Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIREA nr. 792 din 14 iunie 1960 ***Republicata pentru aplicarea Decretului nr. 221/1960 cu privire la executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor si a taxelor neachitate in termen si a creantelor banesti ale organizatiilor socialiste, precum si cu privire la executarea confiscarii arii
Republicarea de fata - cu care ocazie s-a dat articolelor o noua numerotare şi s-au actualizat denumirile organelor de stat şi ale organizaţiilor socialiste - a fost dispusã prin <>art. 4 din H.C.M. nr. 2104/1969 , publicatã în Buletinul Oficial nr. 120 din 4 noiembrie 1969.
Dispoziţii generale
ART. 1 Urmãrirea silitã a veniturilor şi a celorlalte bunuri ale persoanelor fizice, pentru realizarea impozitelor şi taxelor neachitate în termen, a creanţelor bãneşti ale organizaţiilor socialiste constatate prin titluri executorii, precum şi mãsurile privind executarea confiscãrii, se aduc la îndeplinire de organele financiare de sector al municipiului Bucureşti, cele municipale, orãşeneşti şi comunale, de executorii judecãtoreşti şi de executorii organizaţiilor socialiste creditoare. ART. 2 Organele financiare de sector al municipiului Bucureşti, cele municipale, orãşeneşti şi comunale îşi aduc la îndeplinire sarcinile privind executarea silitã prin inspectori, agenţi fiscali şi alţi angajaţi delegaţi sa facã încasãri, precum şi prin incasatori plãtiţi cu remiza din încasãri. ART. 3 Executorii organizaţiilor socialiste executa titlurile constatind creanţe bãneşti de orice valoare ale acestor organizaţii. Prin executori ai organizaţiilor socialiste se înţeleg: a) angajaţii, inclusiv remizierii, care în baza unor dispoziţii legale sau a aprobãrii date de ministrul justiţiei cu avizul ministrului finanţelor, au atributia de a executa titlurile constatind orice creanţe bãneşti ale organizaţiilor socialiste unde funcţioneazã; b) angajaţii, inclusiv remizierii, cãrora unitãţile socialiste le dau - pe baza unor dispoziţii speciale ale legii - atributia de a executa titluri constatind anumite categorii de drepturi bãneşti. Executorilor prevãzuţi în prezentul articol li se vor putea da, prin înţelegere între organizaţiile socialiste creditoare, atribuţii privind realizarea drepturilor mai multor organizaţii socialiste chiar din sisteme diferite. Executorii organizaţiilor socialiste prevãzuţi la lit. a lucreazã sub controlul executorilor judecãtoreşti în a cãror raza teritorialã funcţioneazã. ART. 4 Modul cum se întocmesc actele prin care se constata în mod valabil efectuarea plãţilor pentru datorii ce se executa potrivit <>Decretului nr. 221/1960 va fi stabilit prin instrucţiuni date de ministrul finanţelor.
Mãsuri asiguratorii
ART. 5 Organizaţiile socialiste creditoare sînt obligate sa ceara luarea mãsurilor de asigurare. În procesele penale, se vor conformã prevederilor codului de procedura penalã. În acţiunile civile, luarea mãsurilor de asigurare se va cere odatã cu introducerea acţiunii. Organizaţiile socialiste sînt obligate sa facã investigaţiile necesare şi sa comunice, dupã caz, instanţei judecãtoreşti sau organului care aplica mãsurile de asigurare, toate datele obţinute în vederea identificarii bunurilor urmaribile ori a persoanei în mina cãreia urmeazã a se infiinta poprirea. Cînd, cu ocazia aplicãrii mãsurilor de asigurare, se constata existenta unor venituri urmaribile nepoprite ori a unor imobile urmaribile cu privire la care nu s-a luat inscripţie ipotecarã, organul de executare va incunostinta despre aceasta instanta care va lua de îndatã, din oficiu, mãsurile de asigurare corespunzãtoare. Tot astfel se va proceda cînd instanta constata direct necesitatea completãrii mãsurilor de asigurare. ART. 6 Instanta judecãtoreascã care a încuviinţat mãsurile de asigurare va trimite, de îndatã şi din oficiu, încheierea de încuviinţare organului competent sa o aducã la îndeplinire. ART. 7 Bunurile perisabile vor fi predate organizaţiilor socialiste, potrivit cu obiectul activitãţii acestora. Aceste organizaţii sînt obligate sa le primeascã de îndatã şi sa le valorifice conform regulilor comerţului socialist. ART. 8 Obiectele din metale sau pietre preţioase, mijloacele de plata strãine şi titlurile de valoare interna vor fi depuse în 48 ore la cea mai apropiatã unitate a instituţiei bancare competente. Obiectele din metale sau pietre preţioase şi titlurile de valoare interna se vor pãstra pînã la soluţionarea definitiva a pricinii. Mijloacele de plata strãine pot fi valorificate de îndatã, în cazul cînd instituţia bancarã ar gãsi necesar. ART. 9 Obiectele de arta şi colectiile de valoare, precum şi obiectele de muzeu, vor fi date în custodia muzeelor, cel mai tirziu în a treia zi de la ridicare. ART. 10 Sumele de bani rezultate din valorificarea facuta potrivit art. 7 şi 8, precum şi sumele de bani ridicate de la persoanele urmãrite, se consemneazã la C.E.C. pe numele debitorului, inculpatului, la dispoziţia organului care a încuviinţat sechestrul, cãruia i se va preda recipisa de consemnare a sumei, în termen de 3 zile de la ridicarea banilor sau de la valorificarea bunurilor. ART. 11 În cazul cînd, cu prilejul aplicãrii mãsurilor de asigurare sau de executare, se gãsesc bunuri deţinute impotriva dispoziţiilor legale, vor fi sesizate organele competente, cãrora li se vor preda de îndatã bunurile. ART. 12 Sumele de bani datorate cu orice titlu debitorului sau inculpatului de cãtre o a treia persoana, sau chiar de organizaţia socialistã creditoare, sînt poprite în limitele prevãzute de lege, în miinile terţului sau ale creditoarei, de la data primirii adresei de poprire de cãtre aceştia. Cu sumele reţinute se va proceda potrivit art. 10, care se aplica prin asemãnare.
