Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 900 din 1 ianuarie 1970 cu privire la pregatirea si realizarea lucrarilor de investitii Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 900 din 1 ianuarie 1970 cu privire la pregatirea si realizarea lucrarilor de investitii

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 1 din 1 ianuarie 1970
Comenteaza legea
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte:

CAP. 1
ÎNSCRIEREA ÎN PLAN A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII

ART. 1
Înscrierea în planul cincinal a lucrãrilor de investiţii se va fundamenta de cãtre titularii de investiţii pe baza studiilor de dezvoltare în perspectiva a ramurilor şi subramurilor:
Studiile de dezvoltare în perspectiva a - ramurilor şi subramurilor se elaboreazã cu consultarea organelor centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, interesate. Pe baza acestor studii titularii de investiţii vor fundamenta proportiile, nivelurile de producţie şi ritmurile de dezvoltare a ramurilor şi subramurilor, precum şi orientarea şi eficienta investiţiilor în dezvoltarea şi modernizarea producţiei.
La elaborarea studiilor de dezvoltare în perspectiva a ramurilor şi subramurilor se va tine seama de necesitatea valorificãrii superioare a resurselor naturale, de nevoile şi de posibilitãţile de desfacere a producţiei pe piata interna şi externa, de reducerea importurilor - cu luarea în considerare şi a acţiunilor de cooperare şi colaborare economicã internationala -, astfel încît pe baza acestor elemente şi a eficientei economice sa se poatã determina prioritati în dezvoltarea producţiei şi orientarea investiţiilor.
ART. 2
Studiile de dezvoltare în perspectiva a ramurilor şi subramurilor vor stabili, în principal:
a) Cãile de realizare a nivelurilor de producţie: folosirea completa şi eficienta a capacitãţilor existente, modernizarea proceselor tehnologice, reutilarea sau dezvoltarea întreprinderilor existente, construirea de noi obiective; propunerile pentru dezvoltarea capacitãţilor existente şi pentru construirea de noi capacitãţi vor fi fundamentate pe baza mãsurilor care sa asigure ridicarea gradului de folosire la nivel optim, din punct de vedere tehnic şi economic, a capacitãţilor de acelaşi profil, aflate în funcţiune sau în curs de realizare;
b) repartizarea teritorialã a capacitãţilor de producţie şi propunerile de amplasare a noilor obiective pe localitãţi, ţinînd seama de apropierea surselor de materii prime sau a centrelor de consum, de posibilitãţile de asigurare a forţei de munca, de influenta condiţiilor locale asupra volumului de investiţii şi a nivelului indicatorilor tehnico-economici de exploatare ai obiectivelor;
c) producţia destinatã consumului intern şi asigurarea desfacerii acesteia;
d) producţia destinatã exportului şi producţia destinatã reducerii importurilor pe economie;
e) valoarea şi eficienta economicã a investiţiilor stabilite pe baza de evaluãri: investiţia specifica, preţul de cost sau cheltuielile la 1000 de lei producţie-marfa; beneficiul, aportul valutar net, nivelul cheltuielilor materiale şi al acumularilor bãneşti, durata de realizare a investiţiei şi alţi indicatori, comparativ cu realizarile obţinute pe ramura, subramura sau la unitãţi similare din ţara şi strãinãtate;
f) investiţiile conexe, cu consultarea organelor interesate asupra posibilitãţilor de realizare a acestora.
Înscrierea în planul cincinal a investiţiilor aparţinînd consiliilor populare se va fundamenta pe baza studiilor de dezvoltare în perspectiva a economiei locale a judeţelor, elaborate de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã şi a altor organe interesate sau pe baza unor studii elaborate de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã cu consultarea comitetelor executive ale consiliilor populare.
ART. 3
Studiile de dezvoltare în perspectiva a ramurilor şi subramurilor, precum şi studiile de dezvoltare în perspectiva a economiei locale a judeţelor vor fi însoţite de grafice coordonatoare, elaborate pentru fiecare obiectiv cu caracter productiv care urmeazã a fi nominalizat în planul cincinal sau pe grupe de obiective similare care se înscriu în plan în poziţii cumulative.
În graficele coordonatoare titularii vor stabili durata de pregãtire a investiţiilor, durata de execuţie a lucrãrilor de construcţii-montaj, de efectuare a probelor tehnologice şi termenul de punere în funcţiune a noilor capacitãţi.
La determinarea duratei de pregãtire a investiţiilor se va avea în vedere timpul necesar pentru efectuarea tuturor activitãţilor care contribuie la asigurarea condiţiilor de începere din timp a execuţiei lucrãrilor şi de desfãşurare normalã a acesteia: întocmirea temelor de proiectare, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, obţinerea acordurilor, avizelor şi aprobãrilor necesare, contractarea lucrãrilor şi a utilajelor.
În cazurile în care la realizarea obiectivelor de investiţii sînt necesare instalaţii şi utilaje tehnologice din import, la determinarea duratei de pregãtire a investiţiilor se vor avea în vedere şi duratele necesare pentru prospectarea pieţei externe, obţinerea, tratarea şi clarificarea tehnica a ofertelor şi stabilirea listelor separatoare.
Studiile de dezvoltare în perspectiva a ramurilor şi subramurilor, precum şi studiile de dezvoltare în perspectiva a economiei locale a judeţelor, însoţite de graficele coordonatoare, se analizeazã şi se aproba de colegiul (comitetul organului prin grija cãruia au fost elaborate. La şedinţele colegiului (comitetului pentru aprobarea acestor studii participa reprezentanţi al Comitetului de Stat al Planificarii şi, dupã caz, ai Ministerului Comerţului Exterior, Ministerului Comerţului Interior, Ministerului Industrial Construcţiilor de Maşini, ai constructorului şi ai altor organe interesate, precum şi coordonatorul de ramura în cazul cînd titularul de investiţii nu este şi coordonator al ramurii respective.
ART. 4
Înscrierea în planurile anuale a lucrãrilor noi de investiţii se face pe baza documentelor de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, a studiilor tehnico-economice şi a graficelor de eşalonare a investiţiilor.

CAP. 2
PREGĂTIREA LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII

A. Elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii

ART. 5
Titularii şi beneficiarii de investiţii împreunã, cu organizaţiile de proiectare au obligaţia de a asigura la elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii:
a) introducerea procedeelor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice de inalta eficienta, pe baza cãrora sa se obţinã produse competitive din punct de vedere calitativ şi economic, valorificarea superioarã a resurselor interne, reducerea cheltuielilor materiale de producţie şi a importurilor;
b) utilizarea cu prioritate şi extinderea gradului de folosire a proiectelor şi secţiunilor tip şi refolosibile, în vederea reducerii duratei de elaborare a proiectelor şi creşterii gradului de industrializare a lucrãrilor prin folosirea pe scara larga a prefabricatelor;
c) alegerea celor mai eficiente soluţii functionale, constructive şi de plan general, care sa asigure: reducerea ponderii lucrãrilor de construcţii-montaj în valoarea totalã a investiţiilor şi a consumului de materiale de construcţii deficitare, cooperarea cu alte obiective în folosirea utilitãţilor şi a construcţiilor socio-administrative, reducerea spaţiilor de depozitare sau construirea de depozite uşoare şi ieftine, creşterea gradului de ocupare a terenului, reducerea duratelor de realizare a investiţiilor şi reducerea la strictul necesar a lucrãrilor de finisaj, respectiv executarea acestora - la obiectivele productive - numai în cazurile cînd rezulta din necesitaţi functionale sau tehnice.
De asemenea, titularii şi beneficiarii de investiţii împreunã cu organizaţiile de proiectare şi de construcţii-montaj vor stabili în documentaţiile tehnico-economice mãsuri şi soluţii pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de organizare a santierelor şi pentru utilizarea acestor fonduri în principal, la realizarea obiectelor cu caracter definitiv.
ART. 6
Documentaţiile tehnico-economice pentru investiţii se elaboreazã în doua faze de proiectare:
- studiul tehnico-economic;
- proiectele de executare (de execuţie).
Titularii şi beneficiarii de investiţii împreunã cu organizaţiile de proiectare vor stabili elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii într-o singura faza de proiectare - denumita proiect în faza unica - ori de cîte ori considera indicatã şi eficienta proiectarea lucrãrilor de investiţii în aceste condiţii. Proiectul în faza unica reprezintã documentaţia de execuţie pentru intreaga investiţie, care cumuleazã conţinutul şi funcţiile studiului tehnico-economic şi ale proiectelor de execuţie.
De asemenea, titularii şi beneficiarii de investiţii vor lua mãsuri pentru elaborarea diferenţiatã, din punctul de vedere al conţinutului - în funcţie de complexitatea şi valoarea lucrãrilor -, a documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii şi vor urmãri, împreunã cu organizaţiile de proiectare, simplificarea şi reducerea la strictul necesar a volumului acestora, astfel:
a) Studiile tehnico-economice şi proiectele în faza unica pentru lucrãrile de investiţii prevãzute a se realiza prin repetarea unor capacitãţi şi obiective similare sau pe baza de proiecte tip şi refolosibile vor avea un conţinut simplificat, care va consta în prezentarea datelor de sinteza ale documentaţiilor aprobate anterior şi elementele specifice amplasamentului;
b) studiile tehnico-economice vor putea conţine proiecte de execuţie, elaborate direct sau preluate din documentaţii. existente, pentru unele obiecte ale cãror elemente şi funcţii sînt cunoscute, în cazul cînd se apreciazã ca acestea nu vor suferi modificãri în etapele de avizare şi aprobare;
c) justificarea necesitãţii, oportunitãţii şi eficientei economice pentru. investiţiile de natura utilajelor independente nenominalizate în lista acţiunilor de investiţii şi pentru obiectele de inventar cuprinse în aceste liste se va face pe baza de memorii justificative.
ART. 7
Studiul tehnico-economic este documentaţia care rezolva problemele tehnice şi economice de ansamblu ale investiţiei. Pe baza acestei documentaţii se justifica necesitatea şi oportunitatea investiţiei şi se fundamenteazã - prin analiza comparativa a variantelor - amplasamentul, procesul tehnologic şi nivelul tehnic al utilajelor, modul de asigurare a materiilor prime şi a utilitãţilor, planul general şi soluţiile constructive de principiu, indicatorii tehnico-economici şi eficienta economicã a investiţiilor, eşalonarea şi durata de realizare a lucrãrilor, duratele de realizare a indicatorilor tehnico-economici şi investiţiile conexe.
Pe parcursul elaborãrii studiilor tehnico-economice, organizaţiile de proiectare vor stabili împreunã cu titularii sau beneficiarii de investiţii şi organizaţiile de construcţii-montaj soluţiile constructive de principiu şi tehnologiile de execuţie pentru principalele obiective ale investiţiilor.
De asemenea, titularii şi beneficiarii de investiţii împreunã cu organizaţiile de proiectare vor stabili în studiile tehnico-economice obiectele şi celelalte lucrãri din componenta obiectivelor de investiţii la care se vor aplica sau adapta, în mod obligatoriu, proiecte şi secţiuni tip sau refolosibile.
ART. 8
Graficul de eşalonare a investiţiei - definitivat de cãtre titular sau beneficiar împreunã cu organizaţia de proiectare şi organizaţia de construcţii-montaj pe baza acordurilor prealabile obţinute de la furnizorul de utilaje din ţara şi de la întreprinderile importatoare de utilaje - stabileşte în principal:
a) termenul de începere şi de încheiere a execuţiei lucrãrilor - anul şi trimestrul -, precum şi durata de realizare a investiţiei şi eşalonarea pe ani a valorii totale de investiţii şi a volumului de construcţii-montaj;
b) corelarea pe ansamblul investiţiei şi pe obiecte a termenelor de predare a proiectelor de execuţie pentru lucrãrile de construcţii-montaj şi a documentaţiilor pentru utilajele din ţara, precum şi a termenelor de livrare a utilajelor din ţara şi din import, atât între ele, cît şi cu termenele de execuţie a lucrãrilor de construcţii şi montaje;
c) eşalonarea execuţiei lucrãrilor de construcţii-montaj pe obiectele prevãzute în devizul general, pentru lucrãrile de organizare a şantierului şi lucrãrile de baza ale investiţiei;
d) durata de efectuare a probelor tehnologice şi data intrãrii în funcţiune;
e) durata şi dinamica de realizare a indicatorilor tehnico-economici.
Graficul de eşalonare a investiţiei trebuie sa prevadã desfãşurarea fazelor de realizare a lucrãrilor astfel încît sa creeze posibilitatea obţinerii unor durate scurte de execuţie, asigurarea continuitãţii în folosirea intensiva a forţelor de munca şi a mijloacelor şantierului pe toatã perioada de execuţie, precum şi posibilitatea executãrii în prima etapa a lucrãrilor de utilitãţi şi a altor lucrãri de baza, care sa poatã fi folosite de constructor pe parcursul realizãrii obiectivului, în vederea reducerii volumului lucrãrilor de organizare.
ART. 9
Documentele de aprobare a indicatorilor tehnico-economici şi a studiului tehnico-economic împreunã cu graficul de eşalonare a investiţiei constituie documentaţia pe baza cãreia se contracteazã utilajele şi instalaţiile tehnologice din ţara şi din import, precum şi execuţia lucrãrilor de construcţii-montaj, se deschide finanţarea investiţiei şi se executa lucrãri pentru organizarea şantierului.
ART. 10
La elaborarea studiilor tehnico-economice, titularii şi beneficiarii de investiţii împreunã cu organizaţiile de proiectare vor stabili - de regula - punerea în funcţiune a noilor capacitãţi pe etape, iar în cadrul fiecãrei etape se va prevedea punerea în funcţiune esalonata a unor capacitãţi parţiale, astfel încît sa se foloseascã raţional fondurile şi mijloacele materiale şi sa se obţinã, în condiţii economice, producţie sau prestaţii în termene cît mai scurte.
Studiile tehnico-economice şi graficele de eşalonare a investiţiilor, pentru obiectivele care se pun în funcţiune pe etape şi capacitãţi parţiale, vor preciza distinct capacitatile care se pun în funcţiune eşalonat, termenele respective, valoarea de investiţie, volumul de construcţii-montaj şi utilajele aferente fiecãrei etape şi capacitãţi parţiale. La elaborarea documentaţiilor tehnico-economice şi la execuţia acestor obiective de investiţii, lucrãrile de construcţii şi utilitãţi se vor dimensiona şi realiza în corelare cu capacitatile de producţie sau de prestaţii aferente - cu luarea în considerare a capacitãţilor finale, în vederea evitãrii soluţiilor nerationale din punct de vedere economic -, iar utilajele din ţara şi din import se vor asigura în corelare cu realizarea capacitãţilor, pentru a se evita formarea stocurilor de utilaje peste necesitãţile de montaj.
ART. 11
Corelarea proiectãrii şi realizãrii utilitãţilor şi celorlalte lucrãri comune de pe platformele industriale pe care sînt prevãzute a se executa mai multe obiective de investiţii cu caracter industrial se va face prin grija unui coordonator. Funcţia de coordonator va fi atribuitã de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, la cererea primului investitor de pe platforma, comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiul Bucureşti, în a cãrui raza teritorialã se afla amplasata platforma industriala.
În cazul platformelor industriale de complexitate deosebita, coordonator va fi unul din titularii de investiţii interesaţi, stabilit de Comitetul de Stat al Planificarii împreunã cu Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia, Localã, în funcţie de ordinea de Începere a execuţiei lucrãrilor sau de importanta obiectivelor prevãzute a se realiza la cererea primului investitor de pe platforma.
Coordonatorul va asigura, împreunã cu titularii interesaţi, elaborarea detaliului de sistematizare a platformei industriale şi realizarea reţelelor edilitare, energetice, de transport şi a celorlalte lucrãri de interes comun, a surselor de apa, a lucrãrilor de protecţie impotriva inundatiilor şi poluarii rîurilor, corelat cu necesitãţile de punere în funcţiune a capacitãţilor, asigurind rezolvarile cele mai economice şi evitarea paralelismelor.
Raporturile şi obligaţiile reciproce dintre coordonator şi ceilalţi titulari de investiţii de pe platforma se vor reglementa pe baza normelor emise de Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, împreunã cu principalele organe titulare de investiţii, în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri.
ART. 12
Proiectele de executare (de execuţie) se elaboreazã pe obiecte şi categorii de cheltuieli, conform prevederilor devizului general - dupã aprobarea studiului tehnico-economic şi a indicatorilor tehnico-economici -, şi constituie documentaţiile pe baza cãrora se executa şi se decanteaza lucrãrile de investiţii.
Proiectele de execuţie pentru lucrãrile de investiţii se asigura de cãtre titularii de investiţii, beneficiarii şi organizaţiile de proiectare - pentru întregul an de plan - pînã cel mai tirziu la sfîrşitul trimestrului III al anului anterior. Pentru obiectivele noi de investiţii a cãror execuţie este planificata sa înceapã dupã trimestrul I al anului de plan, proiectele de execuţie pot fi asigurate cu cel puţin 6 luni înainte de începerea execuţiei lucrãrilor.
ART. 13
La elaborarea proiectelor de execuţie pe obiecte, organizaţia de proiectare împreunã cu titularul sau beneficiarul investiţiei şi organizaţia de construcţii-montaj pot renunţa la unele obiecte sau pot comasa obiecte prevãzute în planul general, în cazul cînd prin aceasta se menţin sau se imbunatatesc indicatorii tehnico-economici, funcţiile, condiţiile de lucru şi de exploatare, se respecta mãsurile de tehnica a securitãţii muncii, de igiena, de paza contra incendiilor şi de gospodãrire a apelor şi cînd modificãrile ce se aduc contribuie fie la reducerea costului construcţiilor sau al consumului de materiale deficitare, fie la scurtarea duratei de execuţie şi nu se depãşeşte valoarea totalã a investiţiei aprobate.

