Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dreptul angajaţilor la ajutoare materiale în cadrul asigurãrilor sociale de stat constituie unul din drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, garantat prin Constituţia Republicii Populare Romane. Acest drept se realizeazã din fonduri de stat, angajaţii fiind scutiţi de plata oricãrei contribuţii.
Creşterea venitului naţional ca urmare a dezvoltãrii continue a economiei naţionale a creat condiţii pentru îmbunãtãţirea acordãrii ajutoarelor materiale în cadrul asigurãrilor de stat.
În acest scop, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane şi Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populara Romana hotãrãsc:
ART. 1
Angajaţii au dreptul la ajutoare materiale:
a) pentru incapacitate temporarã de munca;
b) pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întãrirea sãnãtãţii;
c) în caz de maternitate;
d) în caz de deces.
CAP. 1
Ajutoare pentru incapacitate temporarã de munca
ART. 2
Angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã (permanenţi) au dreptul, în cazul incapacitãţii temporare de munca determinata de boala sau accident, la ajutoarele care se acorda din prima zi de incapacitate şi pînã la data insanatosirii. Aceste ajutoare se acorda şi celor care se afla în perioada de proba în vederea angajãrii lor definitive.
În cazul în care organele medicale competente au dat aviz de pensionare, ajutoarele se acorda pînã la sfîrşitul lunii urmãtoare aceleia în care s-a dat avizul. Înãuntrul acestui termen, întreprinderea sau instituţia este obligatã a întocmi dosarul de pensionare, completat cu toate actele necesare, şi a-l depune la oficiul de prevederi sociale al sfatului popular raional sau orasenesc în raza cãreia domiciliazã angajatul.
Dacã incapacitatea temporarã de munca s-a ivit în timpul concediului de odihna sau a concediului fãrã plata, ajutorul se acorda numai în cazul cînd angajatul a fost internat într-o unitate medico-sanitarã sau dacã organul medical i-a prescris un concediu mai mare de 7 zile.
ART. 3
Angajaţii cu contracte de munca pe durata determinata sau pentru o lucrare determinata (temporari sau sezonieri) au dreptul, în cazul pierderii temporare a capacitãţii de munca din cauza de boala sau accident, la ajutoarele care se acorda pe o durata de cel mult 65 de zile lucrãtoare în cursul unui an calendaristic.
Angajaţii arãtaţi în alineatul precedent primesc aceste ajutoare numai dacã au o vechime în munca de cel puţin 4 luni în ultimele 12 luni premergãtoare concediului medical, sau de 10 luni în ultimii doi ani premergatori concediului medical.
În cazul în care incapacitatea de munca se datoreşte unui accident în munca, accident în legatura cu munca sau unei boli profesionale, ajutoarele se acorda pe toatã durata incapacitãţii, indiferent de vechimea în munca.
ART. 4
Pensionãrii de invaliditate gradul III şi pensionãrii urmaşi care au calitate de angajaţi primesc ajutoare în cazul incapacitãţii temporare de munca în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi angajaţi.
Ceilalţi pensionari care au şi calitatea de angajaţi primesc în perioada incapacitãţii temporare de munca, în loc de ajutoare, pensia integrala.
ART. 5
Cuantumul ajutoarelor pentru incapacitate temporarã de munca determinata de boala sau accident (în afarã cazurilor prevãzute la art. 7) se stabileşte în raport cu vechimea neîntreruptã în munca, pe baza salariului tarifar, astfel:
- pînã la 2 ani...................50%
- de la 2-5 ani.................. 70%
- de la 5-8 ani.................. 80%
- peste 8 ani.................... 90%
Pentru angajaţii sezonieri care au în fiecare an o activitate periodicã în aceeaşi unitate sau în alte unitãţi, cuantumul ajutoarelor se stabileşte în raport cu timpul rezultat din însumarea perioadelor lucrate anterior acordãrii concediului medical.
Angajaţii în virsta de 14-18 ani cu o vechime neîntreruptã în munca pînã la 2 ani au dreptul, în cazul incapacitãţii temporare de munca, la ajutoare în cuantum de 60% din salariul tarifar lunar.