Mãsuri premergãtoare executãrii
ART. 13 În procesele în care s-au recunoscut ori s-au acordat drepturi de orice fel statului sau organizaţiilor socialiste, dispozitivul hotãrîrilor se comunica, în vederea executãrii, dupã cum urmeazã: 1. organelor financiare prevãzute la <>art. 3 al Decretului nr. 221/1960 , din localitatea unde domiciliazã debitorul, pentru executãrile care sînt de competenta acelor organe; 2. organizaţiilor socialiste creditoare, în toate celelalte cazuri. Hotãrîrile prin care s-a pronunţat şi confiscarea se comunica şi executorului judecãtoresc. Hotãrîrile care condamna la amenzile menţionate la <>art. 3 al Decretului nr. 221/1960 şi, totodatã, obliga la plata unor datorii care nu se executa de organele prevãzute de acel articol, se comunica şi organizaţiilor socialiste creditoare. Comunicarea se face de instanta în fata cãreia hotãrîrea devine executorie, trimitindu-se dispozitivul hotãrîrilor ce se executa şi copie de pe procesele-verbale încheiate la aplicarea mãsurilor asiguratorii. În cazul cînd s-a luat inscripţie ipotecarã, se va arata în comunicare şi aceasta. Actele prin care se aplica amenzile şi se stabilesc despãgubirile în materie de contravenţie se comunica de organele la care au rãmas definitive acele acte. Adresa cuprinzînd comunicarea dispozitivului constituie titlu executor. Cînd executarea urmeazã a se face impotriva mai multor persoane, dispozitivul nu se reproduce în comunicarea prevãzutã la alineatul precedent, ci se ataşeazã la aceasta, în atitea exemplare cîte sînt necesare pentru executare. Prin aceeaşi adresa pot fi comunicate mai multe dispozitive. ART. 14 În caz de confiscare totalã sau parţialã a averii, instanta în fata cãreia hotãrîrea devine executorie afişeazã, pe usa localului în care îşi are sediul, numele persoanelor condamnate la confiscare, cu menţiunea dreptului creditorilor de a lua cunostinta de dosarul executãrii. Un extras de pe hotãrîrea de condamnare se pãstreazã în mapa prevãzutã la art. 17, la judecãtoria în a carei raza teritorialã şi-a avut ultimul domiciliu condamnatul. Dacã hotãrîrea a devenit executorie în fata altei instanţe, extrasul se trimite judecãtoriei prevãzute la alineatul precedent. ART. 15 Organizaţiile socialiste creditoare sînt obligate ca, în termen de 5 zile de la primirea titlului executor, sa ceara organelor competente începerea executãrii, aratind, în cazul prevãzut la <>art. 22 alin. 4 din Decretul nr. 221/1960 , dacã se face sau nu înştiinţare de plata. Mãsurile în vederea executãrii prin poprire vor fi luate direct de organizaţiile socialiste creditoare potrivit art. 18. Organele de executare prevãzute la art. 3 sînt obligate sa înceapã executarea în 3 zile, iar celelalte organe de executare, în 5 zile de la primirea cererii, formele de executare urmînd a fi efectuate din oficiu. Organizaţiile socialiste creditoare vor urmãri felul cum se aduc la îndeplinire mãsurile de asigurare sau de executare şi vor da tot sprijinul organelor de executare. ART. 16 În cazul cînd debitorul nu poate fi identificat, organele de executare vor restitui titlurile executorii organizaţiilor socialiste creditoare în cel mult o luna de la primire. Cînd organele de executare constata ca debitorul nu are bunuri urmaribile, ele vor restitui titlurile executorii în 2 luni de la primire, cu excepţia acelora privind creanţele pînã la 500 lei inclusiv, transmise organelor prevãzute la art. 2. În ambele cazuri, dupã restituirea titlului, organizaţiile socialiste creditoare vor proceda conform art. 68 şi urmãtoarele. Petitiile pe care le-ar face debitorii, organelor prevãzute la art. 2, în legatura cu sumele transmise spre încasare de organizaţiile socialiste, în baza actelor acestor organizaţii, vor fi trimise spre soluţionare organizaţiilor de la care a fost primit debitul. Petitiile prevãzute la alineatul precedent nu suspenda executarea. ART. 17 Înştiinţãrile de plata primite conform <>art. 24 din Decretul nr. 221/1960 , împreunã cu extrasele prevãzute de art. 14 din prezenta hotãrîre, se pãstreazã, în ordinea înregistrãrii, într-o mapa specialã. Numele debitorilor şi ale condamnaţilor prevãzuţi în extrase şi înştiinţãrile de plata se trec într-un registru (opis alfabetic) special. Acest registru şi mapa cu înştiinţãrile de plata vor putea fi consultate de cãtre toate persoanele interesate.
Executarea prin poprire
ART. 18 Cînd executarea se face prin poprire, organizaţia socialistã creditoare sau organele financiare, dupã caz, vor infiinta poprirea, fãrã prealabilã înştiinţare de plata, printr-o adresa care va fi trimisa terţului poprit împreunã cu copia de pe titlul executor. Odatã cu aceasta comunicare va fi înştiinţat şi debitorul de mãsura luatã. Poprirea nu este supusã validãrii. Cînd poprirea a fost înfiinţatã anterior, ca mãsura de asigurare, ea devine poprire executorie prin comunicarea copiei de pe titlul executor terţului poprit şi înştiinţarea despre aceasta a debitorului urmãrit, de cãtre organizaţia socialistã creditoare. Terţul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la comunicarea ce i se face potrivit alineatelor 1 şi 2, sa înştiinţeze organizaţia socialistã creditoare dacã datoreazã sau nu vreo suma de bani debitorului urmãrit. Impotriva popririi, cei interesaţi pot face contestaţie la judecãtoria în a carei raza teritorialã îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit. Termenul în care pot fi introduse contestaţii de cãtre debitori ori terţul poprit este de 5 zile de la primirea comunicãrii sau înştiinţãrii prevãzute la alin. 1 şi 2. Cînd contestaţia priveşte mãsuri luate de terţul poprit în cursul executãrii popririi, termenul curge de la data cînd debitorul a luat cunostinta de acele mãsuri. Pe baza contestaţiei, instanta poate suspenda executarea chiar fãrã cauţiune, pronuntindu-se în cel mult 3 zile de la primirea cererii. Terţul poprit este obligat ca, dupã 5 zile de la înfiinţarea popririi sau de la scadenta datoriei, dacã scadenta este posterioarã infiintarii popririi, sa consemneze la C.E.C. suma de bani şi sa trimitã recipisa organizaţiei socialiste creditoare. Valoarea recipisei nu va putea fi încasatã decît dupã expirarea termenului în care pot fi introduse contestaţii, iar în cazul în care s-au introdus contestaţii, dupã soluţionarea definitiva a acestora. Sumele reţinute pe baza hotãrîrilor judecãtoreşti care obliga la despãgubiri pentru contravenţii, stabilite altfel decît pe baza de tarif, se consemneazã la dispoziţia organizaţiei socialiste pagubite; retinerile în contul amenzilor şi despãgubirilor civile stabilite pe baza de tarif se vãrsa la Banca Nationala în contul bugetului de stat, iar recipisa se trimite organului care a înfiinţat poprirea. Copiile ce se comunica de organizaţiile socialiste creditoare vor fi certificate de acestea. Comunicãrile şi înştiinţãrile prevãzute în acest articol se fac prin scrisoare recomandatã. ART. 19 În cazul cînd urmãrirea se poate face numai prin poprire, din pricina lipsei altor bunuri, partea din creanta care depãşeşte suma realizabila în timp de 10 ani se scoate din evidenta curenta şi se trece într-o evidenta separatã. Partea din creanta care se menţine în evidenta curenta se stabileşte tinindu-se seama de venitul realizat în prima luna a perioadei respective. Readucerea în evidenta curenta a sumelor ce urmeazã a se realiza ulterior din partea din creanta trecutã în evidenta separatã se va face în condiţiile stabilite prin instrucţiunile ministrului finanţelor. Prevederile alineatelor precedente se aplica şi creanţelor ce se urmãresc prin reţineri conform codului muncii sau altor dispoziţii legale. Dacã, în cursul executãrii, debitorul dobîndeşte bunuri mobile sau imobile urmaribile, se readuce în evidenta curenta şi partea din creanta care se va realiza din valorificarea acestor bunuri. Dispoziţiile art. 72 se aplica în mod corespunzãtor. Urmãrirea veniturilor membrilor cooperativelor agricole de producţie ART. 20 Retinerile de produse sau sume de