Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 53 din 23 aprilie 2026 pentru prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl precedă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
EMITENT: Parlamentul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 323 din 23 aprilie 2026
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. 1
Dispoziţii generale
(1) Prezenta lege reglementează cadrul legal privind prevenirea şi combaterea femicidului, stabilind obiectivele, principiile şi măsurile necesare pentru protejarea vieţii, integrităţii şi demnităţii femeilor, precum şi pentru asigurarea unei abordări unitare la nivel naţional, în concordanţă cu standardele şi instrumentele internaţionale în materie.
(2) Prezenta lege se întemeiază pe principiile respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, protecţiei vieţii şi integrităţii fizice şi psihice a femeilor, prevenirii şi combaterii oricărei forme de violenţă împotriva femeilor, intervenţiei prompte şi diligenţei corespunzătoare ale autorităţilor, protecţiei şi sprijinului victimelor, abordării integrate şi interdisciplinare, colectării şi armonizării datelor la nivel naţional şi internaţional.
(3) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) femicidul este uciderea cu intenţie a unei femei, precum şi moartea unei femei, survenită ca urmare a lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracţiuni intenţionate urmate de moartea victimei, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o altă persoană;
b) femicidul intim este uciderea cu intenţie a unei femei sau săvârşirea unei infracţiuni intenţionate urmate de moartea femeii, comisă de un membru de familie, care include, dar fără a se limita la aceasta, uciderea motivată de convingerea că agresorul poate exercita control şi dominaţie asupra unei femei ori dacă are ca scop împiedicarea sau reprimarea exercitării drepturilor sau libertăţilor fundamentale ale acesteia, precum şi dacă este săvârşită în numele culturii, obiceiurilor, religiei, tradiţiei sau aşa-numitei "onoare" sau cu scopul de a păstra sau de a restabili caracteristicile reputaţionale ale unei persoane, ale unei familii, ale unei comunităţi sau ale unui alt grup similar;
c) femicidul nonintim este uciderea cu intenţie a unei femei sau săvârşirea unei infracţiuni intenţionate urmate de moartea femeii de către o altă persoană decât cea care are calitate de membru de familie, în următoarele circumstanţe:
1. făptuitorul exercită sau pretinde că este îndreptăţit să exercite control sau dominaţie asupra femeii;
2. în scopul împiedicării sau reprimării exercitării drepturilor sau libertăţilor fundamentale ale femeii;
3. fapta este săvârşită în numele culturii, obiceiurilor, religiei, tradiţiei sau aşa-numitei "onoare" sau cu scopul de a păstra sau de a restabili caracteristicile reputaţionale ale unei persoane, ale unei familii, ale unei comunităţi sau ale unui alt grup similar;
4. într-un context de exploatare sexuală, de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, astfel cum sunt prevăzute infracţiunile în Partea specială - titlul I - capitolul VII "Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile" din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, sau de trecere frauduloasă a frontierei sau în orice situaţie de trafic de migranţi;
5. într-un context de violenţă sexuală;
6. în cadrul unei relaţii de putere inegală sau de abuz de putere din partea făptuitorului asupra victimei ori profitând de vulnerabilitatea victimei cauzată de vârstă, boală, dizabilitate fizică sau psihică, de o situaţie de dependenţă sau de orice altă cauză;
7. fapta este comisă în orice alt context, din cauza genului victimei;
d) femicidul indirect implică moartea unei femei ca urmare a mutilării genitale feminine sau a unor acte similare, precum şi sinuciderea unei femei ca urmare a violenţei între parteneri sau într-un context familial.
(4) Există tentativă de femicid intim sau nonintim atunci când hotărârea de a acţiona potrivit dispoziţiilor alin. (3) lit. b) şi c) s-a realizat prin acte de punere în executare, însă executarea a fost întreruptă sau nu şi-a produs efectul, din cauza unor circumstanţe independente de voinţa făptuitorului.
