Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARIRE nr. 941 din 25 iulie 1959  privind unele masuri referitoare la circulatia marfurilor intre organizatiile socialiste, in scopul asigurarii integritatii marfurilor la expeditie, transport si destinatie*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARIRE nr. 941 din 25 iulie 1959 privind unele masuri referitoare la circulatia marfurilor intre organizatiile socialiste, in scopul asigurarii integritatii marfurilor la expeditie, transport si destinatie*)

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: COLECTIA DE HOTARIRI SI DISPOZITII nr. 26 din 25 iulie 1959
*) Textul a fost corectat potrivit rectificarii publicatã în Colecţia de Hotãrîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 29 din 19 august 1959.

Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte:

1. Se aproba regulamentul privind recepţia, expediţia şi primirea mãrfurilor precum şi stabilirea rãspunderii expeditorului, cãrãuşului şi destinatarului în circulaţia mãrfurilor între organizaţiile socialiste.
2. Pentru a se evita dubla cintarire, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va recunoaşte cintaririle efectuate pe cintarele poduri-bascule sau automate de pe liniile de garaj, din silozuri, precum şi cele ale magaziilor şi terenurilor închiriate întreprinderilor.
În vederea operaţiunii de recunoaştere, întreprinderile care au poduri-bascule pe liniile lor de garaj, în silozuri, magazii şi pe terenuri închiriate, vor lua mãsuri ca în termen de o luna de la apariţia hotãrîrii, sa punã la punct buna lor funcţionare şi sa verifice corespunderea personalului care le deserveste.
Recunoaşterea cintaririlor se va face cel mai tirziu pînã la 31.XII.1959, pentru fiecare pod-bascula în parte, printr-o încunoştiinţarea trimisa întreprinderii şi are drept efect asimilarea cintaririlor fãcute pe cintarele recunoscute, cu acele de pe cintarele liniilor publice.
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va supraveghea, instrui şi controla personalul întreprinderilor însãrcinate cu cintarirea pe liniile de garaj, conform cu instrucţiunile pentru personalul propriu, avizind la numirea şi desarcinarea acestui personal.
În cazul în care întreprinderea nu va da urmare cererii Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor de a se lua mãsuri pentru utilarea şi repararea cintarelor sau schimbarea personalului dovedit necorespunzãtor, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va sesiza ministerul tutelar al întreprinderii respective şi va cere tragerea la rãspundere şi sancţionarea conducatorului întreprinderii şi a celorlalţi vinovaţi, revocind totodatã recunoaşterea data.
Pînã la aducerea la îndeplinire a cererii Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, mãrfurile circula pe rãspunderea întreprinderii.
3. În scopul unei mai rationale folosiri a cintarelor de pe liniile de garaj, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va putea:
a) prelua în administrare cintarele pod-bascula ale întreprinderilor de pe liniile de garaj, din magazii sau terenuri închiriate spre a fi montate şi utilizate pe liniile publice;
b) va putea cere mutarea cintarelor pod-bascula ale întreprinderilor de pe liniile de garaj la puncte de jonctiune comune, pentru a deservi mai multe linii de garaj.
Întreprinderile în cauza sînt obligate - dupã caz - sa predea de îndatã cintarele pod-bascula în administrarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, sau sa procedeze la mutarea lor la punctele indicate de acesta; în ultimul caz, cheltuielile de mutare şi reinstalare vor fi suportate în comun de întreprinderile beneficiare.
Instalarea podurilor-bascule pe liniile de garaj, silozuri, magazii şi terenuri închiriate se va face numai la cererea sau cu avizul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.

...............................

5. Ministerele, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi al Capitalei Republicii Populare Romane vor lua mãsuri ca unitãţile şi organele locale ale administraţiei de stat în subordine, sa trimitã delegaţi pentru a asista la recepţia mãrfurilor la beneficiar, cînd nu asista furnizorul, precum şi la constatarea lipsurilor la mãrfurile transportate, ori de cîte ori organizaţiile socialiste beneficiare sau de transport vor solicita aceasta.
6. Documentele de transport nu constituie acte de gestiune pentru expeditor şi destinatar, pe baza lor neputindu-se opera descãrcarea sau încãrcarea de gestiune.
7. Diferenţele de greutate rezultate din cintarirea la expediere şi la destinaţie, prevãzute în regulamentele şi tarifele în vigoare, sînt admise numai pentru organizaţiile de transport şi nu pot fi invocate în relaţiile dintre furnizor şi beneficiar.
8. Declararea inexactã de cãtre expeditor a greutatii mãrfurilor şi documentele de transport (scrisoare de trasura, foaie de parcurs etc.) sau atestarea de cãtre salariaţii organizaţiilor de transport a unor date, fãrã a face o verificare prealabilã efectivã, se va sanctiona, dupã caz, conform art. 401 sau 242 din Codul Penal.

REGULAMENT
privind recepţia, expediţia şi primirea mãrfurilor, precum şi stabilirea rãspunderii expeditorului, cãrãuşului şi destinatarului în circulaţia mãrfurilor între organizaţiile socialiste

CAP. 1
Dispoziţii şi mãsuri organizatorice generale

ART. 1
Condiţiile de livrare în legatura cu recepţia, expediţia şi primirea mãrfurilor, precum şi rãspunderea expeditorului, cãrãuşului şi destinatarului în circulaţia mãrfurilor între organizaţiile socialiste, sînt supuse dispoziţiilor prezentului regulament.
ART. 2
Dispoziţiile regulamentului de fata se aplica în toate cazurile în care se executa livrãri de mãrfuri - în trafic intern - între organizaţiile socialiste, cu sau fãrã intervenirea unui contract de transport.
Ele se aplica în mod corespunzãtor şi atunci cînd mãrfurile circula de la o organizaţie socialistã la alta, fãrã ca ele sa facã obiectul unui contract de livrare.
Ele se mai aplica şi raporturilor ce se stabilesc între organizaţiile expeditoare sau destinatare şi cele de transport, din ţara, în traficul internaţional de mãrfuri, în mãsura în care nu sînt contrare convenţiilor internaţionale de transport la care participa Republica Populara Romana, precum şi livrãrile de mãrfuri privind comerţul exterior, în mãsura în care acestea nu sînt supuse unor reglementãri speciale.
ART. 3
Potrivit prezentului regulament se înţelege prin:
- marfa: orice produs care formeazã obiectul livrãrii sau a contractului de transport;
- furnizor: organizaţia care livreaza mãrfurile;
- beneficiar: organizaţia care primeşte mãrfurile livrate;
- expeditor: organizaţia care preda mãrfurile spre transport;
- cãrãuş: organizaţia care executa transportul;
- destinatar: organizaţia care primeşte produsele transportate;
- acte de livrare: procesele verbale de recepţie sau autoreceptie, facturile, listele de specificaţie, avizele de expediţie;
- documente de transport: scrisoarea de trasura sau de transport, conosamentul, foaia de parcurs, buletinul de mesagerii sau alte asemenea documente.
ART. 4
Conducerile organizaţiilor socialiste care expediazã, transporta şi primesc mãrfuri sînt obligate, fiecare în sectorul lor propriu de activitate, sa ia toate mãsurile organizatorice, în vederea unei corecte desfasurari a operaţiilor privind recepţia, expediţia, transportul şi primirea mãrfurilor, precum şi în vederea asigurãrii integritãţii lor pe parcurs, din momentul scoaterii lor din depozitul expeditorului pînã în momentul intrãrii lor în depozitul destinatarului.
În acest scop:
1. conducãtorii organizaţiilor furnizoare-expeditoare şi beneficiare destinatare:
a) vor desemna - dupã caz - unul sau mai mulţi angajaţi care sa aibã, în mod separat, urmãtoarele sarcini speciale:
- predarea şi receptionarea mãrfurilor;
- ambalarea şi supravegherea ambalarii mãrfurilor;
- expediţia şi predarea mãrfurilor cãtre cãrãuş, precum şi primirea lor de la cãrãuş şi aducerea lor în depozit;
b) vor constitui - dupã caz - una sau mai multe comisii de autoreceptii şi de primire a mãrfurilor.
Aceste comisii care au sarcina de a verifica cantitativ şi calitativ mãrfurile ce se livreaza prin autoreceptie precum şi mãrfurile ce se primesc de la alte organizaţii, vor fi constituite din: conducãtorul întreprinderii sau delegatul sau, precum şi responsabilul controlului tehnic al calitãţii, iar unde nu exista un asemenea control, un salariat desemnat de director, gestionarul care elibereazã ori primeşte mãrfurile sau înlocuitorii lor permanenţi şi angajatul însãrcinat cu expediţia şi primirea mãrfurilor.
c) vor organiza supravegherea şi paza mãrfurilor din momentul iesirii lor din depozit pînã în momentul predãrii lor cãtre cãrãuş şi - la fel - din momentul primirii lor de la cãrãuş, pînã în momentul intrãrii lor în depozit;
d) vor controla personal modul cum se desfãşoarã operaţiunile în legatura cu recepţia, autoreceptia, expediţia, primirea şi verificarea mãrfurilor;
e) vor lua mãsuri pentru instalarea mijloacelor de cintarire şi mãsurãtoare necesare stabilirii elementelor de determinare cantitativã a mãrfurilor predate la transport sau primite, potrivit specificului mãrfurilor.
2. Organizaţiile de transport:
a) se vor dota treptat cu cintare poduri-bascula la toate punctele de încãrcare şi descãrcare a mãrfurilor;
b) vor întreţine permanent în stare de funcţionare normalã cintarele poduri-bascula existente;
c) vor urmãri buna funcţionare a cintarelor poduri-bascula de pe liniile de garaj ale întreprinderilor, putind cere acestora luarea mãsurilor necesare pentru utilizarea şi repararea lor, ori de cîte ori va fi nevoie. În caz de neconformare, organizaţia de transport va putea retrage recunoaşterea cintarului;
d) vor aviza numirile şi înlocuirea de cantaragii ai întreprinderilor pe care îi vor instrui şi verifica spre a corespunde sarcinilor;
e) vor asigura prin mijloacele cele mai adecvate integritatea mãrfurilor ce li se încredinţeazã spre transport.
3. Organele tutelare ale organizaţiilor expeditoare şi destinatare de mãrfuri vor controla modul în care se desfãşoarã recepţia, expediţia şi primirea mãrfurilor şi vor lua de îndatã mãsurile necesare în vederea inlaturarii deficienţelor constatate.
ART. 5
Tot în vederea unei corecte circulatii a mãrfurilor de la expeditor la destinatar se da organizaţiilor de transport sarcina de a controla din oficiu, prin sondaj, sinceritatea declaraţiilor cu privire la cantitatea mãrfurilor încredinţate spre transport.