bani, dupã caz, în condiţiile <>art. 14 din Decretul nr. 221/1960 , se vor face la distribuirile de produse sau plati de sume de bani cuvenite debitorului, membru al unei cooperative agricole de producţie, ca retributie pentru munca prestatã în cadrul acesteia. Sumele de bani reţinute se vor consemna la C.E.C. la dispoziţia organului de executare sau, în cazul cînd executarea se face de organele prevãzute la art. 2, se vor vãrsa în conturile indicate de acestea. Produsele reţinute vor fi predate organului de executare, pentru valorificarea lor în orice mod admis de lege. Urmãrirea bunurilor mobile ART. 21 Cu ocazia executãrii, organul de executare este obligat sa verifice dacã bunurile sechestrate se gãsesc la locul aplicãrii sechestrului, precum şi dacã nu au fost substituite sau degradate. Cînd bunurile sechestrate gãsite la verificare nu sînt suficiente pentru realizarea creanţei, organul de executare va face investigaţiile necesare pentru identificarea şi urmãrirea altor bunuri ale debitorului, organizaţia socialistã creditoare fiind obligatã sa-i dea tot concursul. Despre cele constatate, organul de executare încheie proces-verbal, declarind sechestrate, cînd este cazul, bunurile gãsite cu prilejul investigatiilor fãcute conform alineatului precedent. Dacã se sechestreaza şi bunuri gajate pentru garantarea creanţelor unor organizaţii socialiste, organul de executare va trimite şi acestor organizaţii cîte un exemplar al procesului-verbal de sechestru. Cîte un exemplar al aceluiaşi proces-verbal se lasa debitorului şi custodelui. ART. 22 Cînd asupra aceloraşi bunuri se fac mai multe urmãriri, mãsurile luate de organele care au pornit mai întîi la executare folosesc şi celorlalte executãri intrînd în prevederile prezentei hotãrîri. Organul care gãseşte bunuri sechestrate anterior va constata aceasta în procesul-verbal prevãzut la art. 21 alin. 3, la care va anexa copie de pe procesele-verbale de sechestru respective. Prin acelaşi proces-verbal va declara sechestrate - cînd este necesar - şi alte bunuri pe care le-ar mai gãsi. Bunurile prevãzute în procesele-verbale de sechestru încheiate anterior se considera sechestrate şi în cadrul noii executãri. ART. 23 În cazul cînd organul de executare constata ca în legatura cu bunurile sechestrate s-au savirsit infracţiuni, va consemna aceasta în procesul-verbal întocmit conform art. 21 alin. 3, din care va inainta un exemplar organelor de urmãrire penalã. ART. 24 Bunurile mobile urmãrite se valorifica prin: a) preluare directa de cãtre organizaţia socialistã creditoare în contul creanţei; b) vînzare directa cãtre organizaţii socialiste; c) predare spre vînzare în comerţul socialist; d) vînzare la licitaţie. Obiectele din metale sau pietre preţioase, mijloacele de plata strãine şi titlurile de valoare interna se valorifica de instituţia bancarã competenta. ART. 25 Valorificarea prin preluare directa de cãtre organizaţia socialistã creditoare se poate face numai în cazul bunurilor urmãrite prin executorii judecãtoreşti sau prin executorii organizaţiilor socialiste creditoare. Organizaţia socialistã creditoare este obligatã ca, în termen de 5 zile de la sesizarea, conform art. 15, a executorului judecãtoresc sau executorului propriu, sa comunice dacã voieşte sa preia bunurile urmãrite, în contul creanţei. În cazul cînd mai multe organizaţii socialiste creditoare vor cere sa li se atribuie aceleaşi bunuri, ordinea de preferinta se stabileşte potrivit art. 42. Preluarea se constata prin proces-verbal semnat de executor şi organizaţia socialistã creditoare. Creanta organizaţiei socialiste care preia bunul se scade cu contravaloarea acestuia. În cazul cînd creanta organizaţiei socialiste care preia bunurile mobile nedivizibile este mai mica decît valoarea bunurilor, stabilitã conform art. 27, se aplica în mod corespunzãtor şi dispoziţiile art. 43. ART. 26 Valorificarea prin vînzare directa cãtre organizaţii socialiste se începe, pentru toate bunurile mobile urmãrite potrivit prezentei hotãrîri, în cel mult 15 zile de la expirarea termenului în care organizaţia socialistã creditoare putea sa preia bunul în contul creanţei ori, dacã urmãrirea se face de organele prevãzute la art. 2, de la data procesului-verbal de sechestru întocmit de aceste organe conform art. 21. Termenul de vînzare, bunurile care se vînd, ora şi locul vinzarii se aduc la cunostinta prin publicaţie de vînzare afişatã la sediul comitetului executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti unde se afla bunurile supuse urmãririi. Publicaţia de vînzare se comunica şi organizaţiilor socialiste interesate a cumpara bunurile puse în vînzare. Produsele agroalimentare, vitele şi pasarile, bunurile perisabile, precum şi alte bunuri a cãror desfacere este supusã unor norme speciale, vor fi vîndute organizaţiilor socialiste în al cãror obiect intra valorificarea lor sau cãrora le sînt necesare. Vînzarea bunurilor se face chiar dacã se prezintã o singura organizaţie socialistã cumparatoare. În cazul cînd se prezintã pentru cumpãrare mai multe organizaţii socialiste, organul de executare hotãrãşte, în funcţie de nevoile şi specificul organizaţiilor care s-au prezentat pentru cumpãrare, cãreia dintre ele i se vor vinde bunurile. ART. 27 Evaluarea bunurilor, care se valorifica potrivit art. 25 şi 26, se face de organul de executare astfel: a) animalele de munca şi cele productive, pasarile şi produsele agricole, la preţurile de achiziţie de stat, iar cînd nu exista asemenea preţuri, la preţurile de contractare; cînd nu exista nici preţ de achiziţie nici de contractare, dar exista preţ de vînzare cu amãnuntul în comerţul de stat, evaluarea se face la acest preţ, mai puţin rabatul sau adausul legal stabilit; b) celelalte bunuri se evalueaza dupã preţurile cu amãnuntul de stat, mai puţin rabatul sau adausul legal stabilit, tinindu-se seama de uzura bunurilor; c) obiectele de preţ, obiectele rare, precum şi bunurile de orice fel pentru care nu exista preţ stabilit, se evalueaza prin experţi, ori de cîte ori organul de executare nu poate face singur evaluarea. ART. 28 Dacã valorificarea nu se poate face prin preluare sau vînzare directa, bunurile vandabile vor fi predate spre vînzare în comerţul socialist, dupã urmãtoarele distincţii: - unitãţilor comerţului de stat, bunurile provenite din municipii, sectoarele municipiului Bucureşti şi oraşe, unde funcţioneazã numai unitãţi ale comerţului de stat; - unitãţilor cooperativelor de consum, bunurile provenite din comune. În localitãţile în care funcţioneazã atît unitãţi ale comerţului de stat, cît şi unitãţi ale comerţului cooperatist, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, dupã caz, vor stabili prin care unitãţi se va face valorificarea. Cînd împrejurãrile locale sau interesele unei mai bune valorificari o cer, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, dupã caz, pot stabili prin care anume unitate comercialã din cuprinsul judeţului sau municipiului Bucureşti se va face valorificarea. ART. 29 În caz de confiscare parţialã, indestularea creditorilor se face în primul rind din bunurile neconfiscate. Cînd dupã realizarea valorii creanţelor urmãrite rãmîn bunuri confiscate, organul de executare procedeazã asa cum se arata în art. 53. Bunurile neconfiscate, rãmase dupã plata creanţelor, se restituie debitorului, care este anuntat în acest scop de organul de executare. ART. 30 În cazul cînd organul de executare, de acord cu delegatul organizaţiei socialiste creditoare, dacã e prezent, apreciazã de la început ca pentru recuperarea sumelor datorate nu este necesar sa fie vîndute toate bunurile sechestrate, se ridica numai atitea bunuri cît se socoteşte necesar. Dacã opereazã şi confiscarea averii, se ridica toate bunurile confiscate. ART. 31 Bunurile nevandabile se lasa debitorului. Obiectele intrînd în aceasta categorie se stabilesc de organul de executare, de acord cu delegaţii prezenţi ai organizaţiei socialiste urmaritoare şi ai unitãţii prin care