ART. 6
Ajutoarele pentru incapacitate temporarã de munca din cauza unui accident care nu are legatura cu munca sau a unei boli obişnuite se acorda pentru primele 3 zile calendaristice de concediu medical în proporţie de 50% din cuantumul cuvenit.
Beneficiazã din prima zi de cuantumul integral al ajutorului ce li se cuvine angajaţii aflaţi în incapacitate temporarã de munca ca urmare a unui accident în munca, accident în legatura cu munca, a unei boli profesionale şi în caz de tuberculoza.
De asemenea beneficiazã din prima zi de cuantumul integral al ajutorului ce li se cuvine angajaţii aflaţi în incapacitate temporarã datoritã bolilor transmisibile sau urgentelor medico-chirurgicale stabilite de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale.
Ajutoarele pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întãrirea sãnãtãţii, precum şi cele pentru maternitate se acorda din prima zi în cuantumul integral cuvenit.
ART. 7
Cuantumul ajutoarelor pentru incapacitate temporarã de munca provocatã de un accident în munca, de un accident în legatura cu munca, de o boala profesionalã sau de tuberculoza este de 90% din salariul tarifar, indiferent de natura contractului de munca şi de vechimea neîntreruptã în munca.
CAP. 2
Ajutoare pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întãrirea sãnãtãţii
ART. 8
Angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã au dreptul la ajutoare pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întãrirea sãnãtãţii.
Aceste ajutoare se acorda în cazul:
a) trecerii temporare în alta munca sau reducerii programului de lucru din cauza bolii sau accidentului;
b) trimiterii la tratament balneoclimateric;
c) carantinei.
De asemenea angajaţii au dreptul la ajutoare pentru procurarea de proteze.
ART. 9
Angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã au dreptul la ajutoare pentru trecerea temporarã în alta munca sau în cazul reducerii programului de lucru din cauza bolii sau accidentului, numai dacã la noul loc de munca primesc o retributie inferioarã celei avute.
Trecerea temporarã la o munca mai uşoarã sau reducerea programului de lucru cu 1/4 din durata normalã se acorda la propunerea medicului, de cãtre conducerea unitãţii, cu avizul favorabil al comitetului sindicatului din întreprindere sau instituţie pe o durata de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an calendaristic.
Cuantumul lunar brut al ajutorului este egal cu diferenţa dintre salariul tarifar avut anterior trecerii în alta munca sau reducerii programului de lucru şi salariului tarifar al noului loc de munca, fãrã a putea depãşi 25% din salariul tarifar de încadrare avut anterior.
ART. 10
Angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã trimişi în timpul concediului de odihna pentru tratament în staţiunile balneoclimaterice beneficiazã de ajutoare care se acorda pentru zilele de tratament balnear ce depãşesc durata concediului de odihna, la care se adauga 2-3 zile pentru transport şi pentru readaptarea la condiţiile de viata de la domiciliu, dupã venirea din staţiune.
Cei care sînt în incapacitate temporarã de munca şi sînt trimişi la tratament balneoclimateric de organele medicale competente primesc ajutor pe toatã durata tratamentului.
Cuantumul ajutoarelor pentru trimiterea la tratament balneoclimateric se stabileşte în condiţiile prevãzute de art. 5.
ART. 11
Angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã sau pe durata determinata, cãrora li se interzice sa meargã la lucru de cãtre organele medicale, din cauza unei boli molipsitoare, beneficiazã de un ajutor pentru carantina pe durata stabilitã prin actele normative în vigoare.
Ajutoarele pentru carantina se acorda în cuantum de 90% din salariul tarifar, indiferent de natura contractului de munca şi de vechimea neîntreruptã în munca.
ART. 12
Angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã au dreptul la ajutoare pentru proteze chirurgicale, dentare, oculare şi auditive, centuri abdominale şi aparate ortopedice.
Ajutoarele se acorda în urmãtoarele procente din costul protezei:
- 100% angajaţilor cu un salariu tarifar lunar de pînã la 700 de lei;
- 75% celor cu un salariu tarifar de la 701-1000 de lei;
- 50% celor cu un salariu tarifar lunar de la 1001- 1200 de lei.
Aceste ajutoare se acorda în proporţie de 100%, indiferent de mãrimea salariului tarifar lunar şi de natura contractului de munca:
- celor care au suferit un accident în munca sau accident în legatura cu munca;
- celor suferinzi de boli profesionale.