CAP. 2
Recepţia, expedierea şi predarea mãrfurilor cãtre cãrãuş. Obligaţiile şi rãspunderea furnizorului sau expeditorului

ART. 6
Livrarea mãrfurilor se face prin recepţie efectivã între delegaţii organizaţiilor furnizoare şi beneficiare.
Recepţia cuprinde identificarea şi verificarea cantitativã şi calitativã a mãrfurilor ce se livreaza.
ART. 7
Recepţia are loc la furnizor.
Ea se va efectua la beneficiar, atunci cînd un act normativ în vigoare prevede aceasta în mod expres.
ART. 8
Atunci cînd au loc livrãri continue sau periodice de mãrfuri, pãrţile contractante vor putea menţine la locul stabilit pentru recepţie, delegaţi permanenţi sau în perioada cît dureazã recepţia.
ART. 9
Livrarea mãrfurilor prin autoreceptie se face în cazurile în care delegatul beneficiarului nu se prezintã la termenul stabilit prin contract, spre a le receptiona.
Se excepteazã cazurile în care condiţiile fundamentale exclud acest mod de livrare.
ART. 10
Autoreceptia consta în identificarea şi verificarea cantitativã şi calitativã a mãrfurilor ce se livreaza în raport cu cele prevãzute în contractul de furnizare. Ea se face de comisiunea prevãzutã în art. 4 pct. 1 lit. b.
ART. 11
Procesele verbale de recepţie sau autoreceptie vor cuprinde în mod obligatoriu: marfa, cantitatea stabilitã potrivit art. 12, calitatea, sortimentul, preţul, precum şi orice alte elemente de identificare a mãrfurilor ce se livreaza şi vor fi semnate - dupã caz - de delegaţii organizaţiilor contractante care au participat la recepţie, sau de membrii comisiei de autoreceptie.
ART. 12
Furnizorul este obligat ca, prin propriile sale mijloace, sa determine cantitativ mãrfurile pe care le livreaza prin greutate, volum, metraj, numãr de bucãţi, precum şi - dupã caz - prin varietate, tip, dimensiuni sau prin orice alte elemente.
În actele de livrare ce se întocmesc la furnizor, precum şi în documentele de transport, se vor indica obligatoriu doua elemente de determinare cantitativã, în funcţie de natura mãrfii şi de unitatea de mãsura în care se contabilizeaza în scriptele expeditorului, ca de pilda greutate-volum, tip-dimensiuni, numãr de bucãţi-metraj, precum şi cintarul folosit, sistemul de cintarire, orice alte elemente care ar putea influenta greutatea în momentul cintaririi ca: starea uscata sau umeda a mãrfii, condiţiile atmosferice, cît şi persoana care a efectuat cintarirea.
Greutatea netto a produselor ce se transporta neambalate - în vrac - precum şi greutatea brutto a produselor ambalate, înscrisã în actele de livrare, va trebui sa corespundã cu greutatea - incarcatura minus ţara - înscrisã în actele de transport.
ART. 13
Furnizorul va ambala în mod corespunzãtor mãrfurile pe care le preda spre transport, potrivit cu natura lor, cu STAS-urile şi dispoziţiile în vigoare.
Se excepteazã mãrfurile care prin natura lor pot fi expediate în vrac.
Este cu desãvîrşire interzisã folosirea ambalajelor deteriorate, lipsite de rezistenta necesarã şi care nu corespund STAS-urilor şi altor norme tehnice în vigoare.
ART. 14
Furnizorul va introduce sau va aplica pe fiecare ambalaj o eticheta specialã sau o lista specificativa, purtind urmãtoarele menţiuni: denumirea, calitatea, cantitatea mãrfii (exprimatã dupã caz prin greutate, numãr de bucãţi, litri etc.), cît şi numele persoanei care a fãcut numãrarea sau cintarirea şi ambalarea mãrfii respective.
Fiecare colet va purta cît mai vizibil un numãr de ordine de expediere precum şi greutatea netto şi brutto.
În actele de livrare se va indica numãrul de identificare al coletelor sau al etichetelor introduse în ambalaje.
Obligaţiile de mai sus vor fi executate potrivit cu specificul mãrfurilor şi cu prevederile cuprinse în condiţiile fundamentale.
ART. 15
Angajaţii care ambaleaza mãrfurile, îşi vor trece numele în mod citeţ pe listele specificative ce se introduc sau se aplica pe colete, saci, butoaie, etc., vor semna aceste liste, raspunzind de cantitatea şi sortimentul mãrfurilor ambalate sau introduse în interiorul lor.
Lipsurile constatate la destinatar în coletele, sacii, butoaiele etc., care nu poarta urme de violare sau sustragere, vor fi imputate angajaţilor de mai sus, dacã nu se dovedeşte ca ele se datoresc culpei cãrãuşului ori destinatarului, sau unor alte cauze.
ART. 16
Expedierea mãrfurilor este în sarcina furnizorului.
Se excepteazã cazurile în care pãrţile, potrivit condiţiilor fundamentale, au convenit altfel.
ART. 17
Gestionarul de mãrfuri şi angajatul însãrcinat cu expediţia rãspund de exactitatea şi identitatea mãrfurilor ce se expediazã, în raport cu datele înscrise în actele de livrare şi documentele de transport, cît şi de integritatea mãrfurilor, din momentul recepţiei, respectiv autoreceptiei, pînã în momentul predãrii lor cãtre cãrãuş.
Angajatul însãrcinat cu expediţia rãspunde şi de respectarea regulilor tehnice privitoare la încãrcarea şi fixarea mãrfurilor în mijlocul de transport.
ART. 18
Înainte de a proceda la încãrcare, expeditorul trebuie sa verifice dacã mijlocul de transport pus la dispoziţie de cãrãuş, corespunde efectuãrii în bune condiţii a transportului, spre a se evita alterarea, degradarea, sustragerea, scurgerea sau pierderea mãrfurilor ce urmeazã a fi transportate.
Dacã aceste condiţii nu sînt întrunite, expeditorul va anunta pe cãrãuş.
În cazul în care cãrãuşul menţine mijlocul de transport, se va face menţiune despre aceasta pe documentul de transport, aratindu-se pe scurt obiectiunile expeditorului.
ART. 19
Cînd mãrfurile se transporta în mijloace de transport închise (containere, vagoane acoperite, hambare din slepuri şi altele), folosite în întregime de expeditor, acesta este obligat ca, odatã cu predarea mãrfurilor cãtre cãrãuş, sa aplice pe sistemul de închidere sigilii proprii, ce vor întruni condiţiile prevãzute în art. 32 al. 2.
Mãrfurile care se transporta în vrac, în mijloace de transport deschise, vor fi însemnate sau marcate de expeditor în asa fel, încît sustragerea lor sa nu fie posibila a lasa urme vizibile.
ART. 20
Furnizorul-expeditor este obligat sa ataseze la documentele de transport, actele de livrare şi listele specificative necesare unei uşoare determinãri cantitative (şi calitative pentru mãrfurile uşor alterabile), la locul de descãrcare.
Mãrfurile a cãror determinare cantitativã se face volumetric, vor fi nivelate, iar expeditorul va indica în actele de livrare şi documentele de transport înãlţimea încãrcãturii, începînd de la podeaua vehiculului. În acest caz furnizorul-expeditor este obligat sa indice pe o foaie specificativa, întocmitã pentru fiecare mijloc de transport în parte şi ataşatã la documentele de transport, elementele de determinare a cantitãţii, în asa fel, ca la locul de destinaţie, aceasta sa poatã fi verificata de îndatã, fãrã cintarire.
ART. 21
Furnizorul poarta rãspunderea mãrfurilor pînã în momentul:
1. Predãrii lor efective cãtre beneficiar:
a) cînd recepţia se face la furnizor şi beneficiarul ridica mãrfurile direct de la furnizor sau expediţia este în sarcina beneficiarului;
b) cînd mãrfurile au rãmas, în urma recepţiei sau autoreceptiei fãcute la furnizor, în custodia acestuia şi ridicarea sau expedierea lor este în sarcina beneficiarului;
c) cînd recepţia se face la beneficiar şi mãrfurile au fost transportate la locul recepţiei de furnizor.
2. Predãrii lor cãtre cãrãuş:
a) cînd livrarea mãrfurilor s-a fãcut prin recepţie sau autoreceptie la furnizor şi expedierea lor este în sarcina acestuia;
b) cînd în urma recepţiei sau autoreceptiei la furnizor, mãrfurile rãmîn în custodia acestuia şi expedierea lor este în sarcina furnizorului.
ART. 22
Furnizorul-expeditor rãspunde de asemenea fata de beneficiarul-destinatar de lipsurile şi avariile ivite pe parcurs din cauza folosirii unor ambalaje necorespunzãtoare, din cauza nerespectãrii normelor tehnice de ambalare, de încãrcare şi de fixare a mãrfurilor în mijlocul de transport, din cauza lipsei de sigilii la mijloacele de transport închise, de semne sau marcaje la mãrfurile transportate în vrac în mijloace de transport deschise, precum şi din cauza lipsei specificatiilor necesare determinãrii cantitative a mãrfurilor la destinaţie.
ART. 23
În cazul în care furnizorul-expeditor nu respecta dispoziţiile din prezentul capitol referitoare la recepţie, autoreceptie şi determinarea cantitativã şi calitativã a mãrfurilor expediate, produsele circula pe rãspunderea lui, fiindu-i în totul opozabile actele dresate de beneficiarul-destinatar, în condiţiile acestui regulament, la verificarea mãrfurilor primite.
În acest caz, sarcina probei ca lipsurile constatate la destinaţie se datoresc culpei cãrãuşului sau beneficiarului-destinatar, revine furnizorului-expeditor, presupunindu-se pînã la proba contrarã ca lipsurile se datoresc culpei acestuia din urma.
Dacã mijlocul de transport închis, incarcatura în vrac sau coletul poarta la destinaţie urme de violare, primeaza - pînã la proba contrarã - prezumţia ca lipsurile s-au produs pe parcurs, din culpa cãrãuşului.

