Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   MOTIUNEA DE CENZURA nr. 1MC din 27 aprilie 2012  Twitter Facebook
Cautare document

MOTIUNEA DE CENZURA nr. 1MC din 27 aprilie 2012 "Opriti Guvernul santajabil. Asa nu, niciodata!"

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 27 aprilie 2012

    Domnule preşedinte al Senatului,
    Doamnã preşedinte a Camerei Deputaţilor,
    Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
    În doar douã luni, Guvernul a ratat majoritatea obiectivelor pe care şi le-a propus şi a devenit o ameninţare la adresa românilor prin politicile pe care le susţine. În loc sã fie un guvern care schimbã direcţia greşitã a cabinetelor Boc, actualul Guvern a devenit un cabinet şantajat, captiv, care acţioneazã împotriva intereselor românilor.
    Din opoziţie, am atras atenţia, prin moţiuni simple şi de cenzurã, asupra înrãutãţirii permanente a situaţiei sociale şi economice a ţãrii, de fiecare datã cu speranţa cã cei care guverneazã vor înceta politicile care sãrãcesc românii, lovesc economia şi submineazã instituţiile şi vor opri îmbogãţirea prin fraudã a clientelei politice.
    Instalarea Guvernului Ungureanu putea sã fie o cotiturã în abordarea guvernãrii, dar a eşuat în doar douã luni. Regretabil, nu s-a schimbat nimic, demersurile sunt la fel de neprofesioniste şi pãguboase pentru România şi pentru majoritatea românilor.
    Aceastã moţiune constatã şantajul la care este supus Guvernul României, care, prin deciziile sale, afecteazã largi categorii sociale, precum şi stabilitatea economicã şi socialã a ţãrii. Şantajul este unul triplu, pe zone uşor de constatat de cãtre oamenii obişnuiţi:
    ● Guvernul a cedat şantajului unor grupuri de interese, privatizând companii de stat şi acordând licenţe de exploatare pentru resurse importante, fãrã dezbatere publicã, fãrã transparenţã şi încãlcând legea.
    ● Guvernul a cedat şantajului PDL, alocând clientelei de partid fonduri importante de la buget, înainte de alegeri.
    ● Guvernul a cedat şantajului PDL şi a încãlcat principiul autonomiei universitare în cazul UMF Târgu Mureş - o decizie care readuce în România teme ale trecutului.
    Fiecare dintre promisiunile actualului premier s-a transformat, pe rând, într-un eşec:
    - CAS nu a scãzut, iar premierul a anunţat deja cã aceasta a fost doar "un mesaj de încurajare cãtre mediul privat".
    - Salariile nu revin la nivelul de dinainte de tãierile din 2010, pentru cã veniturile bugetare nu s-au strâns în ritmul anticipat, iar fraudarea fondurilor publice şi evaziunea fiscalã continuã.
    - Creşterea absorbţiei de fonduri europene a fost una dintre cele mai mari minciuni ale acestui început de an, cu doar 194 de milioane de euro atrase în 3 luni, faţã de 875 de milioane, cât ar fi fost necesar pentru atingerea ţintei propuse.
    - IMM-urile nu au fost deloc susţinute, deşi acestea sunt cheia relansãrii economice.
    - Deciziile nu sunt transparente, iar dezbaterile publice promise pentru legi importante lipsesc, cum a fost în cazul Tratatului fiscal european, al legii ACTA, al legii sãnãtãţii, al noilor privatizãri.
    - Prefecţi incompetenţi sau care au încãlcat chiar legea au fost menţinuţi în funcţie; acelaşi lucru este valabil şi pentru şeful ANAF, Sorin Blejnar, care a ratat total obiectivul combaterii evaziunii fiscale.
    - Interesul investitorilor strãini pentru România nu a sporit odatã cu apariţia noului Guvern.
    Din cauza deciziilor acestui Guvern şi ale celui care l-a precedat, România nu are astãzi o strategie de dezvoltare a ţãrii, în afara acordurilor cu finanţatorii externi. Executivul nu ştie ce are de fãcut pânã la momentul alegerilor, când va trebui sã predea gestiunea ţãrii unui nou guvern, legitimat de votul oamenilor. Singura sa strategie pare sã fie aceea a vânzãrii frenetice a resurselor, a alocãrii de fonduri cãtre clienţii politici şi a instigãrii românilor unora împotriva celorlalţi.
    Acest Guvern nu a învãţat nimic din protestele lunii ianuarie, continuând sã ia decizii împotriva românilor, fãrã consultarea lor, cu o aroganţã care ameninţã democraţia. Deciziile privind alocarea de fonduri cãtre administraţia localã, privind implicarea politicului în mediul universitar sau privatizarea companiilor de stat se iau fãrã transparenţã, fãrã explicaţii clare şi în total dezacord cu legile ţãrii, generând nedumeriri şi proteste.