CAP. 3
Ajutoare în caz de maternitate
ART. 13
Angajatele au dreptul la ajutoare de maternitate pentru:
a) sarcina şi lehuzie;
b) îngrijirea copilului bolnav.
ART. 14
Angajatele au dreptul la un concediu plãtit pentru maternitate de 112 zile, din care 52 zile înainte de naştere şi 60 de zile dupã naştere. Concediile de sarcina şi lehuzie se compenseazã între ele.
În cazul în care copilul se naşte mort sau moare dupã naştere, durata concediului de lehuzie este de 42 de zile calendaristice.
Dacã moartea copilului survine dupã 42 de zile de la naştere, concediul de lehuzie înceteazã.
ART. 15
Cuantumul ajutoarelor pentru sarcina şi lehuzie este de:
- 90% din salariul tarifar lunar pentru angajatele cu o vechime neîntreruptã în munca de peste 12 luni;
- 70% din salariul tarifar lunar pentru angajatele cu o vechime neîntreruptã în munca de 6-12 luni;
- 50% din salariul tarifar lunar pentru angajatele cu o vechime neîntreruptã în munca de pînã la 6 luni.
ART. 15^1
Cuantumul ajutorului pentru sarcina şi lehuzie pentru angajatele care nasc al treilea copil şi urmãtorii este de 100% din salariul tarifar lunar, indiferent de vechimea neîntreruptã în munca^1.
--------------------------
^1. Acest articol s-a introdus ca urmare a modificãrii aduse hotãrîrii Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor nr. 880/1965 de cãtre H.C.M. şi C.C. al U.G.S.R. nr. 2489/1966.
ART. 16
Contractele de munca ale angajatelor care se gãsesc în concediu de maternitate nu pot fi desfãcute din initiativa celui care angajeazã.
ART. 17
Angajatele care au copii în virsta pînã la 2 ani au dreptul la ajutor pentru îngrijirea acestora în caz de imbolnavire. Durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se stabileşte de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale şi Consiliului Central al Sindicatelor.
Angajatele cu contracte de munca pe durata determinata beneficiazã de acest ajutor numai dacã îndeplinesc condiţiile de vechime în munca prevãzute de art. 3, alin. 2.
Cuantumul ajutorului pentru îngrijirea copilului bolnav se stabileşte în condiţiile prevãzute la art. 5.
CAP. 4
Ajutor în caz de deces
ART. 18
Angajaţii au dreptul la un ajutor în cuantum de 500 de lei în cazul decesului unui membru de familie pe care îl întreţin.
La decesul angajatului se acorda membrilor de familie ai acestuia sau persoanelor din afarã familiei care au suportat cheltuielile ocazionate de deces un ajutor în cuantum de 800 de lei.
Angajaţii cu contracte de munca pe durata determinata beneficiazã de ajutorul de deces numai dacã îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute în art. 3, alin. 2 din prezenta hotãrîre.
Pentru angajaţii cu contracte de munca pe durata determinata decedati în urma unui accident de munca, a unui accident în legatura cu munca sau a unei boli profesionale, ajutorul de deces se acorda celor prevãzuţi în alin. 2 de mai sus, fãrã a se cere îndeplinirea condiţiilor de vechime.
ART. 19
Se considera membri de familie intretinuti de angajat pentru a se acorda ajutorul prevãzut de art. 18:
a) soţul (sotia);
b) copii în virsta pînã la 18 ani, sau, dacã urmeazã o şcoala (inclusiv învãţãmîntul superior), pînã la terminarea acesteia^1; copiii incapabili de munca, indiferent de virsta, dacã şi-au pierdut capacitatea de munca înainte de împlinirea virstei de 18 ani sau înainte de terminarea şcolii, în care timp se aflau în întreţinerea pãrinţilor;
------------------
^1. În Legea privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi pensia
suplimentarã nr. 27/1966 se stabileşte ca virsta nu poate depãşi 25 de ani.
c) pãrinţii şi bunicii angajatului sau ai sotiei (soţului) acesteia, care au un venit lunar de cel mult 500 de lei.