CAP. 3
Primirea mãrfurilor de cãtre cãrãuş, transportul şi eliberarea lor de cãtre destinatar. Obligaţiile şi rãspunderea cãrãuşului

ART. 24
Cãrãuşul este obligat sa primeascã mãrfurile spre transport, potrivit planului de transport în vigoare.
ART. 25
Mãrfurile se socotesc primite de cãrãuş din momentul în care - în urma verificãrii încãrcãturii şi a documentului de transport potrivit art. 26 şi a existenţei actelor de livrare menţionate şi anexate de expeditor la documentul de transport - acesta aplica ştampila sa pe documentul de transport.
În transporturile rutiere auto neinsotite de expeditor sau destinatar, primirea efectivã a produselor spre transport, atunci cînd acestea nu se predau la autogara, se face de cãtre însoţitorul prepus al organizaţiei de transport, sau în lipsa acestuia, de cãtre conducãtorul mijlocului de transport. Primitorul este obligat sa semneze exemplarul din documentul de transport ce rãmîne la expeditor şi rãspunde de integritatea mãrfurilor pe parcurs.
ART. 26
La primirea mãrfurilor spre transport, cãrãuşul este obligat sa verifice:
a) numãrul coletelor, starea ambalajelor şi greutatea expeditiei, în cazul expeditiilor de coletãrie şi mesagerii;
b) natura mãrfii (în mod sumar), semnele sau marcajele puse de expeditor, respectarea condiţiilor tehnice de încãrcare şi fixare a mãrfurilor, în cazul transporturilor încãrcate în mijloace de transport deschise;
c) natura mãrfii (în mod sumar), respectarea regulilor tehnice de încãrcare şi fixare a mãrfurilor, sigiliile aplicate de expeditor, în cazul transporturilor încãrcate pe linia publica în mijloace de transport închise;
d) sigiliile aplicate de expeditor, în cazul transporturilor încãrcate pe liniile de garaj, terenuri sau magazii închiriate, în mijloace de transport închise.
Pentru mãrfurile a cãror cintarire este obligatorie, potrivit art. 28 sau altor dispoziţii legale în vigoare, cãrãuşul va verifica în toate cazurile prevãzute mai sus şi greutatea încãrcãturii (brutto şi brutto minus ţara).
Primirea transportului creeazã prezumţia ca el este în ordine şi îndeplineşte condiţiile prevãzute în prezentul articol.
ART. 27
Cãrãuşul va refuza primirea spre transport:
a) a coletelor necorespunzãtor ambalate; nu pot fi considerate ca necorespunzãtoare ambalajele ce întrunesc condiţiile STAS-urilor sau altor norme tehnice în vigoare pentru mãrfurile respective şi prezintã rezistenta necesarã condiţiilor normale de manipulare şi transport;
b) a mãrfurilor încãrcate fãrã respectarea regulilor tehnice de încãrcare şi fixare;
c) a mãrfurilor încãrcate în mijloace de transport închise, fãrã sigiliul expeditorului, sau în mijloace de transport deschise fãrã semne ori marcaje, ori cu semne şi marcaje insuficiente ori necorespunzãtoare;
d) a mãrfurilor interzise la transport, sau admise numai în condiţii speciale, fãrã ca acestea sa fie întrunite.
În cazul în care primirea spre transport a fost refuzatã în parte sau în întregime, se va face - dupã caz - menţiune motivatã pe documentele de transport, sau se va dresa un proces verbal în dublu exemplar, din care unul se va preda expeditorului.
ART. 28
La primirea spre transport cãrãuşul este obligat sa cintareasca:
a) mãrfurile destinate exportului; la cerere se va cintari şi vagonul gol;
b) mãrfurile importate care se transbordeaza direct sau indirect sau transvazeaza dintr-un mijloc de transport în altul la punctele de frontiera şi în porturile fluviale sau maritime, cintarirea se va face în acest punct dupã transbordarea sau transvazare;
c) mãrfurile ce se transporta pe cale aerianã;
d) mãrfurile ce se prezintã spre transport ca expeditii de coletãrie şi mesagerii;
e) mãrfurile predate ca expeditii de vagoane pe liniile publice ale statiilor de cale feratã;
f) produsele lactate, zahãrul, carnea, produsele alimentare fabricate, bumbacul, pielaria fabricata neconfectionata, cereale, legumele, soia, lintea, mazarea, fasolea, fructele, cartofii, furajele, produsele destinate insamintarilor, lemnele de foc, mangalul, deşeurile de cherestea şi cele metalice, bolovanii, varul, piatra de var, oasele, copitele şi coarnele, prezentate ca expeditii de vagoane încãrcate pe liniile de garaj, la silozuri, pe terenuri sau magazii închiriate din incinta statiilor fãrã a fi cintarite, din cauza ca acestea nu sînt înzestrate cu cintare poduri-bascule sau automate, ori cele existente nu funcţioneazã sau n-au fost recunoscute, precum şi în cazul cînd aceste produse se prezintã spre transport în slepuri sau transporturi auto neinsotite.
Cintarirea mãrfurilor de orice fel efectuatã pe liniile de garaj, în silozuri, la magazii sau terenuri închiriate, înzestrate cu cintare pod-bascula sau automate recunoscute de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, este asimilatã cu cintarirea efectuatã pe cintarele proprii ale organizaţiilor de transport.
Nu se cintaresc mãrfurile ce se prezintã la transport în ambalaje STAS, cu greutate stantata, în bucãţi, baloturi etc. de greutãţi uniforme. În acest caz, mãrfurile circula cu greutatea stabilitã de furnizorul-expeditor.
Dacã transportul se efectueazã pe calea feratã, iar statia în care se face primirea spre transport nu are cintar pod-bascula sau cel existent nu funcţioneazã, cintarirea - în cazurile de la literele a, b, c şi f de mai sus - se va face la prima statie cu cintar pod-bascula de pe parcurs. În cazul în care capacitatea de cintarire sau lungimea podurilor-bascule ale expeditorului, cãrãuşului sau destinatarului, nu permit cintarirea sau recintarirea pe întregul parcurs de la locul de expediţie pînã la locul de destinaţie a vagoanelor de mare tonaj folosite în întregime, marfa încãrcatã în astfel de vagoane va circula cu greutatea stabilitã de furnizorul expeditor.
Se excepteazã de asemenea de la cintarire produsele lichide încãrcate în cisterne sau slepuri, determinarea greutatii acestora facindu-se dupã volum.
În lunile de virf de trafic, în care cintarirea mãrfurilor prevãzute la lit. f de mai sus, ar putea constitui o cauza de neîndeplinire a planului de transport, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor este autorizat sa limiteze - prin ordin - cintarirea acestor mãrfuri, pînã la minimum 10% din tonajul prezentat spre transport. Excepţie de la aceasta mãsura fac expeditiile de vagoane care conţin cereale, cartofi, lemne de foc şi carne, încãrcate în vrac, care se vor cintari în toate cazurile.
ART. 29
La eliberarea mãrfurilor cãtre destinatar, cãrãuşul este obligat sa procedeze la recintarirea lor, în cazul în care:
a) expeditiile de coletãrie şi mesagerii precum şi expeditiile de mijloace de transport complete poarta urme de violare, de sustragere, de scurgere, de pierdere sau de avariere;
b) mãrfurile transportate în mijloace de transport complete au fost transbordate sau transvazate dintr-un mijloc de transport în altul şi nu au fost cintarite la locul transbordarii sau transvazarii;
c) mãrfurile transportate prin mijloace auto neinsotite, au fost predate spre transport dupã greutate;
d) destinatarul sau delegatul expeditorului cer în scris recintarirea şi sînt întrunite urmãtoarele condiţii;