    PARTEA 1
    Privatizãri din care nu câştigã nici statul, nici economia, doar clientela politicã

    Stimaţi colegi,
    În 20 martie a.c., Guvernul a aprobat 3 hotãrâri ale Guvernului prin care se încheiau acorduri petroliere de concesiune cãtre compania americanã Chevron, pentru explorare-dezvoltare-exploatare a gazelor de şist în Dobrogea.
    Prima întrebare care se pune este de ce Guvernul a aprobat acorduri petroliere cu o singurã companie, deşi mai existau şi alte companii care ar fi dorit sã încheie astfel de acorduri petroliere cu autoritãţile române.
    A doua întrebare este care este nivelul de secretizare pentru fiecare acord dintre cele menţionate şi prin ce act a fost secretizat fiecare acord.
    Am atras atenţia şi noi, USL, şi societatea civilã asupra faptului cã în legislaţia privitoare la protecţia informaţiilor clasificate se interzice expres secretizarea în bloc a contractelor sau acordurilor.
    Compania americanã Chevron a primit dreptul de a explora şi exploata gazele de şist pe 3 perimetre, toate aflându-se în judeţul Constanţa, în suprafaţã totalã de aproximativ 300.000 de hectare. Cele 3 perimetre se aflã în zonele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Chevron mai deţine licenţe de explorare şi exploatare şi în zona Bârladului.
    De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific care sã reglementeze condiţiile tehnice de explorare-exploatare care sã evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?
    În cazul reactoarelor nucleare de la Cernavodã s-a cerut acceptul locuitorilor oraşului şi a existat, permanent, un program de asistenţã finanţat de stat pentru cetãţenii din Cernavodã. Ce consultãri au avut loc cu locuitorii din Bârlad ori cu cei de pe litoral? De altfel, protestele locuitorilor, la care s-au alãturat şi reprezentanţi ai administraţiei locale, ne oferã rãspunsul la aceastã întrebare.
    Secretomania guvernamentalã a primit o palmã usturãtoare de la firma Chevron, care a declarat cã nu a cerut secretizarea contractelor. Reprezentanţii Guvernului spun cã aceastã obligaţie le revine, ca o consecinţã a Legii petrolului. Nevoia de transparenţã însã în cazul unei decizii atât de angajante şi în condiţiile în care investitorul extern este de acord impune desecretizarea acestor contracte. Aceastã moţiune doreşte sã sancţioneze în primul rând lipsa de transparenţã din acest proiect.