B. Modul de asigurare a utilajelor şi instalaţiilor din ţara şi din import

ART. 14
Studiile tehnico-economice, pentru noile capacitãţi de producţie industriala vor conţine prevederi care sa asigure executarea utilajelor în mãsura cît mai mare în ţara, iar în cazul importurilor complexe, realizarea acestora, în primul rind, prin cooperare.
ART. 15
Pentru fundamentarea posibilitãţilor de asigurare a importurilor de instalaţii, utilaje şi documentaţii tehnice care urmeazã a se achizitiona din alte tari, titularii sau beneficiarii de investiţii împreunã cu ministerele care au în subordine întreprinderi de comerţ exterior vor prospecta piata externa, pe baza prevederilor planului de perspectiva sau a unor aprobãri ale Consiliului de Miniştri, şi vor procura din timp ofertele şi documentaţiile necesare.
În acest scop, titularii sau beneficiarii de investiţii vor depune în timp, util la întreprinderile de comerţ exterior temele pentru cererile de oferta, în vederea organizãrii acţiunii de prospectare, astfel încît acestea sa asigure contractarea şi realizarea importului în termenul necesar.
ART. 16
Contractarea importurilor de instalaţii complexe pentru obiectivele de investiţii ce se impun aprobãrii Consiliului de Miniştri şi ai cãror indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi se aproba - pe baza notei de contractare - de cãtre titularul investiţiei împreunã cu Ministerul Comerţului Exterior, cu avizul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, asupra listelor separatoare şi, dupã caz, al celorlalte ministere care au în subordine întreprinderi de comerţ exterior, cu condiţia respectãrii indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi cu încadrarea în prevederile anuale ale planului de investiţii şi ale planului de import, pe tari socialiste şi tari capitaliste. Nota de contractare va conţine elementele necesare pentru fundamentarea alegerii furnizorului extern.
În cazul cînd, în urma tratativelor cu furnizorii externi, se constata ca nu se vor putea realiza indicatorii tehnico-economici aprobaţi sau ca nu se vor putea respecta prevederile planului pentru obiectivul respectiv, contractarea instalaţiilor complexe se va face dupã aprobarea de cãtre Consiliul de Miniştri a noilor indicatori tehnico-economici.
Regimul de contractare stabilit prin prezenta hotãrîre pentru importul de instalaţii complexe se referã atît la instalaţii complexe la care se importa tehnologii şi licenţe, cît şi la instalaţiile complexe care se importa fãrã tehnologii şi licenţe.
ART. 17
Contractarea importurilor de instalaţii complexe pentru lucrãrile de investiţii ce se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri şi ai cãror indicatori tehnico-economici nu au fost aprobaţi se poate face pe baza sintezei notei comune aprobate de Consiliul de Miniştri. Nota comuna se întocmeşte de titularul investiţiei împreunã cu Ministerul Comerţului Exterior şi, dupã caz, cu celelalte ministere care au în subordine întreprinderi de comerţ exterior şi se supune spre avizare Comitetului de Stat al Planificarii dupã ce în prealabil a fost analizata şi aprobatã de colegiul sau comitetul titularului de investiţii.
Nota comuna se fundamenteazã de titularul investiţiei pe proprie rãspundere şi cuprinde elemente ale studiului tehnico-economic în curs de elaborare şi ale ofertelor, obţinute de la furnizorii externi. Titularul de investiţii împreunã cu Ministerul Comerţului Exterior şi, dupã caz, celelalte ministere care au în subordine întreprinderi de comerţ exterior rãspund pentru alegerea furnizorului instalaţiilor complexe din import.
Indicatorii tehnico-economici şi celelalte date caracteristice ale acestor investiţii se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri ulterior obţinerii aprobãrii pentru contractarea importurilor complexe, pe baza studiilor tehnico-economice, în care se vor cuprinde principalele elemente ale contractelor cu furnizorii externi şi interni.
ART. 18
Contractarea importurilor de instalaţii complexe - pentru lucrãrile de investiţii din competenta de aprobare a titularilor, care au indicatorii şi studiile tehnico-economice aprobate şi sînt înscrise în planul de importuri complexe - se aproba de titularii de investiţii împreunã cu Ministerul Comerţului Exterior şi, dupã caz, cu celelalte ministere care au în subordine întreprinderi de comerţ exterior, cu avizul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, pe baza notei de contractare, în limita prevederilor anuale ale planului de contractari şi livrãri din import, pe tari socialiste şi tari capitaliste. În aceleaşi condiţii se pot contracta şi importurile de instalaţii complexe cu valori pînã la 10 milioane de lei, pentru investiţiile din competenta de aprobare a titularilor, care nu au indicaţii şi studiile tehnico-economice aprobate.
ART. 19
Titularii şi beneficiarii de investiţii împreunã cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi unitãţile constructoare de maşini din subordine şi, dupã caz, celelalte ministere şi întreprinderile de comerţ exterior din subordinea acestora vor participa la tratativele de contractare a importurilor de instalaţii complexe şi vor stabili în comun:
a) înscrierea în contractul de import a clauzelor cu privire Ia livrarea de cãtre furnizori a documentaţiilor pentru piese de schimb, precum şi la livrarea documentaţiilor şi eventual a unor materiale speciale necesare realizãrii utilajelor prevãzute a se produce în ţara, la termene care sa asigure livrarea acestora corelat cu primirea utilajelor din import;
b) listele separatoare ale utilajelor şi materialelor care urmeazã a se importa;
c) lista utilajelor care urmeazã a se realiza de uzinele constructoare de maşini din ţara, termenele de prelucrare a documentaţiilor achiziţionate din import şi termenele de livrare a utilajelor, în corelare cu termenele de livrare a utilajelor din import.
Titularul de investiţii împreunã cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini vor parafa listele separatoare ale utilajelor din anexele la contract şi vor confirma livrarea utilajelor din ţara în condiţiile menţionate la literele a, b şi c. Dupã caz, la parafare vor participa şi beneficiarii de investiţii, respectiv unitãţile furnizoare de utilaje.
La tratativele de contractare a importurilor de instalaţii complexe Ministerul industriei Construcţiilor de Maşini va urmãri preluarea unui volum cît mai mare de utilaje care sa se realizeze prin uzinele constructoare de maşini din ţara.
ART. 20
Titularii de investiţii sînt autorizaţi sa contracteze prin Ministerul Comerţului Exterior şi celelalte ministere care au în subordine intreprinaeri de comerţ exterior - în regim de importuri curente şi în limita unui fond de pînã la 2% din valoarea importului complex aprobat, în cadrul fondurilor de importuri complexe prevãzute în planurile de livrãri anuale la capitolul import de instalaţii complexe şi utilaje tehnologice de completare - materiale, aparataje şi piese a cãror necesitate rezulta pe parcursul montajului; la efectuarea probelor tehnologice sau pentru realizarea unor importuri de completare pentru obiectivul respectiv.
ART. 21
Obligaţiile întreprinderilor de comerţ exterior importatoare de instalaţii complexe, utilaje, echipamente, materiale şi documentaţii vor fi înscrise în contractele economice încheiate cu titularii sau beneficiarii de investiţii.
ART. 22
Pentru a se crea condiţiile necesare asigurãrii unei bune calitãţi a utilajelor care se livreaza din import sau de cãtre întreprinderile constructoare de maşini din ţara, beneficiarii de investiţii vor executa controlul de calitate ai producerii acestora la furnizori, conform condiţiilor stabilite la contractare.
ART. 23
Pentru a se asigura o calitate corespunzãtoare investiţiilor care se realizeazã cu instalaţii complexe din import pentru prima data o economie, titularii de investiţii pot contracta cu firmele strãine de specialitate, în cadrul valorii importului, elaborarea de studii preliminare pentru definirea obiectului importului.
ART. 24
Titularii sau beneficiarii de investiţii pot contracta, cu unitãţile constructoare de maşini din ţara, utilajele şi construcţiile metalice şi pot asigura contractarea prin unitãţile de comerţ exterior a importurilor curente:
a) dupã aprobarea indicatorilor tehnico-economici, în cazul investiţiilor care nu se realizeazã cu instalaţii complexe din import şi a acelora pentru care instalaţiile complexe din import se contracteazã ulterior aprobãrii indicatorilor tehnico-economici
b) dupã contractarea importurilor de instalaţii complexe, pentru investiţiile la care importurile complexe se aproba şi se contracteazã înaintea aprobãrii indicatorilor tehnico-economici.
Contractarea acestor utilaje şi construcţii metalice se va face în limita fondurilor de investiţii şi a fondurilor valutare prevãzute în planul cincinal, cu respectarea prevederilor de contractare şi eşalonare a livrãrilor anuale pe titulari, astfel încît livrarea lor sa fie corelata cu termenele de livrare a utilajelor şi instalaţiilor complexe din import - în conformitate cu prevederile graficului de eşalonare a investiţiei - şi sa se evite formarea stocurilor de utilaje peste necesitãţile de montaj.
Pentru utilajele tehnologice complexe cu ciclu lung de fabricaţie care se realizeazã în ţara, titularii pot încheia anterior aprobãrii indicatorilor tehnico-economici ai investiţiilor - cu aprobarea Consiliului de Miniştri - contracte de lungã durata cu furnizorii de utilaje şi instalaţii din ţara, în care se vor stabili cantitãţile şi caracteristicile fundamentale ale utilajelor tehnologice complexe şi termenele de livrare a acestora.

C. Aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi a documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii

ART. 25
Competentele de aprobare a indicatorilor tehnico-economici şi a documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţiile din fondurile statului - investiţii centralizate şi necentralizate - sînt prevãzute în anexa nr. 1.
Studiile tehnico-economice şi graficele de eşalonare pentru investiţiile ai cãror indicatori se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri se vor aproba în prealabil de cãtre colegiile (comitetele) titularilor de investiţii.
Pentru investiţiile care sînt în competenta de aprobare a ministerelor, a celorlalte organe centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene ai al municipiului Bucureşti, precum şi pentru acelea care sînt în competenta de aprobare a centralelor şi întreprinderilor, studiile tehnico-economice şi graficele de eşalonare a investiţiilor se vor aproba de organele colective de conducere, pe baza avizelor consiliilor tehnico-ştiinţifice şi ale bãncilor finanţatoare.
ART. 26
Documentaţiile tehnico-economice pentru investiţiile ai cãror indicatori se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri vor fi avizate în prealabil de Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, care vor elabora în comun avizul unic cu privire la necesitatea, oportunitatea şi eficienta economicã a investiţiilor pe baza urmãtoarelor documente prezentate de titulari:
a) studiul tehnico-economic, însoţit de avizul consiliului tehnico-ştiinţific, insusit de conducerea organului titular de investiţii şi de acordurile prealabile necesare;
b) graficul de eşalonare a investiţiei;
c) proiectul de hotãrîre a Consiliului de Miniştri pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei, pus de acord în prealabil cu toate organele pentru care se prevãd sarcini sau obligaţii în legatura cu realizarea sau exploatarea capacitãţilor.
ART. 27
În vederea devansarii analizei documentaţiilor tehnico-economice care se supun avizãrii, titularii de investiţii pot transmite Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor studiile tehnico-economice însoţite de avizele consiliilor tehnico-ştiinţifice - însuşite de conducerea organului titular - şi de acordurile prealabile necesare, anterior terminãrii acţiunii de corelare a elementelor care se înscriu în graficele de eşalonare a investiţiilor şi în proiectele de hotãrîre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiilor.
Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor transmite avizul unic titularilor de investiţii în termen de 20 de zile de la primirea documentelor completa menţionate la articolul precedent, literele a, b şi c.
În vederea corelãrii prevederilor înscrise în proiectul de hotãrîre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici cu prevederile avizului unic al Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor, pe parcursul avizãrii vor avea loc consultãri la nivel de conducere între titularii de investiţii şi organele centrale de avizare.
Eventualele divergenţe neconciliate ale titularilor de investiţii fata de unele prevederi ale avizului unic al Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor vor fi prezentate de cãtre titulari Consiliului de Miniştri.
ART. 28
Indicatorii de eficienta economicã ai lucrãrilor de investiţii din competenta de aprobare a ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralelor industriale, combinatelor, întreprinderilor şi altor unitãţi economice sau bugetare se supun avizãrii bãncilor finanţatoare anterior aprobãrii studiilor tehnico-economice de cãtre organele colective de conducere ale titularilor sau beneficiarilor de investiţii respectivi.
În acest scop, titularii, respectiv beneficiarii de investiţii vor transmite centralelor, bãncilor finanţatoare, respectiv unitãţilor acestora, memoriul general şi partea economicã a studiilor tehnico-economice, însoţite de avizele consiliilor tehnico-ştiinţifice respective.
Avizul bãncilor finanţatoare va fi transmis titularilor sau beneficiarilor de investiţii în termen de cel mult 20 de zile de la primirea documentaţiei tehnico-economice. Eventualele divergenţe neconciliate vor fi soluţionate de organele ierarhic superioare ale acestora.
ART. 29
Documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii înscrise în planul cincinal prevãzute a se realiza prin repetarea unor capacitãţi şi obiective similare care se vor executa pe baza de proiecte tip şi refolosibile sau prin adaptarea la condiţiile locale a unor documentaţii tehnico-economice nu se supun avizãrii Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanţelor şi bãncilor finanţatoare în cazul cînd indicatorii tehnico-economici ai acestor investiţii se imbunatatesc fata de realizarile anterioare sau se menţin la nivelul aprobat.
ART. 30
Acordurile prealabile necesare elaborãrii studiilor tehnico-economice se obţin de cãtre organizaţiile de proiectare pe parcursul elaborãrii documentaţiilor respective. Titularii sau beneficiarii de investiţii vor sprijini organizaţiile de proiectare în obţinerea la timp a acordurilor prealabile.
Acordurile organelor pentru care rezulta sarcini în legatura cu realizarea sau exploatarea investiţiilor se obţin de cãtre titularii sau beneficiarii de investiţii.
Titularii de investiţii vor trata şi clarifica problemele rezultate pentru alte ministere şi organe centrale sau pentru comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti ca sarcini în legãturi cu realizarea sau exploatarea investiţiei, astfel încît prevederile înscrise în graficul de eşalonare a investiţiei şi în proiectul de hotãrîre a Consiliului de Miniştri pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei sa fie puse de acord cu punctul de vedere al organelor respective, stabilit pe baza acordurilor acestora, şi sa asigure corelarea lucrãrilor de construcţii-montaj cu lucrãrile de utilaje şi realizarea lucrãrilor conexe. Eventualele divergenţe vor fi analizate de conducãtorul organului titular de investiţii cu conducãtorii ministerelor, celorlalte organe centrale sau comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi în mãsura în care ele nu vor putea fi soluţionate vor fi prezentate Consiliului de Miniştri, în vederea soluţionãrii lor o data cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei.
Pentru obiectivele de investiţii din competenta de aprobare a titularilor, eventualele divergenţe neconciliate la nivelul conducãtorilor organelor centrale sau locale se vor prezenta spre soluţionare vicepreşedinţilor Consiliului de Miniştri care coordoneazã activitatea organelor respective.
Titularii de investiţii vor obţine, pentru investiţiile a cãror producţie este destinatã total sau parţial fondului pietii, acordul Ministerului Comerţului Interior asupra posibilitãţilor de desfacere a produselor pe piata interna.
ART. 31
Pentru investiţiile care se realizeazã cu instalaţii complexe şi utilaje din import, precum şi pentru investiţiile care se realizeazã pe baza de licenţe şi procese tehnologice obţinute din alte tari, titularii de investiţii vor întocmi pînã la punerea în funcţiune a noilor capacitãţi, grafice de asimilare în producţia interna a pieselor de schimb, precum şi grafice de integrare a producţiei, în cazul cînd aceasta este prevãzutã sa înceapã cu elemente, subansamble şi piese procurate de la firmele furnizoare din strãinãtate.
ART. 32
Titularii de investiţii vor lua mãsuri şi vor urmãri ca documentaţiile tehnico-economice care sînt în competenta lor de aprobare sa fie întocmite la acelaşi nivel de aprofundare şi analiza ca şi documentaţiile investiţiilor ai cãror indicatori tehnico-economici se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri.

CAP. 3
EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII

ART. 33
Ministerele şi celelalte organe centrale titulare de investiţii pot atribui sarcina de beneficiar pentru realizarea de noi obiective de investiţii - pe întregul ciclu de realizare a acestora - unor unitãţi existente de aceleaşi profil, care vor exercita atribuţiile şi vor purta rãspunderile ce revin beneficiarilor de investiţii în toate fazele de pregãtire şi execuţie a investiţiilor, pînã la punerea în funcţiune a noilor capacitãţi.
ART. 34
Ministerele şi celelalte organe centrale pot organiza, cu aprobarea Consiliului de Miniştri, în mãsura în care rezulta ca eficient pentru îmbunãtãţirea activitãţii de investiţii, unitãţi complexe de realizare a investiţiilor, care, pe baza temelor de proiectare şi a caietelor de sarcini, sa preia elaborarea proiectelor, achiziţionarea utilajelor şi instalaţiilor tehnologice aferente, precum şi execuţia lucrãrilor, atît prin unitãţile proprii cît şi ale altor organe, astfel încît, în calitate de contractant unic pentru aceste activitãţi, sa predea titularului obiective complete, în stadiul de punere în funcţiune, la termenele stabilite în contracte.
ART. 35
Pentru obiectivele de investiţii nominalizate în plan, ai cãror indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi de Consiliul de Miniştri, titularii de investiţii pot aproba - cu acordul organizaţiilor de proiectare şi al organizaţiilor de construcţii-montaj respective, în cadrul prevederilor planului anual - începerea execuţiei lucrãrilor de amenajare a terenului, a racordurilor la cãile de comunicaţie şi la reţelele definitive din incinta şantierului legate de organizarea execuţiei lucrãrilor, precum şi a lucrãrilor de fundaţii, pe baza desenelor de execuţie şi a preţurilor estimate, în cazurile în care începerea în aceste condiţii a lucrãrilor conduce la scurtarea duratei de realizare a investiţiei fãrã a antrena supradimensionari ale elementelor de construcţii sau depãşirea cantitãţilor de materiale de construcţii planificate pe anul respectiv. Decontarea acestor lucrãri se va face - pînã la întocmirea proiectelor de execuţie şi cel mult pentru o perioada de 90 de zile de la deschiderea şantierului - pe baza de programe de lucru întocmite şi aprobate de beneficiarii de investiţii împreunã cu organizaţiile de construcţii-montaj.
ART. 36
În vederea asigurãrii condiţiilor pentru cazarea muncitorilor constructori la santierele principalelor obiective de investiţii, la elaborarea planurilor anuale se va urmãri - la propunerea titularilor de investiţii, organizaţiilor de construcţii şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pe baza justificarilor prezentate în comun - înscrierea în plan şi începerea din timp a execuţiei construcţiilor de locuinţe necesare pentru cazarea constructorilor, anterior anului de plan în care este prevãzutã începerea execuţiei obiectivelor de investiţii respective.
ART. 37
Personalul de conducere, tehnologii, personalul de supraveghere tehnica şi restul personalului necesar pe durata de execuţie a obiectivelor de investiţii va fi angajat conform prevederilor înscrise în studiul tehnico-economic, care va cuprinde numãrul salariaţilor şi perioadele de angajare a acestora.
ART. 38
Contractarea proiectãrii şi execuţiei lucrãrilor de construcţii-montaj se va face, de regula, cu o singura organizaţie de proiectare şi o singura organizaţie de construcţii-montaj, care vor îndeplini funcţia de proiectant general, respectiv de antreprenor general.
Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini va stabili, în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri, centralele industriale sau grupurile de uzine care vor îndeplini funcţia de furnizor principal (furnizor general) pentru utilajele din ţara - componente ale diferitelor instalaţii tehnologice - care se executa de întreprinderile de sub îndrumarea şi controlul acestui minister. Pentru unele instalaţii tehnologice Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini poate stabili, împreunã cu titularii de investiţii, ca furnizorul principal (furnizorul general) sa asigure şi unele utilaje de completare din import, care conditioneaza nemijlocit funcţionarea instalaţiilor tehnologice respective. Furnizorii principali (furnizorii generali) vor fi stabiliţi pe genuri de instalaţii tehnologice sau pe obiecte de investiţii.
Furnizorul principal (furnizorul general) trateazã şi rezolva împreunã cu titularii sau beneficiarii de investiţii toate problemele care intervin în etapele de pregãtire şi de execuţie a investiţiei cu privire la emiterea acordurilor, contractarea şi livrarea utilajelor. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini va indruma şi coordona activitatea furnizorilor principali (furnizorilor generali, urmãrind ca aceştia sa aducã la îndeplinire sarcinile ce le revin, conform prevederilor prezentului articol.
Pentru utilajele care nu se încadreazã la alineatul 2, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini va stabili coordonatorii de balante ai utilajelor, care vor emite acordurile cu privire la termenele de predare a utilajelor din ţara şi la costul acestora.
Prevederile prezentului articol se aplica lucrãrilor de investiţii pentru care nu au fost contractate utilajele din ţara, pînã la termenul stabilit pentru nominalizarea furnizorilor principali (furnizorilor generali).
ART. 39
Formele pentru obţinerea terenului de construcţie vor fi întocmite, de regula, concomitent cu definitivarea studiului tehnico-economic, astfel încît o data cu prezentarea spre aprobare a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei sa poatã fi supuse spre aprobare organelor competente proiectele de acte normative pentru exproprierea şi scoaterea din producţia agricolã sau din fondul forestier a terenurilor necesare.
Pentru construcţiile de locuinţe şi social-culturale, proiectele de acte normative necesare exproprierilor şi scoaterilor de terenuri din producţia agricolã sau din fondul forestier pot fi înaintate spre aprobare pe baza detaliilor de sistematizare aprobate.
ART. 40
Recepţia obiectivelor de investiţii se efectueazã de comisiile de recepţie numite de Consiliul de Miniştri pentru investiţiile ai cãror indicatori au fost aprobaţi de Consiliul de Miniştri şi de comisiile de recepţie numite de cãtre colegiile ministerelor, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi ai municipiului Bucureşti, consiliile de administraţie ale centralelor Industriale şi comitetele de direcţie ale întreprinderilor pentru celelalte lucrãri de investiţii, conform competentelor de aprobare a investiţiilor respective.
Recepţia obiectivelor de investiţii se efectueazã în urmãtoarele etape:
a) recepţia lucrãrilor de construcţii-montaj pe parcurs, la terminarea acestora şi dupã expirarea perioadei de garanţie, urmãrind respectarea condiţiilor prevãzute în documentaţia aprobatã şi prescripţiile tehnice;
b) recepţia punerii în funcţiune a capacitãţilor de producţie la terminarea probelor tehnologice şi verificarea existenţei condiţiilor pentru exploatarea normalã la intreaga capacitate a instalaţiilor şi utilajelor, astfel încît sa se asigure calitatea produselor conform proiectului, realizarea indicatorilor tehnica-economici aprobaţi şi celelalte condiţii prevãzute prin actele normative în vigoare;
c) recepţia definitiva a obiectivului de investiţii, la data prevãzutã pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi.
Procesul-verbal de recepţie definitiva va fi supus aprobãrii aceloraşi organe care au aprobat constituirea comisiilor de recepţie.
Titularii şi beneficiarii de investiţii împreunã cu organizaţiile de proiectare şi organizaţiile de construcţii-montaj au obligaţia de a lua mãsurile necesare şi de a organiza, începînd de la proiectare, realizarea obiectivelor de investiţii, astfel încît utilajele ajunse în situaţia de a putea da producţie în mod independent sa fie puse în funcţiune chiar dacã nu sînt terminate toate lucrãrile, cu asigurarea securitãţii utilajelor şi a condiţiilor normale de funcţionare a acestora.