(5) Noţiunile de "violenţă domestică", "forme ale violenţei domestice" şi de "membru de familie", prevăzute la art. 1-5 din prezenta lege, au înţelesul menţionat în art. 4 şi 5 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Termenul "femei" include şi fetele sub 18 ani.
(7) Aplicarea dispoziţiilor prezentei legi se realizează cu respectarea principiilor legalităţii incriminării, proporţionalităţii şi previzibilităţii legii penale.
ART. 2
Colectarea datelor
(1) În scopul cunoaşterii dimensiunii femicidului şi a riscului de femicid, al studierii cauzelor omorurilor săvârşite în cadrul violenţei domestice şi a efectelor acestora, a frecvenţei condamnărilor şi a cuantumului pedepselor, pentru creşterea eficacităţii măsurilor privind prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl precedă, precum şi în scopul evaluării amplorii şi tendinţelor tuturor formelor de violenţă prevăzute de Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011, ratificată prin Legea nr. 30/2016, organele de poliţie şi cele judiciare, precum şi instituţiile de medicină legală colectează datele relevante.
(2) Datele relevante colectate în scopul prevăzut la alin. (1) cuprind informaţii privind sesizările referitoare la săvârşirea actelor de violenţă domestică şi tipurile de intervenţie realizate, ordinele de protecţie provizorii, ordinele de protecţie şi ordinele europene de protecţie emise şi executate, certificatele privind recunoaşterea şi executarea măsurilor de protecţie prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă, precum şi informaţiile cu privire la toate infracţiunile corespunzătoare formelor violenţei domestice ori pentru care legea penală prevede că sunt săvârşite de către un membru de familie sau asupra unui membru de familie.
(3) Datele primare culese în fiecare cauză penală, precum şi în cauzele civile având ca obiect ordinul de protecţie cuprind cel puţin vârsta şi sexul victimei şi agresorului, relaţia dintre aceştia, numărul copiilor victimei, vârsta lor şi dacă aceştia au asistat la săvârşirea violenţei asupra victimei, precum şi menţiuni standardizate despre locul, modul şi mobilul săvârşirii faptei, astfel încât să permită centralizarea şi analiza datelor conform prevederilor art. 1 alin. (3) şi (4). Prin ordin comun al ministrului justiţiei, ministrului afacerilor interne şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se aprobă metodologia de culegere a datelor primare şi de compatibilizare a modului de colectare a acestora de către organele de poliţie şi de către organele judiciare, astfel încât să poată fi urmărit parcursul unei cauze de la sesizare până la soluţionare, incluzând şi soluţiile instanţelor de judecată.
(4) Ministerul Afacerilor Interne şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dau publicităţii, anual, un raport cuprinzând datele statistice şi analiza acestora privind plângerile şi alte sesizări penale, trimiterile în judecată, soluţiile de netrimitere în judecată şi principalele motive pe care se fundamentează acestea. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dă publicităţii, anual, un raport cuprinzând datele statistice şi analiza acestora privind restituirile cauzelor la procuror şi Ministerul Justiţiei va da publicităţii anual un raport privind condamnările sau alte soluţii după trimiterea în judecată pentru infracţiunile de omor şi omor calificat, distinct pentru fiecare element circumstanţial, precum şi pentru alte infracţiuni intenţionate urmate de moartea victimei săvârşite în cadrul violenţei domestice sau asupra unei femei în orice alt context, inclusiv tentativele la acestea.
(5) Datele prevăzute la alin. (4) sunt culese şi publicate anual şi cu privire la toate infracţiunile corespunzătoare formelor violenţei domestice prevăzute la art. 4 din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori pentru care legea penală prevede că sunt săvârşite de către un membru de familie sau asupra unui membru de familie.
(6) Ministerul Afacerilor Interne dă publicităţii anual un raport privind: sesizările referitoare la săvârşirea actelor de violenţă domestică, inclusiv letală, indiferent de calitatea victimei, precum şi tipurile de intervenţie realizate; infracţiunile de omor, omor calificat, tentativele la aceste infracţiuni, precum şi orice alte infracţiuni intenţionate urmate de moartea victimei săvârşite asupra unei femei, în orice alt context; ordinele de protecţie provizorii şi ordinele de protecţie emise în cazurile de violenţă domestică potrivit prevederilor Legii nr. 217/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în cazurile prevăzute de Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinzând şi ordinele de protecţie, ordinele de protecţie provizorii şi ordinele europene de protecţie nerespectate.