    Stimaţi colegi,
    O altã temã pe care dorim sã o abordãm se referã la privatizarea societãţii S.C. "Cupru Min" - S.A. Abrud. Eşecul vânzãrii "Cupru Min" - S.A. nu exonereazã cu nimic Guvernul de erorile comise în procesul de privatizare, ci, dimpotrivã, este încã o dovadã a iresponsabilitãţii cu care Executivul abordeazã chestiunea privatizãrii resurselor solului românesc.
    S.C. "Cupru Min" - S.A. Abrud este singura societate care mai funcţioneazã şi produce în mineritul de neferoase din România. Toate celelalte societãţi miniere au fost lichidate şi dezafectate.
    Cu rezerve exploatabile de 1,25 milioane tone, S.C. "Cupru Min" - S.A. Abrud administreazã cca 60% din rezervele de cupru ale României. Societatea are 470 de angajaţi, iar bilanţul societãţii se prezintã astfel: în 2010 - 19 milioane lei profit; în 2011 - 41 milioane lei profit. Ce înseamnã acest lucru? Înseamnã cã societatea produce, poate sã-şi susţinã locurile de muncã şi cã îşi poate plãti, eşalonat, datoriile de 64 milioane de lei.
    În aceste condiţii, când societatea este pe profit, ce a fãcut Guvernul României? A acţionat ca şi cum şi-ar fi propus intenţionat sã o punã în dificultate. Concret, a impus taxe de drum la transportul din carierã, iar energia electricã a fost vândutã la cel mai mare preţ din piaţã.
    Mai mult, Asociaţiei de Salariaţi "Cupru Min" - S.A. Abrud i s-a refuzat cererea legalã de atribuire a unui pachet de acţiuni sau asocierea în participaţiune cu statut pentru exploatarea zãcãmântului.
    Aşa se face cã Roman Copper Corp, o companie din Toronto (Canada), înfiinţatã în noiembrie 2011 de cãtre firma de investiţii Bayfront Capital Partners din aceeaşi localitate, a câştigat licitaţia desfãşuratã de stat pentru privatizarea Cupru Min. Firma canadianã urma sã plãteascã pentru pachetul de 100% din acţiunile producãtorului de cupru suma de 200,8 milioane de euro, adicã de 3,5 ori mai mult decât preţul de pornire al licitaţiei, care era de 57,4 milioane de euro.
    Întrebarea este: cum a putut Bayfront Capital Partners, o firmã de investiţii cu câteva birouri închiriate, sã preia cel mai mare producãtor de cupru din România, care administreazã rezerve de cupru evaluate în prezent la 5,6 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari), fiind limpede cã firma canadianã nu avea capabilitatea tehnicã, financiarã şi umanã necesarã? Dat fiind profilul de activitate al Bayfront Capital Partners, care dispune de o mânã de oameni, este greu de crezut cã a cumpãrat Cupru Min în nume propriu. Existã şi suspiciunea cã Roman Copper Corp voia sã cumpere Cupru Min pentru a o vinde ulterior unui terţ, la o sumã de câteva ori mai mare.
    Refuzul firmei canadiene de a depune garanţiile este o dovadã a afirmaţiei de mai sus.
    Cum s-au putut întâmpla toate astea? În mod normal, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie ar fi trebuit sã se asigure prin caietul de sarcini cã ştie cine este în spatele firmelor, pânã la ultimul acţionar.
    De asemenea, Consiliul Concurenţei ar fi trebuit implicat în tranzacţie.
    Având în vedere cã Guvernul României şi-a reafirmat dorinţa de a privatiza Cupru Min, aşadar nu şi-a asumat greşelile pe care le-a comis în precedentul proces de privatizare, rãmân anumite întrebãri la care premierul şi ministrul economiei trebuie sã ne rãspundã:
    - S-a cãutat o formã de asociere care sã permitã pãstrarea de cãtre statul român a licenţei de exploatare?
    - Ce a fost avut în vedere la calculul de evaluare a licenţei de exploatare (active, arierate, zãcãmânt etc.)?
    - Care este evoluţia conţinutului de cupru, de argint şi de aur odatã cu creşterea adâncimii zãcãmântului?
    - Care este volumul de cupru din actualele halde de minereu sãrac procesabil din perimetrul avut în vedere?
    - De ce nu s-a procedat la restructurarea datoriilor Cupru Min în acelaşi mod în care s-a decis acest lucru pentru C.F.R. Marfã?
    - De ce caietul de sarcini nu a inclus nicio obligaţie pentru participanţii la licitaţie privind investiţiile ulterioare?
    - De ce firma care a evaluat S.C. "Cupru Min" - S.A. Abrud nu a fost autorizatã de Agenţia Naţionalã pentru Resurse Minerale sã calculeze şi sã evalueze rezerve minerale?
    - S-a avut în vedere cã fiecare tonã de concentrat de cupru conţine şi cca 10 -12 grame de aur, respectiv 50 grame de argint?
    - S-au solicitat informaţii, prin Serviciul de Informaţii Externe, privind bonitatea participanţilor la licitaţie?
    - De ce Guvernul nu a luat în seamã semnalele opoziţiei şi ale opiniei publice privind erorile comise, expunând statul român la aceastã ţeapã ruşinoasã?

    Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
    Faptul cã românii nu primesc informaţiile necesare privind modul în care este gospodãritã avuţia noastrã comunã se asociazã cu alte informaţii, trunchiate, distorsionate ori reinterpretate, pe care însã le primesc cu nemiluita. Felul în care Guvernul ia drept mari izbânzi rezultate care ar trebui, mai degrabã, sã-l punã pe gânduri este edificator în aceastã privinţã. Cu cât Guvernul se laudã mai tare, cu atât ar trebui sã fim mai îngrijoraţi.
    Iatã, de pildã, noua ofertã publicã la Transelectrica. Declaraţia prim-ministrului: "Împreunã cu câţiva colegi din Guvern, am urmãrit cu sufletul la gurã felul în care s-a fãcut subscrierea pe bursã a acţiunilor şi am vãzut cum trece de cele mai optimiste aşteptãri ale noastre. (...) Cu 37,6 milioane luate în beneficiul ţãrii, iar estimãrile noastre erau infinit mai mici decât atât."
    Nu ştim exact ce înseamnã infinit mai puţin decât 37,6 milioane de euro. Ştim însã ce înseamnã cel mai puţin. Intervalul de ofertã a fost între 14,9 RON/acţiune şi 19,2 RON/acţiune. Ştiţi cu cât s-au vândut acţiunile cãtre marii investitori? Exact cu 14,9 lei/acţiune. A vinde la preţul cel mai mic înseamnã, aşadar, pentru Guvernul României, întrecerea celor mai optimiste aşteptãri...
    În anul 2006, 10% din acţiuni s-au vândut, atât pentru micii, cât şi pentru marii investitori, cu 16,8 lei/acţiune. În anul 2012, cu un leu depreciat faţã de 2006 cu aproape 40%, acţiunile s-au vândut cu 14,9 lei/acţiune pentru marii investitori şi cu 15,7 lei/acţiune pentru micii investitori.
    Dacã ar fi menţinut preţul din 2006, mãcar în valori nominale, subscrierile ar fi fost la nivelul de 0,8% (aţi auzit bine - 0,8%!) pentru marii investitori şi de 6,9% pentru micii investitori. Bine, ni se va spune, dar condiţiile economice nu sunt aceleaşi. De acord, dar, dacã condiţiile economice nu sunt aceleaşi, de ce privatizãm în pagubã?
    În ciuda acestei situaţii, care ridicã numeroase semne de întrebare, Guvernul doreşte sã continue vânzarea unor pachete de acţiuni la companii extrem de importante pentru patrimoniul naţional, dar mai ales pentru siguranţa şi securitatea naţionalã. Vorbim aici de Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi Transgaz. Iar aceastã vânzare se face deşi nu a fost rezolvatã în sectorul energetic grava problemã a contractelor cu intermediarii, care cumpãrã energia cea mai ieftinã de la companiile de stat, într-un adevãrat proces de cãpuşare a acestor companii. De asemenea, în ciuda promisiunilor fãcute de Guvern, pare cã asistãm la o strategie deliberatã a Guvernului de a menţine managementul politic al acestor companii.

