Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARIRE Nr. 39 din 2 octombrie 1996     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARIRE Nr. 39 din 2 octombrie 1996

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 243 din 4 octombrie 1996
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Ioan Griga - procuror
Valer-Vasile Bica - magistrat-asistent

Pe rol soluţionarea contestaţiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central, dupã cum urmeazã:
- nr. 276 din 1 octombrie 1996, a domnului Popa Gheorghe;
- nr. 268 din 30 septembrie 1996, a domnului Claudiu Iordache.
Contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale şi formeazã obiectul dosarelor nr. 241 D/1996 şi nr. 245 D/1996.
Curtea a decis soluţionarea contestaţiilor fãrã citarea pãrţilor, avînd în vedere cerinta legalã a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , art. 11 alin. (2) şi (3) şi <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la <>art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedura civilã.
Magistratul-asistent prezintã obiectul contestaţiilor.
În motivarea contestaţiei domnului Popa Gheorghe se susţine, în esenta, ca domnul Petre Roman nu ar avea cetãţenia romana, deoarece tatãl sau s-a nãscut la Oradea, în perioada austro-ungara, a devenit cetãţean roman prin alipirea Ardealului, dar, ulterior, în calitate de comunist, a luptat voluntar în Spania, la "Brigazile Roşii", iar guvernul roman a retras cetãţenia tuturor celor aflaţi în situaţia sa, din care cauza s-a refugiat în U.R.S.S., unde a primit cetãţenia sovietica; în Uniunea Sovietica a activat în armata acesteia, apoi a contribuit la "rapirea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Tinutului Herta", a înfiinţat un post de radio - "România libera" pe lîngã "Radio Moscova" - şi a ajutat la formarea diviziilor "Tudor Vladimirescu" şi "Horia, Closca şi Crisan"; s-a înapoiat, apoi, în ţara cu gradul de locotenent-colonel (politruc)", a activat în armata romana, unde a ajuns general, sprijinind U.R.S.S. Se mai arata în contestaţie ca, dupã decembrie 1989, Petre Roman, împreunã cu alţii, a acaparat puterea prin mijloace incorecte, marginalizind pe adevaratii revoluţionari, cum a fost doamna Doina Cornea, şi ignorind "Proclamatia de la Timişoara", iar în perioada cît a fost prim-ministru societatea româneascã a cunoscut un declin accentuat şi, de asemenea, se arata ca a promovat o politica de apropiere de fosta U.R.S.S., fãrã a se asigura retrocedarea paminturilor româneşti rapite de aceasta.
În motivarea contestaţiei domnului Claudiu Iordache se arata ca <<domnul Petre Roman, în calitate de prim-ministru, în seara zilei de 14 noiembrie 1990, cu ocazia unei intilniri în cabinetul sau de la Palatul Victoria, la care au participat Claudiu Iordache, Dan Marţian, Alexandru Bîrlãdeanu şi Virgil Magureanu, la întrebarea: "Ce veţi face dacã participanţii la mitingul Aliantei Civice, anuntat pentru ziua urmãtoare, vor inconjura Guvernul?", a rãspuns: "Dacã nu respecta legea, trageti în ei!" Dispoziţia sa pentru un astfel de ordin a fost imediat amendata de cãtre Alexandru Bîrlãdeanu, Virgil Magureanu şi subsemnatul. Premierul, realizind gravitatea cuvintelor sale, şi-a retras propunerea>>. În continuare, contestatorul apreciazã ca "domnul Petre Roman a demonstrat, în perioada exercitãrii mandatului sau, în numeroase situaţii, pierderi ale luciditatii, exprimarea impulsiva şi iresponsabila a voinţei de a-şi prezenta poziţia politica şi cu preţul recrutarii unor vieţi româneşti".
Deoarece contestaţiile au acelaşi obiect, şi anume înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman, iar între motivele invocate exista o strinsa legatura, preşedintele Curţii Constituţionale, pentru o mai buna administrare a justiţiei, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 245 D/1996 la Dosarul nr. 241 D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunţa asupra tuturor contestaţiilor printr-o singura hotãrîre.
Procurorul, avînd cuvintul în fond, apreciazã ca neintemeiate contestaţiile, întrucît motivele invocate nu reprezintã cauze de neeligibilitate, ci simple consideratiuni politice.

CURTEA,

luind în dezbatere contestaţiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competenta sa le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al <>art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .
Analizînd contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine urmãtoarele:
Motivele invocate în contestaţii nu reprezintã impedimente juridice pentru ca o persoana sa poatã candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încît nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrãrii de cãtre Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Petre Roman la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe hotãrîri emise cu prilejul alegerilor din anul 1992 şi al alegerilor din acest an, neexistand temei pentru a se reveni asupra celor statuate.
Prin natura lor, aceste motive exced atribuţiilor Curţii Constituţionale, definite de Constituţie şi de <>Legea nr. 69/1992 , putind fi, eventual, apreciate numai de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.
În ce priveşte susţinerea ca domnul Petre Roman nu ar avea cetãţenia romana, deoarece tatãl sau nu ar fi avut cetãţenia respectiva, aceasta constituie o simpla afirmatie şi, ca atare, nu poate reprezenta un impediment la înregistrarea candidaturii sale.
În consecinta, contestaţiile ce fac obiectul judecaţii de fata urmeazã sa fie respinse.

Pentru considerentele arãtate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a), ale <>art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 , precum şi pe cele ale art. 2 alin. (2) şi <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman la funcţia de Preşedinte al României, formulate de domnii Popa Gheorghe şi Claudiu Iordache.
Hotãrîrea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,
Valer-Vasile Bica

--------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016