- statia are pod-bascula corespunzãtor pentru efectuarea recintaririi;
- are locomotiva de manevra şi în programul ei de lucru exista timpi disponibili sau în lipsa locomotivei de manevra, timpul de oprire al trenului local de marfa în staţii intermediare permite efectuarea manevrei cu locomotiva trenului pentru ducerea vagonului la cintar; şi
- cînd capacitatea de prelucrare a statiei dupã graficul de lucru nu este depãşitã.
Dacã la locul de eliberare nu exista mijloace tehnice de cintarire, în cazurile de sub literile a şi b de mai sus, cintarirea se va face la cel mai apropiat loc cu cintar corespunzãtor.
ART. 30
Cînd mãrfurile se transporta prin mijloace auto, cintarirea, în cazurile prevãzute de art. 28-29, este obligatorie pentru cãrãuş numai atunci cînd, la locurile de primire şi eliberare a mãrfurilor, exista posibilitãţi tehnice de cintarire.
ART. 31
Cintarirea, la primirea şi eliberarea mãrfurilor de cãtre cãrãuş, se va face în prezenta angajatului expeditorului respectiv al destinatarului însãrcinat, potrivit prezentului regulament, cu predarea şi primirea mãrfurilor.
Cãrãuşul are dreptul ori cînd sa verifice greutatea oricãror mãrfuri încredinţate spre transport.
ART. 32
În scopul asigurãrii mãrfurilor în cursul transportului, cãrãuşul este obligat sa aplice sigilii pe sistemul de închidere al mijloacelor de transport închise (vagoane, hambare din slepuri, containere, etc.).
Sigiliile vor fi astfel concepute şi aplicate încît sa nu îngãduie înlocuirea sau violarea lor fãrã urme vizibile.
Sigiliile pe mijloacele de transport închise ce se cintaresc pe liniile de garaj, se aplica de întreprindere în momentul cintaririi, iar de cãrãuş, în momentul primirii vagonului pe linia publica.
ART. 33
Tot în scopul asigurãrii integritãţii mãrfurilor pe parcurs, destinatarul sau expeditorul - atunci cînd mãrfurile circula pe riscul lui - le pot însoţi, prin insotitori.
Insotirea este obligatorie:
a) cînd se transporta vietati în mijloace de transport complete;
b) cînd transportul se efectueazã prin mijloace auto şi cuprinde produse în vrac ce nu se pot preda spre transport prin cintarire, pe numãr de colete, bucãţi ori volum, sau cînd produsele în vrac ce se cintaresc la expeditor, nu pot fi recintarite la destinatar.
ART. 34
Însoţitorul de transport rãspunde de integritatea mãrfurilor pe parcurs. Expeditorul sau, dupã caz, delegatul destinatarului, cînd expediţia cade în sarcina destinatarului, sînt obligaţi sa-i predea efectiv mãrfurile, iar însoţitorul va semna de primire pe exemplarul din actul de livrare care rãmîne la expeditor.
Însoţitorul va proceda la predarea cantitativã a mãrfurilor cãtre destinatar.
Orice lipsa ivita pe parcurs, pînã în momentul predãrii mãrfurilor cãtre destinatar, cade în sarcina întreprinderii al carei prepus este însoţitorul şi atrage rãspunderea materialã şi eventual penalã a insotitorului, dacã pierderea sau avaria mãrfurilor se datoreşte vinei acestuia.
ART. 35
La destinaţie, cãrãuşul este obligat sa procedeze - împreunã cu angajatul destinatarului însãrcinat cu primirea mãrfurilor şi a membrilor comisiei de primire ce eventual sînt de fata - la cintarirea mãrfurilor în cazurile prevãzute de art. 29, la verificarea sigiliilor, a semnelor sau marcajelor, a mijlocului de transport, precum şi a coletelor, la deschiderea mijlocului de transport şi la verificarea sumarã a conţinutului sau.
Dacã totul este gãsit în ordine, cãrãuşul va elibera coletele sau va pune mijlocul de transport la dispoziţia destinatarului pentru descãrcare şi va face menţiune pe documentul de transport "predat fãrã urme de violare".
ART. 36
În cazul în care se constata la colete, la mijlocul de transport, la sigilii, la semne, la marcaje sau la mãrfuri, urme de violare, pierderi, scurgeri, alterãri, avarii, substituiri, diluari sau scãdere de greutate, peste toleranta legalã, mijlocul de transport nu se va deschide sau - dupã caz - nu se va descarca şi va fi anuntat imediat şeful unitãţii respective de transport, sau inlocuitorul sau, care este obligat sa se prezinte de îndatã pentru constatare şi sa stabileascã, dupã posibilitãţi, cauzele care au provocat paguba.
Determinarea lipsurilor cantitative se va face în raport cu elementele specificative de determinare arãtate în actele de livrare şi documentele de transport care însoţesc transportul, luindu-se în toate cazurile în considerare şi ţara vagonului în vederea stabilirii greutatii brutto sau netto a încãrcãturii.
Cînd la mãrfurile transportate pe calea feratã în vrac şi pentru care cintarirea este obligatorie, se constata o diferenţa de greutate la cintarirea brutto, se va cintari în mod obligatoriu şi vagonul gol dacã a trecut mai mult de un an de la ultima verificare a tarei, stabilindu-se ţara exactã, spre a se putea constata diferenţa de greutate la marfa netto.
Şeful unitãţii de transport sau inlocuitorul sau va dresa de îndatã un proces-verbal de constatare. Procesul-verbal va fi semnat de organul care a fãcut constatarea, de angajatul cãrãuşului care a efectuat operaţiunile prevãzute la art. 35, de angajatul destinatarului însãrcinat cu primirea mãrfurilor, de membrii comisiei de primire a destinatarului şi de celelalte persoane care au participat sau asistat la constatare, indicindu-se şi adresa fiecãruia din semnatari.
Unul din exemplarele procesului-verbal va fi inminat angajatului destinatarului însãrcinat cu primirea mãrfurilor.
Dacã sînt bãnuieli ca lipsurile, avariile etc. se datoresc unei infracţiuni, vor fi sesizate de îndatã organele de urmãrire penalã, iar mijlocul de transport va fi reţinut pînã la sosirea acestora.
Procesul verbal de mai sus, cu concluziile cuprinse în el, este opozabil cãrãuşului şi expeditorului pînã la proba contrarã.
ART. 37
Mãrfurile transportate în mijloace de transport complete se considera eliberate în momentul în care cãrãuşul a pus la dispoziţia reprezentantului destinatarului mijlocul de transport pentru descãrcare.
Expeditiile de vagoane complete care se recintaresc sau descarca pe liniile de garaj (siloz) a destinatarului, se elibereazã la punctul de jonctiune cu linia de garaj.
Expeditiile de coletãrie şi mesagerii, se considera eliberate în momentul cînd reprezentantul destinatarului le preia efectiv de la cãrãuş.
ART. 38
Cãrãuşul rãspunde de integritatea mãrfurilor primite spre transport, din momentul primirii şi pînã la eliberarea lor cãtre destinatar.
ART. 39
Cînd cãrãuşul a cintarit mãrfurile, el rãspunde de cantitatea constatatã pe cintarul sau, ori pe cintarele recunoscute de el, înscrisã în documentul de transport.
În cazul în care cintarirea este obligatorie pentru cãrãuş acesta rãspunde de cantitatea înscrisã în documentul de transport, indiferent de faptul dacã a efectuat sau nu cintarirea.
Cãrãuşul va putea face însã dovada ca, în realitate, a primit mai puţin de la expeditor sau ca marfa sosita la destinaţie corespunde cu greutatea netto sau cu specificaţiile din actele de livrare sau documentele de transport, prevãzute la art. 12 alin. 2 şi art. 20.
ART. 40