    PARTEA a 2-a
    Bani pentru clientela PDL

    Banii publici ai României sunt folosiţi de Mihai-Rãzvan Ungureanu cu încãlcarea legii pentru a cumpãra sprijinul unor preşedinţi de consilii judeţene şi primari PDL, UDMR, UNPR prin plãţi directe.
    Dupã douã trimestre de scãdere a PIB, când economia se aflã în recesiune - fapt recunoscut chiar de cãtre ministrul finanţelor -, într-un context financiar turbulent pe plan internaţional şi cu numai douã luni înainte de alegerile locale, Guvernul recent instalat dã dovada iresponsabilitãţii sale bugetare, în dispreţul cetãţenilor cãrora le cere sã facã sacrificii şi în divorţ chiar faţã de propriile sale angajamente în faţa organismelor financiare internaţionale, respectiv a FMI şi a Comisiei Europene.
    Hotãrârea Guvernului României privind alocarea unei sume din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziţia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pentru anul 2012, pentru unele unitãţi administrativ-teritoriale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 6 aprilie 2012, este ilegalã şi imoralã, din urmãtoarele motive:
    1. Guvernul alocã 648,2 milioane de lei (circa 150 milioane euro) dintr-un fond de rezervã care cuprinde, aşa cum a fost prevãzut în bugetul de stat pentru anul 2012, doar 224,9 milioane lei (circa 52 milioane euro). Aceasta înseamnã cã Guvernul cheltuie doar în luna aprilie 2012, din fondul de rezervã, de 3 ori mai mulţi bani decât sunt prevãzuţi prin lege pentru întreg anul 2012. Cum este posibil? În spiritul şi în litera legii şi în limita bunului-simţ, nu este posibil. Evident, indiferent de artificiile bugetare şi jongleriile cu legislaţia (cu douã zile înainte de publicarea acestei hotãrâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, a apãrut Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 8/2012, care suspendã pânã la sfârşitul anului electoral 2012 câteva articole incomode din Legea finanţelor publice, precum şi din Legea finanţelor publice locale - dar nu pe toate), tot este necesarã o rectificare bugetarã. În absenţa acestei rectificãri, se încalcã art. 14 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare (articol care nu face obiectul OUG nr. 8/2012), care precizeazã cã "Nicio cheltuialã din fonduri publice nu poate fi angajatã, ordonatã sau plãtitã dacã nu este aprobatã potrivit legii şi nu are prevederi bugetare". Mai mult, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 prevede cã "Sumele aprobate la partea de cheltuieli, prin bugetele prevãzute la art. 1 alin. 2 - n.n. inclusiv bugetul de stat -, în cadrul cãrora se angajeazã, se ordonanţeazã şi se efectueazã plãţi, reprezintã limite maxime care nu pot fi depãşite". Iar la art. 4 alin. (3) aceeaşi lege prevede cã "angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate". Ori Guvernul a angajat cheltuieli din Fondul de rezervã în exces faţã de limita aprobatã în bugetul de stat. Încãlcarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi art. 4 alin. (3) reprezintã infracţiune şi se sancţioneazã conform legii.
    2. Dovada faptului cã alocarea sumei de 648,2 milioane de lei din Fondul de rezervã s-a fãcut cu încãlcarea principiilor care guverneazã legislaţia bugetarã este menţiunea cuprinsã la art. 3 al Hotãrârii de Guvern respective, în conformitate cu care Ministerul Finanţelor Publice este autorizat "sã introducã modificãrile corespunzãtoare în volumul şi în structura bugetului de stat pe anul 2012". Ori acest fapt dovedeşte cã, la momentul alocãrii sumei de 648,2 milioane lei, aceasta nu era prevãzutã legal în volumul şi structura bugetului pe 2012, fie integral (întrucât nu sunt publice datele privind execuţia bugetarã pentru Fondul de rezervã pe primele 3 luni din 2012), fie ca diferenţã între suma prevãzutã în buget (224,9 milioane lei) şi suma alocatã (648,2 milioane lei).
    În fapt, are loc o rectificare ilegalã şi nontransparentã a bugetului, fãcutã de un guvern care a anunţat o schimbare de conduitã, respectiv promovarea dialogului şi transparenţei.
    3. Rectificarea bugetarã, a cãrei necesitate este recunoscutã chiar de cãtre Guvern, prin art. 3 din respectiva hotãrâre a Guvernului, este ilegalã, întrucât încalcã art. 15 alin. (2) din Legea responsabilitãţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, care statueazã cã "într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de douã rectificãri bugetare şi acestea nu pot fi promovate în primele şase luni ale anului". Poate cã Guvernul ar fi trebuit sã dea o ordonanţã de urgenţã prin care sã suspende luna aprilie din calendar, astfel încât ea sã nu mai facã parte din primele 6 luni ale anului şi rectificarea bugetarã sã fie legalã. Mai mult, conform art. 6 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, rectificarea bugetarã poate fi fãcutã doar prin lege, nu prin hotãrâre a Guvernului.
    4. Fondul de rezervã este la dispoziţia Guvernului, dar nu la bunul sãu plac.
    Deşi, prin OUG nr. 8/2012, şi-a dat singur mai multe derogãri de la legislaţia în vigoare, pentru a direcţiona sumele din Fondul de rezervã cãtre plata arieratelor, Guvernul îşi furã singur cãciula şi astfel ne pãcãleşte pe noi toţi. Reducerea arieratelor, adicã a datoriilor statului trecute de scadenţã, este o condiţie în acordul cu FMI, dar ea trebuie fãcutã prin câştiguri de eficienţã, nu prin împrumuturi sau prin reducerea unor cheltuieli sociale ori de investiţii.