CAP. 4
DISPOZIŢII FINALE

ART. 41
În vederea utilizãrii eficiente a fondurilor de investiţii, Comitetul de Stat al Planificarii, ministerele şi celelalte organe centrale titulare de investiţii vor elabora şi aproba, în termen de 6 luni de la publicarea prezentei hotãrîri, indicatori normati privind: investiţia specifica, construcţia specifica, cheltuieli la 1.000 de lei producţie-marfa, ponderea cheltuielilor materiale, durata de recuperare a investiţiilor, aportul valutar net pentru produsele destinate exportului, stabiliţi pe ramuri, subramuri şi unitãţi sau activitãţi care se încadreazã în ramurile sau subramurile respective şi grupati pe obiective similare dupã mãrimea capacitãţilor şi natura lucrãrilor.
În scopul reducerii costului construcţiilor şi pentru reducerea consumului de materiale, ministerele şi celelalte organe titulare de investiţii vor elabora în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei hotãrîri, cu avizul Ministerului Construcţiilor Industriale, normative care sa prevadã reducerea lucrãrilor de finisaje la strictul necesar, executarea acestora numai cînd sînt impuse de procesul tehnologic sau funcţional şi realizarea de finisaje direct prin execuţia zidariilor, betoanelor şi montarea prefabricatelor.
Indicatorii normati de eficienta economicã şi normativele care se vor elabora conform prevederilor prezentului articol se vor revizui şi îmbunãtãţi în fiecare an prin grija organelor care le-au aprobat, pe baza rezultatelor obţinute în aplicarea lor şi a realizarilor determinate de progresul economic.
ART. 42
Pentru folosirea mai eficienta a fondurilor destinate organizãrii santierelor, Ministerul Construcţiilor Industriale, Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã vor elabora - în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei hotãrîri - normative pe baza cãrora sa se asigure transformarea într-un procent cît mai ridicat a lucrãrilor de organizare a santierelor în fonduri fixe, ţinînd seama de natura, amplasamentul şi durata de execuţie a lucrãrilor.
ART. 43
Organele care dau acorduri prealabile pe parcursul elaborãrii studiilor tehnico-economice vor revizui - în termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri -, împreunã cu principalele organe titulare de investiţii, normativele şi instrucţiunile care stabilesc conţinutul documentaţiilor necesare pentru emiterea acordurilor, în vederea simplificarii acestora prin reducerea la strictul necesar a elementelor şi datelor solicitate. În acelaşi termen organele care emit acorduri prealabile vor organiza modul de emitere a acestora, astfel încît titularii de investiţii sa se adreseze unei singure unitãţi a organului central sau local, imputernicita sa emita acordul prealabil respectiv.
Organele care dau acorduri prealabile pe parcursul elaborãrii studiilor tehnico-economice vor întocmi, în termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri, normative tehnice de proiectare pentru problemele pe care le coordoneazã - în toate cazurile cînd acordurile pot fi înlocuite prin astfel de normative -, urmînd a emite acorduri prealabile numai în cazul derogarilor de la normativele în vigoare.
Pînã la elaborarea şi difuzarea noilor normative şi instrucţiuni, acordurile se vor emite în condiţiile normativelor şi instrucţiunilor în vigoare la data publicãrii prezentei hotãrîri.
ART. 44
Ministerul Finanţelor, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Construcţiilor Industriale vor emite în termen de 14 zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri:
a) regulamentul de efectuare a recepţiei obiectivelor de investiţii;
b) instrucţiuni cu privire la stabilirea cheltuielilor cuprinse în devizul general;
c) instrucţiuni cu privire la probele mecanice, rodajul mecanic, probele tehnologice şi punerea în funcţiune a capacitãţilor de producţie industriala.
ART. 45
Pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice necesare realizãrii investiţiilor din fonduri proprii, se recomanda organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti sa întocmeascã şi sa supunã aprobãrii organelor de conducere respective instrucţiuni corespunzãtoare specificului activitãţii acestora. Stabilirea metodologiei de avizare şi aprobare a documentaţiilor tehnico-economice pentru aceste lucrãri este de competenta conducerii organizaţiilor respective şi se va cuprinde în cadrul aceloraşi instrucţiuni, cu respectarea obligatorie a reglementãrii în vigoare privind obţinerea acordurilor prealabile.
Elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţiile care se realizeazã din credite sau fonduri acordate de stat organizaţiilor cooperatiste, respectiv organizaţiilor obşteşti, urmeazã regimul stabilit prin prezenta hotãrîre.
ART. 46
Se aproba urmãtorul regim de tranzitie pentru documentaţiile tehnico-economice în curs de elaborare, avizare şi aprobare la data publicãrii prezentei hotãrîri:
a) lucrãrile de investiţii pentru care, la data publicãrii prezentei hotãrîri, studiile tehnico-economice sînt în curs de avizare la consiliul tehnico-ştiinţific al titularului sau la Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, precum şi la bãncile finanţatoare, vor urma regimul de avizare şi aprobare anterior celui stabilit prin prezenta hotãrîre;
b) lucrãrile de investiţii ale cãror studii tehnico-economice sînt în curs de elaborare vor urma regimul de elaborare, avizare şi aprobare stabilit prin prezenta hotãrîre:
ART. 47
Se aproba urmãtoarele norme care fac parte integrantã din prezenta hotãrîre:
a) norme privind conţinutul, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii şi a proiectelor de sistematizare: anexa nr. 2;
b) norme privind degrevarea investiţiilor productive de lucrãrile edilitare şi social-culturale destinate dezvoltãrii oraşelor: anexa nr. 3;
c) norme privind realizarea indicatorilor tehnico-economici la capacitatile de producţie: anexa nr. 4;
d) norme cu privire la recepţia obiectivelor de investiţii: anexa nr. 5;
e) norme pentru aplicarea unor prevederi cu privire la pregãtirea şi realizarea lucrãrilor da investiţii: anexa nr. 6*)

--------------
*) Anexa nr. 6 se comunica celor interesaţi prin grija Secretariatului General al Consiliului de Miniştri.

ART. 48
Pe data publicãrii prezentei hotãrîri, se abroga:
a) Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 870/1954 privind aprobarea regulamentului pentru elaborarea şi folosirea calculelor estimative de deviz la lucrãrile capitale;
b) Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 120/1963 privind mãsuri pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici prevãzuţi în documentaţiile tehnice aprobate la noile capacitãţi de producţie industriale puse în funcţiune;
c) anexa nr. 2 la <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 191/1963 privind organizarea şi profilarea activitãţii de proiectare, precum şi unele mãsuri pentru mãrirea capacitãţii de lucru a organizaţiilor de proiectare şi Îmbunãtãţirea activitãţii acestora;
d) Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 699/1963 privind coordonarea achiziţionãrii de utilaje şi instalaţii din ţara şi din import, cu prevederile planului de investiţii, planului de credite pentru utilaje ce necesita montaj şi a proiectelor şi devizelor aprobate;
e) Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1403/1964 privind recepţia lucrãrilor de construcţii-montaj din sectorul socialist;
f) anexa nr. 1 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1830/1965 privind creditarea lucrãrilor de mica mecanizare şi a altor lucrãri cu caracter productiv sau destinate îmbunãtãţirii aprovizionarii şi deservirii populaţiei;
g) Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 3.060/1966 privind elaborarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii şi a proiectelor de sistematizare;
h) Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 360/1967 pentru aprobarea normelor privind degrevarea investiţiilor productive de lucrãrile edilitare şi social-culturale destinate dezvoltãrii oraşelor;
i) articolul I pct. 5, 10 şi 11 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 585/1969 privind exercitarea unor atribuţii largite de cãtre ministere şi întreprinzãtori în perioada de experimentare a mãsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificarii economiei naţionale;
j) orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei hotãrîri.


ANEXA 1

A. - COMPETENTELE
de aprobare a indicatorilor tehnico-economici şi a documentaţiilor
tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii din fondurile statului





COMPETENTELE DE APROBARE
-------------------------
Ramura şi Consiliul Ministerele, Centralele
subramura de celelalte organe industriale
din care fac Miniştri centrale şi şi unitãţile Întreprinderile
parte comitetele executive economice cu
lucrãrile de ale consiliilor statut de
investiţii populare*) centrala
--------------------------------------------------------------------------------
1 2 3 4 5
--------------------------------------------------------------------------------
Cap. I. Industria extractiva şi
a prelucrãrii carbunelui,
ţiţeiului, gazelor naturale
şi a minereurilor; industria
metalurgiei feroase şi
neferoase, inclusiv laminarea
produselor şi întreprinderile
pentru colectarea metalelor;
industria materialelor
refractare; industria
construcţiilor de maşini şi a
prelucrãrii metalelor;
producţia, transportul şi
distribuţia energiei
electrice şi termice;
industria chimica, industria
de celuloza şi hirtie;
agricultura şi silozuri
cerealiere; industria
materialelor de construcţii,
cu valori ...... peste pînã la diferenţiat diferenţiat
70 mil. 70 mil. pînã la 30 pînã la 10
lei lei mil. lei, mil. lei,
conform conform
competentelor competentelor
acordate acordate

Cap. II. Lucrãri de investiţii
din celelalte ramuri ale
industriei, necuprinse la
cap. I, precum şi lucrãri de
investiţii din silvicultura,
transporturi şi
telecomunicaţii, construcţii,
depozite cerealiere, lucrãri
pentru gospodãrirea apelor,
cu valori ............ peste pînã la diferenţiat diferenţiat
50 mil. 50 mil. pînã la 30 pînã la 10
lei lei mil. lei, mil. lei,
conform conform
competentelor competentelor
acordate acordate

Cap. III. Construcţii de
locuinţe, inclusiv
dotãrile social-culturale,
spaţiile comerciale,
lucrãrile de gospodãrie
comunalã şi alte lucrãri
aferente, cu valori ........ peste pînã la diferenţiat
50 mil. 50 mil. pînã la 10
lei lei mil. lei,
conform
competentelor
acordate

Cap. IV. Lucrãri de
investiţii pentru comerţ
şi construcţii turistice,
cu valori.......... peste pînã la diferenţiat
30 mil. 30 mil. pînã la 5
lei lei mil. lei,
conform
competentelor
acordate

Cap. V. Lucrãri de
investiţii pentru
învãţãmînt, ocrotirea
sãnãtãţii, gospodãria
comunalã şi aprovizionarea
tehnico-materialã, cu
valori ............. peste pînã la diferenţiat
20 mil. 20 mil. pînã la 5
lei lei mil.lei,
conform
competentelor
acordate

Cap. VI. Lucrãri de investiţii
pentru ştiinţa, cultura,
sport, administraţie de stat
şi alte ramuri, necuprinse
lacap. I-V, cu valori peste pînã la diferenţiat
10 mil. 10 mil. pînã la 2
lei lei mil. lei,
conform
competentelor
acordate
--------------------------------------------------------------------------------

--------------
*) Pentru urmãtoarele categorii de investiţii aparţinînd consiliilor populare, studiile tehnico-economice şi proiectele în faza unica se aproba dupã cum urmeazã:
1. - De cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, dupã caz, pentru:
a) lucrãrile din industria localã, industria construcţiilor, agricultura, precum şi reţelele de distribuţie a energiei termice, drumuri şi poduri, cu valoare pînã la 25 de milioane de lei;
b) construcţiile de locuinţe cu valori pînã la 25 de milioane de lei ale consiliilor populare judeţene şi pînã la 50 de milioane de lei ale Consiliului popular al municipiului Bucureşti;
c) lucrãrile pentru gospodãria comunalã cu valori pînã la 10 milioane de lei.
2. - De cãtre Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã pentru:
a) lucrãrile din industria localã drumuri şi industria construcţiilor cu valori cuprinse între 25 şi 50 de milioane de lei şi lucrãrile de gospodãrie comunalã cu valori cuprinse între 10 şi 20 de milioane de lei, aparţinînd consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti;
b) construcţii de locuinţe cu valori cuprinse între 25 şi 50 de milioane de lei, aparţinînd consiliilor populare judeţene.



NOTA:
1. - Colegiile (comitetele) organelor titulare de investiţii pot aproba pe parcursul executãrii lucrãrilor de investiţii, În cazuri justificate şi pe proprie rãspundere - depãşirea valorii aprobate de Consiliul de Miniştri cu pînã la 3% din valoarea totalã a investiţiei - fãrã a depãşi suma de 10 milioane de lei - cu condiţia ca depãşirea sa fie compensata din economiile realizate la alte lucrãri de investiţii.
2. - Pentru lucrãrile de investiţii din cap. I-V colegiile (comitetele) ministerelor şi celorlalte organe centrale, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, titulare de investiţii, vor stabili în mod diferenţiat, în ceea ce priveşte valoarea lucrãrilor, pe centrale industriale şi unitãţi economice cu statut de centrala, iar acestea pe întreprinderile şi unitãţile în subordine, competente de aprobare a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor în faza unica, pînã la limitele prevãzute În prezenta anexa.
De asemenea, colegiile sau comitetele ministerelor şi celorlalte organe centrale, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot da organelor şi unitãţilor în subordine, pe proprie rãspundere şi în mod diferenţiat în ceea ce priveşte valoarea lucrãrilor, dreptul de a aproba documentaţii tehnico-economice care intra În competenta lor de aprobare.
Centralele industriale şi unitãţile economice cu statut de centrala pot acorda întreprinderilor în subordine - în mod diferenţiat - competente de aprobare a documentaţiilor tehnico-economice pentru construcţii de locuinţe, lucrãri din comerţ, alimentaţie publica şi aprovizionare tehnico-materialã, cu valori pînã la 1,5 mil. lei.
3. - Pentru lucrãrile de industrie localã, construcţii de locuinţe, gospodãrie comunalã şi drumuri de interes local, ai cãror indicatori tehnico-economici se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri, comitetele executive ale Consiliilor populare vor obţine şi acordul prealabil al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã.
4. - Centralele industriale, celelalte unitãţi economice cu statut de centrala şi întreprinderile vor aproba documentaţiile tehnico-economice pentru investiţiile din competenta lor de aprobare, dupã analizarea acestora, în cadrul consiliilor tehnico-ştiinţifice, respectiv în cadrul colectivelor de avizare constituite în acest scop.
5. - Avizul Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice este obligatoriu pe studiile tehnico-economice ale investiţiilor în cazul cînd cuprind lucrãri destinate cercetãrii ştiinţifice a cãror valoare depãşeşte 5 milioane de lei şi se realizeazã pe baza cercetãrii efectuate în ţara.
6. - Studiul de amplasament urmeazã regimul de avizare şi aprobare stabilit prin prezenta anexa pentru studiul tehnico-economic, ţinînd seama de ramura în care se încadreazã investiţia respectiva.
7. - Documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãrile privind modernizarea de strãzi în oraşe nu se supun avizãrii Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor.
8. - Pentru construcţiile de locuinţe şi clãdiri social-culturale ai cãror indicatori tehnico-economici se aproba de Consiliul de Miniştri, detaliul de sistematizare poate fi prezentat spre avizare o data cu studiul tehnico-economic al investiţiei pentru prima etapa de realizare a acesteia.
9. - Documentaţiile tehnico-economice pentru staţiile pilot din industrie urmeazã regimul de avizare şi aprobare precizat la cap. I şi II iar cele din ramura ştiinţa urmeazã regimul de avizare şi aprobare precizat la cap. VI.
10. - Proiectele de execuţie se vor elabora pe rãspunderea organizaţiilor de proiectare şi se vor preda întreprinderilor de construcţii-montaj dupã verificarea lor din punctul de vedere al încadrãrii În prevederile studiului tehnico-economic şi aprobarea de cãtre beneficiarul investiţiei.
11. - Autorizaţiile de construcţii se pot cere de la comitetele executive ale consiliilor populare respective dupã avizarea studiului tehnico-economic sau proiectului în faza unica de cãtre ultimul for de avizare.
Executarea lucrãrilor pe terenuri care urmeazã a fi expropriate sau pe terenuri care se obţin prin efectuarea de transferuri poate începe numai dupã obţinerea titlului de folosinta asupra terenurilor respective.
12. - Documentaţiile tehnico-economice pentru investiţiile privind dezvoltarea unitãţilor cu caracter productiv prevãzute la cap. I şi II - care sînt În competenta de aprobare a organelor titulare, centralelor şi întreprinderilor respective - vor cuprinde numai lucrãri pentru sporirea capacitãţilor de producţie şi obiecte auxiliare care servesc direct producţia. Nu vor fi cuprinse în documentaţiile tehnico-economice respective construcţii cu caracter tehnico-administrativ şi social-cultural (clãdiri pentru birouri, cantine, cluburi, sali de şedinţe sau de spectacole, baze sportive, terenuri de sport, popicarii şi alte lucrãri de aceasta natura).
13. - Nu se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri indicatorii tehnico-economici pentru:
a) investiţiile care se executa din fondurile proprii ale organizaţiilor cooperatiste sau obşteşti, în cazul cînd pentru realizarea acestora nu sînt necesare materiale ce se repartizeazã din fondul central;
b) investiţiile care se executa din contribuţia voluntara a populaţiei, în condiţiile H.C.M. nr. 1793/1955 , modificatã prin H.C.M. nr. 513/1969 .


B. - AVIZAREA ŞI APROBAREA
documentaţiilor tehnico-economice pentru lucrãrile de protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice


Studiul tehnico-economic
----------------------------------------------
avizare aprobare
--------------------------------------------------------------------------------
a) cu valori pînã la 3,5 C.T.S. titular titular
milioane lei C.S.C.A.
b) cu valori peste 3,5 C.T.S. titular Consiliul de
milioane lei C.S.C.A. Miniştri*)
--------------------------------------------------------------------------------

-----------------
*) Consiliul de Miniştri aproba principalii indicatori tehnico-economici



NOTA:
1. - La aprobarea proiectelor de execuţie, pentru lucrãrile prevãzute la litera a, titularii pot aproba depãşirea valorii lucrãrii aprobate la S.T.E. cu pînã la 10%, fãrã a depãşi plafonul pînã la care au competente de aprobare.
2. - Pentru lucrãrile cu valori sub 1 milion de lei se pot elabora direct proiecte de execuţie, fãrã a se întocmi studii tehnico-economice, cu acordul prealabil al C.S.C.A.
3. - Proiectele de execuţie pentru lucrãrile de protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice se pot elabora pe obiecte, categorii de lucrãri sau pãrţi de categorii de lucrãri.
4. - Proiectele de execuţie pentru lucrãrile de la punctele a şi b se supun avizãrii C.S.C.A. pe baza avizului C.T.S. titular, dupã care se aproba de titular.

C. - INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI
şi celelalte date caracteristice ale investiţiilor care se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri

1. - Lucrãri de investiţii din industrie:
a) amplasamentul ca teren de construcţie; în cazul cînd localitatea nu a fost aprobatã anterior şi urmeazã a se stabili pe baza studiului tehnico-economic, se supune aprobãrii şi amplasamentul ca localitate;
b) profilul şi capacitatea;
c) valoarea totalã a investiţiei şi volumul lucrãrilor de construcţii-montaj, din care volumul lucrãrilor de construcţii (inclusiv instalaţiile);
d) durata totalã şi etapele de realizare a investiţiei, cu termenele de punere în funcţiune a noilor capacitãţi;
e) volumul de import necesar pentru realizarea investiţiei, cu repartizarea pe tari socialiste şi tari capitaliste;
f) volumul maxim al importului anual pentru producţie, pe relaţii;
g) volumul minim al producţiei anuale destinate exportului, pentru obiectivele a cãror realizare este fundamentatã parţial sau total prin contribuţia la majorarea exportului;
h) preţul de cost pe unitatea de produs şi cheltuielile de producţie la 1000 de lei producţie-marfa;
i) durata şi termenele de realizare a principalilor indicatori tehnico-economici proiectati;
j) durata de recuperare a investiţiei totale din acumulari şi din beneficii;
k) beneficiul şi respectiv acumularile totale anuale ce se obţin în urma realizãrii investiţiei.
2. - Pentru investiţiile cu caracter productiv care nu se încadreazã în ramura industriei, indicatorii tehnico-economici care se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri se vor stabili de titularii de investiţii, prin adaptarea indicatorilor mentionati la punctul 1 specificului ramurilor respective.
3. - Construcţii de locuinţe:
a) amplasamentul;
b) numãrul de apartamente, pe grad de confort; suprafata locuibilã;
c) valoarea totalã a investiţiei, cu precizarea valorii construcţiilor de locuit, dotãrilor social-culturale, spaţiilor comerciale etc.
4. - Lucrãrile de investiţii necuprinse în ramurile prevãzute la pct. 1-3 de mai sus:
a) amplasamentul;
b) capacitatea (pentru investiţiile destinate cercetãrii ştiinţifice se va preciza şi profilul);
c) valoarea totalã a investiţiei şi volumul lucrãrilor de construcţii-montaj, din care volumul lucrãrilor de construcţii (inclusiv instalaţiile);
d) durata şi etapele de realizare.

NOTA:
- Titularii de investiţii pot supune spre aprobare Consiliului de Miniştri ori de cîte ori considera necesar, şi alţi indicatori tehnico-economici specifici care caracterizeazã eficienta investiţiilor.
- Pentru dezvoltarea întreprinderilor, indicatorii tehnico-economici se vor referi atît la sporul de capacitate care se creeazã prin investiţia propusã, cît şi la nivelul ce se va realiza pe intreaga întreprindere dupã punerea în funcţiune a noilor capacitãţi. În cazul investiţiilor noi care se pun În funcţiune pe etape indicatorii tehnico-economici se vor referi atît la fiecare etapa în parte, cît şi cumulat pentru toate etapele realizate anterior.
- Pentru investiţiile de la punctele 1 şi 2 care se pun în funcţiune eşalonat, pe etape şi capacitãţi parţiale, se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri, pe lîngã indicatorii mentionati, indicatorii tehnico-economici ai etapelor, precum şi capacitatile parţiale şi termenele de punere în funcţiune ale acestora.
- Expunerea de motive a proiectului de hotãrîre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii cu caracter productiv se înainteazã Consiliului de Miniştri însoţitã de tabelul indicatorilor tehnico-economici care fundamenteazã eficienta economicã a investiţiilor şi de graficul de eşalonare a investiţiilor.


ANEXA 2

NORME
privind conţinutul, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii şi a proiectelor de sistematizare

1. - Studiul tehnico-economic se elaboreazã pe ansamblul investiţiei şi cuprinde totalitatea obiectelor şi cheltuielilor necesare pentru pregãtirea, execuţia şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţii.
Pentru complexele de mare amploare, a cãror durata de realizare este îndelungatã şi se compun din fabrici sau sectoare uzinale de producţie care pot fi puse în funcţiune independent, studiul tehnico-economic se poate elabora separat pe etape de punere în funcţiune.
De asemenea, pentru lucrãrile de investiţii cu valori pînã la 1 milion de lei, studiile tehnico-economice pot fi elaborate cu un conţinut simplificat, constind dintr-un memoriu justificativ însoţit de schite de amplasament şi devizul general al lucrãrii.
2. - Studiile tehnico-economice privind dezvoltarea, modernizarea, reprofilarea şi reutilarea capacitãţilor de producţie se elaboreazã pentru totalitatea lucrãrilor necesare a se realiza pe întreprindere.
În cazul cînd noua capacitate care urmeazã a se realiza într-o secţie nu determina modificãri în celelalte secţii ale întreprinderii şi nu limiteazã posibilitatea de dezvoltare a acestora în viitor, studiul tehnico-economic se poate elabora numai pentru obiectele, respectiv gruparile de obiecte, care pot fi puse în funcţiune independent, cu condiţia de a indica prin planul general modul de integrare a acestora În ansamblul întreprinderii.
În condiţiile arãtate la alineatul precedent, se pot elabora studii tehnico-economice pentru fiecare capacitate în parte şi în situaţia în care obiectele respective se executa în paralel la aceeaşi întreprindere; în cazul cînd acestea pot fi puse în funcţiune independent, nu se conditioneaza reciproc şi nu determina împreunã redimensionarea reţelelor de unitãţii. Aceste lucrãri se pot executa şi finanta fãrã însumarea valorii devizelor respective.
3. - Studiile tehnico-economice privind investiţiile destinate extractiei ţiţeiului şi gazelor se elaboreazã pentru totalitatea lucrãrilor necesare a se realiza pentru exploatarea unei zone, structuri sau bloc tectonic. Elaborarea acestor studii tehnico-economice se face în termen de cel mult 4 ani de la forarea şi intrarea în producţie a primei sonde de exploatare în zona, structura sau blocul tectonic respectiv.
Pînã la elaborarea studiilor tehnico-economice menţionate în alineatul precedent, lucrãrile de investiţii necesare extractiei ţiţeiului şi gazelor de pe aceste zone, structuri sau blocuri tectonice se vor executa şi finanta - pe mãsura cunoaşterii amplasamentelor - pe baza documentaţiilor tehnico-economice elaborate pe lucrãri, care vor cuprinde indicatorii tehnico-economici specifici acestor lucrãri.
4. - Principalele probleme care se rezolva în cadrul studiului tehnico-economic sînt:
a) indicatorii tehnico-economici şi celelalte date caracteristice care fundamenteazã eficienta economicã a investiţiei (anexa A);
b) comparatia cu profilul şi capacitatea de producţie cea mai raţionalã din punct de vedere economie;
c) procesul tehnologic;
d) lista utilajelor, cu indicarea caracteristicilor necesare; pentru utilajele şi instalaţiile tehnologice care se asigura prin uzinele constructoare de maşini din ţara, studiul tehnico-economic va conţine - în vederea obţinerii acordurilor de la furnizorul de utilaje din ţara - specificaţia tuturor utilajelor, instalaţiilor complexe şi echipamentelor, cu precizarea caracteristicilor tehnice principale (dimensiuni, gabarit, greutãţi, materiale speciale de confectie şi alte caracteristici), eventual elaborate la nivelul temelor de proiectare, chestionare tehnice şi desene informative pentru produse similare;
e) caracteristicile produselor şi ale indicatorilor tehnico-economici ai acestora;
f) date privind modul de asigurare a materiilor prime şi materialelor, din ţara şi din import, rezervele geologice, necesarul de combustibil, energie, transporturi, alimentarea cu apa, canalizarea etc., cooperãri în producţie şi alte elemente privind exploatarea capacitãţilor proiectate;
g) modul de asigurare şi pregãtire a cadrelor necesare pentru exploatarea capacitãţilor;
h) numãrul personalului necesar pentru direcţia întreprinderii şi pentru supravegherea tehnica pe durata realizãrii investiţiei, cu etapele de angajare a acestora;
i) asigurarea desfacerii produselor pe piata interna şi externa;
j) mãsuri pentru protecţia muncii, igiena şi prevenirea incendiilor;
k) planul general;
l) soluţiile constructive de principiu şi cooperãri în asigurarea utilitãţilor şi a obiectelor cu caracter tehnico-administrativ şi social-cultural; principalele materiale de construcţii (cantitãţi şi indici de consum la 1 milion de lei construcţii-montaj, comparabil cu indicii realizaţi la lucrãri similare);
m) lucrãrile de organizare a şantierului;
n) devizul general;
o) fundamentarea duratei de realizare a investiţiei cu eşalonarea pe obiecte, în vederea elaborãrii graficului de eşalonare a investiţiei.
Pe baza datelor de mai sus, titularii de investiţii vor elabora în termen de 60 de zile - normativele cadru de conţinut al studiilor tehnico-economice, diferenţiate pe ramuri şi pe genuri de lucrãri, urmãrind reducerea la strictul necesar a conţinutului acestor proiecte.
Normativele de conţinut pentru studiile tehnico-economice privind lucrãrile comune mai multor ramuri sau sectoare de activitate se vor stabili şi difuza de organele coordonatoare pe economie, în termen de 60 de zile, dupã cum urmeazã:
- Ministerul Petrolului, pentru reţelele de gaze;
- Ministerul Energiei Electrice, pentru reţelele electrice şi de termoficare;
- Ministerul Transporturilor, pentru lucrãrile de drumuri publice şi pentru linii de cale feratã;
- Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, pentru construcţiile de locuinţe, lucrãri de alimentari cu apa şi canalizari pentru centrele populate şi obiectivele industriale.
5. - Pentru lucrãrile de protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, studiul tehnico-economic poate fi precedat de studii şi cercetãri care se aproba de titulari, cu avizul Direcţiei Monumentelor Istorice din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultura şi Arta.
6. - Amplasamentul ca localitate - pentru lucrãrile de investiţii ai cãror indicatori tehnico-economici se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri şi la care amplasamentele nu au fost aprobate prin planul cincinal sau prin alte acte normative - se stabileşte în cadrul studiilor tehnico-economice ale lucrãrilor respective.
În cazul cînd titularul considera necesar, poate supune spre aprobare Consiliului de Miniştri amplasamentul ca localitate şi teren de construcţie, pe baza unui studiu de amplasament întocmit anterior elaborãrii studiului tehnico-economic.
7. - Proiectele de execuţie pentru obiectivele productive se pot elabora, cu aprobarea titularului de investiţie şi cu acordul organizaţiilor de proiectare şi al organizaţiilor de construcţii-montaj respective, pe categorii de lucrãri sau pãrţi de categorii de lucrãri, cu condiţia respectãrii ordinii rationale de execuţie a lucrãrilor de construcţii-montaj. Proiectele de execuţie, pe categorii de lucrãri sau pãrţi de categorii de lucrãri sînt documentaţii pe baza cãrora se executa şi se deconteazã lucrãrile de construcţii-montaj.
Pentru lucrãrile de investiţii care necesita un volum mare de proiectare şi care au termene apropiate de punere în funcţiune a capacitãţilor, organizaţiile de proiectare pot trece - cu aprobarea titularilor de investiţii - la elaborarea proiectelor de execuţie, dupã avizarea studiilor tehnico-economice în consiliile tehnico-ştiinţifice respective.
8. - Valoarea lucrãrilor înscrise în devizele la proiectele de execuţie pe obiecte şi capitole de cheltuieli trebuie sa se înscrie în valorile corespunzãtoare prevãzute în devizul general la studiul tehnico-economic aprobat. În cazul cînd valoarea devizelor la proiectele de execuţie, pentru unele obiecte sau capitole de cheltuieli, depãşeşte prevederile din devizul general pentru obiectele şi cheltuielile respective, diferenţele se pot acoperi - cu aprobarea conducerii organului titular sau a conducerii unitãţilor în subordinea acestora, conform competentelor de aprobare stabilite prin anexa nr. 1 - din economiile realizate la celelalte obiecte şi capitole de cheltuieli prevãzute în partea I a devizului general, cu condiţia respectãrii valorii totale a investiţiei şi a celorlalţi indicatori tehnico-economici aprobaţi.
9. - Proiectele de sistematizare se elaboreazã - în funcţie de scopul urmãrit - pe urmãtoarele categorii:
a) studiul de sistematizare teritorialã;
b) schita de sistematizare a localitãţii;
c) detaliul de sistematizare;
d) studiul de amplasament.
Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã asigura îndrumarea, coordonarea şi controlul activitãţii de sistematizare desfãşurate de organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, în vederea dezvoltãrii coordonate a teritoriului tarii, judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor.
10. - Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare, precum şi unitãţile subordonate acestora împuternicite prin reglementãrile în vigoare sa dea acorduri prealabile vor emite acordurile respective în termen de 15 zile de la primirea cererilor din partea organelor interesate. Acordurile prealabile emise îşi menţin valabilitatea pe toatã durata de realizare a investiţiei dacã execuţia lucrãrilor la care acestea se referã a început în cel mult 30 de luni de la data emiterii lor şi au fost menţinute condiţiile tehnice şi economice cuprinse în documentaţiile tehnico-economice respective.
Acordurile organelor centrale sau locale, interesate în realizarea sau exploatarea noilor capacitãţi sau pentru care decurg sarcini în legatura cu realizarea sau exploatarea investiţiilor, se vor emite în termen de 10 zile de la primirea cererilor din partea titularilor sau beneficiarilor respectivi.
11. - Întreprinderile în cadrul cãrora nu sînt organizate unitãţi de proiectare pot elabora, prin forte proprii, documentaţii tehnico-economice pentru lucrãri de amenajãri, dezvoltãri, utilari şi eliminari de locuri inguste, în limitele competentelor stabilite de organele ierarhic superioare ale acestora.
12. - Anexele A-G fac parte integrantã din prezentele norme.


ANEXA A

TABELUL
indicatorilor tehnico-economici care fundamenteazã eficienta economicã a investiţiilor cu caracter productiv

I. - Datele caracteristice ale investiţiei

1. - Denumirea investiţiei.
2. - Amplasamentul.
3. - Profilul.
4. - Capacitatea (cu indicarea numãrului de schimburi).
5. - Valoarea anuala a producţiei-marfa.
6. - Valoarea anuala a producţiei globale.

II. - Indicatorii tehnico-economici

7. - Destinaţia producţiei:
c pentru necesitaţi interne;
c pentru export.
8. - Termenul de punere în funcţiune conform prevederilor planului cincinal.



 
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                  La întreprinderea      Comparatia cu alte    Indicatorii medii
Nr.  Indica-      proiectata*)         întreprinderi similare   realizaţi la


tehni- Înainte de Dupã între- între- care fabrica
co-eco- realizarea realizarea prinderi prinderi produse similare
nomici investiţiei investiţiei din ţara din alte din cadrul
tari aceluiaşi
minister**)


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0     1     2      3            4             5          6          7
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    *) La întreprinderi noi se completeazã numai coloana 4. Pentru lucrãrile de dezvoltare, modernizare, reutilare şi reprofilare a întreprinderilor se completeazã şi coloana 8, cu date din ultimul an care precede prezentarea S.T.E. spre aprobare, pentru care exista evidente contabile sau statistice în cazul acestor lucrãri indicatorii privind executarea investiţiei de la punctele 1 - 4) precum şi unii indicatori privind exploatare întreprinderii (punctele 5-8 şi altele) vor fi înscrişi distinct, pentru "coloana separatã Dezvoltare" care va fi introdusã între coloanele 3 şi 4.
    **) Se vor trece indicatorii medii din ultimul an care precede prezentarea S.T.E. spre aprobare, pentru care exista evidente contabile sau statistice.


  1. - Valoarea investiţiei (conform devizului general din documentaţia tehnica)
           din care:                                     mii lei
       a) volumul de  construcţii-montaj:............... mii lei
           din care:
           - construcţii  (inclusiv  instalaţiile):..... mii lei
           - ponderea volumului de construcţii-montaj
             în valoarea investiţiei ...................    %
           - ponderea volumului de construcţii în
             valoarea investiţiei ......................    %
       b) volumul utilajelor ........................... mii lei
                                                          tone
           din care:
           - din import: ............................... mii lei
                                                          tone
           ............................................. mii lei
                                                         valuta
           din care:
           - import din tari socialiste ................ mii lei
                                                         valuta
           - import din tari capitaliste ............... mii lei
                                                         valuta
           - ponderea utilajelor din import în volumul
             total al utilajelor .......................    %
       c) alte cheltuieli pentru importuri (licenţe,
          documentaţie tehnica, know-how, asistenta
          tehnica şi montajul asigurat de firmele
          strãine, pregãtirea cadrelor în
          strãinãtate, piese de schimb, SDV pentru
          dotarea iniţialã, materiale etc.)              mii lei
          .............................................. mii lei
                                                         valuta
           din care:
          - din tari socialiste ........................ mii lei
                                                         valuta
          - din tari capitaliste ....................... mii lei
                                                         valuta
  2. -  Durata de realizare a investiţiei:
        a) de la începerea execuţiei pînã la punerea în
           funcţiune a capacitãţii totale ..............  luni
        b) durate intermediare, în cazul punerii în
           funcţiune a capacitãţilor pe etape şi
           capacitãţi parţiale .........................  luni
        c) durate de la punerea în funcţiune a
           capacitãţii şi pînã la realizarea
           nivelului proiectat al indicatorilor
           tehnico-economici ai investiţiei:
           - producţia .................................  luni
           - preţul de cost ............................  luni
           - productivitatea muncii ....................  luni
           - rentabilitatea ............................  luni
           - etc. ......................................  luni

  3. - Investiţia specifica                              lei
       (valoarea investiţiei arãtatã la pct. 1           ───────
       raportatã la capacitate sau la valoarea           t, buc.,
       producţiei-marfa în cazul întreprinderilor cu     mp., km etc.
       producţie eterogena, care nu poate fi             lei
       exprimatã în unitãţi fizice sau convenţionale)    ───────────
                                                         1000 lei
                                                         prod.-marfa
  4. - Consumul de materiale de construcţii              lei
       deficitare (metal, material lemnos etc.)          1 milion
                                                         ───────────────────
                                                         lei
                                                         construcţii-montaj
  5. - Valoarea principalelor materii prime şi
       materiale necesare producţiei anuale*) .......... mii lei
     - din import ...................................... mii lei
                                                          valuta
───────────
    *) În studiul tehnico-economic se va preciza baza de materii prime de care se dispune în ţara. În cazul materiilor prime din import, se va specifica durata importului în ani şi valorile corespunzãtoare, precum şi avizul viitorului producãtor intern asupra asimilarii fabricãrii în ţara a acestora. De asemenea, se va arata în mod explicit volumul de materii prime, materiale şi subansamble care nu va putea fi asimilat în ţara şi cauzele neasimilarii.