Pentru mãrfurile a cãror cintarire nu este obligatorie şi nici nu au fost cintarite de cãrãuş, acesta - pînã la proba contrarã - nu rãspunde pentru lipsurile cantitative, dacã mijlocul de transport închis a ajuns la destinaţie fãrã urma de violare, sustragere, scurgere sau avarie şi cu sigiliile intacte, iar mãrfurile încãrcate în mijloace de transport deschise, cu semnele intacte.
Dispoziţiile acestui articol nu se aplica mãrfurilor şi produselor enumerate în art. 28 şi nici altor mãrfuri care au fost cintarite, la primire, de cãrãuş.
ART. 41
Cãrãuşul rãspunde de orice substituire, diluare, denaturare, alterare sau avarie a mãrfurilor în cursul transportului.
Sarcina probei ca substituirea, diluarea, denaturarea, alterarea sau avarierea s-au produs în cursul transportului şi din vina cãrãuşului revine celui care reclama.
În cazul în care însã coletul sau mijlocul de transport închis au fost violate pe parcurs, sau poarta urme de violare sau semnele de pe mãrfurile transportate într-un mijloc de transport deschis poarta de asemenea urme de violare, se presupune - pînã la proba contrarã - ca mãrfurile au fost substituite, diluate, denaturate, alterate sau avariate în timpul transportului şi din vina cãrãuşului.
ART. 42
Cãrãuşul este scutit de rãspundere pentru pierderea totalã sau parţialã, pentru micşorarea greutatii sau avaria produselor primite la transport, dacã pierderea, micşorarea greutatii sau avaria s-au produs:
a) din cauza de forta majorã;
b) din culpa expeditorului sau destinatarului;
c) din cauza anumitor însuşiri proprii naturii produselor, care au provocat sfarimarea, spargerea, ruginirea, alterarea sau alte consecinţe asemãnãtoare;
d) din cauze legate de încãrcarea sau descãrcarea produselor, dacã aceste operaţiuni s-au efectuat cu mijloacele expeditorului sau destinatarului, ori sub supravegherea lor;
e) din cauze naturale inerente transportului în vehicule deschise, pentru mãrfurile care potrivit dispoziţiunilor în vigoare se transporta în asemenea vehicule;
f) datoritã faptului ca însoţitorul expeditorului sau destinatarului nu au luat mãsurile necesare pentru asigurarea integritãţii produselor;
g) din cauza unor defecte de ambalaj care nu au putut fi observate dupã aspectul exterior la primirea produselor spre transport;
h) datoritã faptului ca expeditorul a predat produse excluse la transport, sub denumire falsa, inexactã sau incompleta;
i) datoritã faptului ca expeditorul n-a indicat în documentele de transport şi eventual pe ambalaje, particularitãţile specifice produselor, care reclamau condiţii speciale sau anumite mãsuri de precautie în timpul transportului sau depozitarii;
j) în urma scaderii umiditatii în timpul transportului;
k) în urma scaderii naturale a greutatii produselor în limitele indicate de art. 43;
l) din cauza pericolului inerent transportului de vietati;
m) din cauza diferenţei dintre cintarul folosit la primirea produselor spre transport şi cel folosit la eliberarea acestora cãtre destinatar, atunci cînd lipsa nu este realã sau cãrãuşul poate dovedi ca ea se datoreşte expeditorului.
Dovada ca pierderea, scãderea în greutate, alterarea sau avaria produselor se datoreşte cauzelor prevãzute la literele a, b, c, g şi m, cade în sarcina cãrãuşului.
Cînd pe parcurs sau la destinaţie se constata ca pierderea, scãderea în greutate ori avaria produselor se datoreşte uneia sau mai multor din cauzele prevãzute la literele d, e, f, i, j, k şi l de mai sus, se presupune ca paguba s-a produs din aceste cauze, pînã la proba contrarã, facuta de cel în drept a pretinde despãgubiri.
ART. 43
Pentru mãrfurile care din cauza anumitor însuşiri proprii sînt supuse pierderii din greutate în timpul transportului, cãrãuşul rãspunde numai pentru partea lipsa din greutate care depãşeşte procentele de pierdere prevãzute în actele normative în vigoare referitoare la transporturi.
ART. 44
Cînd cu un singur document de transport, se transporta mai multe colete, procentul de pierdere din greutate admis, se calculeazã separat pentru fiecare colet, dacã greutatea fiecãrui colet a fost indicatã în document, la primirea lor spre transport.
Dacã mãrfurile de masa omogene ce se transporta în cisterne, deavalma sau în vrac cu diferite documente de transport, de la un singur expeditor, pe adresa unui singur destinatar, îşi pierd individualitatea în cadrul procesului de transport (la transbordarea de pe apa pe calea feratã sau invers, la transbordarea din vagoane de pe liniile cu ecartament ingust în vagoane de pe liniile cu ecartament normal sau invers etc.), pierderea naturala se calculeazã pe baza greutatii totale a întregii partide de produse.
De asemenea, lipsa parţialã a mãrfurilor transportate în condiţiile de mai sus, care au sosit la destinaţie în mijloace de transport în buna stare, fãrã urme de violare, se determina dupã rezultatele verificãrii întregii partide de produse eliberate în acelaşi timp.
ART. 45
Limitarea rãspunderii în procentele la care se referã art. 43 nu se aplica dacã se face dovada ca lipsa de greutate nu s-a produs din cauza pierderii naturale. Sarcina probei revine celui care reclama.
Dispoziţiile art. 43 nu se aplica de asemenea mãrfurilor a cãror natura exclude o pierdere în greutate din cauze naturale, precum şi în stabilirea despãgubirilor, cînd pierderea se datoreşte uneia din cauzele prevãzute de art. 42.
ART. 46
Despãgubirile datorate de cãrãuş pentru pierderea totalã sau parţialã din vina sa, se calculeazã dupã preţul din factura care însoţeşte transportul, iar cînd transportul se face fãrã factura, dupã preţul oficial stabilit de organele în drept, ori cînd un asemenea preţ nu exista, dupã preţul curent al produselor, la locul şi timpul predãrii, tinindu-se seama - atunci cînd este cazul - şi de gradul lor de uzura.
Pe lîngã aceasta despãgubire, cãrãuşul suporta taxa de transport, taxele fiscale, taxele vamale şi alte cheltuieli în legatura cu transportul mãrfurilor pierdute, dacã acestea nu sînt incluse în preţul mãrfurilor şi au fost plãtite de cel îndreptãţit la despãgubire.
În cazul în care cãrãuşul a folosit pentru nevoile sale unele mãrfuri primite spre transport, el va restitui valoarea dubla a mãrfii, iar vinovaţii vor fi traşi la rãspundere.
ART. 47
Pentru avarierea produselor imputabilã cãrãuşului, acesta plãteşte drept despãgubire suma corespunzãtoare cu deprecierea valorii produselor, fãrã alte daune. În caz de neînţelegere asupra procentului de depreciere, acesta se va stabili prin expertiza. Suma se determina potrivit prevederilor art. 46.
ART. 48
Din momentul eliberãrii mãrfurilor transportate cãtre destinatar, rãspunderea cãrãuşului pentru integritatea lor înceteazã.
El rãspunde însã fata de destinatar, potrivit dispoziţiilor cuprinse în prezentul capitol, pentru pierderea totalã sau parţialã, pentru micşorarea în greutate, pentru substituirea, diluarea, denaturarea, alterarea sau avarierea produselor, intimplate în cursul transportului, chiar dacã acestea se constata dupã eliberarea produselor, în cazurile şi în condiţiile prevãzute în actele normative în vigoare, referitoare la transport.