    În loc de aceastã soluţie, Guvernul Ungureanu a obligat multe ministere sã renunţe la o parte din alocãrile bugetare, sã verse banii în Fondul de rezervã şi de acolo aceştia au luat destinaţii electorale. Aceasta contravine flagrant art. 50 din Legea nr. 500/2002, care prevede cã transferurile între ordonatorii principali de credite trebuie sã aibã loc "fãrã afectarea Fondului de rezervã bugetarã la dispoziţia Guvernului". Ori, prin astfel de donaţii, are loc schimbarea destinaţiei utilizãrii unor resurse, folosinduse ca instrument tocmai Fondul de rezervã. Totodatã, se introduce arbitrarul în realocarea resurselor, impus în mod subiectiv "de sus în jos".
    Întrucât rectificarea bugetarã nu a fost operatã, nu ştim care este sursa acestor bani. Guvernul a încãlcat astfel principiul transparenţei politicii fiscal-bugetare, prevãzut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 69/2010. Dar probabilitatea ca ei sã provinã din împrumuturi nu trebuie exclusã, având în vedere cã România s-a împrumutat excesiv în primele 3 luni ale acestui an, mult mai mult decât avea nevoie pentru acoperirea deficitului şi la costuri foarte ridicate. Numai de pe piaţa externã MFP s-a împrumutat de 2,25 miliarde dolari şi de pe piaţa internã intenţioneazã sã completeze aceastã finanţare cu noi împrumuturi pentru constituirea unui fel de fond de rezervã alternativ de pânã la 4 miliarde euro. Ori, în condiţiile în care acest al doilea fond de rezervã, care a fost convenit cu organismele internaţionale ca un fel de mecanism de protecţie, nu are o bazã legalã şi nu apare în buget, existã riscul uriaş ca banii respectivi sã fie folosiţi în scop electoral. Aici trebuie spus cã deficitul programat de 1,9% din PIB pentru 2012 este periclitat şi de prefinanţãri de proiecte europene pentru care nu este sigur cã se vor primi banii din fondurile europene (de la bugetul european), ceea ce agraveazã activismul politic al Guvernului MRU de umflare şi utilizare arbitrarã a Fondului de rezervã. Oare Guvernul MRU se împrumutã pentru a cheltui în alegeri, fãcând un soi de inginerie financiarã care ne va îngreuna deficitul acestui an şi datoria în anii care vin? Dacã da, şi opinia noastrã este cã aşa se întâmplã, asistãm la un jaf naţional în plinã derulare. Este de datoria Guvernului sã lase ţara fãrã datorii ascunse; şi, dacã nu poate, atunci este de datoria sa sã ne lase în pace, respectiv sã plece, cât mai repede cu putinţã. O altã întrebare pertinentã este ce fac FMI şi Comisia Europeanã? De ce nu dau peste mânã Guvernului? De ce îl obligã sã se împrumute preventiv, dar apoi îl lasã sã cheltuiascã aceşti bani pentru pomeni electorale la primãriile puterii?
    5. Prin aceastã suplimentare de fonduri, Guvernul a încãlcat principiul responsabilitãţii fiscale şi principiul eficienţei, ambele prevãzute în Legea nr. 69/2010 - art. 4 alin. (3) şi art. 4 alin. (5). Sustenabilitatea finanţelor publice presupune ca, pe termen mediu şi lung, Guvernul sã aibã posibilitatea sã gestioneze riscuri sau situaţii neprevãzute fãrã a fi nevoit sã opereze ajustãri semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar, cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. Ori, iatã cã Fondul de rezervã, care trebuie utilizat numai pentru gestionarea riscurilor şi a situaţiilor neprevãzute, suferã o ajustare semnificativã a cheltuielilor, fiind suplimentat de 3 ori şi alocat inclusiv pentru plata de arierate şi de cheltuieli curente, punând astfel ţara în imposibilitatea de a mai gestiona alte riscuri sau situaţii neprevãzute fãrã alte majorãri de cheltuieli. Pe de altã parte, principiul eficienţei cere ca deciziile de investiţii publice sã fie bazate pe evaluarea economicã - evaluare care lipseşte din demersul actualului Guvern.
    6. În condiţiile resuscitãrii crizei din zona euro, care poate afecta costul împrumuturilor româneşti, şansele ca economia sã înregistreze creşterea programatã de 1,5% în 2012 scad. Cu atât mai mult este inadmisibilã conduita Guvernului condus de domnul Mihai-Rãzvan Ungureanu în administrarea banului public.
    7. În fapt, suplimentarea banilor din Fondul de rezervã şi alocarea lor este bazatã doar pe criterii politice, pe interese de partid ale coaliţiei aflate la putere. Astfel, distribuţia acestor sume în teritoriu aratã alocarea preferenţialã cãtre primãriile şi consiliile judeţene controlate de partidele din arcul guvernamental: 57% cãtre PDL şi 13% cãtre UDMR.
    8. Aceastã realocare politicianistã de resurse din fondul de rezervã este în evident divorţ cu angajamentul de organizare corectã a alegerilor pe care şi l-a asumat Guvernul MRU şi pe care USL, cu bunã-credinţã, l-a creditat la învestiturã.
    9. Aceastã alocare suplimentarã de fonduri este şi profund imoralã. Într-o ţarã sãrãcitã, care taie salariile bugetarilor, îngheaţã pensiile, taie indemnizaţiile pentru mame, îşi vinde resursele naturale unor aventurieri pentru cã nu are bani de investiţii, iatã cã se gãsesc bani pentru primãriile şi consiliile judeţene ale puterii portocalii. Din suma de 150 milioane euro suplimentatã şi alocatã ilegal din Fondul de rezervã s-ar fi putut plãti: 875 de mii de pensii medii lunare, 967 de mii de salarii minime lunare sau peste 1,1 milioane de indemnizaţii lunare de creştere a copilului.
    10. Derapajul Guvernului MRU de la angajamentele asumate iniţial demonstreazã justeţea solicitãrii exprese a USL la ultima întâlnire cu domnul Traian Bãsescu, Preşedintele României, de a fi sprijinit un guvern care sã aibã ca principalã misiune pregãtirea şi desfãşurarea corectã a alegerilor locale şi parlamentare.