(7) Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dau publicităţii anual un raport privind infracţiunile de nerespectare a ordinelor de protecţie provizorii, a ordinelor de protecţie şi a ordinelor europene de protecţie, soluţiile de netrimitere în judecată în aceste cauze şi principalele motive pe care se fundamentează acestea, trimiterile în judecată, precum şi condamnările sau alte soluţii menţionate la alin. (4).
(8) Ministerul Justiţiei dă publicităţii anual un raport privind ordinele europene de protecţie emise şi executate şi, respectiv, privind recunoaşterea şi executarea măsurilor de protecţie prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013.
(9) Instituţiile de medicină legală colectează date dezagregate în funcţie de sex privind victimele omuciderilor, vârsta victimelor, numărul şi natura loviturilor, localizarea la nivelul corpului, locul producerii faptei, mecanismul producerii leziunilor şi obiectul vulnerant probabil şi le transmit către Consiliul Superior de Medicină Legală, care dă publicităţii anual un raport privind aceste date.
(10) Instituţiile prevăzute la alin. (4) şi (6)-(8) se asigură că raportul anual conţine doar date anonimizate şi îl publică pe paginile lor de internet până la data de 31 martie a fiecărui an, pentru anul anterior.
(11) În scopul verificării modului în care se execută obligaţiile şi măsurile dispuse, instanţele care au emis ordin de protecţie, respectiv au emis sau recunoscut un ordin european de protecţie ori o altă măsură de protecţie prevăzută la alin. (7), ţin un registru privind executarea acestora. Toate instituţiile care au atribuţii de monitorizare a măsurilor şi obligaţiilor dispuse prin ordinul de protecţie, precum şi privind acordarea de consiliere psihologică agresorului, internare voluntară sau nevoluntară a acestuia şi plata alocaţiei de stat pentru copii transmit instanţei de executare informaţiile pe care le deţin din care rezultă respectarea sau încălcarea ordinelor de protecţie.
ART. 3
Informare publică şi recomandări privind măsurile de prevenire a femicidului şi a altor omoruri în violenţa domestică
(1) Institutul de Sociologie al Academiei Române, prin Observatorul Român pentru Analiza şi Prevenirea Omorurilor, denumit în continuare ORAPO, prelucrează datele furnizate de instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (4) şi (6)-(8) şi publică în fiecare an un raport privind cazurile de femicid şi alte omoruri săvârşite în cadrul violenţei domestice, inclusiv tentativele la acestea. Acest raport include prevalenţa diferitelor categorii şi tipuri de femicid menţionate la art. 1, evoluţia lor în timp şi măsurile luate pentru a combate fenomenul, date relevante referitoare la victime, suspecţi, istoricul violenţei, relaţia dintre victimă şi făptuitor, circumstanţele decesului, numărul copiilor victimei, vârsta lor şi dacă aceştia au asistat la săvârşirea omorului, caracteristicile incidentului, situaţia cauzelor cu autor necunoscut şi orice alte date referitoare la dinamica acestor forme de violenţă şi cauzele lor.
(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se publică anonimizat şi conţine recomandări în scopul prevenirii cazurilor de femicid prevăzute la art. 1 şi a altor omoruri în cadrul violenţei domestice.
(3) Pentru analiza femicidelor şi a altor omoruri în cadrul violenţei domestice, ORAPO prelucrează date cu caracter personal generale şi specifice, inclusiv date cu caracter personal privind condamnările penale şi infracţiunile. ORAPO realizează analiza post omor în cazurile de omor şi tentative de omor urmate de sinuciderea autorului faptei sau de decesul acestuia înainte de a se pronunţa o hotărâre definitivă cu privire la autorul omorului.
(4) În scopul realizării raportului prevăzut la alin. (1), ORAPO poate solicita date anonimizate din dosarele penale soluţionate, fără acces la datele de identificare ale persoanelor implicate.
(5) Hotărârile judecătoreşti definitive vor fi comunicate către ORAPO în format anonimizat.
ART. 4
Instrumente de evaluare şi gestionare a riscurilor
(1) În cauzele referitoare la violenţa domestică şi violenţa de orice fel împotriva femeilor, organele judiciare utilizează instrumente specifice de evaluare şi gestionare a riscurilor, care să permită prevenirea femicidelor definite la art. 1, precum şi prevenirea oricărui alt tip de omor în cadrul violenţei domestice.
(2) Instrumentele specifice de evaluare şi gestionare a riscului prevăzute la alin. (1) se aprobă prin hotărâre de Guvern, cu consultarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a ORAPO, a reprezentanţilor societăţii civile şi a mediului academic, şi se actualizează ca urmare a recomandărilor din rapoartele anuale prevăzute la art. 3.
(3) Instrumentele de evaluare şi gestionare a riscurilor prevăzute la alin. (1) sunt elaborate având în vedere cumulul şi interacţiunea factorilor de vulnerabilitate care pot afecta persoanele victime ale violenţei, astfel încât evaluarea riscului să reflecte situaţia concretă a fiecărei victime. În acest scop, se pot lua în considerare criteriile prevăzute la art. 77 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 5
Educaţia pentru egalitate de gen conform Convenţiei de la Istanbul
(1) În scopul prevenirii fenomenului violenţei împotriva femeilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării include în temele privind nediscriminarea din cadrul programelor şcolare aferente disciplinelor din trunchiul comun şi teme privind egalitatea de gen, formele de violenţă împotriva femeilor, etica relaţiilor nonviolente în familie, în comunităţi şi în societate.
(2) Temele prevăzute la alin. (1) se includ transversal în programele şcolare din trunchiul comun în care există teme privind nediscriminarea.
(3) Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de a preda şi integra temele privind violenţa de gen, egalitatea de şanse şi etica relaţiilor nonviolente se realizează atât în cadrul formării iniţiale, cât şi în cadrul programelor de formare continuă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării identifică linii de finanţare dedicate proiectelor educaţionale, de formare şi conştientizare publică, care să sprijine înţelegerea şi aplicarea principiilor privind egalitatea de gen, prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi promovarea relaţiilor bazate pe respect şi nonviolenţă.
ART. 6
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 66, alineatul (1^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1^1) Interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la alin. (1) se dispune de către instanţă după cum urmează:
a) pe o perioadă de la 1 la 5 ani, în cazul interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la lit. a)-d), g) şi j)-m);
b) pe o perioadă de la 1 la 10 ani, în cazul interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la lit. e), f), h), i), n) şi o)."
2. La articolul 189 alineatul (1), după litera i) se introduc trei noi litere, lit. j)-l), cu următorul cuprins:
"j) asupra unei persoane ca formă de exercitare a unui control sau dominaţii ca urmare a faptului că acesta se află ori s-a aflat într-o relaţie de căsătorie cu victima sau într-o relaţie asemănătoare aceleia dintre soţi, indiferent de durata acesteia sau de împrejurarea că făptuitorul a locuit sau nu cu victima;
k) pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel;
l) împotriva unei persoane din cauza refuzului acesteia de a încheia o căsătorie sau de a convieţui într-o relaţie asemănătoare aceleia dintre soţi ori motivat de divorţ, de separarea în fapt sau de ieşirea victimei din relaţia asemănătoare aceleia dintre soţi."
3. La articolul 191, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:
"(3^1) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt săvârşite faţă de o persoană cu privire la care făptuitorul exercită sau pretinde că este îndreptăţit să exercite control sau dominaţie ca urmare a faptului că acesta se află ori s-a aflat într-o relaţie de căsătorie cu victima sau într-o relaţie asemănătoare aceleia dintre soţi, indiferent de durata acesteia sau de împrejurarea că făptuitorul a locuit sau nu cu victima, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime."