CAP. 4
Primirea şi verificarea mãrfurilor la destinaţie. Obligaţiile şi rãspunderea destinatarului

ART. 49
Destinatarul este obligat sa primeascã mãrfurile de la cãrãuş, sa le transporte la locul de depozitare şi sa le verifice cantitativ şi calitativ.
ART. 50
Primirea mãrfurilor de la cãrãuş, se face de cãtre angajatul însãrcinat cu aceasta operaţiune.
ART. 51
La primirea mãrfurilor de la cãrãuş, angajatul destinatarului, însãrcinat cu aceasta operaţiune, va proceda împreunã cu prepusul cãrãuşului la verificãrile prevãzute în art. 35.
ART. 52
Cînd se primesc expeditii de coletãrie sau mesagerii, în momentul primirii de la cãrãuş, se va verifica numãrul, identitatea, starea, iar în cazurile prevãzute de art. 29 lit. a şi greutatea lor, în raport cu actele de livrare şi documentele de transport.
ART. 53
Cînd se primesc mãrfuri în mijloace de transport complete, a cãror recintarire este obligatorie potrivit art. 29 lit. a-c destinatarul va cere recintarirea lor.
În celelalte cazuri, recintarirea se va putea cere în condiţiile prevãzute de art. 29 lit. d, ori de cîte ori destinatarul presupune ca greutatea realã nu corespunde cu aceea înscrisã în actele de livrare şi documentele de transport.
În cazurile în care greutatea netto a mãrfurilor în vrac, obţinutã prin scãderea greutatii tarei înscrisã pe mijlocul de transport din greutatea brutto (mijloc de transport şi marfa), nu corespunde cu aceea înscrisã în actele de livrare şi documentele de transport, destinatarul va cere cãrãuşului verificarea tarei mijlocului de transport, prin cintarirea acestuia dupã descãrcare, dacã a trecut mai mult de un an de la ultima verificare a tarei.
Cînd se primesc mãrfuri necintarite de cãrãuş, în mijloace de transport complete, ele vor fi identificate - dupã caz - înaintea descãrcãrii, în timpul ei sau dupã descãrcare, pe baza elementelor indicate potrivit art. 11, art. 19 alin. 2 şi art. 20 în actele de livrare şi documentele de transport.
Primirea unor asemenea mãrfuri precum şi a celor sosite în vrac, fãrã obiecţiuni, creeazã prezumţia - pînã la proba contrarã - ca transportul a sosit intact.
Cînd se primesc mãrfuri uşor alterabile, acestea vor fi verificate la locul de primire de la cãrãuş, calitativ şi cantitativ.
ART. 54
În cazul în care la locul de primire de la cãrãuş se constata diferenţe de greutate, urme de violare, avarii sau pierderi, destinatarul va cere şefului unitãţii de transport sau înlocuitorului sau, sa procedeze potrivit dispoziţiilor art. 36.
În acest caz, expeditiile de mijloace de transport complete nu vor fi primite de cãtre destinatar pe linia sa de garaj, pînã la sosirea şefului unitãţii de transport sau a înlocuitorului sau.
Dacã aceştia refuza sa facã cuvenitã constatare, destinatarul va proceda conform prevederilor art. 70.
Destinatarul va proceda la fel în cazul în care cãrãuşul nu poate efectua cintarirea în condiţiile art. 29 lit. d.
În cazul transporturilor rutiere auto, cînd se constata în momentul descãrcãrii diferenţe cantitative, asupra cãrora pãrţile nu sînt de acord, destinatarul va chema unul din organele prevãzute de art. 70 şi va proceda la constatare.
Cînd de constata, la locul de primire de la cãrãuş, diferenţe de cantitate şi calitate la produse uşor alterabile, destinatarul va chema de asemenea, de îndatã, unul din organele prevãzute de art. 70, va anunta pe furnizor-expeditor, telegrafic sau telefonic şi va proceda la primirea mãrfurilor, fãrã a aştepta sosirea delegatului furnizorului.
Dacã destinatarul nu accepta constatãrile cuprinse în procesul verbal întocmit de şeful unitãţii de transport, el va proceda de asemenea potrivit art. 70, putind cere totodatã o expertiza referitor la starea şi greutatea mãrfii, precum şi la cauzele şi cuantumul daunelor.
ART. 55
Destinatarul este obligat sa descarce complet mijlocul de transport şi sa-l lase cãrãuşului fãrã resturi sau reziduri din marfa care a fost încãrcatã în el.
ART. 56
Destinatarul va controla, prin membrii comisiei de primire, modul în care angajatul însãrcinat cu primirea mãrfurilor îşi exercita atribuţiunile, precum şi modul în care se descarca, se verifica la descãrcare, se transporta, se introduc în depozit şi se dezambaleaza mãrfurile primite.
Pe parcursul de la locul de descãrcare pînã la locul de depozitare, integritatea mãrfurilor va fi asigurata de destinatar potrivit art. 4 pct. 1, lit. c.
ART. 57
La locul de depozitare, destinatarul va proceda, prin comisia de primire, la verificarea cantitativã şi calitativã a mãrfurilor, dacã aceasta operaţiune nu a fost efectuatã în întregime la locul de descãrcare.
Verificarea se va face în termen de maximum 6 ore pentru mãrfurile uşor alterabile şi 5 zile pentru celelalte mãrfuri. Termenul se calculeazã, pentru livrãrile din alta localitate din momentul eliberãrii mãrfurilor în gara, autogara, aeroportul sau portul de destinaţie, iar pentru livrãrile din aceeaşi localitate, din momentul primirii lor în depozitul destinatarului.
Dacã mãrfurile primite corespund cantitativ şi calitativ cu acelea înscrise în actele de livrare şi documentele de transport, membrii comisiei de primire vor face menţiune de verificare şi de corespundere pe aceste acte şi documente, iar mãrfurile vor fi puse în circuitul lor economic.
ART. 58
În cazul în care, la locul de depozitare, comisia de primire constata ca greutatea netto, numãrul, sortimentul sau calitatea mãrfurilor primite, nu corespund cu datele înscrise în actele de livrare şi documentele de transport, va dresa un proces verbal în care va consemna lipsa sau deficientele constatate. În cazul în care se constata o diferenţa de greutate, se va mentiona, în mod obligatoriu în procesul verbal, cintarul folosit, sistemul de cintarire, orice alte elemente care ar putea influenta greutatea în momentul cintaririi (starea uscata sau umeda a mãrfii, condiţiile atmosferice etc.) cît şi persoanele care au participat sau asistat la cintarire, în afarã membrilor comisiei de primire.
Marfa gasita în deficienta sau cu lipsuri va fi patrata. În cazul în care mãrfurile sînt ambalate, verificarea va fi opritã la coletul la care se constata lipsuri. Restul coletelor primite de la acelaşi expeditor nu vor fi deschise, iar coletul respectiv se va pãstra împreunã cu ambalajul. Nu se vor recunoaşte lipsurile din celelalte colete, dacã aceasta dispoziţie nu a fost respectata, iar lipsurile vor fi imputate angajaţilor care au încãlcat-o.