    PARTEA a 3-a
    Încãlcarea autonomiei universitare - Cazul Universitãţii de Medicinã şi Farmacie din Târgu Mureş

    Doamnelor şi domnilor parlamentari,
    Guvernarea PD-L a distrus autonomia universitarã atunci când a introdus în Legea educaţiei naţionale formule precum "ministerul controleazã aplicarea autonomiei" sau "Guvernul înfiinţeazã facultãţi", fãrã ca o astfel de procedurã sã porneascã firesc de la senatul universitãţii, aşa cum se întâmplã în orice universitate dintr-o ţarã democraticã.
    Decizia Guvernului de a modifica structura organizatoricã a UMF Târgu Mureş încalcã autonomia universitarã, pentru cã ea a fost luatã fãrã consultarea senatului universitar, încãlcând legea la evaluarea şi validarea facultãţii şi a programelor sale de studii şi încãlcând directivele europene în materie.
    Autonomia universitarã este un concept fundamental, respectat în orice ţarã democraticã, este o garanţie a conservãrii tezaurului cultural şi ştiinţific al oricãrei ţãri şi a asigurãrii premiselor dezvoltãrii, prin stimularea învãţãrii de nivel superior, a cercetãrii şi inovãrii. Acest concept are o încãrcãturã istoricã aparte, fiind asociat progresului încã din perioada medievalã, de la fondarea primelor universitãţi din lume, şi anume universitãţile din Padova, Paris şi Oxford. De atunci şi pânã astãzi, încãlcarea autonomiei universitare a avut loc, cu precãdere, în perioadele de dictaturã şi de miopie politicã, consecinţele, de fiecare datã, fiind nefaste.
    În România, autonomia universitarã a fost recâştigatã odatã cu valorile democratice. Constituţia statueazã foarte clar cã "autonomia universitarã este garantatã". Acest concept a fost dezvoltat de Legea învãţãmântului din 1995 şi preluat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care stipuleazã cã autonomia universitarã este unul dintre principiile ce guverneazã învãţãmântul superior şi precizeazã cã "autonomia universitarã dã dreptul comunitãţii universitare sã îşi stabileascã misiunea proprie, strategia instituţionalã, structura, activitãţile, organizarea şi funcţionarea proprie, gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea strictã a legislaţiei în vigoare".
    Acest articol de lege este unul dintre cele care au supravieţuit procesului de malformare pe care Legea educaţiei naţionale a suferit-o atunci când actuala putere a impus o viziune portocalie asupra educaţiei, adoptând textul legii prin asumarea rãspunderii, pentru a elimina procesele democratice de dezbatere şi mediere din Parlamentul României.
    Recenta decizie a Guvernului Ungureanu de a modifica structura organizatoricã a Universitãţii de Medicinã şi Farmacie din Târgu Mureş încalcã grav nu doar Constituţia României şi Legea educaţiei naţionale, prin nerespectarea deciziilor senatului universitãţii, deci a autonomiei universitare, dar şi o serie de alte legi şi prevederi naţionale şi internaţionale. Astfel, putem spune despre aceastã hotãrâre a Guvernului cã este:
    1. O decizie cu caracter penal.
    Aceasta pentru cã, în conformitate cu Legea educaţiei naţionale şi legislaţia pentru asigurarea calitãţii învãţãmântului superior, nerespectarea standardelor de asigurare a calitãţii în învãţãmântul superior intrã sub incidenţã penalã.
    Conform legislaţiei în vigoare privind calitatea în învãţãmântul superior, dar şi prevederilor şi acordurilor europene emise în cadrul Procesului Bologna, toate programele de studii care funcţioneazã în România trebuie sã fie supuse procedurilor de evaluare privind asigurarea calitãţii, în vederea validãrii prin autorizare şi, ulterior, prin acreditare. De asemenea, Legea educaţiei naţionale prevede în mod expres cã autorizarea şi acreditarea programelor de studii se realizeazã în mod distinct pentru fiecare limbã de predare. Or acest lucru nu s-a întâmplat. Guvernul a acordat pentru 3 programe de studii statutul "autorizat sã funcţioneze provizoriu", şi anume:
    a) asistenţã medicalã generalã - în limba maghiarã;
    b) medicinã - în limba maghiarã;
    c) farmacie - în limba maghiarã,
fãrã ca Agenţia Românã de Asigurare a Calitãţii în Învãţãmântul Superior sã parcurgã etapele legale de evaluare a acestor programe de studii noi. Aşadar, prin aceste decizii de ignorare a legislaţiei naţionale şi europene în materia autonomiei universitare, Guvernul a intrat în sfera penalã, descrisã clar de legile menţionate.
    2. O decizie care intrã în conflict cu reglementãrile europene în domeniu.
    Programele de studii din domeniul ştiinţelor medicale (moaşe, medicinã generalã, stomatologie, farmacie) intrã sub incidenţa unor reglementãri ale Uniunii Europene, unele cu statut de directivã europeanã, cu putere normativã peste legislaţia româneascã. De exemplu, Directiva europeanã nr. 36/2005 prevede obligativitatea ca absolvenţii învãţãmântului medico-farmaceutic sã deţinã terminologia necesarã activitãţii profesionale în limba ţãrii unde studiazã. Nerespectarea acestor reglementãri, inclusiv a celor care vizeazã calitatea programelor de studii şi limba de predare, va face imposibilã recunoaşterea la nivel european şi naţional a diplomelor obţinute de studenţii maghiari care vor studia doar în limba maghiarã.
    3. O decizie care încurajeazã separatismul, iar nu multiculturalismul.
    Cadrul aşa-zis legal pe care UDMR şi PD-L l-au invocat în tot acest demers este art. 363 din Legea educaţiei naţionale, potrivit cãruia sunt declarate universitãţi multiculturale şi multilingve: (1) Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca - în limbile românã, maghiarã şi germanã; (2) Universitatea de Medicinã şi Farmacie din Târgu Mureş - în limbile românã şi maghiarã; (3) Universitatea de Artã Teatralã din Târgu Mureş - în limbile românã şi maghiarã. Hotãrârea Guvernului pe care o incriminãm aici nu ţine însã cont de realitãţile obiective din cadrul UMF Târgu Mureş. În aceastã universitate, înfiinţatã în 1946 ca instituţie de învãţãmânt superior independentã, cu profil medical, funcţioneazã de mai multe decenii programe cu predare în limba românã, maghiarã şi, mai recent, englezã. La momentul adoptãrii hotãrârii Guvernului, din cei peste 4.500 de studenţi înscrişi la diferite programe de studii, aproximativ 58% urmau cursuri în limba românã, 39% în limba maghiarã şi 3% în limba englezã. Prin urmare, modificãrile introduse prin adoptarea acestei hotãrâri a Guvernului nu oferã oportunitãţi multiculturale tinerilor maghiari, ci doar introduc separarea pe criterii etnice, promovatã de reprezentanţii politici ai acestei minoritãţi, chiar în pofida protestelor venite şi din rândul studenţilor de etnie maghiarã.