se face valorificarea. Organizaţiei socialiste urmaritoare, care nu a avut delegat la executare, i se face cunoscut de organul de executare ce anume bunuri au fost considerate nevandabile, cu arãtarea ca, în termen de 5 zile, poate cere sa fie ridicate şi aceste obiecte; în cazul cînd se face în termen o asemenea cerere, bunurile se ridica pe cheltuiala organizaţiei socialiste urmaritoare. ART. 32 Unitãţile comerciale socialiste, cãrora li se predau bunurile în condiţiile art. 28, sînt obligate sa le primeascã şi sa le valorifice potrivit regulilor comerţului socialist. La predare, bunurile sînt evaluate de organul de executare, iar în cazul cînd unitatea comercialã are pretuitori, evaluarea se face de cãtre aceştia. Unitatea care primeşte bunurile le vinde în localuri proprii, în bazare, bilciuri, tîrguri sau în orice alte locuri unde va gãsi potrivit. Pentru salariaţi, vînzarea poate fi facuta şi în rate, în condiţiile art. 60, dacã organizaţia socialistã urmaritoare face cunoscut ca e de acord cu acest mod de valorificare. Condiţiile vinzarilor în rate se consemneazã într-un înscris semnat de unitatea prin care se face valorificarea şi de cumpãrãtor. În caz de neplata a ratelor în termen, cumpãrãtorul va fi urmãrit la cererea organizaţiei socialiste creditoare, pentru restul de preţ, în condiţiile prezentei hotãrîri, înscrisul întocmit conform alineatului precedent constituind titlu executor. Dacã în 30 zile de la predare bunurile nu au putut fi vîndute, preţul lor se scade cu 20% de cãtre unitatea ce face valorificarea, cu acordul organului de executare şi al organizaţiei socialiste creditoare. ART. 33 Bunurile care nu au fost valorificate potrivit art. 25, 26 sau 28 se vînd la licitaţie. Licitaţia se va putea tine dupã 15 zile de la data scaderii preţului sau dupã 30 zile de la data predãrii bunurilor spre valorificare prin organizaţiile socialiste, în cazul cînd nu s-a obţinut acordul, potrivit alineatului ultim al art. 32, pentru scãderea preţului. Preţul de la care începe licitaţia este cel prevãzut la art. 27, redus cu 40% . Dacã nu s-a obţinut acest preţ, organul de executare va fixa un nou termen de licitaţie. Preţul de la care începe aceasta licitaţie este cel prevãzut la art. 27, redus cu 70% . În cazul în care bunurile nu au fost vîndute nici la acest preţ, organul de executare va fixa un al treilea termen de licitaţie, la care va invita, prin organul lor ierarhic superior, unitãţile de colectare a deşeurilor în obiectul cãrora intra valorificarea bunurilor de felul acelora scoase la licitaţie. La aceasta licitaţie, bunurile se vînd la cel mai mare preţ oferit. Data şi ora licitaţiei vor fi aduse la cunostinta publica prin afişe puse în mod vizibil, cu cel puţin 5 zile înainte, la locul unde urmeazã a se tine. Acest loc se stabileşte de organul de executare. Licitaţia se tine în orice zi, între orele 7-20, de cãtre organul de executare, care, dacã este necesar, va cere şi sprijinul organizaţiei socialiste creditoare. Rezultatul licitaţiei se constata prin procesul-verbal semnat de organul de executare şi de delegatul organizaţiei socialiste creditoare, cînd este de fata. ART. 34 În cazul în care bunurile urmãrite nu au fost preluate în condiţiile art. 24 lit. a, iar organul de executare considera ca ele nu vor putea fi valorificate nici în vreunul din modurile prevãzute la art. 24 lit. b şi c, el poate cere, cu acordul organizaţiei socialiste creditoare şi cu cel al unitãţii comerciale socialiste prin care ar urma sa se facã valorificarea, sa procedeze de la început la vînzarea acestor bunuri prin licitaţie, potrivit art. 33. În acest caz, licitaţia se va tine dupã 30 zile de la data cînd creditorul a refuzat sa preia bunurile în contul creanţei. ART. 35 Preţul obţinut din valorificarea bunurilor - din care se scad cheltuielile necesitate de executare (inclusiv valorificarea) - se consemneazã la C.E.C. în termen de 3 zile de la valorificare, la dispoziţia organului de executare, cãruia i se preda în urmãtoarele 24 ore recipisa de consemnare. Sumele încasate direct de organul de executare la vinzarile fãcute potrivit art. 33 se depun de acest organ la C.E.C. în 24 ore de la încasare, în vederea distribuirii preţului. Dacã urmãrirea se face de organele prevãzute la art. 2, suma realizatã se vãrsa la Banca Nationala în contul bugetului de stat. ART. 36 Valorificarea va fi terminatã, dupã caz: - în cel mult 90 zile de la primirea bunurilor de cãtre unitatea comercialã socialistã; - în cel mult 60 zile de la data începerii executãrii, cînd nu s-a folosit valorificarea directa sau vînzarea prin comerţul socialist. ART. 37 Cumpãrãrile fãcute de organizaţiile socialiste în condiţiile prezentei hotãrîri nu se considera achiziţii de la persoane fizice. Ele pot fi fãcute numai cu aprobarea organului ierarhic superior în cazul în care achiziţia are caracter de investiţie. ART. 38 Normele privind valorificarea prin unitãţile comerţului socialist se vor stabili prin instrucţiunile ministrului comerţului interior. Urmãrirea bunurilor imobile ART. 39 Bunurile imobile se valorifica în condiţiile <>art. 31 pct. 2 din Decretul nr. 221/1960 , prin: a) preluarea directa de cãtre organizaţia socialistã creditoare în contul creanţei; b) vînzare directa cãtre organizaţii socialiste; c) vînzare la licitaţie; d) trecere în proprietatea statului prin predare, pe seama creanţei, comitetelor executive ale consiliilor populare, cînd urmãrirea se face pentru creanţele statului şi ale organizaţiilor de stat; imobilele predate intra în administrarea directa a unitãţilor administrativ-teritoriale respective. ART. 40 Pentru imobilele urmãrite, organul de executare instituie ca administrator sechestru organizaţia socialistã creditoare, îndatã dupã comunicarea înştiinţãrii de plata fãcute debitorului. Cînd imobilul se afla în alta localitate, organul de executare poate institui administrator sechestru orice organizaţie socialistã din acelaşi sistem cu organizaţia socialistã creditoare, care îşi are sediul în localitatea respectiva. Dacã în acea localitate nu exista nici o organizaţie socialistã din acelaşi sistem organizatoric, administrator sechestru va fi instituitã organizaţia socialistã desemnatã de comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti. Cînd urmãrirea se face de organele prevãzute la art. 2 se instituie administrator sechestru proprietarul imobilului sau unul dintre locatari. ART. 41 Preţul de valorificare se fixeazã de organul de executare în conformitate cu dispoziţiile legale privind modul de stabilire a despãgubirilor pentru terenurile şi construcţiile care trec în proprietatea statului prin expropriere. Organul de executare comunica de îndatã organizaţiei socialiste creditoare preţul fixat, precum şi creanţele anunţate de alţi creditori. ART. 42 În termen de o luna de la comunicarea prevãzutã la alineatul 2 al articolului precedent, organizaţia socialistã creditoare este obligatã sa declare dacã înţelege sa preia imobilul urmãrit pe seama creanţei sale. În cazul în care mai multe organizaţii socialiste creditoare vor sa preia imobilul, acesta se va atribui de preferinta organizaţiei socialiste pagubite prin infracţiune. Cînd mai multe organizaţii socialiste pagubite prin infracţiune vor sa preia imobilul, precum şi în toate celelalte cazuri cînd urmãrirea se face la cererea mai multor organizaţii socialiste şi sînt mai multe cereri de atribuire, va fi preferata organizaţia socialistã desemnatã de comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti. ART. 43 În cazul cînd creanta organizaţiei socialiste care a preluat imobilul este mai mica decît preţul fixat potrivit art. 41, organizaţia socialistã creditoare este obligatã ca, în termen de 2 luni de la preluare, sa consemneze diferenţa la C.E.C., la dispoziţia organului de executare. Dacã în termenul prevãzut de <>art. 25 din Decretul nr. 221/1960 au fost anunţate creanţe care, potrivit ordinii de preferinta prevãzute la art. 34 din acelaşi