În procesul verbal se va indica, în afarã membrilor comisiei, persoanele care au participat sau asistat la desfacerea coletului. Procesul verbal va fi semnat de membrii comisiei de primire şi de persoanele indicate în cuprinsul lor.
ART. 59
Beneficiarul va anunta telefonic sau telegrafic pe furnizorul-expeditor sa trimitã un delegat, care sa participe la verificarea şi constatarea lipsurilor şi la întocmirea procesului verbal de verificare a întregului lot de marfa primitã. În anuntare se vor indica pe scurt lipsurile sau deficientele constatate.
Dacã exista bãnuieli ca lipsa constatatã provine de pe parcurs şi ar fi imputabilã cãrãuşului, în termen de 5 zile de la luarea în primire a mãrfurilor, va fi sesizat şi acesta printr-o reclamaţie scrisã, adresatã şefului unitãţii de transport de destinaţie, cu invitarea de a trimite un delegat care sa participe la constatare, la termenul ce se va anunta ulterior.
ART. 60
Dacã în termen de 24 ore, delegatul furnizorului sau expeditorului din aceeaşi localitate, sau în 5 zile de la anuntare, delegatul din alta localitate, nu se prezintã, beneficiarul va chema unul din organele prevãzute de art. 70 şi atunci cînd e cazul şi pe delegatul cãrãuşului din localitate şi va proceda, cu participarea acestora, la verificarea mãrfurilor primite.
Dacã este invederata necesitatea punerii imediate în circuit a mãrfurilor primite, se va putea proceda la verificarea mãrfurilor numai în prezenta unuia din organele prevãzute de art. 70 şi atunci cînd este cazul şi a delegatului cãrãuşului din aceeaşi localitate, fãrã a mai aştepta împlinirea termenului de 5 zile prevãzut în alineatul precedent pentru prezentarea delegatului furnizorului din alta localitate. Necesitatea punerii imediate în circuit a mãrfurilor va fi atestata de conducãtorul organizaţiei, pe propria lui rãspundere.
ART. 61
Membrii comisiei de primire şi cu delegaţii furnizorului şi cãrãuşului - atunci cînd aceştia se prezintã - sau în asistenta unuia din organele prevãzute de art. 70, atunci cînd delegatul furnizorului ori al cãrãuşului nu se prezintã, vor proceda - dupã caz - la verificarea cantitativã sau calitativã a întregului lot de mãrfuri primite, sau numai a mãrfii asupra cãreia exista contestaţie.
În caz de nevoie, se va apela la un organ tehnic de specialitate, se vor face analize sau expertize de ordin tehnic, ridicindu-se - dacã este necesar - probe din marfa primitã, cu identificarea exactã, prin toate elementele necesare ale probei în corelatie cu marfa.
În acest scop, destinatarul-beneficiar sau furnizorul pot cere concursul ministerelor, instituţiilor sau organizaţiilor de specialitate, care sînt obligate sa delege de îndatã personalul tehnic necesar pentru efectuarea constatãrilor cerute.
ART. 62
Procesul verbal de verificare se va întocmi în trei exemplare şi va cuprinde:
a) locul şi data întocmirii;
b) persoanele care au luat parte la verificare, calitatea şi domiciliul; (adresa completa) acestora;
c) denumirea furnizorului, beneficiarului, a întreprinderii care a fabricat marfa şi a cãrãuşului;
d) numãrul contractului sau comenzii pe baza cãreia s-a expediat produsul;
e) numãrul facturii şi a documentului de transport;
f) data expedierii, punctul de încãrcare, data sosirii şi punctul de descãrcare, data intrãrii mãrfurilor în depozitul beneficiarului;
g) elementele de identificare a mãrfii: denumire, sortiment, tip, varietati, calitate etc.;
h) greutatea brutto, dupã documentele întocmite la expediţie, greutatea brutto rezultatã la punctul de descãrcare, precizîndu-se cintarul la care a fost stabilitã, documentul de recintarire, iar dacã recintarirea nu a avut loc, se va mentiona aceasta;
i) indicarea mijloacelor de determinare cantitativã prin care s-a constatat lipsa, adicã: cintarire, mãsurãtoare, numaratoare, etc.;
j) descrierea ambalajului, starea lui, condiţiile în care au fost pãstrate mãrfurile la beneficiar;
k) descrierea exactã a lipsurilor de cantitate sau calitate la produsele verificate, indicindu-se cantitatea în minus sau în plus fata de actele de livrare şi documentele de transport, natura defectelor, etc.;
l) menţiunea modului în care au fost ridicate probele, cu indicarea numãrului, etc. conform prevederilor din standarde sau norme interne;
m) cauzele care au putut provoca lipsurile de cantitate sau deficientele de calitate şi în mãsura în care rezulta, cine rãspunde de ele;
n) arãtarea produselor care nu vor putea fi folosite şi cele pentru care se propune a fi considerate declasate sau apte pentru alta întrebuinţare;
o) propuneri, fie pentru eventuale reduceri de preţuri, corespunzãtoare cu scãderea de calitate, fie în vederea reconditionarii mãrfurilor calitativ necorespunzãtoare, potrivit normelor legale în vigoare, precum şi justificarea precisa a acestor propuneri;
p) punctul de vedere al delegatului furnizorului şi al cãrãuşului, cînd aceştia au fost de fata;
r) semnatura tuturor persoanelor care au participat la constatare.
ART. 63
Cîte un exemplar de pe procesul verbal de constatare se va inmina, sub luare de dovada, delegatiilor furnizorului expeditor şi cãrãuşului, dacã aceştia sînt de fata. Dacã aceştia n-au participat, procesul verbal se va comunica în 24 ore dupã dresarea lui furnizorului-expeditor şi - dupã caz - cãrãuşului.
ART. 64
În cazul în care lipsurile sau deficientele constatate pot fi datorate unei infracţiuni, destinatarul-beneficiar este obligat sa sesizeze de îndatã organele de urmãrire penalã.
ART. 65
În toate cazurile în care se constata lipsuri şi deficiente în modul de livrare a mãrfurilor, destinatarul-beneficiar va trimite de asemenea un exemplar al procesului verbal cãtre organul tutelar al organizaţiei în culpa.
ART. 66
Procesul verbal dresat în condiţiile de mai sus - chiar fãrã participarea delegaţilor furnizorului sau cãrãuşului - este opozabil furnizorului şi beneficiarului, indiferent dacã produsele au fost expediate de furnizor în urma recepţiei sau pe baza de autoreceptie. El va fi opozabil de asemenea şi cãrãuşului, în mãsura în care se va face dovada ca lipsurile, avariile, substituirile, etc. s-au produs pe parcurs din culpa sa.
ART. 67
În cazul în care recepţia mãrfurilor livrate se face la beneficiar şi furnizorul nu trimite un delegat care sa efectueze, împreunã cu delegatul beneficiarului, operaţiunea de recepţie, beneficiarul va proceda la recepţie în asistenta obligatorie a unuia din organele prevãzute de art. 70. În acest caz, se aplica în mod corespunzãtor, dispoziţiile cuprinse în acest capitol.
ART. 68