  6. - Consumul specific la principalele materii prime,  t, kb, kWh,
       materiale şi utilitãţi pe unitatea de produs,     mc etc.
       pentru principalele produse ..................... ───────────
                                                         unitatea
                                                         de produs
  7. - Preţul de cost pe unitatea de produs ............ lei
                                                         ───────────
                                                         unitatea
                                                         de produs
  8. - Cheltuieli de producţie la 2 000 lei              lei
       producţie-marfa, în preţul cu ridicatã al         ───────────
       întreprinderii                                    1000 lei
       din care:
       - cheltuieli materiale de producţie ............. lei
                                                         ───────────
                                                         1000 lei
  9. - Acumulari totale anuale (venit net) ............. mii lei
       din care:
       - beneficiul anual .............................. mii lei
       - beneficiul plus impozitul de regularizare anual
         ............................................... mii lei
 10. - Rentabilitatea
       a) Raportul dintre beneficiul anual şi preţul de
          cost complet (comercial) .....................   %
      b) Raportul dintre beneficiu plus impozitul de
         regularizare anual şi preţul de cost complet
         (comercial)                                       %
 11. - Numãrul total de salariaţi ......................  nr.
       din care:
       - total  muncitori ..............................  nr.
       din care:
       -  muncitori de baza ............................  nr.
 12. - Productivitatea  muncii
    a) ................................................. lei
                                                         ───────────
                                                         salariat
    b) ................................................. t, kg, mp,
                                                         buc.  etc.
                                                         ───────────
                                                         muncitor
 13. - Durata de recuperare a investiţiei totale
       (investiţia totalã = investiţia de la pct. 1 +
       investiţiile conexe care nu determina efecte
       pe baza cãrora sa poatã fi recuperate separat
       + efectul imobilizarii fondurilor de
       investiţii + mijloacele circulante necesare)
       a) din beneficiu ................................   ani
       b) din beneficiu plus impozitul de regularizare     ani
       c) din venit net ................................   ani
 14. - Eficienta fondurilor fixe:
       a) Valoarea producţiei globale anuale raportatã   lei
          la valoarea fondurilor fixe care dau producţia ───────────
          respectiva                                     leu fond
                                                         fix
       b) Valoarea acumularilor (beneficiul anual,       lei
          impozitul pe circulaţia mãrfurilor şi          ───────────
          impozitul de regularizare) raportatã la        leu fond
          valoarea fondurilor fixe                       fix
 15. - Eficienta la export a producţiei (pentru
       întreprinderile care produc mãrfuri destinate
       total sau parţial exportului sau reduc importul):
       a) Cursul de revenire brut:
       - în raport cu preţul de cost ................... lei
                                                         ───────────
                                                         leu valuta
       - în raport cu preţul cu ridicatã al              lei
         întreprinderii, respectiv cu preţul de calcul   ───────────
         ............................................... leu valuta
       b) Cursul de revenire net:
       - în raport cu preţul de cost complet (comercial) lei
         ............................................... ───────────
                                                         leu valuta
       - în raport cu preţul cu ridicatã al              lei
         întreprinderii, respectiv cu preţul de calcul   ───────────
                                                         leu valuta
       c) Aportul net anual în lei valuta:
       - în raport cu valoarea în lei valuta a unitãţii
         de produs ce se exporta .......................    %
       - în raport cu valoarea investiţiei ............. lei valuta
                                                         ───────────
                                                         leu investit
       d) Durata de recuperare a cheltuielilor
          valutare pentru investiţii pe baza
          aportului valutar net anual (cheltuielile
          în lei valuta pentru achiziţii de utilaje,
          asistenta tehnica, licenţe etc., raportate
          la aportul valutar net anual ce se obţine
          în urma realizãrii producţiei) ...............   ani
 16. - Suprafata terenului .............................   ha
 17. - Gradul de folosire a capacitãţilor de producţie
       şi a suprafeţelor construite:
       a) raportul dintre producţia anuala insumata a
          întreprinderilor din cadrul ministerului care
          fabrica produsul respectiv şi capacitatea de
          producţie insumata a întreprinderilor             %
          respective ...................................
       b) raportul dintre capacitatea de producţie şi      t, buc.
          suprafata construitã productiva (desfasurata)    etc.
          ..............................................   ─────────
                                                            mp
      c) gradul de ocupare a terenului .................    %

 III. - Sarcini pentru alte sectoare de activitate
        Enumerarea investiţiilor conexe şi a
        investiţiilor cu caracter social-cultural, care
        conditioneaza punerea în funcţiune a capacitãţii,
        cu indicarea valorilor de investiţii respective
        şi a termenelor de punere în funcţiune, corelate
        cu investiţia de baza (investiţii care nu se
        cuprind în valoarea investiţiei de la pct. II/1)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



NOTA:
La completarea tabelului se va tine seama de urmãtoarele indicaţii:
1. - Valoarea anuala a producţiei-marfa va fi determinata prin evaluarea produselor în preţuri de calcul (pentru produsele la care s-au stabilit astfel de preţuri) şi În preţuri cu ridicatã ale întreprinderii (pentru produsele la care nu s-au stabilit preţuri de calcul)
Pentru produsele noi, care la data întocmirii studiului tehnico-economic nu au încã stabilite preţurile eu ridicatã de întreprindere, respectiv preţurile de calcul (pentru produsele principale) organizaţiile de proiectare vor determina preţurile cu ridicatã de întreprindere pe baza metodologiei de stabilire a preţurilor (pe baza preţurilor de cost, prin corelarea cu produse similare fabricate în ţara şi cu preţurile de import ale unor produse asemãnãtoare), precum şi preţurile de calcul, conform reglementãrilor în vigoare. Studiul tehnico-economic va conţine şi elementele de calcul care au condus la determinarea preţurilor pentru noile produse precum şi fundamentarea economicã a acestora.
2. - Cheltuielile de producţie la 1000 de lei producţie-marfa se determina prin raportarea cheltuielilor de producţie la 1000 de lei producţie-marfa exprimatã în preţuri de calcul, respectiv în preţuri cu ridicatã de întreprindere, astfel cum este evaluatã conform prevederilor de la pct. 1.
3. - Beneficiul anual va fi determinat ca diferenţa între valoarea producţiei-marfa exprimatã în preţuri de calcul respectiv în preţuri cu ridicatã de întreprindere (diminuata cu valoarea impozitului pe circulaţia mãrfurilor cuprins în preţul cu ridicatã de întreprindere), şi producţia-marfa exprimatã În preţ de cost.
4. - Rentabilitatea se va calcula prin raportarea beneficiului stabilit la pct. 3 la producţia-marfa exprimatã În preţ de cost.
5. - Durata de recuperare a investiţiei totale va fi calculatã pe baza beneficiului anual ce se prevede a se obţine dupã punerea în funcţiune a investiţiei cît şi separat pe baza venitului net anual. Beneficiul care se va lua În calcul va fi cel determinat ca la pct. 3 de mai sus, iar venitul net va fi compus din beneficiu plus impozitul pe circulaţia mãrfurilor plus impozitul de regularizare, care - conform prevederilor <>art. 4 din H.C.M. nr. 2442/1969 - reprezintã diferenţa dintre preţurile cu ridicatã ale întreprinderii şi preţurile de calcul pentru produsele care se livreaza beneficiarilor interni.
6. - Valoarea acumularilor raportatã la valoarea fondurilor fixe se va calcula prin împãrţirea sumei beneficiului, a impozitului pe circulaţia mãrfurilor şi a impozitului de regularizare la valoarea fondurilor fixe.


ANEXA B




                        DEVIZ GENERAL
             al studiului tehnico-economic privind .................

                                                                                                                                          
                                                              - în mii lei -
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────         
 Lucrãrile şi            Construcţii   Utilaje    Montaje   Dotãri  Alte   Total
 cheltuielile               şi           şi        şi         şi    chel-
 care se                 instalaţii  echipamente  echipa-  utilaje  tuieli
 cuprind în              aferente    tehnologice  mente    indepen-
 valoarea                             care se     tehno-    dente
 investiţiei                          monteaza    logice
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     1                          2         3          4          5       6     7
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

                   Partea I

Cap.  1 a) Studii şi cercetãri
           de teren 
           (topo, hidro, geo)    ...     X          X          X     ...   ...
         b) Cheltuieli pentru
            documentare şi 
            experimentare
            ................      X      X          X          X     ...   ...
         c) Cheltuieli pentru
            proiectare şi 
            asistenta tehnica
            din ţara 
            ................      X      X         X          X     ...    ...
         d) Cheltuieli pentru
            proiectul tehnologic
            (know-how), studierea
            şi tratarea ofertelor,
            documentaţia tehnica
            şi licenta de
            fabricaţie şi
            asistenta
            tehnica din import    X      X          X         ...    ...   ...

 Cap.  2 a) Exproprieri,
            despãgubiri,
            stramutari,
            demolãri,
            demontari .......    ...     X          X          X     ...   ...
            b) Costul
            terenului ......      X      X          X          X     ...   ...
         c) Amenajarea şi
            nivelarea
            terenului
            (desecãri,
            drenaje etc.)        ...     X          X          ...   ...   ...
         d) Dotarea
            teritoriului -
            plantaţii,
            împrejmuiri
            etc. (pe obiecte)    ...     X          X          ...   ...   ...

 Cap.  3    Investiţii destinate
            realizãrii producţiei
            de baza
            (pe obiecte) ...     ...    ...        ...        ...    ...   ...

 Cap.  4    Investiţii
            destinate
            realizãrii
            producţiei
            auxiliare
            (pe obiecte) ...     ...    ...        ...        ...    ...   ...

 Cap.  5    Investiţii
            pentru
            transporturi şi
            telecomunicaţii
            (pe obiecte) ...     ...    ...        ...        ...    ...   ...

 Cap.  6    Investiţii
            pentru 
            alimentarea
            cu energie
            (pe obiecte) ...     ...    ...        ...        ...    ...   ...

 Cap.  7    Investiţii
            privind
            utilitatile - 
            construcţii şi
            reţele pentru
            apa, canalizare etc.
            (pe obiecte) ...     ...    ...        ...        ...    ...   ...

 Cap.  8    Investiţii
            neproductive 
            legate din 
            punct de
            vedere 
            funcţional 
            de producţie 
            (pe obiecte) ...     ...    ...        ...        ...    ...   ...

 Cap.  9    Investiţii
            pentru obiecte 
            neproductive
            nelegate din
            punct de vedere
            funcţional de
            producţie 
            (pe obiecte) ...     ...    ...        ...        ...    ...   ...

 Cap. 10    Mijloace de 
            ridicare şi
            transport
            independente
            - automacarale,
            autocamioane,
            electrocare etc.,
            piese de schimb
            dotare iniţialã       X      X          X         ...     X    ...

 Cap. 11    Cheltuieli diverse
            şi neprevãzute ..     ...    X          X           X     ...  ...

                               Partea a II-a

 Cap. 12    Cheltuieli pentru
            direcţia
            întreprinderii
            care se 
            construieste ...      X      X          X         ...    ...   ...

 Cap. 13    Cheltuieli pentru
            supravegherea
            tehnica pe
            durata
            realizãrii
            investiţiei ....      X      X          X         X     ...    ...

 Cap. 14    Cheltuieli pentru 
            pregãtirea 
            cadrelor de
            exploatare .....      X      X          X        ...    ...    ...

                               Partea a III-a

 Cap. 15    Cheltuieli şi
            lucrãri pentru
            organizarea
            execuţiei 
            lucrãrilor de
           construcţii-montaj    ...     X          X          X      X    ...

                               Partea a IV-a

 Cap. 16    Cheltuieli
            nerecuperabile 
            provenind din
            efectuarea
            probelor
            (pe obiecte) ...     ...    ...        ...        ...    ...   ...
            tehnologice ....      X      X          X          X     ...   ...
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      TOTAL GENERAL:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 

    RECAPITULATIE
 
 A. Structura cheltuielilor din devizul general:
    1. TOTAL, din care:                                                  ...
       a) utilaje tehnologice care se monteaza şi independente
         - inclusiv mijloace de ridicare şi transport ........
       b) construcţii şi montaj (C + M) ......................           ...
          din care:
          - construcţii (inclusiv instalaţii aferente - C + I)           ...
          ....................................................           ...
       c) dotãri şi obiecte de inventar (exclusiv utilajele
          tehnologice independente) ..........................           ...
       d) alte cheltuieli ....................................           ...
    2. TOTAL, din care:                                                  ...
       a) investiţii colaterale (cota-parte aferentã
          obiectivului respectiv) ............................           ...
       b) utilaje tehnologice (cu montaj şi independente,
          inclusiv mijloace de ridicare şi transport) primite
          prin transfer ......................................           ...
       c) piese de schimb ....................................           ...
 B. Cota-parte a investiţiilor colaterale aferente altor
    obiective şi investiţiile conexe
       a) investiţii colaterale aferente altor obiective de
          investiţii, total ..................................           ...
          din care pe obiective de investiţii ................           ...
          - obiectivul A .....................................           ...
          - obiectivul B .....................................           ...
       b) investiţii conexe, total ...........................
          din care pe obiective de investiţii:
          - obiectivul A .....................................           ...
          - obiectivul B .....................................           ...
 C. Valoarea fondurilor fixe care se desfiinţeazã ca urmare a
    construirii noului obiectiv de investiţii ................           ...
    din care:
    - valoarea utilajelor tehnologice care se refolosesc la
      noul obiectiv ..........................................           ...
 D. Repartizarea valorii lucrãrilor şi cheltuielilor pe grupe
    de fonduri fixe, pentru stabilirea valorilor de amortizare
    (necesarã analizei preţului de cost).
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



NOTA:
1. Valoarea cheltuielilor diverse şi neprevãzute (cap. 11) se stabileşte prin aplicarea unei cote de cel mult 5% asupra valorii lucrãrilor şi cheltuielilor prevãzute în partea I a devizului general, din care se scade: valoarea utilajelor pentru care sînt stabilite preţuri de catalog care sînt achiziţionate, transferate, contractate cu preţuri ferme sau pe baza notelor comune aprobate; valoarea lucrãrilor de construcţii şi instalaţii, a obiectelor pentru care sînt aprobate proiecte tip, directive, refolosibile sau indici plafon de cost la care în valoarea pe obiect sau pe unitatea de folosinta se cuprinde şi cota de cheltuieli pentru diverse şi neprevãzute; valoarea proiectelor tehnologice, licenţelor documentaţiei din import şi a asistenţei tehnice strãine pentru care preţurile sînt stabilite prin contracte sau pe baza de note comune aprobate; valoarea proiectãrii pentru care exista preţuri curente pe obiecte sau pe unitãţi de folosinta.
Din capitolul cheltuielilor diverse şi neprevãzute se suporta diferenţele de evaluãri ale cheltuielilor prevãzute în pãrţile I, II şi IV ale devizului general, precum şi lucrãrile şi cheltuielile care nu au putut fi prevãzute la elaborarea documentaţiei tehnico-economice, cum ar fi: cheltuielile pentru execuţia în condiţii speciale, cheltuielile pentru indemnizaţia de şantier, comisionul bãncii finanţatoare, dobinzile curente, probe, încercãri şi expertize solicitate de beneficiarul de investiţii pe parcursul execuţiei şi la excepţie şi lucrãrile pentru depozitarea utilajelor tehnologice, în cazul cînd n-au fost prevãzute în partea I a devizului general etc.
Volumul total al lucrãrilor de construcţii-montaj aprobat poate fi majorat pe parcursul execuţiei lucrãrilor cu cel mult valoarea cheltuielilor diverse şi neprevãzute aferente lucrãrilor de construcţii-montaj prevãzute în partea I a devizului general.
2. Cheltuielile prevãzute în partea a II-a a devizului general nu pot fi folosite pentru finanţarea altor cheltuieli. De asemenea, nu se admite depãşirea acestor cheltuieli decît în cazuri justificate şi numai cu aprobarea expresã a organului colectiv de conducere al titularului de investiţii.
3. La capitolul 16 se vor prevedea numai cheltuielile nerecuperabile provenind din efectuarea probelor tehnologice. Fondurile prevãzute la acest capitol nu se pot utiliza pentru acoperirea cheltuielilor la alte capitole din devizul general.
4. Valoarea pieselor de schimb care constituie dotarea iniţialã a noilor obiective de investiţii se va cuprinde în devizul general, acestea urmînd sa se finanteze, pînã la punerea în funcţiune a capacitãţilor, din credite acordate de bãncile finanţatoare.
Volumul pieselor de schimb şi al obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata, care constituie prima dotare, se va fundamenta în studiul tehnico-economic, iar valoarea lor va fi menţionatã în mod separat într-o nota la finele devizului general. Acestea nu se vor cuprinde în volumul investiţiilor realizate şi nici în valoarea fondurilor fixe puse în funcţiune, care se raporteazã în dãrile de seama statistice, nefiind considerate investiţii.


ANEXA C

SINTEZA NOTEI COMUNE
pentru contractarea importurilor de instalaţii complexe



────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                            Prevederi   Conform
                                                            în planul    notei
                                                            cincinal    comune
                                                            ─────────   ───────

 A. Profilul şi capacitatea de producţie         în unitãţi
                                                   fizice
 B. Principalii indicatori tehnico-economici
    ai investiţiei şi eficientei economice:
    1. Valoarea totalã a investiţiei
       (exclusiv investiţiile conexe)*)           mii lei
       din care:
    - utilaje din ţara şi separat din import         %
───────────
    *) În cazul în care sînt necesare utilaje şi instalaţii complexe din import
pentru investiţii conexe, valoarea acestora va fi arãtatã separat.

    2. Valoarea totalã a importului              mii lei val.
       din care:                                    - "" -
    - utilaje                                       - "" -
    - know-how                                      - "" -
    - licenţe                                       - "" -
    - asistenta tehnica
    - pregãtirea cadrelor
    - piese de schimb (cu precizarea
      pe ce perioada)                               - "" -
    3. Propuneri de acoperiri, în cazul depãşirii
       valorii de investiţii şi a importului prevãzut
       în planul cincinal
    4. Termenele de livrare a utilajelor şi
       instalaţiilor din import (corelarea acestora
       cu termenul de punere în funcţiune)
    5. Termenul de punere în funcţiune a
       capacitãţii de producţie
    6. Investiţia specifica                      lei/unit. de
                                                  capacitate
    7. Preţul de cost pe unitatea de produs      lei/unit. de
                                                    produs
    8. Cheltuieli de producţie la 1000 lei
       producţie-marfa                           lei/1000 lei
    9. Productivitatea muncii                    lei/salariat
        .......................................  t, kg, buc./
                                                   muncitor
   10. Durata de recuperare a investiţiei totale     ani
 C. Date referitoare la producţie:
    1. Valoarea producţiei-marfa                   mii lei
    2. Destinaţia producţiei:
       a) pentru consum
          intern ..............................  în unitãţi
                                                   fizice
                 ..............................  în mii lei
       b) pentru export .......................  în unitãţi
                                                   fizice
                                            în mii lei val. Est  Vest  Est  Vest
    3. Aportul net al investiţiei în balanţa
       de comerţ exterior, la capacitatea
       contractatã
                                                 mii lei valuta
    4. Aportul net de valuta pe unitatea de
       produs în raport cu valoarea în lei
       valuta a unitãţii de produs ce se exporta       %
 D. Previziuni în legatura cu exportul
    produsului şi al instalaţiei
    1. Cursul de revenire brut
    2. Cursul de revenire net
 E. Experienta firmei furnizoare, nivel
    tehnic şi garanţii
 F. Condiţii de plata (plata cash, credit,
    dobinzi)*)


*) în situaţia achiziţionãrii utilajelor pe credit, se va mentiona şi volumul
total al dobinzilor.

G. Comparatia ofertelor (ţara şi firma)
H. Aspecte de cooperare sau plata prin
produse româneşti
I. Alte probleme care trebuie luate în
considerare la contractare
J. Propuneri


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



NOTA:
1. Indicatorii de la capitolul B pct. 5, 6, 7, 8 se vor arata comparativ cu cei de la alte obiective similare din ţara sau din alte tari.
2. Elementele înscrise în sinteza notei comune se fundamenteazã pe baza notei comune pentru aprobarea importului de instalaţii complexe.