decret, trec înaintea creanţei organizaţiei socialiste care a preluat imobilul, aceasta organizaţie este obligatã sa consemneze, în termen de o luna de la data procesului-verbal prevãzut la art. 44 din prezenta hotãrîre, sumele necesare plãţii creanţelor care trec înainte şi care nu se pot indestula din alte bunuri ale debitorului urmãrit. Suma consemnatã în acest scop nu poate depãşi 75% din preţul fixat pentru imobilele preluate. La cererea justificatã a organizaţiei socialiste care a preluat imobilul, organul de executare poate acorda o prelungire de cel mult o luna pentru depunerea sumelor de bani prevãzute în prezentul articol. ART. 44 Predarea imobilelor preluate în condiţiile articolului precedent se face prin încheierea unui proces-verbal de cãtre organul de executare; procesul-verbal se semneazã şi de reprezentantul organizaţiei socialiste care a preluat bunul. Pe data întocmirii procesului-verbal înceteazã instituirea administratorului sechestru. Dupã plata sumelor prevãzute la art. 43, organizaţia socialistã care a preluat imobilul va cere - atunci cînd este necesar - transcrierea sau întabularea dreptului dobîndit pe baza procesului-verbal prevãzut la alineatul 1. Creanta organizaţiei socialiste care a preluat imobilul se scade cu contravaloarea acestuia. ART. 45 Cînd imobilul urmãrit nu a fost preluat în condiţiile art. 42, precum şi atunci cînd organizaţia socialistã care l-a preluat nu a depus în termen sumele prevãzute în art. 43, organul de executare procedeazã la vînzarea directa cãtre orice alte organizaţii socialiste. Organul de executare fixeazã în acest scop un termen la care va trata vînzarea; termenul nu va fi mai lung de o luna. Condiţiile vinzarii vor fi afişate la sediul comitetului executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti şi la judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla imobilul urmãrit, cu cel puţin 10 zile înainte de data fixatã pentru vînzare. Dispoziţiile art. 26 alin. 4 sînt aplicabile şi vinzarilor prevãzute de acest articol. ART. 46 Organul de executare va întocmi un proces-verbal în care va consemna cele constatate cu ocazia tratarii directe. Organizaţia socialistã cumparatoare este obligatã sa plãteascã preţul în termen de cel mult 60 zile de la încheierea vinzarii. Dupã plata preţului, un exemplar al procesului-verbal se elibereazã organizaţiei socialiste cumparatoare, ca titlu de dobîndire, pe baza cãruia aceasta organizaţie va cere transcrierea sau întabularea, dupã caz. ART. 47 Imobilele care nu s-au vîndut în condiţiile articolului precedent se scot în vînzare prin licitaţie în urmãtoarele 15 zile. Licitaţia se tine de organul de executare, la locul unde se afla imobilul ori - dacã interesul unei mai bune valorificari o cere - în alt loc stabilit de organul de executare. Cu 5 zile înainte de termen se vor afişa pe imobilul scos în vînzare, precum şi la sediile judecãtoriei şi al comitetului executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti pe teritoriul cãrora se afla imobilul urmãrit, publicaţii de vînzare în care se vor indica obiectul, termenul, locul, ora şi condiţiile vinzarii, debitorul urmãrit, creditorul urmãritor, creanta în temeiul cãreia s-a pornit executarea, precum şi organul de executare. ART. 48 Preţul de la care începe licitaţia este cel prevãzut la art. 41 alin. 1, redus cu 20% . Dacã nu s-a obţinut acest preţ, se va fixa un nou termen de cel mult 30 zile, cînd licitaţia începe de la preţul prevãzut la art. 41 alin. 1, redus cu 30% . În cazul în care imobilul nu a fost vîndut nici la acest preţ, se va fixa un al treilea termen, de cel mult 30 zile, cînd imobilul poate fi vîndut la cel mai mare preţ oferit, dacã acesta prezintã suficient interes pentru realizarea creanţei puse în executare. Preţul se consemneazã de cumpãrãtor la C.E.C. la dispoziţia organului de executare, în cel mult 15 zile de la licitaţie. Cumpãrãtorii persoane fizice pot plati preţul şi în rate, în condiţiile stabilite prin instrucţiunile ministrului finanţelor. În acest caz, înainte de plata în întregime a preţului, cumpãrãtorii nu vor putea instraina imobilul fãrã încuviinţarea organizaţiei creditoare. ART. 49 Organul de executare va întocmi un proces-verbal de licitaţie în care se va consemna rezultatul acesteia, aratindu-se şi modul în care s-a desfãşurat. Procesul-verbal se va semna de organul de executare şi de cumpãrãtor; dacã debitorul urmãrit sau reprezentantul sau şi creditorul urmãritor sînt de fata la licitaţie, vor semna şi aceştia. Procesul-verbal se preda adjudecatarului, dupã consemnarea preţului; dacã adjudecatarului i s-a aprobat plata în rate, procesul-verbal i se preda dupã plata, în condiţiile art. 48, a cel puţin 15% din preţ. Cînd plata preţului se face în rate, organul de executare preda un exemplar al procesului-verbal de licitaţie creditorului şi înainteazã totodatã un exemplar al aceluiaşi proces-verbal organelor competente, spre a nota în registrele de publicitate imobiliarã interdicţia de înstrãinare a imobilului pînã la plata integrala a preţului. Procesul-verbal constituie titlu de dobîndire pentru imobilul transmis, pe baza cãruia se face transcrierea sau întabularea, dupã caz, la organul competent pe al cãrui teritoriu este situat imobilul. Procesul-verbal, odatã executat, produce efectele ordonanţei de adjudecare definitiva. În cazul în care cumpãrãtorul cãruia i s-a aprobat sa plãteascã preţul în rate nu plãteşte restul de preţ, în termenele şi condiţiile stabilite potrivit art. 48 alineatul 5, organizaţia socialistã creditoare îl va urmãri pentru plata sumei datorate, procesul-verbal de licitaţie constituind titlu executor. ART. 50 Dacã imobilul urmãrit nu a fost valorificat nici pe cale de licitaţie, acesta poate fi trecut în proprietatea statului prin predare, pe seama creanţei, în condiţiile prevãzute la <>art. 31 pct. 2 din Decretul nr. 221/1960 . Predarea se va face la valoarea stabilitã potrivit art. 41 alin. 1, redusã cu 60% . Creanta organizaţiei de stat creditoare se reduce cu valoarea astfel stabilitã a imobilului predat, iar dacã aceasta valoare este mai mare, diferenţa se consemneazã la dispoziţia organului de executare, care va proceda la plata cãtre debitor, dupã indestularea celorlalţi creditori urmãritori, cu respectarea dispoziţiilor <>art. 33 şi 34 din Decretul nr. 221/1960 . Diferenţa ce depãşeşte valoarea creanţei organizaţiei de stat creditoare va fi plãtitã din bugetul unitãţii administrativ-teritoriale, prin comitetul executiv al consiliului popular cãruia i s-a predat imobilul. Sumele datorate de debitor, care se urmãresc de organele financiare prevãzute la art. 2, devenite scadente pînã la sfîrşitul anului în care s-a predat imobilul, se scad din evidenta acelor organe, reducindu-se în mod corespunzãtor suma ce urmeazã a fi plãtitã debitorului. Scãderea datoriei astfel operata se comunica debitorului de cãtre organul financiar care a operat scãderea. ART. 51 Dacã imobilul urmãrit nu a putut fi valorificat prin nici unul din modurile prevãzute la art. 39, se menţine mãsura instituirii administratorului sechestru. În cazul în care creanta nu a fost stinsã în alt mod, se va repeta licitaţia, în condiţiile art. 47-49 inclusiv, cel puţin o data pe an în cei 3 ani urmãtori. Dacã nici în acest termen imobilul nu a fost valorificat, urmãrirea silitã a acestuia înceteazã şi se radiaza inscripţia ipotecarã luatã potrivit art. 18 din Decretul 221/1960. Executarea confiscãrii ART. 52 Imobilele confiscate, care nu au fost urmãrite pentru acoperirea unor creanţe, precum şi cele rãmase dupã indestularea creditorilor urmãritori, se predau de executorul judecãtoresc comitetului executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, pe al cãrui teritoriu sînt situate acele imobile. Predarea se face la locul unde se gãsesc imobilele şi va fi constatatã printr-un proces-verbal semnat de executorul judecãtoresc, delegatul comitetului executiv al consiliului popular şi persoana care are bunurile