    Doamnelor şi domnilor,
    USL a prezentat în aceastã moţiune cum stau lucrurile.
    Este limpede cã Guvernul nu a fãcut nicio analizã în niciuna din situaţiile prezentate mai sus. Deciziile pe care le-a luat sunt rezultatul unui şantaj evident, iar Guvernul Ungureanu preferã sã îşi asume decizii iresponsabile doar pentru a rãmâne în funcţie.
    Nu a existat nicio strategie, dimpotrivã, reprezentanţii Guvernului par duşi de val. Transparenţã zero, dezbatere publicã zero! Suntem în faţa unor realitãţi crunte, pãguboase pentru România şi pentru cetãţenii români, plãtitori de taxe şi impozite. Impunerea acestor mãsuri de cãtre Guvernul Ungureanu afecteazã atât prezentul, cât şi viitorul României.
    Prim-ministrul, celelalte autoritãţi implicate în problemele expuse nu au arãtat o abordare responsabilã şi promovarea unor politici în concordanţã cu interesele României şi ale românilor.
    Lipsa de profesionalism şi de responsabilitate, prejudiciile aduse românilor, abandonarea intereselor naţionale, nepãsarea faţã de situaţia economicã în care se aflã ţara, creşterea sãrãciei şi polarizarea fãrã precedent, lipsa de transparenţã, lipsa abordãrilor democratice în gestionarea problemelor ţãrii, minciunile, lipsa unei perspective de ameliorare a problemelor economice şi sociale îi determinã pe semnatarii moţiunii sã cearã demiterea Guvernului prin votul afirmativ acordat prezentei moţiuni de cenzurã.

    Din toate aceste motive, vã invitãm, stimaţi colegi, sã votaţi aceastã moţiune de cenzurã.

    Aceastã moţiune de cenzurã a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţã comunã a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 27 aprilie 2012, în condiţiile art. 67, art. 110 alin. (2) şi art. 113 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.


                        PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                             ROBERTA ALMA ANASTASE

                             PREŞEDINTELE SENATULUI
                                  VASILE BLAGA

    Bucureşti, 27 aprilie 2012.
    Nr. 1MC.

                                     -----
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice