval de vizorul de sticla V(3) în variantele (a II-a şi a III-a) care sunt echipate cu acest vizor.
    cl(2): supapa antiretur
    V(2): vizor de sticla cu preaplin
    V(3): vizor de sticla, asa cum este definit la pct. 1.1.8, utilizat şi ca indicator de gaz
    fl(1): furtun plin infasurat
    fl(2): al doilea furtun plin, optional (foarte scurt), pentru livrãri cu debit mãrit
    cla: supapa care impiedica golirea furtunurilor pline
    at: ventil de aerisire automat sau manual
    R(3): dispozitiv care permite ca livrarea sa fie efectuatã prin una dintre cele doua metode de livrare disponibile. Acest dispozitiv trebuie sa fie în conformitate cu prevederile pct. 1.10.1 alin. 1 şi ale pct. 2.2.4 alin. 2.

                   Schema standard S 9

    NOTA CTCE:
    Figura ce reprezintã schema standard S 9, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 768 din 22 octombrie 2002, la pagina 16.

    Legenda schemei standard S 9
    Sistemul de mãsurare cuprinde o pompa, un separator de gaz, o supapa de menţinere a presiunii şi un furtun plin.
    Permite: a) livrarea masurata prin pompa (furtun plin);
    b) livrarea, cu sau fãrã pompa, fãrã ca lichidul sa treacã prin contor, golirea şi umplerea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor.
    R(1): robinet cu doua cai pentru livrarea masurata, golirea şi umplerea rezervorului fãrã ca lichidul sa treacã prin contor. Acest robinet este optional şi poate sa fie înlocuit printr-o conexiune directa.
    P: pompa
    B: bifurcatie reglabila a pompei legatã la rezervor
    R(2): robinet cu doua cai, optional, pentru livrarea directa nemasurata
    cl(1): supapa antiretur, astfel cum este definitã la pct. 2.4.1. Aceasta trebuie sa fie amplasata între filtru şi separatorul de gaz.
    F: filtru
    Sg: separator de gaz, în conformitate cu prevederile pct. 1.6.2.1.4 sau ale pct. 2.4.3.1 alin. 2. Dispozitivul de aerisire este conectat la faza gazoasa din rezervor. Din motive de securitate supapa "vas" trebuie sa fie utilizata cu acest dispozitiv; în acest caz supapa "vas" trebuie sa fie amplasata între rezervor şi bransamentul valvei "vamp".
    C: contor
    vamp: supapa automatã pentru menţinerea presiunii reglate, care menţine presiunea cu cel puţin 100 kPa mai mare decât presiunea vaporilor saturati din rezevor
    V(m): supapa funcţionalã
    cl(2): supapa antiretur
    Z: conducta pentru faza gazoasa, care poate sa fie utilizata numai la umplerea rezervorului şi la recuperarea produsului în timpul verificãrii sistemului de mãsurare
    Th: termometru. Acest termometru trebuie sa fie situat lângã contor, la intrarea, la ieşirea separatorului de gaz sau la intrarea ori la ieşirea contorului.
    M: manometru, obligatoriu
    Nota: a) Pentru a se asigura ca prevederile pct. 2.4.5 sunt îndeplinite trebuie sa fie clar marcat pe placuta ca faza gazoasa din rezervorul vehiculului şi faza gazoasa din rezervorul clientului nu trebuie sa fie conectate.
    b) Pot sa fie încorporate supape de siguranta; în acest caz ele trebuie sa îndeplineascã prevederile pct. 2.4.6.

                    ──────────────