ART. 20
Copil, în înţelesul art. 19, este cel rezultat din cãsãtorie sau din afarã cãsãtoriei, ori înfiat, precum şi copilul pe care angajatul l-a luat pentru a-l creste în condiţiile prevãzute de art. 88 din Codul familiei.
Pãrinţi, în înţelesul art. 19, sînt fie pãrinţii fireşti, fie cei care au înfiat pe angajat.
CAP. 5
Norme pentru stabilirea şi acordarea drepturilor de ajutoare
ART. 21
Pentru calcularea ajutoarelor prevãzute în prezenta hotãrîre se ia în considerare salariul tarifar de încadrare al angajatului în luna în care s-a produs incapacitatea temporarã de munca. Acest salariu se împarte la 25,5 obtinindu-se salariul pe o zi, asupra cãruia se aplica procentele prevãzute în hotãrîre, suma rezultatã inmultindu-se apoi cu numãrul zilelor lucrãtoare cuprinse în perioada concediului medical acordat.
Pentru angajaţii retribuiţi cu ora, salariul tarifar lunar este cel de încadrare corespunzãtor la 204 ore.
Pentru angajaţii ale cãror salarii tarifare orare sînt stabilite prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri pentru regim de lucru redus, salariul tarifar lunar de încadrare se va determina prin înmulţirea acestor salarii cu numãrul mediu lunar al orelor de lucru prevãzute de regimul de munca de care beneficiazã.
Pentru pensionãrii de invaliditate gr. III salariul tarifar lunar pe baza cãruia se calculeazã ajutoarele este cel rezultat din însumarea salariului tarifar de încadrare corespunzãtor muncii prestate şi a cotei-pãrţi din pensia de invaliditate ce li se plãteşte pe timpul cît sînt angajaţi.
La salariul tarifar se adauga sporurile pentru condiţiile deosebite de munca, precum şi orice alte sume care potrivit dispoziţiilor legale fac parte integrantã din acest salariu.
Pentru angajaţii retribuiţi pe baza de cota procentualã, salariul de calcul pentru determinarea ajutoarelor materiale se stabileşte de cãtre Comitetul de Stat pentru Probleme de Munca şi Salarii împreunã cu Consiliul Central al Sindicatelor prin corelare cu salariile tarifare prevãzute pentru funcţiile similare ale angajaţilor remuneraţi cu salarii tarifare.
Angajaţii care se afla în incapacitate temporarã de munca la data aplicãrii în unitãţile din care fac parte a unei majorãri de salariu, stabilitã prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, beneficiazã de ajutoare recalculate pe baza salariilor tarifare majorate.
În celelalte cazuri, modificãrile de salarii care au avut loc în perioada incapacitãţii de munca nu se iau în considerare la calculul ajutoarelor.
ART. 22
Angajaţii care cumuleazã mai multe funcţii remunerate vor primi ajutorul numai de la unitatea la care au funcţia de baza, calculat la salariul tarifar al acestei funcţii.
Angajaţii care îndeplinesc mai multe fracţiuni de norma vor primi ajutorul de la unitatea unde au funcţia de baza, calculat prin însumarea salariilor tarifare ale funcţiilor îndeplinite, fãrã a putea depãşi salariul unei norme întregi.
ART. 23
Cuantumul minim al ajutorului pentru incapacitate temporarã de munca, tratament balneoclimateric, carantina, sarcina şi lehuzie şi pentru îngrijirea copilului bolnav este de 18 lei pe zi.
Pentru angajaţii care îndeplinesc o jumãtate de norma, precum şi în cazul prevãzut la art. 6, alin. 1 cuantumul minim al ajutoarelor, menţionat în alineatul precedent, se reduce la jumãtate.
ART. 24
Angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã ale cãror contracte au fost desfãcute în baza art. 16^4, art. 19 pentru situaţiile prevãzute la art. 133^1 litera c, art. 20 lit. a, b, d, h, i, j, ori 20 alin. ultim din Codul muncii beneficiazã de ajutoare în cazul în care la data desfacerii contractului de munca se gãseau în incapacitate temporarã de munca sau dacã aceasta incapacitate s-a ivit în intervalul de 90 de zile de la data desfacerii contractului de munca.
Ei au dreptul la ajutoare de deces în condiţiile prevãzute la art. 18 şi 19 în cazul în care decesul survine în cursul perioadei de 90 de zile de la desfacerea contractului de munca sau în timp ce se gãsesc în incapacitate temporarã de munca şi primesc ajutoare pentru aceasta.
De aceleaşi drepturi beneficiazã şi ţinerii care au satisfãcut stagiul militar, în cazul în care incapacitatea de munca sau decesul unui membru de familie survine în perioada de 90 de zile de la data lasarii la vatra, cu condiţia, ca înainte de satisfacerea stagiului militar sa fi avut calitatea de angajat, sau de la data încetãrii activitãţii salariate înainte de efectuarea stagiului militar şi pînã la încorporare sa nu fi trecut mai mult de 60 de zile.
Angajatele ale cãror contracte de munca au fost desfãcute pentru unul din motivele indicate de alin. 1 beneficiazã de ajutorul de maternitate în cazul în care naşterea s-a produs în perioada de 9 luni de la desfacerea contractului de munca.
ART. 25
Ajutoarele pentru incapacitate temporarã de munca nu se acorda angajaţilor:
a) care nu respecta tratamentul medical prescris sau nu se prezintã la vizita medicalã indicatã pentru urmãrirea bolii;
b) care simuleazã boala.
Angajaţii care în ultimele 30 de zile premergãtoare concediului medical pentru pierderea temporarã a capacitãţii de munca au 2 absente nemotivate, nu primesc ajutorul de boala pentru primele 5 zile calendaristice de concediu medical, iar cei care au în acest interval 3 sau mai multe absente nemotivate, nu primesc ajutorul pe primele 7 zile calendaristice de concediu medical.
Prevederile alineatului precedent nu se aplica angajaţilor aflaţi în incapacitate temporarã de munca provocatã de un accident în munca, de un accident în legatura cu munca, de o boala profesionalã, de tuberculoza, precum şi de boli transmisibile sau urgente medico-chirurgicale stabilite de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale.
ART. 26
Vechimea neîntreruptã în munca în vederea acordãrii ajutoarelor prevãzute în aceasta hotãrîre se stabileşte potrivit prevederilor dispoziţiilor art. 133 şi art. 133^1 din Codul muncii.
La stabilirea vechimii neîntrerupte în munca a pensionarilor de invaliditate reincadrati sau mentinuti în munca se ia în considerare şi timpul lucrat înaintea pensionãrii. Perioada în care au primit numai pensia de invaliditate şi nu au prestat munca nu se include în acest calcul.
În acelaşi fel se stabileşte vechimea neîntreruptã şi pentru angajaţii care au fost pensionari de invaliditate, dacã s-au încadrat în munca în termen de 90 de zile de la data încetãrii calitãţii de pensionar de invaliditate.
ART. 27
Ajutoarele pentru incapacitate temporarã de munca, cele pentru trecerea temporarã în alta munca sau pentru reducerea duratei de lucru pentru motiv de boala sau accident, ajutoarele pentru carantina, tratament balneoclimateric, cele pentru sarcina şi lehuzie, precum şi cele pentru îngrijirea copilului bolnav se acorda pe baza certificatelor medicale eliberate de organele medicale în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale şi ale Consiliului Central al Sindicatelor.
În cazul în care concediile medicale depãşesc 6 luni în interval de un an, se vor face propuneri de pensionare.
În caz de tuberculoza pulmonara, propunerile de pensionare se fac dupã expirarea concediilor medicale de un an acordate în ultimii doi ani. În caz de tuberculoza pulmonara operata şi tuberculoza osteoarticulara, propunerile de pensionare se fac dupã expirarea concediilor de un an şi jumãtate acordate în ultimii doi ani.
În caz de tuberculoza meningeala, urogenitala şi peritoneala se acorda concedii medicale de un an cu drept de prelungire de cãtre organele medicale competente pînã la un an şi jumãtate acordate în ultimii doi ani.
Pentru alte forme de tuberculoza extrapulmonara se acorda concedii medicale de 6 luni cu drept de prelungire de cãtre organele medicale competente pînã la maximum 12 luni în decursul unei perioade de 2 ani.
Atunci cînd organele medicale constata ca bolnavul nu poate fi recuperat în perioadele de concedii medicale arãtate mai sus, îl trimit la comisia de expertiza medicalã a capacitãţii de munca în vederea pensionãrii sau prelungirii concediului în limitele termenelor prevãzute mai sus.