ANEXA D

Conţinutul şi modul de avizare şi aprobare a proiectelor de sistematizare

I. CONŢINUTUL PROIECTELOR DE SISTEMATIZARE
1. Studiul de sistematizare teritorialã analizeazã funcţiile şi activitãţile economice şi social-culturale de baza ale teritoriului, existente şi de perspectiva, şi stabileşte formele de organizare a teritoriului respectiv, amplasarea şi etapele de realizare a principalelor obiective în concordanta cu prevederile planului de dezvoltare a economiei naţionale, furnizind date pentru planurile economice de perspectiva.
Studiul de sistematizare teritorialã trateazã în mod complex, analitic şi sintetic, în variante (de tema, scara, ritm şi direcţie de dezvoltare), în cadrul unui teritoriu stabilit de tematica şi obiectivele urmãrite (teritoriul unui judeţ sau al mai multor judeţe, teritorii preorasenesti, zone turistice şi de agrement etc.), urmãtoarele probleme:
- resursele de materii prime şi energetice, resursele agriculturii şi silviculturii;
- repartiţia şi dezvoltarea coordonata în teritoriu a forţelor de producţie;
- distribuţia populaţiei şi dezvoltarea coordonata a aşezãrilor omeneşti, în funcţie de profilul economic şi social-cultural al teritoriului;
- natura cantitativã şi calitativã a fondului construit, amenajat şi echipat pentru a-l pune în concordanta cu cerinţele şi posibilitãţile preliminate;
- echiparea tehnica a teritoriului cu instalaţii şi reţele de alimentare cu apa, energie, gaze, canalizare, mijloace de transport şi alte dotãri, inclusiv dezvoltarea cãilor de comunicaţie;
- valorificarea resurselor cadrului natural şi al potenţialului turistic în corelare cu zonele de odihna sau tratament balneoclimatic.
Concluziile studiilor de sistematizare teritorialã se vor referi la o perioada de larga perspectiva şi vor preciza etapele de realizare a principalelor obiective.
Propunerile studiului de sistematizare a teritoriului trebuie sa fie puse în concordanta cu prevederile planurilor de dezvoltare a economiei naţionale, în vederea materializarii acestora. Totodatã trebuie sa furnizeze ipoteze tematice şi aprecieri comparative ale consecinţelor ce decurg asupra mediului uman, în vederea elaborãrii liniilor directoare de dezvoltare economicã, a teritoriului şi a reţelei de localitãţi considerate în perspectiva.
Studiul de sistematizare a teritoriului trebuie sa trateze în mod interconditionat diversitatea problemelor şi intereselor ce se manifesta în cadrul aceluiaşi spaţiu organizat, stabilind cãile pentru punerea lor în concordanta, promovind un multilateral proces de cooperare între diferiţii titulari şi beneficiari de investiţii, subordonind interesele acestora intereselor generale. În acest scop studiul trebuie sa scoatã în evidenta trãsãturile preponderente ale profilului social-economic al teritoriului considerat, stabilind prioritãţile ce decurg pentru totalitatea elementelor componente şi conturind cadrul disciplinei cãreia trebuie sa i se subordoneze cei ce au de realizat lucrãri de construcţii, amenajãri şi echipari, în teritoriul studiat.
2. Schita de sistematizare a localitãţii se elaboreazã în variante în vederea dezvoltãrii armonioase a localitãţii. Ea reprezintã proiectul pe baza cãruia se întocmeşte studiile de amplasament, detaliile de sistematizare din cadrul localitãţii şi studiile tehnico-economice pentru echiparea tehnico-edilitara a acesteia.
Schita de sistematizare a localitãţii stabileşte, pentru o perioada de 10-15 ani, liniile generale de dezvoltare a localitãţii şi a teritoriului înconjurãtor, propune amplasamentul principalelor investiţii care urmeazã a se realiza în prima etapa de 5 ani şi cuprinde prevederi de principiu cu privire la dezvoltarea localitãţii pe o perioada de larga perspectiva. Acest proiect de sistematizare se întocmeşte pentru toate categoriile de localitãţi (municipii, oraşe, comune) şi trateazã complex, în principal, urmãtoarele probleme:
- corelarea propunerilor privind planificarea economicã şi cea fizica;
- stabilirea ordinului de mãrime şi repartiţia forţelor de producţie;
- stabilirea relaţiilor principale de interconditionare existente şi de perspectiva, între funcţiile localitãţii şi funcţiile din teritoriul înconjurãtor;
- determinarea perimetrului construibil sau vetrei satului şi organizarea zonificarii în cadrul limitelor acestora şi a teritoriului administrativ, cu pãstrarea caracterelor specifice ale localitãţii (zone istorice, monumente istorice cu zone de protecţie, cadru natural etc.);
- organizarea circulaţiei majore şi transportul în localitate şi în teritoriul înconjurãtor, în care sînt amplasate obiective importante;
- dotãri pentru comerţ;
- dotarea social-culturalã;
- echiparea tehnico-edilitara;
- analiza variantelor de dezvoltare a localitãţii pe etape sub toate aspectele (teritorial, al obiectivelor de producţie, al noilor clãdiri de locuit şi social-culturale, ai echiparii tehnico-edilitare);
- determinarea localitãţii care prezintã în ansamblu condiţiile cele mai favorabile de dezvoltare, în cazul comasarii satelor.
3. Detaliul de sistematizare stabileşte - în concordanta cu prevederile schitei de sistematizare - condiţiile obligatorii de realizare a lucrãrilor de investiţii cu privire la: rezolvarea relaţiilor functionale dintre diferitele obiective propuse, amplasarea lucrãrilor şi obiectivelor, caracteristicile structurale şi dimensionale, etapele de realizare şi cooperarea cu unitãţile urbanistice invecinate, ţinînd seama de lucrãrile existente sau proiectate, condiţiile geotehnice şi de relief, indicatorii funcţionali şi economici etc.
Detaliul de sistematizare a zonei sau platformei industriale stabileşte - în concordanta cu prevederile proiectelor de sistematizare existente - relaţiile acestora cu localitãţile sau zonele invecinate, lotizarea terenului zonei sau platformei în raport cu necesitãţile de amplasare şi grupare raţionalã a obiectivelor, cu natura şi configuraţia terenului şi cu respectarea principiilor de folosire raţionalã a acestuia, reţeaua principalelor artere de circulaţie şi de transporturi, sistemul reţelelor principale pentru utilitãţi, amplasamentele dotãrilor, amenajãrile şi etapizarea realizãrii lucrãrilor de interes comun.
Detaliul de sistematizare se elaboreazã în variante pentru acelaşi amplasament.
4. Studiul de amplasament analizeazã variante de amplasare pe localitãţi şi terenuri de construcţii în cadrul localitãţilor, problemele de producţie (profil, capacitate şi principalele date privind exploatarea capacitãţilor), modul de asigurare a utilitãţilor şi posibilitãţilor de cooperare în asigurarea acestora, evaluarea investiţiei şi principalii indicatori de eficienta, eventualele prevederi pentru alte sectoare de activitate.

II. AVIZAREA ŞI APROBAREA PROIECTELOR DE SISTEMATIZARE



────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Categoriile proiectelor  de                 Organele care       Competente
         sistematizare                            dau avize         de aprobare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Studiile de sistematizare teritorialã     C.P.J., titularul,   Consiliul
                                              G.S.P., C.S.E.A.L.   de Miniştri

 2. Schita de sistematizare a localitãţilor:
    a) municipiul Bucureşti                   C.P.M. Bucureşti     Consiliul
                                              C.S.P.               de Miniştri
                                              C.S.E.A.L.
    b) municipiile şi oraşele resedinta       C.P. al localitãţii, Consiliul
       de judeţ                               C.P.J., C.S.P.,      de Miniştri
                                              C.S.E.A.L.
    c) celelalte localitãţi urbane, staţiuni  C.P. al localitãţii, C.P.J.
       balneoclimaterice şi localitãţi rurale C.P.J., C.S.E.A.L.*)

 3. Detaliile de sistematizare:
    a) municipii, oraşe                       C.P. al localitãţii, C.P.J.
                                              C.P.J., titularul
                                              C.S.P.**),
                                              C.S.E.A.L.**)
    b) platforme (zone) industriale           C.P. al localitãţii, Coordonatorul
                                              C.P.J., titularii    zonei sau
                                              interesaţi, C.S.P.,  platformei
                                              C.S.E.A.L.           industriale
    c) localitãţi rurale                      C.P. al localitãţii, C.P.J.
                                              C.P.J., titularul
                                              C.S.E.A.L.**)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



*) Pe baza planurilor anuale, în funcţie de importanta localitãţii şi a unor obiective deosebite, C.S.E.A.L. va nominaliza şi comunica C.P.J. localitãţile a cãror schite de sistematizare vor fi supuse spre avizare acestui organ central.
**) Detaliile de sistematizare care stau la baza investiţiilor ai cãror indicatori tehnico-economici se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri şi cele cerute în mod special.
Avizarea proiectelor de sistematizare se efectueazã în termen de 30 de zile de la primirea documentaţiilor complete. Proiectele de sistematizare înaintate spre avizare la Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã vor fi însoţite de acordurile prealabile necesare şi de avizele celorlalte organe prevãzute în prezenta anexa.


ANEXA E


ACORDURILE PREALABILE
privind alimentarea obiectivelor de investiţii cu combustibili, energie electrica şi termica, cu privire la materiile prime, precum şi cu privire la rezervele geologice

1. Acordurile prealabile cu privire la alimentarea cu combustibili şi energie electrica şi termica, necesare elaborãrii documentaţiilor tehnico-economice de investiţii şi a proiectelor de sistematizare, se emit de urmãtoarele organe:
a) Ministerul Petrolului, pentru consumurile de gaze naturale şi produse petroliere;
b) Ministerul Industriei Miniere şi Geologiei, pentru consumurile de cãrbuni;
c) Ministerul Energiei Electrice, pentru energia electrica şi energia termica ce se produc prin termoficare în centralele publice;
d) comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru energia termica ce se produce şi se distribuie prin unitãţile subordonate acestora;
e) ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine centrale termice şi centrale electrice industriale de termoficare, în cazurile în care se prevede utilizarea de energie termica din aceste centrale, luind în considerare cooperarea.
Pentru studiile tehnico-economice privind obiectivele la care se prevãd consumuri anuale de combustibili care depãşesc 2 mii de tone de combustibil convenţional pe an, se va cere acordul prealabil al Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza acordului dat de organele indicate la literele de mai sus.
Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care dau acorduri prealabile în conformitate cu prevederile de mai sus, vor transmite Comitetului de Stat al Planificarii copiile acordurilor eliberate.
2. Pentru investiţiile privind extractia substanţelor minerale utile solide se va obţine acordul Ministerului Industriei Miniere şi Geologiei, care se va referi în principal la: posibilitãţile de valorificare a rezervelor geologice; coeficienţii de transformare a rezervelor geologice de bilanţ în rezerve industriale; oportunitatea, volumul, valoarea şi eficienta lucrãrilor geologice propuse a se executa în vederea dezvoltãrii bazei de materii prime minerale şi promovãrii de rezerve la categorii superioare; eficienta soluţiilor de execuţie a lucrãrilor geologice; justificarea alegerii cimpurilor miniere din punct de vedere geologic.
Volumul şi calitatea rezervelor geologice de bilanţ pentru substantele minerale utile vor fi confirmate de Comisia Republicanã de Rezerve Geologice.
3. Pentru investiţiile care prelucreaza materii prime din ţara se va obţine acordul organelor centrale producãtoare sau coordonatoare a ramurilor în care se produc respectivele materii prime.


ANEXA F

OBIECTUL AVIZELOR
Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanţelor şi bãncilor finanţatoare

I. - La avizarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii:
1. Comitetul de Stat al Planificarii analizeazã, în principal:
a) necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
b) eficienta economicã;
c) profilul, capacitatea şi producţia destinatã exportului;
d) amplasamentul ca teren de construcţie; în cazul cînd localitatea nu a fost aprobatã anterior şi urmeazã a se stabili pe baza studiului tehnico-economic respectiv, avizul Comitetului de Stat al Planificarii va trata şi amplasamentul din punctul de vedere al localitãţii;
e) valoarea investiţiei şi a lucrãrilor de construcţii-montaj, volumul importurilor necesare pentru realizarea investiţiei şi pentru producţie;
f) asigurarea materiilor prime;
g) etapele de realizare a investiţiei, durata de execuţie a acesteia şi termenul de realizare a indicatorilor tehnico-economici proiectati;
h) sarcinile care revin altor sectoare de activitate şi investiţiile conexe respective.
2. Ministerul Finanţelor analizeazã necesitatea, oportunitatea şi eficienta economicã a investiţiilor.
3. Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor colabora pe parcursul avizãrii, se vor informa reciproc şi vor coordona condiţiile şi recomandãrile care urmeazã a fi cuprinse în avizul unic.
4. Documentaţiile tehnico-economice incomplete din punctul de vedere al conţinutului sau al acordurilor prealabile necesare vor fi înapoiate de Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor titularilor de investiţii în termen de 7 zile de la data primirii lor. Pentru documentaţiile tehnico-economice cu lipsuri neesentiale, care pot fi supuse avizãrii pe baza completãrilor ulterioare ce pot fi predate în maximum 10 zile, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor pot cere completãrile necesare, durata de avizare începînd de la data primirii completãrilor respective.
5. Avizul unic al Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor cuprinde condiţii şi recomandãri. Condiţiile se referã la probleme legate de îndeplinirea atribuţiilor ce revin acestor organe şi sînt obligatorii.
Recomandãrile vor fi analizate de titularii de investiţii şi organizaţiile de proiectare respective şi vor fi introduse în proiecte în mãsura în care acest lucru se justifica pe baza de studiu.
6. Studiile tehnico-economice pentru investiţiile destinate cercetãrii ştiinţifice, ai cãror indicatori tehnico-economici se supun spre aprobare Consiliului de Miniştri, se vor inainta de titulari spre avizare Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor însoţite de avizul Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice, obţinut dupã avizarea acestor documentaţii în consiliul tehnico-ştiinţific al titularului. Avizul Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice se emite în termen de 15 zile.

II. - Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor pot cere spre examinare, în legatura cu lucrãrile de elaborare şi realizare a planului sau pentru îndeplinirea altor atribuţii ce le revin, documentaţii tehnico-economice pentru investiţii şi proiecte de sistematizare care, în conformitate cu prevederile prezentei hotãrîri, nu necesita avizul acestor organe centrale.

III. - Bãncile finanţatoare centrale avizeazã indicatorii de eficienta economicã ai investiţiilor din competenta de aprobare a ministerelor şi celorlalte organe centrale.
Unitãţile bãncilor finanţatoare avizeazã indicatorii de eficienta economicã la investiţiile din competenta de aprobare a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, a centralelor industriale, combinatelor, întreprinderilor şi altor unitãţi economice şi bugetare.
La avizarea indicatorilor de eficienta economicã, bãncile finanţatoare urmãresc încadrarea în indicatorii normati şi îmbunãtãţirea activitãţii economice a unitãţii la care se va executa investiţia respectiva.
Prevederile punctelor 4 şi 5 din prezenta anexa se aplica în mod corespunzãtor la avizarea indicatorilor de eficienta economicã de cãtre bãncile finanţatoare.

IV. - La avizarea documentaţiilor tehnico-economice în consiliile tehnico-ştiinţifice ale titularilor de investiţii se analizeazã în principal:
- necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
- capacitatea şi profilul unitãţii;
- amplasamentul;
- eficienta economicã;
- procesul tehnologic şi nivelul tehnic al utilajelor şi instalaţiilor;
- soluţiile constructive, de arhitectura şi economicitatea lor, materialele de construcţii necesare realizãrii investiţiei şi economisirea materialelor deficitare;
- asigurarea cu materii prime, materiale auxiliare, combustibil, energie, apa, alte utilitãţi şi deserviri necesare producţiei, evacuarea şi epurarea apelor uzate;
- organizarea santierelor;
- respectarea normelor de protecţie a muncii, de igiena, mãsuri pentru combaterea poluarii aerului şi prevederea mijloacelor materiale şi financiare corespunzãtoare;
- desfacerea producţiei;
- cooperarea cu alte unitãţi;
- valoarea investiţiilor şi a lucrãrilor de construcţii-montaj şi eşalonarea acestora;
- coordonarea cu alte sectoare de activitate şi modul de realizare a investiţiilor conexe;
- existenta şi respectarea acordurilor prealabile necesare.
Avizele consiliilor tehnico-ştiinţifice vor preciza eventualele modificãri sau completãri care urmeazã a fi efectuate de cãtre organizaţia de proiectare la documentaţiile tehnico-economice analizate.
Prevederile avizului consiliului tehnico-ştiinţific insusit de colegiul (comitetul) titularului de investiţii sînt obligatorii, cu excepţia acelora care sînt în contradictie cu condiţiile cuprinse în avizul unic al Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor, respectiv în avizul bãncilor finanţatoare.


ANEXA G

NORME
cu privire la proiectarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnice pentru utilaje şi instalaţii

Proiectarea utilajelor în organizaţiile de proiectare şi în uzinele constructoare de maşini, din toate ramurile economiei, va fi coordonata şi indrumata din punct de vedere metodologic de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini.
Prin utilaje, în sensul prezentelor norme, se înţeleg aparatele, maşinile, agregatele, mecanismele şi dispozitivele ca obiecte separate sau ca elemente componente în cadrul unei instalaţii tehnologice, linii tehnologice sau instalaţii complexe.

A. PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI APROBAREA UTILAJELOR NECESARE OBIECTIVELOR DE INVESTIŢII

Prevederile prezentului capitol se referã la proiectarea utilajelor din cadrul liniilor tehnologice sau instalaţiilor complexe care au la baza un studiu tehnico-economic de investiţie.

I. - Documentaţiile tehnice şi fazele de proiectare pentru utilaje sînt urmãtoarele:

1. Documentaţia de proiectare constructivã, avînd ca faze:
- tema de proiectare sau proiectul tehnic;
- desene de execuţie.
Aceste faze pot fi cumulate prin întocmirea proiectelor de execuţie în faza unica.
2. Documentaţia de proiectare tehnologicã, avînd ca faze:
- fise şi desene de execuţie pentru tehnologia de fabricaţie;
- desene de execuţie, pentru echipamentul tehnologic (SDV).

II. - Conţinutul documentaţiei

3. Pentru proiectarea constructivã:
a) Tema de proiectare trebuie sa conţinã elementele, principale functionale şi constructive necesare elaborãrii desenelor de execuţie şi are la baza o parte desenatã simplificata.
Tema de proiectare se întocmeşte pentru categoriile de utilaje care sînt asimilate sau care intra în profilul de specializare al uzinelor constructoare de maşini.
b) Proiectul tehnic trebuie sa conţinã datele complete necesare elaborãrii desenelor de execuţie, avînd indicate toate elementele functionale şi constructive rezultate pe baza dimensionarii tehnologice şi de rezistenta.
Proiectul tehnic se întocmeşte pentru utilajele de serie, pentru unicate importante şi complexe şi pentru categoriile de utilaje la care tema de proiectare nu este suficienta pentru elaborarea desenelor de execuţie.
c) Desenele de execuţie trebuie sa conţinã toate elementele necesare pentru elaborarea tehnologiei şi realizarea în uzina, completate cu datele de la faza de proiect tehnic sau tema de proiectare şi cu elemente de la faza de execuţie (condiţii de execuţie, condiţii de încercare etc.).
d) Categoriile de utilaje pentru care se întocmesc teme de proiectare, respectiv proiecte tehnice, ca şi conţinutul amãnunţit al documentaţiilor de proiectare se stabilesc prin normative elaborate în comun de ministerele şi organele centrale interesate, beneficiare şi producãtoare.
Normativele vor stabili strictul necesar, minimal şi suficient, pentru evitarea suprapunerii fazelor şi pentru operativitate în elaborarea documentaţiilor.
4. Pentru proiectarea tehnologicã conţinutul documentaţiei se stabileşte prin normative departamentale ale ministerelor care au în subordine uzine sau unitãţi producãtoare de utilaje.

III. - Sarcinile de elaborare şi avizare a documentaţiilor tehnice pentru utilaje:

5. Temele de proiectare se vor elabora de cãtre beneficiari prin organizaţiile de proiectare de ramura şi se vor aviza şi aproba în "comisia tehnico-economicã" a unitãţilor de proiectare elaboratoare.
6. Elaborarea proiectelor tehnice se va asigura de cãtre:
- producãtor, prin institutele de proiectare specializate sau prin unitãţile proprii de proiectare, pentru toate utilajele de serie cu utilizare comuna;
- beneficiari, prin organizaţiile de proiectare de ramura, pentru utilajele destinate liniilor tehnologice şi instalaţiilor complexe, precum şi pentru utilajele individuale specifice.
Proiectele tehnice ale utilajelor de serie cu utilizare comuna se vor aviza şi aproba de cãtre centralele industriale producãtoare.
Proiectele tehnice pentru restul utilajelor se vor aviza şi aproba de "comisia tehnico-economicã" a unitãţilor de proiectare elaboratoare, în cazul cînd proiectantul şi beneficiarul aparţin aceluiaşi minister sau organ central, cu participarea obligatorie a beneficiarului şi cu avizul favorabil al acestuia. În celelalte cazuri, avizarea şi aprobarea acestor documentaţii se vor face în cadrul ministerului sau organului central al beneficiarului.
7. Desenele de execuţie se vor elabora de cãtre uzinele constructoare de utilaje sau de cãtre organizaţiile de proiectare ale ministerului producãtor, care au prevãzutã în profil aceasta sarcina.
Avizarea desenelor de execuţie se va face în cadrul uzinelor constructoare care realizeazã produsul.

B. PROIECTAREA MAŞINILOR, UTILAJELOR, APARATELOR ŞI INSTALAŢIILOR TEHNOLOGICE CARE URMEAZĂ A FI ASIMILATE

IV. - Documentaţiile tehnice şi fazele de proiectare pentru maşini, utilaje, aparate şi instalaţii, care se produc de cãtre industria constructoare de maşini:

8. Documentaţia de proiectare tehnico-economicã, avînd ca faze:
- studiul tehnico-economic, inclusiv tema de proiectare, care poate fi înlocuit, dupã caz, cu tema de proiectare dezvoltata, studiu comparativ al ofertelor, studii şi avize la studiile comparative ale ofertelor;
- proiectul tehnic;
- desene de execuţie.
Ultimele doua faze pot fi elaborate simultan prin întocmirea desenelor de execuţie în faza unica.
9. Documentaţia de proiectare tehnologicã, avînd ca faze fise şi desene de execuţie pentru echipamentul tehnologic (SDV).
10. Studiul tehnico-economic, inclusiv tema de proiectare sau documentaţiile echivalente, desenele de execuţie şi documentaţia de proiectare tehnologicã reprezintã elemente obligatorii pentru asimilarea maşinilor, utilajelor, aparatelor şi instalaţiilor de serie, precum şi a unicatelor importante.
Pentru maşinile, utilajele şi aparatele de mare complexitate, liniile tehnologice de fabricaţie şi instalaţiile complexe unicate importante, faza de proiect tehnic se va elabora în cazurile stabilite la aprobarea S.T.E. sau a documentaţiilor echivalente.
11. Pentru utilajele unicate şi de serie mica, la care justificarea asimilarii şi caracteristicile tehnice rezulta din proiectele investiţiilor, asimilarea se va putea face pe baza temei de proiectare dezvoltata şi a desenelor de execuţie.

V. - Conţinutul fazelor de proiectare

12. Studiul tehnico-economic va cuprinde analiza necesitãţilor interne şi a posibilitãţilor de export pe o perioada de circa 5 ani, caracteristicile tehnice şi de exploatare în comparatie cu performanţele produselor similare din ţãrile industriale avansate, baza de materii prime necesare, analiza posibilitãţilor tehnologice de fabricaţie, preţul de cost estimat al producţiei curente, precum şi alte date din care sa rezulte necesitatea, oportunitatea, eficienta şi rentabilitatea asimilarii produsului respectiv.
Studiul tehnico-economic va cuprinde, pentru maşini, utilaje şi aparate, tema de proiectare, iar pentru materiale, fie tema de cercetare, fie reteta de fabricaţie.
13. Tema de proiectare dezvoltata va cuprinde în principal definirea caracteristicilor şi performantelor tehnice ale utilajului necesare elaborãrii desenelor de execuţie, precum şi un minim de date privind nivelul tehnic şi eficienta economicã.
14. Proiectul tehnic trebuie sa determine toate elementele principale de calcul şi constructive necesare întocmirii desenelor de execuţie.
15. Conţinutul şi modul de întocmire a documentaţiilor de la punctele 12, 13 şi 14 se stabilesc prin normative elaborate de cãtre ministerele şi celelalte organe centrale interesate, cu avizul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini.
16. Desenele de execuţie sau desenele de execuţie în faza unica trebuie sa cuprindã toate elementele necesare pentru elaborarea tehnologiei şi realizarea produsului în uzina, precum şi toate piesele scrise de la faza proiect tehnic, completate cu elementele de la faza de execuţie.

VI. - Sarcinile de elaborare şi avizare a documentaţiilor tehnice pentru utilaje:

17. Elaborarea studiului tehnico-economic şi a celorlalte documentaţii prevãzute la punctele 8 şi 9 va fi asigurata:
- de cãtre ministerul sau organul central conducãtor, pentru agregatele, maşinile, utilajele, aparatele şi produsele care au o utilizare generalã, precum şi pentru produsele la care acesta este şi beneficiar principal sau proiectant general;
- de cãtre ministerul sau organul central beneficiar, cu avizul ministerului producãtor, pentru agregatele, maşinile, utilajele, aparatele şi produsele specifice ramurii respective.
Studiile tehnico-economice înscrise în planurile tehnice anuale vor fi avizate de consiliul tehnico-ştiinţific al ministerului sau organului central care a asigurat elaborarea lor şi aprobate de cãtre conducerea ministerului.
Studiile tehnico-economice pentru celelalte produse şi temele de proiectare dezvoltate vor fi avizate de cãtre centralele industriale şi grupurile de uzine şi aprobate de cãtre conducerile acestora.
O data cu avizarea studiilor tehnico-economice sau a celorlalte documentaţii de fundamentare a asimilarii utilajelor se va stabili şi modul de realizare a produsului, precum şi modalitatea de finanţare a acestei acţiuni.
La şedinţele de avizare a studiilor tehnico-economice privind produsele pentru export şi principalele bunuri de consum, în consiliile tehnico-ştiinţifice ale ministerelor vor participa şi reprezentanţi ai comerţului exterior şi comerţului interior.
18. Pentru utilajele unicate şi de serie mica, temele de proiectare dezvoltate se elaboreazã în comun de cãtre beneficiar şi proiectant.
19. Elaborarea proiectelor tehnice se va asigura de cãtre:
- producãtor, prin institutele de proiectare specializate sau prin unitãţile proprii de proiectare, pentru toate utilajele de serie cu utilizare comuna;
- beneficiari, prin organizaţiile de proiectare de ramura, pentru utilajele destinate liniilor tehnologice şi instalaţiilor complexe, precum şi pentru utilajele individuale specifice.
Proiectele tehnice ale utilajelor de serie de uz general şi ale utilajelor specifice, prevãzute în planul de asimilari al ministerelor, se vor aviza de cãtre consiliul tehnico-ştiinţific al ministerului care le-a elaborat şi se vor aproba de cãtre conducerea ministerului respectiv, iar pentru celelalte produse de cãtre centralele industriale.
Proiectele tehnice, desenele de execuţie şi desenele de execuţie în faza unica ale utilajelor şi instalaţiilor tehnologice specifice diverselor ramuri economice se vor aviza de "comisia tehnico-economicã" a unitãţilor de proiectare elaboratoare, în cazul cînd proiectantul şi beneficiarul aparţin aceluiaşi minister sau organ central, cu participarea obligatorie a beneficiarului şi numai cu avizul favorabil al acestuia. În toate celelalte cazuri avizarea acestor documentaţii se va face în cadrul ministerului sau organului central al beneficiarului.
20. Desenele de execuţie vor fi întocmite de cãtre uzinele care produc utilajele şi instalaţiile respective, în afarã celor prevãzute în profilul institutelor de proiectare.

VII. - Asimilarea produselor noi pe baza de modele şi licenţe, precum şi a utilajelor unicate

21. Asimilarea liniilor tehnologice de fabricaţie şi a instalaţiilor complexe care urmeazã a se produce în stricta conformitate cu instalaţiile similare existente în ţara şi verificate în exploatare se poate face fãrã faza de studiu tehnico-economic, prin introducerea directa în planul de producţie, pe baza analizei posibilitãţilor de execuţie şi a economicitatii fabricaţiei. De acelaşi regim pot beneficia şi utilajele unicate de mare complexitate, pentru care s-a hotãrît prin S.T.E. asimilarea conform unor modele existente în ţara şi verificate în exploatare, cît şi utilajele şi instalaţiile tehnologice complexe unicate pentru care nu exista modele.
22. În cazurile în care asimilarea produselor se face pe baza de licenţe sau documentaţii tehnice achiziţionate din strãinãtate sau puse la dispoziţie în cadrul convenţiilor de colaborare sau pe alte cai, conform prevederilor din studiul tehnico-economic aprobat, fazele de proiectare constructivã vor fi:
- studiul comparativ al ofertelor;
- nota de fundamentare pentru contractarea licenţei;
- desenele de execuţie.
Achiziţionarea licenţei sau documentaţiei tehnice este în sarcina ministerului sau a organului central beneficiar, ai cãrui reprezentanţi vor fi asistaţi de specialişti ai ministerului producãtor, sau în sarcina ministerului producãtor, ai cãrui reprezentanţi vor fi asistaţi de specialiştii ministerului beneficiar, conform înţelegerii dintre conducerile ministerelor interesate. În toate cazurile rãspunderile sînt urmãtoarele:
Ministerul beneficiar este rãspunzãtor de alegerea tipului şi nivelului tehnic al produsului care face obiectul licenţei sau documentaţiei respective.
Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini urmãreşte şi rãspunde de modul în care sînt cuprinse în licentele şi documentaţiile care se achiziţioneazã toate elementele necesare realizãrii în perfecte condiţii a produsului respectiv. În acest scop Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini va aviza fişele tehnice de import, cererile de colaborare pentru obţinerea de documentaţii tehnice sau alte forme de acorduri şi protocoale care au drept rezultat achiziţionarea sau obţinerea de documentaţii tehnice pentru produse noi care urmeazã a se executa în întreprinderile sale. Pentru produsele de uz general, achiziţionarea licenţelor sau documentaţiilor tehnice revine integral Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini.
23. Modelele determinate prin studiile tehnico-economice pentru a sta la baza asimilarii unor produse noi se vor achizitiona de cãtre beneficiar, acoperindu-se din fondul valutar prevãzut în acest scop. Beneficiarii de modele îşi vor prevedea modelele necesare în planul de investiţii, plata lor urmînd a se face conform normelor legale în vigoare. Costul modelelor care prin specificul lor nu pot fi folosite ca mijloace de producţie, ci servesc exclusiv pentru asimilare, se va suporta din fondurile prevãzute pentru introducerea tehnicii noi.
Pe baza studiilor tehnico-economice, beneficiarii de utilaje vor introduce fişele tehnice de import, urmînd ca la primirea modelelor acestea sa fie puse la dispoziţie de îndatã Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, care le va înapoia ulterior beneficiarilor pentru a fi date în folosinta în toate cazurile în care acest lucru este posibil.
Achiziţionarea modelelor înainte de elaborarea studiilor tehnico-economice, pentru a servi la fundamentarea acestora, cînd nu exista în ţara produse similare pentru experimentari, se va face de cãtre beneficiari din fondurile valutare proprii de import, respectiv investiţii, urmînd ca utilajele sa fie ulterior date în exploatare.
În cazurile în care asimilarea produselor pe baza de modele face necesarã dezmembrarea sau distrugerea acestora, astfel încît nu mai pot fi date în exploatare, beneficiarii modelelor în colaborare cu uzina care le-a folosit pentru asimilare vor face formele de casare, conform prevederilor în vigoare.
În cazul în care acţiunea de asimilare face necesarã distrugerea unor piese componente ale modelelor de referinta în vederea studiului amãnunţit al realizãrii lor, cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestor piese, în scopul completãrii şi dãrii în funcţiune a utilajelor respective, se vor suporta de cãtre întreprinderile care asimileazã produsul în cauza din fondurile prevãzute pentru introducerea tehnicii noi.
Modelele pentru produsele noi de uz comun, necesare mai multor beneficiari, se vor achizitiona de cãtre Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini.
24. La asimilarea produselor pe baza de modele existente în ţara, care sînt în exploatare, beneficiarii de produse sînt obligaţi sa le ţinã la dispoziţia Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, în termenele şi condiţiile care se vor stabili de ministerele respective, în conformitate cu termenele planificate pentru însuşirea produselor.
25. Beneficiarii de linii tehnologice de fabricaţie şi instalaţii complexe care urmeazã a se asimila în ţara pe baza de modele încã nesosite din import sau nedate în exploatare vor încheia cu unitãţile Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini convenţii, prin care se obliga sa punã la dispoziţia acestora, la termenele şi în condiţiile stabilite de comun acord, utilajele respective, în vederea proiectãrii înaintea dãrii lor în funcţiune şi - pe cît posibil - înaintea sau în timpul montajului lor definitiv. Documentele respective vor fi aprobate de conducãtorii ministerelor interesate.
26. Pentru realizarea utilajelor şi instalaţiilor tehnologice pe baza de modele sau licenţe precum şi a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice complexe unicate pentru care exista modele, care necesita adaptari, se vor prevedea fonduri în cadrul proiectelor, ce se vor utiliza cu avizul proiectantului.


ANEXA 3

NORME
privind degrevarea investiţiilor productive de lucrãri edilitare şi social-culturale destinate dezvoltãrii oraşelor

1. La proiectarea, finanţarea şi executarea obiectivelor productive, precum şi a lucrãrilor edilitare şi social-culturale destinate dezvoltãrii oraşelor, titularii de investiţii şi organizaţiile de proiectare vor respecta prevederile prezentelor norme.
2. Prezenta reglementare are drept scop:
- degrevarea investiţiilor pentru obiectivele productive de cheltuielile necesare realizãrii lucrãrilor de utilitãţi şi a unor construcţii social-culturale, care privesc dezvoltarea oraşelor;
- repartizarea pe ramurile economiei naţionale şi pe titulari a cheltuielilor care se efectueazã pentru realizarea lucrãrilor de investiţii.
Lucrãrile care fac obiectul prezentei reglementãri sînt urmãtoarele:
a) lucrãri de utilitãţi: instalaţiile şi reţelele privind alimentarea cu apa, canalizarea, alimentarea cu gaze naturale şi energie termica, drumurile, transporturile în comun, alimentarea cu energie electrica şi lucrãrile de telecomunicaţii;
b) locuintele pentru cazarea personalului de exploatare şi locuintele semifinisate pentru cazarea muncitorilor constructori;
c) construcţii cu caracter social-cultural: cantinele, cluburile, creşele şi grãdiniţele de copii, punctele sanitare, punctele comerciale şi de alimentaţie publica, construcţiile şi terenurile de sport;
d) amenajãrile de spaţii verzi şi plantaţii;
e) lucrãrile pentru eliberarea amplasamentelor.