Beneficiarul rãspunde de integritatea mãrfurilor - dupã caz - din momentul preluãrii lor de la furnizor ori de la cãrãuş, sau din momentul intrãrii lor în depozit, atunci cînd livrarea se face loco depozitul acestuia.
ART. 69
Dacã marfa ambalata a fost ridicatã de beneficiar sau destinatar din depozitul furnizorului sau de la cãrãuş, dupã greutatea brutto şi numãrul coletelor, iar greutatea brutto sau numãrul coletelor constatate la depozitul beneficiarului nu corespund cu cele constatate la primirea produselor, opereazã prezumţia - pînã la proba contrarã - ca lipsa provine din culpa beneficiarului.
CAP. 5
Organele care asista pe beneficiar la constatarea lipsurilor
Controlul circulaţiei mãrfurilor
ART. 70
În toate cazurile cînd la verificarea de cãtre beneficiar a mãrfurilor sosite din transport, se constata lipsuri cantitative sau deficiente calitative, şi delegatul furnizorului sau însoţitorul transportului, aparţinînd furnizorului, nu este de fata, precum şi în cazurile în care la primirea mãrfurilor de la cãrãuş se nasc divergenţe între organele acestuia şi reprezentantul beneficiarului, acesta din urma va chema la fata locului un delegat al ministerului tutelar al furnizorului, sau al Inspecţiei Comerciale de Stat, sau un delegat al serviciului comercial al sfatului popular, sau un delegat al sfatului popular (acolo unde sfatul popular local nu are serviciu comercial), sau al unei întreprinderi economice din localitate fãcînd parte din sistemul furnizorului ori al unei organizaţii socialiste neinteresate.
ART. 71
Constatarea lipsurilor cantitative şi a deficienţelor calitative, precum şi a divergentelor dintre cãrãuş şi destinatar sau beneficiar, se va face numai în prezenta unuia din delegaţii prevãzuţi în articolul de mai sus, care va semna procesul verbal de constatare.
Orice constatare facuta fãrã prezenta unui asemenea delegat, este lipsitã de putere doveditoare.
Totuşi, în cazul în care, datoritã unor împrejurãri bine stabilite şi menţionate în procesul verbal de constatare, destinatarul-beneficiar a fost în imposibilitate de a anunta şi gãsi în timp util un delegat din cei prevãzuţi în articolul anterior, pentru constatãrile ce trebuiau fãcute chiar la locul de primire a mãrfurilor de la cãrãuş şi înainte de descãrcarea lor din mijlocul de transport, procesul verbal dresat în aceste condiţii de reprezentantul destinatarului beneficiar în prezenta şi cu semnatura unuia sau mai mulţi martori, cãrora li se vor indica numele, pronumele şi adresa completa în procesul verbal, va constitui un început de dovada ce va putea fi completat prin orice mijloc de dovada admis de lege.
ART. 72
Organizaţiile de transport - fiecare în sfera lor de activitate - vor controla lunar, prin sondaj, cel puţin 10% din mãrfurile încredinţate lor spre transport.
Controlul se va efectua de cãtre organele de control ale organizaţiilor de transport, care vor cere şi participarea organelor Inspecţiei Comerciale de Stat sau ale serviciului comercial al sfatului popular din localitate. În lipsa acestora, controlul se va efectua în prezenta unui organ al militiei sau a doi angajaţi ai unei alte organizaţii socialiste, în afarã organizaţiei de transport.
Controlul va consta din verificarea cantitativã a mãrfurilor încredinţate spre transport, în raport cu datele înscrise în documentele de transport, pe baza elementelor de determinare cantitativã prevãzute în aceste documente. Coletele încãrcate în mijloace de transport complete nu vor fi deschise.
În cazul în care se constata lipsuri sau plusuri nejustificate, în raport cu toleranta legalã şi cu pierderile naturale ale mãrfurilor, se va dresa un proces verbal de constatare în care se vor indica precis mijloacele şi metodele de determinare cantitativã folosite, orice element care ar fi putut determina o scãdere sau creştere de greutate, volum, etc. în momentul constatãrii, precum şi concluziile asupra cauzelor care ar fi putut determina lipsa constatatã.
Procesul verbal se va dresa în patru exemplare, din care unul se va pãstra de cãtre organul de control, iar restul se vor comunica de îndatã procuraturii, expeditorului şi destinatarului.
CAP. 6
Dispoziţii comune şi finale
ART. 73
Organizaţiile între care au loc livrãri de mãrfuri şi care participa la încheierea şi executarea unui contract de transport, nu pot deroga prin convenţie de la dispoziţiile prezentului regulament.
ART. 74
Angajaţii care au sarcini speciale în legatura cu circulaţia mãrfurilor între organizaţiile socialiste, vor avea calificarea corespunzãtoare atribuţiilor lor.
Angajaţii însãrcinaţi cu ambalarea, supravegherea ambalarii, recepţia, expedierea şi primirea mãrfurilor, cantaragii, membrii comisiilor de autoreceptie şi de primire a mãrfurilor, organele prevãzute de art. 70, precum şi toţi aceia care prin atribuţiile lor intervin în circulaţia mãrfurilor între organizaţiile socialiste, rãspund material şi penal atît pentru integritatea mãrfurilor, cît şi pentru exactitatea atestarilor pe care le fac în actele de livrare, documentele de transport şi procesele verbale de constatare.
ART. 75
Organizaţiile furnizoare-expeditoare şi beneficiare-destinatare care nu respecta dispoziţiile regulamentului de fata referitoare la recepţia, autoreceptia şi verificarea mãrfurilor, vor plati o amenda de 200 lei pentru fiecare încãlcare în parte pentru organizaţia în favoarea cãreia este prevãzutã dispoziţia din regulament, la cererea acesteia.
Organizaţia de transport care refuza sa efectueze constatãrile prevãzute de art. 30 şi 59 alin. 2 sau cintarirea ori recintarirea, la primirea sau eliberarea mãrfurilor, potrivit art. 28 şi 29, va suporta aceiaşi amenda - dupã caz - cãtre expeditor sau destinatar, la cererea acestora. În cazurile art. 29 lit. d, amenda se va suporta numai dacã motivele invocate, spre a refuza cintarirea, nu au fost reale.
Amenzile de mai sus se plãtesc indiferent de faptul dacã nerespectarea dispoziţiilor din regulament a produs sau nu vreo paguba organizaţiei care pretinde plata.
Amenzile vor fi imputate angajaţilor vinovaţi de nerespectarea dispoziţiilor respective.
ART. 76
Dispoziţiile cuprinse în actele normative care reglementeazã în prezent condiţiile de livrare şi transportul mãrfurilor, rãmîn în vigoare, în mãsura în care nu sînt contrare dispoziţiilor acestui regulament.
ART. 77
Prezentul regulament intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1960.

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016