în custodie, dacã este de fata; imobilele predate intra în administrarea directa a unitãţilor administrativ-teritoriale respective. ART. 53 Executorul judecãtoresc va comunica comitetului executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, pe al cãrui teritoriu şi-a avut domiciliul fostul proprietar, lista bunurilor mobile confiscate şi neurmarite de creditorii prevãzuţi la <>art. 38 din Decretul nr. 221/1960 , ori rãmase dupã urmãririle exercitate de aceştia. În termen de 15 zile de la comunicare, comitetul executiv al consiliului popular este dator sa rãspundã executorului judecãtoresc dacã preia sau nu bunurile confiscate, prevãzute în comunicare. Dacã bunurile sînt preluate de comitetul executiv al consiliului popular, ele intra în administrarea directa a unitãţii administrativ-teritoriale respective. În cazul cînd comitetul executiv al consiliului popular face cunoscut ca nu preia bunurile sau nu rãspunde în termenul fixat în alineatul 2, executorul judecãtoresc va trece la valorificarea bunurilor în condiţiile art. 26 şi urmãtoarele. Procedura valorificãrii va începe în termen de 5 zile de la primirea comunicãrii ca nu se preiau bunurile, ori de la expirarea termenului în care trebuia facuta comunicarea, dupã caz. ART. 54 În cazul confiscarilor dispuse de alte organe decît instanţele judecãtoreşti, sau altfel decît prin acte de procedura penalã, procedura prevãzutã de articolul precedent se îndeplineşte de organul care a dispus confiscarea. ART. 55 Din sumele realizate se scad totdeauna cheltuielile necesitate de executare (inclusiv valorificarea). În cazul bunurilor confiscate altfel decît ca pedeapsa complimentarã, sumele rãmase se vãrsa la bugetul de stat. Cînd bunurile valorificate au fost confiscate ca pedeapsa, se vãrsa la bugetul de stat ceea ce rãmîne dupã indestularea creditorilor prevãzuţi la art. 52, care şi-au anuntat pretenţiile în termen. Asupra bunurilor confiscate altfel decît ca pedeapsa complimentarã, precum şi asupra sumelor rezultate din valorificarea acestor bunuri, nici o categorie de creditori nu pot formula pretenţii. ART. 56 Bunurile care pot fi preluate de comitetele executive ale consiliilor populare conform art. 53, modul în care sînt evaluate aceste bunuri, precum şi condiţiile de repartizare a lor, se vor stabili prin instrucţiunile ministrului finanţelor, aprobate prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. În acelaşi mod vor fi determinate categoriile de bunuri pe care organele de executare trebuie sa le predea spre valorificare unor unitãţi speciale. Casarea bunurilor rezultate din confiscari - cînd aceasta este necesar - se va face potrivit normelor în vigoare, dupã natura lor. ART. 57 Pentru imobilele neurmarite pînã la predarea lor conform art. 53, creditorii care şi-au anuntat pretenţiile în condiţiile <>art. 25 din Decretul nr. 221/1960 vor putea cere urmãrirea în termen de 3 luni de la predare. Dupã expirarea acestui termen, creditorii nu vor putea formula nici o pretentie în legatura cu imobilele predate, acestea raminind în administrarea directa a unitãţilor administrativ-teritoriale cãrora le-au fost predate. Obligaţiile organizaţiilor socialiste creditoare ART. 58 Organizaţiile socialiste sînt obligate sa ţinã la zi evidenta creanţelor lor. Din aceasta evidenta trebuie sa rezulte, pentru fiecare creanta, dacã a fost pusã în executare, iar atunci cînd urmãrirea este începutã, stadiul în care se afla. De ţinerea evidentei pentru creanţele constatate prin titluri executorii sau pentru care sînt procese în curs, rãspund serviciile de contabilitate şi oficiile juridice, iar în cadrul organelor financiare prevãzute la art. 2, angajaţii cãrora le revine sarcina ţinerii evidentei impozitelor şi taxelor. În cazul cînd organizaţiile socialiste creditoare înfiinţeazã popriri şi totodatã sesizeazã organele de executare prevãzute la art. 1-3 inclusiv pentru urmãrirea altor bunuri ale debitorului, evidenta realizãrii creanţelor se tine de organizaţia socialistã creditoare. În acest scop, organizaţia creditoare va comunica sumele încasate din popriri organelor de executare, iar acestea vor comunica organizaţiei creditoare sumele realizate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile urmãrite, precum şi suma la care a fost evaluat imobilul trecut în proprietatea statului prin predare, pe seama creanţei, potrivit art. 50. În cazurile în care, potrivit dispoziţiilor legale, intreaga executare se face numai de organele financiare prevãzute la art. 2, confirmarea de cãtre aceste organe a primirii spre executare a titlului executor transmis constituie actul pe baza cãruia creanta se scade din evidenta organizaţiei socialiste creditoare. ART. 59 Organizaţiile socialiste creditoare trebuie sa punã la dispoziţia executorului judecãtoresc mijloacele necesare pentru aducerea la îndeplinire în bune condiţii a executãrii şi a mãsurilor de asigurare, precum şi asistenta efectivã a delegaţilor lor, cînd aceasta este cerutã de executorul judecãtoresc pentru motive temeinice. Organizaţia socialistã creditoare, care nu îşi are sediul în localitatea unde se face executarea, îşi va îndeplini obligaţiile prevãzute la alineatul precedent prin delegaţie data altor organizaţii socialiste din acelaşi sistem, cu sediul în localitatea unde se executa creanta cînd nu exista asemenea organizaţii, comitetul executiv al consiliului popular din localitatea unde are loc executarea este obligat ca, la cererea organizaţiei socialiste urmaritoare, sa acorde sprijinul solicitat în vederea executãrii. Cheltuielile efectuate vor fi suportate de organizaţiile socialiste creditoare. În cazul confiscãrii, obligaţiile prevãzute la alin. 1 le au comitetele executive ale consiliilor populare ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti pe al cãror teritoriu se face executarea. În cazul nerespectãrii obligaţiilor prevãzute în prezentul articol, organul de executare va sesiza organul competent, pentru a lua mãsurile corespunzãtoare de sancţionare a angajaţilor din culpa cãrora nu s-a putut efectua executarea.
Înlesniri de plata
ART. 60 Dacã în cursul urmãririi mobiliare sau imobiliare debitorul oferã plata datoriei în rate, şi aceasta modalitate de plata este mai avantajoasã pentru organizaţia socialistã creditoare, organul de executare, cu consimţãmîntul acestei organizaţii, va putea accepta plata în rate, dar numai în urmãtoarele condiţii: a) plata creanţei sa se facã în cel mult 12 luni; b) odatã cu propunerea de plata sa se verse o suma care sa reprezinte cel puţin 10% din valoarea creanţei, iar restul sa se plãteascã în rate, dintre care nici una sa nu fie mai mica de 5% din totalul creanţei. Miniştrii, conducerile celorlalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţelor şi al municipiului Bucureşti, pentru sumele datorate organizaţiilor socialiste ce le sînt subordonate şi care se urmãresc prin executori judecãtoreşti sau executori proprii, pot aproba ca: - plata sumei urmãrite sa se facã în rate într-un termen de pînã la 5 ani; - prima rata sa reprezinte cel puţin 5% din valoarea creanţei. Angajamentul debitorului se va constata printr-un înscris. Cînd plata ratelor urmeazã a fi facuta de un salariat, acesta va consimţi prin acelaşi înscris sa i se retina sumele din salariu. Mãsurile de asigurare şi de urmãrire luate de cãtre organele de executare vor rãmîne în fiinta pînã la plata completa a creanţei. Cînd exista un singur creditor, ratele vor putea fi consemnate la C.E.C. la dispoziţia creditorului, comunicindu-se executorului data consemnarii şi numãrul recipisei. Dacã urmãrirea se face de mai mulţi creditori, sumele reprezentind ratele se vor consemna la dispoziţia organului de executare, cãruia i se vor depune şi recipisele. În cazul nerespectãrii angajamentului de plata în rate, va continua executarea silitã pentru suma neplatita. La cererea oricãrui creditor, distribuirea sumelor provenite din urmãrire se poate face şi înaintea terminãrii executãrii, dar nu