În situaţii deosebite, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale împreunã cu Consiliul Central al Sindicatelor pot prelungi concediile medicale cu încã 3 luni, la propunerea organelor medicale competente, în scopul recuperãrii bolnavului.
ART. 28
Ajutoarele prevãzute în prezenta hotãrîre se acorda pe baza ordinelor de plata de pe certificatele de concediu medical, completate şi calculate de cãtre organele administrative ale unitãţilor la care lucreazã cei în cauza şi aprobate de preşedintele comitetului sindicatului din întreprinderea sau instituţia respectiva şi în mod excepţional de preşedintele comitetului sindical de secţie dacã are împuternicirea consiliului local al sindicatelor. Ordinele de plata sînt, de asemenea, avizate în prealabil de responsabilul cu asigurãrile sociale din biroul grupei sindicale din care face parte cel în cauza.
Ajutoarele materiale se achitã o data cu plata celei de-a doua chenzine, scazindu-se din cuantumul cuvenit avansul achitat la prima chenzina.
Ajutoarele de deces se achitã la data cererii pe baza actelor doveditoare.
În situaţiile prevãzute de art. 24, precum şi în situaţia trecerii de la o unitate la alta prin transfer, în cazul în care incapacitatea temporarã de munca s-a ivit înainte de prezentarea la noua unitate, ajutoarele se achitã de unitatea la care a lucrat angajatul sau de forul tutelar al acesteia.
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 29
Unitãţile sînt obligate a restitui fondului de asigurãri sociale sumele plãtite drept ajutor în cazul cînd incapacitatea temporarã de munca a fost provocatã de un accident în munca sau o imbolnavire profesionalã determinata de neaplicarea legislaţiei de igiena şi protecţie a muncii, precum şi în cazul nerespectãrii normelor privind acordarea concediilor medicale, calcularea şi plata ajutoarelor materiale. Rãspunderea unitãţilor priveşte întregul prejudiciu cauzat. Cei vinovaţi rãspund disciplinar, material şi penal, dupã caz, potrivit reglementãrilor legale în vigoare.
Sumele plãtite în plus ca ajutoare în cadrul asigurãrilor sociale de stat vor fi recuperate de la cei care le-au primit prin grija administraţiei unitãţii respective. În cazul în care sumele nu pot fi recuperate de la aceştia, rãspunderea materialã revine celor care se fac vinovaţi de producerea daunei.
ART. 30
Ajutoarele necerute la timp sau neachitate la timp pe baza actelor justificative legale pot fi solicitate de angajat timp de un an, socotit din ziua restabilirii capacitãţii de munca sau din ziua decesului membrului de familie, dupã caz.
Ajutoarele pentru incapacitate temporarã de munca cuvenite angajaţilor decedati vor fi achitate moştenitorilor legali ai acestora, iar în lipsa lor persoanei în grija cãreia se afla angajatul la data decesului şi pot fi reclamate în termenul prevãzut de alineatul precedent.
ART. 31
Contestaţiile în legatura cu stabilirea şi acordarea ajutoarelor se pot face la organele sindicale ierarhic superioare comitetelor sindicatelor din întreprinderi sau instituţii, inclusiv Comitetului Central al Sindicatelor.
Deciziile organelor ierarhic superioare se dau motivat în termen de 30 de zile şi sînt obligatorii.
ART. 32
Bolile profesionale, în înţelesul prezentei hotãrîri, sînt cele prevãzute în actele normative în vigoare.
ART. 33
Hotãrîrea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 115/1958 privind acordarea de ajutoare materiale în cadrul asigurãrilor sociale, hotãrîrea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 453/1958 privind modificarea şi completarea unor dispoziţii din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 115/1958 privind acordarea de ajutoare materiale în cadrul asigurãrilor sociale, Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 454/1958 privind unele mãsuri pentru aplicarea Hotãrîrii Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 115/1958, Hotãrîrea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 650/1960 pentru modificarea art. 9, 13 şi 28 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 115/1958 privind acordarea de ajutoare materiale în cadrul asigurãrilor sociale, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.
ART. 34
Dispoziţiile prezentei hotãrîri intra în vigoare pe data de 1 septembrie 1965.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