4. La articolul 191, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Dacă actele de determinare sau înlesnire prevăzute la alin. (1)-(3^1) au fost urmate de o încercare de sinucidere, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate."
5. Articolul 195 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 195
Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte
Dacă vreuna dintre faptele prevăzute la art. 193 alin. (1) şi (2) şi la art. 194 alin. (1) şi (2) a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani."
6. După articolul 195 se introduce un nou articol, art. 195^1, cu următorul cuprins:
"ART. 195^1
Fapte comise în circumstanţe agravante
(1) Dacă faptele prevăzute la art. 193-195 sunt săvârşite asupra unei persoane ca forme de exercitare a controlului sau dominaţiei ca urmare a faptului că acesta se află ori s-a aflat într-o relaţie de căsătorie cu victima sau într-o relaţie asemănătoare aceleia dintre soţi, indiferent de durata acesteia sau de împrejurarea că făptuitorul a locuit sau nu cu victima, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.
(2) Dacă faptele prevăzute la art. 188-191 şi art. 193-195 sunt săvârşite de un făptuitor major în prezenţa unui minor, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime."
7. Articolul 199 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 199
Violenţa în familie
(1) Dacă faptele prevăzute la art. 188, art. 189 şi art. 193-195^1 sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.
(2) În cazul infracţiunii prevăzute la art. 193 săvârşite asupra unui membru de familie sau în condiţiile prevăzute la art. 195^1, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
(3) În cazul infracţiunii prevăzute la art. 196 săvârşite asupra unui membru de familie acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu."
8. La articolul 218, alineatul (5) se abrogă.
9. La articolul 219, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Pentru fapta prevăzută la alin. (1) împăcarea înlătură răspunderea penală."
10. La articolul 224, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută la alin. (1) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate."
ART. 7
Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. După articolul 294^1 se introduce un nou articol, art. 294^2, cu următorul cuprins:
"ART. 294^2
Luarea măsurilor de ocrotire în caz de deces al unei victime ca urmare a unei fapte prevăzute de legea penală
(1) Când sesizarea are ca obiect o infracţiune în urma căreia victima a decedat sau este inconştientă, organul de urmărire penală verifică dacă în ocrotirea acesteia se află un minor, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela, tutela specială sau consilierea judiciară ori o persoană care, din cauza vârstei, bolii sau altei cauze, are nevoie de ajutor şi înştiinţează autoritatea competentă, de îndată, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă.
(2) În cazul victimei neidentificate, prevederile alin. (1) se aplică de îndată după stabilirea identităţii acesteia.
(3) Obligaţia de înştiinţare a autorităţii competente revine organului de urmărire penală şi în alte cazuri în care, din pricina stării de sănătate fizică sau psihică a victimei, aceasta nu îşi poate îndeplini obligaţiile faţă de persoanele prevăzute la alin. (1).
(4) Modul de îndeplinire a obligaţiei de înştiinţare a autorităţii competente, prevăzute la alin. (1)-(3), se consemnează într-un proces-verbal."
2. La articolul 404, după alineatul (6^1) se introduce un nou alineat, alin. (6^2), cu următorul cuprins:
"(6^2) Când instanţa dispune condamnarea inculpatului pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a ucide o persoană la a cărei moştenire are vocaţie, în dispozitiv se constată, din oficiu, în condiţiile legii civile, nedemnitatea de drept a inculpatului de a veni la moştenirea victimei infracţiunii, dacă aceasta este în interesul unei persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă sau la cererea părţii civile sau a persoanei vătămate."
ART. 8
(1) Colectarea datelor prevăzută la art. 2 se va pune în aplicare de la data de 1 octombrie 2026.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Interne, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei vor aproba ordinul comun prevăzut la alin. (3) al art. 2.
(3) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă hotărârea de Guvern prevăzută la alin. (2) al art. 4.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
NATALIA-ELENA INTOTERO
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 23 aprilie 2026.
Nr. 53.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