mai curînd de 15 zile de la data depunerii recipiselor. ART. 61 În cazul în care exista proces în curs cu privire la datorie, iar debitorul oferã şi creditorul accepta plata acesteia în rate, învoiala pãrţilor va fi constatatã prin hotãrîre judecãtoreascã. Învoiala se poate face şi înainte de pornirea procesului. În acest caz, învoiala se face în scris, iar înscrisul semnat de pãrţi şi aprobat de organul în a cãrui subordine se afla organizaţia de stat creditoare sau de uniunea cooperatista competenta, dupã caz, va constitui titlu executor. În cazul în care creditorul este un organ central ori municipiul Bucureşti sau un judeţ, nu este necesarã nici o aprobare. De asemenea, nu este necesarã aprobarea cînd debitorul se angajeazã sa plãteascã intreaga datorie într-un termen care nu depãşeşte 30 zile de la semnarea angajamentului. Ratele se vor plati potrivit învoielii, fie direct organizaţiei socialiste creditoare, fie prin depunere la C.E.C. pe numele şi la dispoziţia organizaţiei creditoare, care va fi instiintata prin scrisoare recomandatã. Pentru garantarea plãţii integrale a datoriei, organizaţia socialistã creditoare este obligatã sa ia, în cadrul dispoziţiilor legale, mãsurile asiguratorii necesare, dacã asemenea mãsuri nu sînt în fiinta, ori sa ceara, la acceptarea plãţii în rate, constituirea unor garanţii corespunzãtoare. ART. 62 Plata datoriei în condiţiile art. 60 şi 61 se poate face şi de alta persoana decît debitorul. Angajamentul de plata al acestei persoane se va constata printr-un înscris care constituie titlu executor. În cazul cînd plata în rate, în condiţiile articolelor 60 şi 61, este oferitã de o persoana care foloseşte exclusiv sau împreunã cu alţii obiectele urmãrite, se poate accepta ca persoana aceasta sa plãteascã numai o parte din datorie cel puţin egala cu valoarea bunurilor pe care le foloseşte, valoarea stabilindu-se de organul de executare de acord cu organizaţia socialistã creditoare. Bunurile la care se referã dispoziţiile alineatului precedent devin de îndatã proprietatea celui care şi-a luat angajamentul de plata, dar nu pot fi înstrãinate înainte de executarea integrala a angajamentului. Urmãrirea va continua, în cazurile de mai sus, asupra bunurilor pe care le-ar mai avea debitorul în afarã celor preluate conform prezentului articol. ART. 63 Debitorii şi orice persoane care îşi iau angajamente sau încheie învoieli de plata, în condiţiile art. 60-62, nu datoreazã dobinzi la sumele ce urmeazã a fi plãtite în temeiul acelor acte. În cazul nerespectãrii angajamentului sau învoielii, se datoreazã dobinda legalã pentru partea din creanta care nu a fost plãtitã, de la data cînd era exigibilã. ART. 64 Înainte şi în cursul urmãririi, debitorii pot da în plata imobilele ce le aparţin, cu excepţia terenurilor care sînt în producţia agricolã. Acceptarea dãrii în plata se poate face numai în condiţiile prevãzute în <>art. 31 pct. 2 din Decretul nr. 221/1960 şi are ca efect reducerea datoriei în limita valorii imobilului, stabilitã potrivit art. 41 alin. 1. ART. 65 Cînd urmãrirea se face la cererea unei singure organizaţii socialiste creditoare, conducãtorul acestei organizaţii poate permite debitorilor urmãriţi sa-şi vinda bunurile sechestrate sau parte din aceste bunuri, în vederea acoperirii creanţelor. Permisiunea de vînzare se comunica organului de executare. Pentru cazul cînd preţul oferit nu acoperã creanta, bunul urmãrit nu se poate vinde decît cu acordul organizaţiei socialiste creditoare şi la preţul stabilit de organul de executare în conformitate cu prevederile art. 27 sau 41, dupã caz. Suma obţinutã din vînzare se plãteşte organizaţiei socialiste urmaritoare în limita creanţei pentru care s-a pornit executarea. Vînzarea bunului la un preţ mai mic, cît şi nedepunerea întregii sume obţinute din vînzare, se sancţioneazã conform art. 244 cod penal. ART. 66 Dispoziţiile art. 60 şi 62 nu se aplica urmãririlor fãcute de organele financiare prevãzute la art. 2. ART. 67 Pentru sumele ce se urmãresc prin organele financiare prevãzute la art. 2, Ministerul Finanţelor poate acorda urmãtoarele înlesniri: a) aminari pe cale generalã pînã la sfîrşitul anului calendaristic, iar de la caz la caz, pe timp de cel mult 12 luni; b) eşalonãri de plata pe cale generalã pînã la sfîrşitul anului calendaristic, iar de la caz la caz, pe timp de cel mult 5 ani; neplata unei rate atrage urmãrirea silitã pentru intreaga suma neplatita; c) reduceri şi scutiri de amenzi aplicate de organele financiare, precum şi de majorãri de intirzieri, de la caz la caz, sau pe cale generalã; d) reduceri de impozite pînã la 7%, de la caz la caz, sau pe cale generalã, pentru plãţile fãcute înainte de termen; e) considerarea ca fiind fãcute în termen a cererilor depuse tardiv privind stabilirea, reducerea, scãderea sau restituirea impozitelor şi taxelor. Ministerul Finanţelor va putea acorda amînarea, eşalonarea, reducerea sau scutirea de plata taxelor pentru care, potrivit legii, nu exista organe competente sa acorde asemenea înlesniri. Înlesnirile prevãzute în acest articol pot fi acordate şi de administraţiile financiare, precum şi de organele financiare prevãzute la art. 2, potrivit competentei ce le-a fost stabilitã de ministrul finanţelor.
Procedura în caz de insolvabilitate
ART. 68 Persoanele care nu au venituri sau alte bunuri urmaribile ori ale cãror bunuri, deşi urmãrite, nu au putut fi valorificate, vor fi declarate insolvabile. Starea de insolvabilitate se constata de organizaţiile socialiste creditoare sau de organele financiare prevãzute la art. 2, dupã caz. Acestea vor cere relaţii cu privire la starea materialã a debitorului de la persoanele care cunosc situaţia acestuia şi în mod obligatoriu de la: - unitãţile unde a lucrat debitorul în ultimii 3 ani, în mãsura în care aceste unitãţi pot fi cunoscute; - organul financiar, prevãzut la art. 2, din localitatea în care s-a nãscut debitorul, precum şi de la acela din localitatea în care acesta şi-a avut ultimul domiciliu, afarã de cazurile excepţionale, cînd, cu toate demersurile fãcute, locul naşterii sau domiciliul debitorului nu au putut fi stabilite. Organele sesizate sînt obligate sa dea, de îndatã, relaţiile cerute. În toate cazurile se vor avea în vedere şi constatãrile organelor de executare atunci cînd acestea au intervenit în vederea luãrii unor mãsuri de asigurare sau de urmãrire. Cînd din dosarele proceselor avute cu debitorul, din dosarele unitãţilor de personal sau din informaţiile primite pe orice alte cai ar reieşi indicii ca debitorul are venituri ori alte bunuri urmaribile, vor fi verificate şi aceste indicii. ART. 69 Cînd din cercetãrile efectuate conform articolului precedent se constata ca sînt îndeplinite condiţiile pentru declararea insolvabilitatii, conducãtorul contabilitãţii organizaţiei socialiste creditoare ori cel care îi tine locul încheie un proces-verbal, în care consemneazã rezultatul cercetãrilor şi face propuneri. Procesul-verbal se supune spre aprobare conducerii organizaţiei socialiste creditoare, care este obligatã sa ceara şi avizul oficiului juridic. Organizaţiile socialiste care nu au oficiu juridic vor cere avizul oficiului juridic al organizaţiei cãreia îi sînt subordonate. În avizul sau, oficiul juridic va mentiona şi dacã urmeazã a se stabili vreo rãspundere în legatura cu insolvabilitatea debitorului. Pe baza actelor de mai sus, conducerea organizaţiei socialiste creditoare decide dacã debitorul este insolvabil, urmînd ca, în acest caz, sa dispunã, prin rezoluţie datatã, scoaterea creanţei din evidenta curenta şi trecerea ei într-o evidenta separatã. Cînd considera ca investigaţiile sînt incomplete, conducerea organizaţiei socialiste dispune completarea lor. Conducerea organizaţiei socialiste creditoare nu poate delega atribuţiile sale prevãzute în prezentul articol, cînd creanta este mai mare de 10.000 lei. ART. 70 Pentru sumele ce se urmãresc prin organele financiare prevãzute la art. 2, procesul-verbal privind pe debitorii la care se referã art. 68 se încheie de acele organe. Procesul-verbal se aproba de directorul administraţiei financiare a judeţului sau a municipiului Bucureşti cãreia îi este subordonat organul care a încheiat procesul-verbal. Pentru creanţe mai mari de 500 lei care nu provin din taxe, impozite sau amenzi, organele financiare prevãzute la art. 2 informeazã organizaţia socialistã care le-a comunicat copia de pe titlul executor în vederea urmãririi, despre rezultatul investigatiilor fãcute în vederea executãrii. În cazul cînd aceste investigaţii ar fi incomplete sau organizaţia socialistã ar poseda şi alte indicii pentru identificarea bunurilor urmaribile, investigaţiile vor fi completate dupã indicaţiile date de organizaţia socialistã creditoare. În cazurile cînd nu mai sînt alte investigaţii de fãcut, organizaţia socialistã creditoare va proceda conform art. 69. Prevederile art. 69 referitoare la avizul oficiului juridic şi la delegarea atribuţiilor pentru aprobarea procesului-verbal de insolvabilitate sînt de asemenea aplicabile. ART. 71 Dacã sînt întrunite condiţiile cerute de art. 68, pot fi trecute în evidenta separatã şi creanţele derivînd din cauze civile pentru care nu s-a introdus acţiune. Datoriile constatate prin titluri executorii pot fi trecute în evidenta separatã numai dupã ce s-au împlinit 3 luni de la obţinerea titlului executor şi nu mai tirziu de 3 ani, pentru creanţele bãneşti ale organizaţiilor socialiste, şi de 5 ani, în cazul impozitelor şi taxelor; dacã insolvabilitatea a intervenit în cursul executãrii, termenele de 3 sau 5 ani curg de la ultimul act de executare. Creanţele în privinta cãrora s-a fãcut contestaţie la executare se pot trece în evidenta separatã numai dupã soluţionarea acelor contestaţii prin hotãrîri judecãtoreşti definitive. Dispoziţia de trecere în evidenta separatã are efectele ultimului act de executare, în sensul prevederilor care reglementeazã întreruperea prescripţiei, iar neluarea mãsurii de trecere în evidenta separatã, înãuntrul termenelor prevãzute la alin. 2, are drept consecinta pierderea efectului întrerupãtor de prescripţie al cererii de executare. ART. 72 De efectuarea la timp a înregistrãrilor în evidenta separatã, precum şi de exactitatea datelor înscrise în aceasta evidenta, rãspunde conducãtorul contabilitãţii al organizaţiei socialiste creditoare. De necomunicarea la timp a datelor privind creanţele constatate prin titluri executorii ori pentru care sînt procese în curs rãspunde conducãtorul oficiului juridic. La comitetele executive ale consiliilor populare, rãspunderea pentru ţinerea la zi a evidentei o au organele financiare prevãzute la art. 2. Organizaţiile socialiste creditoare şi organele financiare prevãzute la art. 2 sînt obligate sa urmãreascã situaţia debitorilor pe toatã durata prescripţiei, chiar dacã aceasta este suspendatã sau întreruptã, controlul efectuindu-se cel puţin o data pe an, repetindu-se ori completindu-se, cînd va fi nevoie, investigaţiile prevãzute la art. 68; aceste investigaţii nu constituie acte de executare. În cazurile cînd se constata ca debitorii au dobîndit venituri sau alte bunuri urmaribile, se vor lua mãsurile necesare în vederea executãrii, cererile de executare fãcute în acest scop intrerupind prescripţia dacã au fost urmate de acte efective de executare. Dupã împlinirea prescripţiei extinctive, creanţele rãmase nerealizate vor fi date la scãdere. ART. 73 Organizaţiile socialiste creditoare şi organele financiare prevãzute la art. 2 sînt obligate sa facã tot ceea ce este necesar pentru a gãsi pe debitori şi a le stabili posibilitãţile reale de plata. Dacã nerealizarea creanţei a fost provocatã din culpa angajaţilor oricãrei organizaţii socialiste sau a altor persoane, se vor lua mãsuri în vederea stabilirii rãspunderii patrimoniale, precum şi aplicãrii sancţiunilor disciplinare, administrative sau penale, dupã caz. Mãsurile prevãzute la alineatul precedent se vor lua atunci cînd: - imposibilitatea descoperirii veniturilor sau altor bunuri ale debitorului provine din aceea ca la angajarea sa nu s-au notat datele personale (domiciliul, locul de naştere, unitatea de unde provine etc.); - investigaţiile pentru descoperirea veniturilor sau altor bunuri urmaribile nu au fost fãcute anual ori au fost fãcute cu usurinta, ducind la rezultate necorespunzãtoare realitãţii; - executarea nu a fost reluatã în termen legal, deşi s-a constatat ca debitorul a dobîndit venituri sau alte bunuri urmaribile; - se constata orice alte situaţii care se încadreazã în prevederile alineatului precedent. Mijloacele speciale de lichidare a sumelor urmãrite prin organele financiare prevãzute la art. 2 ART. 74 Sumele încasate fãrã baza legalã se compenseazã în contul altor sume datorate sau se restituie. ART. 75 Sumele apãrute în plus în cazurile prevãzute la articolul precedent se compenseazã din oficiu cu sumele datorate din restante pe anul în curs sau pe anii precedenti de acelaşi contribuabil sau de membrii familiei sale cu care gospodareste împreunã (soţ, sotie, copii şi pãrinţi), înscrişi în evidentele fiscale pînã la apariţia plusului. ART. 76 În cazul sumelor cu debit, dacã dupã compensarea plusului în condiţiile prevãzute la articolul precedent mai rãmîn la sfîrşitul anului financiar sume în plus, acestea se restituie debitorului în cazul cînd sînt cerute în termen de un an de la comunicarea plusului. În ce priveşte impozitele şi taxele fãrã debit, plusul se poate restitui dacã a fost cerut în termen de un an de la data plãţii. Competenta de a aproba restituirea plusului va fi stabilitã prin ordinul ministrului finanţelor.
Dispoziţii finale şi tranzitorii*)
*) Prin <>art. 2 din H.C.M. nr. 2104/1969 a fost abrogatã H.C.M. nr. 1330/1960 cu privire la executarea silitã a unor creanţe bãneşti ale unitãţilor militare bugetare aparţinînd Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 77 Organizaţiile socialiste sînt scutite de taxe de timbru pentru toate actele de executare şi mãsurile de publicitate îndeplinite în executarea prezentei hotãrîri. ART. 78 Organizaţia socialistã creditoare va putea considera stinsã creanta numai dupã ce va stabili ca, în afarã de suma prevãzutã în titlul executor, a încasat de la debitor şi dobinzile legale datorate, precum şi cheltuielile de executare ce a avut de suportat. ART. 79 Sumele realizate prin urmãrirea creanţelor transmise spre executare organelor financiare prevãzute la art. 2 se vor distribui potrivit instrucţiunilor ministrului finanţelor. ART. 80 În termen de 2 luni de la publicarea prezentei hotãrîri, organele de executare vor comunica din oficiu organizaţiilor socialiste creditoare: - creanţele ce nu pot fi recuperate din cauza neidentificarii debitorilor sau a lipsei totale de bunuri urmaribile; - creanţele în contul cãrora nu se mai pot face recuperari din cauza epuizarii bunurilor urmaribile. În 2 luni de la primirea comunicãrilor de mai sus, organizaţiile socialiste creditoare vor completa investigaţiile necesare conform art. 70 şi vor comunica organelor de executare mãsurile luate. Aceleaşi organizaţii vor aduce la cunostinta organelor de executare, în termen de 30 zile de la publicarea prezentei hotãrîri, plãţile primite pe orice cale în contul creanţelor transmise spre executare. Creanţele despre care organizaţiile socialiste creditoare vor face cunoscut ca le-au dat la scãdere, trecindu-le în evidenta specialã prevãzutã la art. 72, vor fi scoase din evidenta lucrãrilor curente ale organelor de executare. În cazurile cînd organizaţiile socialiste creditoare nu vor rãspunde în termenul legal la comunicãrile prevãzute în alineatul 1, ori nu vor comunica plãţile primite în contul titlurilor puse în executare, organele de executare vor sesiza, dupã caz, organele tutelare sau ierarhic superioare ale organizaţiilor socialiste creditoare, aceste organe fiind datoare sa ia mãsurile corespunzãtoare impotriva celor vinovaţi. ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