A. - Lucrãri de utilitãţi

3. Utilitatile necesare deservirii obiectivelor cu caracter productiv trebuie asigurate în cadrul dotãrilor existente ale localitãţilor. În acest scop titularii de investiţii împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor stabili amplasamentele cu prioritate pe terenurile care necesita un volum minim de investiţii în vederea asigurãrii utilitãţilor respective.
La complexe, în vederea alegerii celei mai economice soluţii, utilitatile necesare unui obiectiv se vor studia în condiţiile şi în conceptia tehnica a cooperãrii în investiţii şi exploatare cu celelalte obiective industriale, inginereşti şi civile invecinate, stabilindu-se totodatã lucrãrile minimale strict necesare obiectivului productiv care se încadreazã în aceasta rezolvare.
În localitãţile ale cãror dotãri tehnico-edilitare au capacitatea de a prelua, pe lîngã necesitãţile localitãţii, şi deservirea cu utilitãţi a noilor obiective productive, comitetele executive ale consiliilor populare vor asigura - în limita capacitãţilor de care dispun - alimentarea cu apa, canalizarea, alimentarea cu gaze şi transporturile în comun pentru noile obiective productive din reţelele localitãţilor.
În cazul cînd dotãrile tehnico-edilitare ale localitãţilor sau ale teritoriului nu au capacitate disponibilã pentru a deservi cu utilitãţi şi noile obiective productive, asigurarea cu utilitãţi a acestora se va face sau prin realizarea de instalaţii proprii, sau prin dezvoltarea dotãrilor tehnico-edilitare ale localitãţilor sau ale teritoriului. Alegerea uneia dintre aceste soluţii trebuie sa rezulte din analiza variantelor prezentate în documentaţiile tehnico-economice, astfel încît soluţia care se adopta pentru lucrãrile de utilitãţi sa comporte cheltuieli minime de investiţii şi exploatare şi sa asigure punerea în funcţiune a noilor capacitãţi la termenele planificate.
4. Sarcinile care revin comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti cu privire la executarea lucrãrilor pentru amplificarea instalaţiilor localitãţilor în termene corelate cu punerea în funcţiune a obiectivelor productive şi cotele-pãrţi de participare a titularilor la realizarea acestor lucrãri de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate, cu defalcarea anuala a acestora, rezultate din documentaţiile tehnico-economice, se stabilesc pe baza înţelegerii între pãrţile interesate şi se aproba:
a) prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri, o data cu indicatorii tehnico-economici, pentru investiţii la care aceştia se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri;
b) de cãtre titularii obiectivelor productive, de comun acord cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru investiţiile care intra în competenta de aprobare a acestora.
Virarea cotelor-pãrţi din planurile titularilor obiectivelor productive în planurile comitetelor executive ale consiliilor populare respective se face dupã aprobarea investiţiilor, astfel:
- pentru investiţiile ai cãror indicatori tehnico-economici se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri la elaborarea planurilor anuale, pe baza prevederilor cuprinse în hotãrîrile Consiliului de Miniştri de aprobare a investiţiilor respective, sau în cursul anului, prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri, o data cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici;
- pentru investiţiile care intra în competenta de aprobare a titularilor: la elaborarea planurilor anuale sau în cursul anului, pe baza de protocol încheiat între titularii obiectivelor productive şi comitetele executive ale consiliilor populare respective. Virãrile efectuate în cursul anului se comunica pentru evidenta de cãtre titularii de investiţii, în termen de 10 zile, Comitetului de Stat al Planificarii Direcţiei Centrale de Statistica şi bãncilor finanţatoare, trimiţînd copie de pe protocolul semnat de pãrţile interesate.
Stabilirea cotelor-pãrţi de participare şi virarea sumelor corespunzãtoare pentru lucrãrile de utilitãţi şi obiectele social-administrative, care se realizeazã prin cooperare de cãtre mai mulţi titulari ai unor obiective productive, în planul titularului coordonator în care se cuprind aceste lucrãri, se fac în acelaşi mod care a fost arãtat la alineatele precedente.
Ţinînd seama de cele de mai sus, proiectarea, executarea lucrãrilor de utilitãţi şi repartizarea efortului de investiţii pentru realizarea acestora se fac dupã cum urmeazã:
5. Alimentarea cu apa, canalizarea şi epurarea apelor uzate
a) Documentaţiile tehnico-economice şi valoarea de investiţii a obiectivelor productive cuprind:
- lucrãrile de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate, atunci cînd aceste utilitãţi se asigura prin instalaţii proprii şi deservesc exclusiv obiectivul productiv;
- racordurile de la obiectiv pînã la reţeaua oraşului în cazul cînd obiectivul productiv poate fi deservit prin reţeaua oraseneasca de distribuţie a apei sau de canalizare, precum şi instalaţiile de preepurare a apelor industriale uzate, conform normelor în vigoare.
b) Cînd necesitãţile de apa, canalizare sau de epurare a apelor uzate ale noilor obiective productive nu pot fi asigurate prin instalaţiile existente ale localitãţii, iar din variantele studiate a rezultat ca cea mai raţionalã soluţie tehnico-economicã este aceea a dezvoltãrii acestor instalaţii, se va proceda astfel:
- dacã în plan exista prevederi pentru dezvoltarea instalaţiilor localitãţii respective, la dimensionarea acestei amplificari se va avea în vedere şi necesarul noilor obiective productive; titularii obiectivelor productive vor vira, în planul comitetelor executive ale consiliilor populare respective, cotele-pãrţi de cheltuieli corespunzãtoare deservirii obiectivelor productive;
- dacã în plan nu exista prevederi pentru dezvoltarea instalaţiilor localitãţii, acestea urmînd a se realiza numai pentru deservirea obiectivelor productive, titularii de investiţii ai obiectivelor productive vor vira, în planul comitetelor executive ale consiliilor populare respective, fondurile de investiţii necesare pentru realizarea lucrãrilor de utilitãţi.
În ambele cazuri lucrãrile de amplificare a instalaţiilor orãşeneşti:
- fac obiectul unor documentaţii tehnico-economice destinate de acelea ale obiectivelor productive;
- nu se cuprind în valoarea de investiţii a obiectivelor productive; ele se evidenţiazã în documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor productive ca lucrãri conexe, pentru efectuarea analizei de eficienta economicã a investiţiilor respective.
c) Lucrãrile de alimentare cu apa şi de canalizare necesare noilor obiective productive, care se amplaseaza în localitãţi nedotate cu astfel de instalaţii tehnico-edilitare şi pentru care nu sînt prevederi în planurile comitetelor executive ale consiliilor populare, se asigura în general prin instalaţii proprii. În cazul cînd comitetele executive ale consiliilor populare dispun de documentaţii tehnico-economice pentru alimentarea cu apa şi canalizarea localitãţilor, soluţiile propuse pentru rezolvarea necesitãţilor obiectivelor productive se vor încadra în prevederile documentaţiilor tehnico-economice întocmite pentru localitãţile respective, dacã aceste soluţii sînt echivalente sau mai eficiente din punct de vedere economic în comparatie cu cele propuse pentru asigurarea utilitãţilor prin instalaţii proprii.
d) Realizarea statiilor de epurare a apelor uzate din canalizarea generalã a localitãţilor, a cãror execuţie este legatã de mãsurile de protecţie a cursurilor de apa, impotriva poluarii acestora, se va asigura de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în cooperare cu toate unitãţile existente sau noi care deverseaza ape uzate în canalizarea respectiva; contribuţia la investiţie a fiecãrei unitãţi se va stabili proporţional cu debitul de ape uzate deversate la canalizare.
6. Alimentarea cu gaze naturale
a) Racordurile de gaze ale obiectivelor productive la reţeaua localitãţii sau la reţelele magistrale de transport ale Ministerului Petrolului (inclusiv staţiile de mãsurare şi reglare la consumator) se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive.
În cazul cînd racordul de gaze şi staţiile de mãsurare şi reglare deservesc mai multe obiective productive sau mai mulţi titulari, în valoarea de investiţii a fiecãrui obiectiv productiv se va cuprinde numai cota-parte a lucrãrii.
b) Lucrãrile pentru amplificarea sau modificarea instalaţiilor orãşeneşti de distribuţie a gazelor, determinate de necesitãţile noilor obiective productive, se cuprind în planul de investiţii al comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au calitatea de organe titulare pentru aceste lucrãri.
Titularii obiectivelor productive interesaţi participa la realizarea acestor lucrãri, care au caracter de investiţii conexe, cu cotele-pãrţi corespunzãtoare deservirii ce li se asigura.
c) Magistralele pentru transportul gazelor naturale se realizeazã în cadrul fondurilor de investiţii aprobate prin plan Ministerului Petrolului.
În cazul cînd realizarea unor astfel de lucrãri este determinata de necesitaţi ale obiectivelor productive, ele se evidenţiazã distinct în documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor productive, ca lucrãri conexe.
7. Alimentarea cu energie termica
a) Documentaţiile tehnico-economice şi valoarea de investiţii a obiectivelor productive cuprind:
- lucrãrile pentru centralele termice şi centralele electrice de termoficare proprii, care asigura necesarul de abur sau apa calda al obiectivelor productive;
- racordurile de termoficare de la reţeaua publica la obiectivul productiv, inclusiv punctele termice.
b) Magistralele şi reţelele de termoficare orãşeneşti se realizeazã în cadrul planului cincinal de investiţii aprobat pentru Ministerul Energiei Electrice. În cazurile în care dezvoltarea reţelelor de termoficare se va executa de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare, fondurile respective se vor vira, la planurile anuale, din planul Ministerului Energiei Electrice în planurile de investiţii ale comitetelor executive ale consiliilor populare respective. Aceste lucrãri nu se cuprind în valoarea de investiţii a obiectivelor productive, dar se evidenţiazã în documentaţia tehnico-economicã a acestora, ca investiţii conexe, ori de cîte ori sînt determinate de necesitãţile obiectivelor productive.
c) Dotãrile care se realizeazã în centralele electrice de termoficare ale obiectivelor productive, în vederea asigurãrii debitului de apa supraincalzita necesar termoficarii orãşeneşti, se realizeazã din fondurile de investiţii prevãzute în planul titularului reţelelor orãşeneşti de termoficare.
8. Lucrãri de drumuri
a) Documentaţiile tehnico-economice şi valoarea de investiţii a obiectivelor productive cuprind:
- drumurile industriale care se executa în vederea asigurãrii procesului de producţie, cum sînt drumurile forestiere, miniere, petroliere şi pentru alte activitãţi economice;
- drumurile de racordare a obiectivelor productive la reţeaua de drumuri publice.
b) Lucrãrile pentru punerea în stare de viabilitate a drumurilor publice la nivelul traficului determinat de nevoile economiei naţionale se realizeazã de Ministerul Transporturilor pentru drumurile naţionale şi de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru drumurile locale şi pentru drumurile naţionale care traverseaza municipiile şi oraşele resedinta de judeţe, conform Decretului nr. 142/1957, din fondurile aprobate prin plan acestora.
c) Lucrãrile pentru punerea în stare de viabilitate la nivelul traficului cerut a reţelei de strãzi din cuprinsul oraşelor se realizeazã din fondurile de investiţii aprobate prin plan comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
9. Transportul în comun
a) Lucrãrile privind extinderea reţelelor orãşeneşti de transport în comun de pe teritoriul administrativ al oraşelor se realizeazã, de regula, din fondurile de investiţii aprobate prin plan comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
Lucrãrile pentru extinderea reţelelor orãşeneşti de transport în comun care se realizeazã în vederea deservirii salariaţilor noilor obiective se evidenţiazã în documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor productive respective, ca investiţii conexe pentru efectuarea analizei de eficienta economicã.
b) Lucrãrile pentru realizarea transportului în comun dintre localitãţi, în afarã teritoriului administrativ al oraşelor, se realizeazã de regula, din fondurile de investiţii aprobate în acest scop prin plan Ministerului Transporturilor.
10. Energie electrica
a) Documentaţiile tehnico-economice şi valoarea de investiţii a obiectivelor productive cuprind:
- lucrãrile de racorduri la reţele publice, respectiv la staţii publice de conexiuni, în cazul cînd alimentarea cu energie electrica a obiectivelor productive se face din reţelele publice;
- centrala electrica, în cazul cînd alimentarea cu energie electrica se asigura prin instalaţii proprii;
- instalaţiile de distribuţie a energiei electrice din cadrul obiectivelor productive, inclusiv staţiile şi posturile de transformare interne.
b) Lucrãrile pentru construirea şi extinderea instalaţiilor publice de distribuţie (staţii trafo şi de conexiuni), precum şi lucrãrile pentru creşterea capacitãţii de transport a liniilor care alimenteazã instalaţiile publice de distribuţie în vederea asigurãrii puterii electrice necesare consumurilor nu se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive. Necesitatea realizãrii acestor lucrãri se stabileşte de Ministerul Energiei Electrice o data cu emiterea acordului pentru energie electrica la documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor productive. Titularul acestor lucrãri este Ministerul Energiei Electrice, care le realizeazã în cadrul planului cincinal de investiţii, aprobat pentru acest minister, coordonat cu termenele de punere în funcţiune a capacitãţilor obiectivelor productive.
Aceste lucrãri se vor evidenţia separat în documentaţiile tehnice ale obiectivelor productive, ca lucrãri conexe, ori de cîte ori sînt necesare pentru asigurarea punerii în funcţiune a acestora.
11. Lucruri de telecomunicaţii
a) Lucrãrile de racorduri telefonice - legãturile dintre instalaţiile de telecomunicaţii ale obiectivelor productive pînã la punctul de distribuţie al reţelei publice de telecomunicaţii pentru deservirea acestora - se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive.
b) În cazul cînd pentru racordarea la reţeaua de telecomunicaţii a unuia sau mai multor obiective este necesar sa se construiascã o linie de telecomunicaţii care sa deserveasca în exclusivitate aceste obiective, lucrarea va fi realizatã de Ministerul Postelor şi Telecomunicatiilor, ca titular de investiţii. Fondurile necesare pentru realizarea lucrãrilor se asigura prin virarea cotelor-pãrţi, proporţional cu numãrul de circuite, din planurile titularilor obiectivelor productive. Volumul de investiţii pentru eventuala dimensionare a capacitãţii liniei de telecomunicaţii peste necesarul obiectivelor productive, determinat de necesitaţi de perspectiva, se va asigura din planul de investiţii aprobat Ministerului Postelor şi Telecomunicatiilor.
c) Lucrãrile pentru dezvoltarea reţelei publice de telecomunicaţii se realizeazã în cadrul planului de investiţii aprobat Ministerului Postelor şi Telecomunicatiilor.

B. - Locuinţe

12. Locuintele finisate pentru cazarea salariaţilor noilor obiective şi locuintele semifinisate pentru cazarea muncitorilor constructori se realizeazã în cadrul prevederilor pentru construcţii de locuinţe din planurile de investiţii ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti şi ale celorlalţi titulari de plan. Aceste locuinţe nu se cuprind în valoarea de investiţii a obiectivelor productive.
Volumul necesar de locuinţe finisate pentru cazarea personalului de exploatare şi locuintele semifinisate pentru cazarea muncitorilor constructori vor fi avute în vedere la analiza aspectelor economice în stabilirea amplasamentului pe localitãţi a obiectivelor productive.
13. Locuintele din incinta obiectivelor productive destinate cazarii salariaţilor a cãror prezenta este necesarã permanent (la calea feratã, centralele hidroelectrice, termoelectrice, barajele de acumulare, nodurile hidrotehnice şi sistemele zonelor de alimentare cu apa, staţiile electrice, uzinele cu instalaţii speciale care necesita o supraveghere permanenta, staţiuni turistice şi în alte situaţii de aceasta natura) se cuprind în documentaţiile tehnice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive.

C. - Construcţii cu caracter social-cultural

14. La elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru obiectivele productive, titularii de investiţii şi organizaţiile de proiectare vor urmãri asigurarea deservirilor social-culturale necesare salariaţilor respectivi în cadrul dotãrilor orãşeneşti existente sau prevãzute în plan a fi realizate în localitatea respectiva pentru degrevarea investiţiilor obiectivelor productive de cheltuieli pentru dotãri social-culturale.
În cazuri excepţionale, cînd construcţiile cu caracter social-cultural sînt strict necesare desfãşurãrii normale a activitãţii obiectivelor productive şi cînd funcţiile lor nu pot fi preluate de dotãrile orãşeneşti, acestea vor fi evidentiate distinct în documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor productive ca investiţii conexe, iar fondurile corespunzãtoare vor fi virate titularilor de investiţii în a cãror sfera de activitate intra obiectivele social-culturale respective.
Grupurile social-sanitare care conţin vestiarele, dusurile şi sãlile de mincare pentru personalul de exploatare, precum şi punctele de deservire cu apa gazoasa, lapte etc., impuse de specificul activitãţii profesionale prin normele în vigoare, se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive.
Titularii de investiţii şi organizaţiile de proiectare vor tine seama la elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, la executarea şi finanţarea obiectivelor productive de urmãtoarele prevederi:
15. Cantine
a) Cantinele nu vor fi cuprinse, de regula, în documentaţia tehnico-economicã şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive. Funcţiile acestora vor fi asigurate pentru salariaţii obiectivelor productive de cãtre cantinele-restaurant, existente sau prevãzute a se realiza în zona respectiva, în cadrul fondurilor de investiţii aprobate prin plan Ministerului Comerţului Interior, sau de cãtre cantinele altor obiective productive existente în acea zona.
b) În cazul cînd dotãrile existente în zona nu pot asigura masa personalului de exploatare a noilor obiective productive şi cînd funcţiile cantinei constituie o condiţie pentru desfãşurarea normalã a producţiei, cantinele se vor evidenţia distinct în documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor productive şi se vor executa pe baza de proiecte separate, din fondurile de investiţii ale titularilor respectivi.
16. Cluburi
Cluburile propriu-zise nu se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive.
La marile întreprinderi şi combinate industriale se pot executa - cu aprobare specialã -, pe baza unor temeinice justificãri, sali de şedinţe simple în incinta obiectivelor productive, cu o capacitate maxima de 400-450 de locuri. Lucrãrile respective nu se vor cuprinde în valoarea de investiţii a obiectivelor productive; ele se vor evidenţia distinct în documentaţiile tehnico-economice ale acestora şi se vor executa din fondurile de investiţii ale titularilor respectivi.
Necesitatea şi oportunitatea realizãrii cluburilor intra în sfera de activitate a Uniunii Generale a Sindicatelor din România.
17. Crese şi grãdiniţe de copii
Creşele şi grãdiniţele de copii nu se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive, funcţiile acestor construcţii sociale fiind asigurate salariaţilor obiectivelor productive de cãtre creşele şi grãdiniţele de copii care sînt în administrarea Comitetelor executive ale consiliilor populare.
Din fondurile destinate acestei acţiuni, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor asigura cu prioritate necesitãţile obiectivelor productive care au ca salariaţi un numãr preponderent de femei (filaturi, tesatorii, fabrici de Confecţii etc.).
În cazul cînd dotãrile existente în zona nu pot asigura numãrul de locuri rezultate ca necesare pentru o investiţie, iar comitetele executive ale Consiliilor populare respective nu au prevãzut fonduri pentru construirea de crese şi grãdiniţe de copii sau pentru dezvoltarea celor existente, acestea se vor evidenţia distinct în documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor productive şi se vor executa pe baza de proiecte separate din fondurile de investiţii ale titularilor respectivi.
18. Construcţii pentru asistenta medico-sanitarã
a) Asistenta medico-sanitarã a populaţiei, inclusiv a salariaţilor obiectivelor productive, se asigura de cãtre unitãţile medico-sanitare din subordinea Ministerului Sãnãtãţii, a ministerelor care au reţea sanitarã proprie şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, amplasate în cartierele de locuit şi zonele industriale.
b) La proiectarea obiectivelor productive, titularii de investiţii şi organizaţiile de proiectare pot cuprinde în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a acestora, de la caz la caz, pe baza unei temeinice justificãri, unitãţi sanitare la întreprinderile pentru care legislaţia prevede astfel de construcţii.
19. Puncte comerciale şi de alimentaţie publica
Punctele comerciale şi de alimentaţie publica cu caracter definitiv, pentru deservirea salariaţilor obiectivelor productive, nu se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive. Aceste lucrãri se realizeazã din fondurile de investiţii aprobate Ministerului Comerţului Interior sau din fondurile proprii ale Centrocoop.
20. Construcţii şi terenuri de sport
Construcţiile şi terenurile de sport nu se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive. Aceste lucrãri intra în sfera de activitate a Consiliului Naţional pentru Cultura Fizica şi Sport şi se realizeazã din fondurile proprii ale acestuia.

D. - Spaţii verzi şi plantaţii

21. Plantaţiile şi amenajãrile de spaţii verzi din afarã incintelor şi a preuzinalului obiectivelor productive, destinate deservirii generale pentru recreatie şi agrement, nu se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive. În cazul cînd procesul tehnologic al noilor obiective productive necesita realizarea unor spaţii verzi sau perdele de plantaţii pentru protecţia unor secţii sau sectoare ale acestora sau cînd nocivitatile care se degaja de la obiectivele productive impun realizarea unor perdele de plantaţii pentru protecţia sanitarã a zonelor invecinate, plantaţiile sau spaţiile verzi respective se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive.

E. - Lucrãri pentru eliberarea amplasamentelor

22. Titularii de investiţii şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor stabili amplasamentele lucrãrilor de investiţii, astfel încît cheltuielile pentru despãgubiri, demolãri şi exproprieri sa fie minime.
23. Cheltuielile pentru despãgubiri, exproprierea bunurilor care nu sînt proprietate de stat şi costul demolarilor construcţiilor, în vederea eliberãrii terenurilor pe care se amplaseaza noile obiective productive, se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive.
Acelaşi regim se aplica şi pentru strãmutarea sau refacerea unor construcţii ale cãror funcţii trebuie menţinute, în cazul cînd demolarea acestora este impusa de amplasarea unor noi lucrãri de investiţii.
24. Cheltuielile pentru executarea lucrãrilor de deviere, mutare sau modificare a reţelelor de alimentare cu apa, canalizare, gaze, energie electrica, termoficare, telecomunicaţii, iluminat public, cale feratã, drumuri, instalaţii de transport în comun etc., în vederea eliberãrii terenurilor pe care se amplaseaza noile obiective productive, se cuprind în documentaţiile tehnico-economice şi valoarea de investiţii a obiectivelor respective, cu valoarea necesarã executãrii acestor lucrãri pe noul amplasament la nivelul celui existent înainte de deviere, mutare sau modificare.
25. Lucrãrile de protecţie a liniilor şi instalaţiilor de telecomunicaţii şi a contactelor metalice subterane impotriva efectelor de perturbare şi de distrugere prin coroziune, lucrãrile de protecţie pentru înlãturarea accidentelor care pot fi generate de amplasarea liniilor electrice şi de tracţiune electrica, precum şi lucrãrile de protecţie determinate de amplasarea investiţiilor în zona de protecţie a conductelor magistrale de gaze şi produse petroliere cu presiune mai mare de 6 atm. se cuprind în documentaţia tehnico-economicã şi în valoarea de investiţii a obiectivelor productive care determina efectuarea lucrãrilor de protecţie.
26. Dezafectarea unitãţilor cu activitate economicã în vederea amplasarii unor lucrãri de investiţii se va putea face numai în mod excepţional, cu aprobarea Consiliului de Miniştri, pe baza unei temeinice fundamentari economice.
Modul de luare în considerare a cheltuielilor necesare pentru eventuala reconstrucţie a acestora se va stabili, de la caz la caz, o data cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrãrilor de investiţii.
În cazul cînd vor aparea unele situaţii speciale care nu se pot încadra în prezenta reglementare, acestea vor fi clarificate la avizarea documentaţiilor tehnico-economice de cãtre Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, soluţiile respective urmînd a fi supuse spre aprobare Consiliului de Miniştri.


ANEXA 4

NORME
privind realizarea indicatorilor tehnico-economici ai capacitãţilor de producţie

1. Graficul de eşalonare a investiţiilor cuprinde şi durata de realizare a principalilor indicatori tehnico-economici - producţia la nivelul capacitãţii, productivitatea muncii, preţul de cost sau cheltuielile la 1000 de lei producţie-marfa, beneficiul, rentabilitatea etc. şi dinamica trimestriala a realizãrii acestora.
2. Prin durata de realizare a indicatorilor tehnico-economici se înţelege perioada de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice aferente capacitãţii de producţie date în exploatare, de la data intrãrii în funcţiune stabilitã în procesul-verbal de punere în funcţiune pînã la expirarea termenului prevãzut pentru atingerea nivelului proiectat al principalilor indicatori tehnico-economici aprobaţi.
Pentru obiectivele de investiţii ai cãror indicatori se aproba de Consiliul de Miniştri, durata de realizare a acestora se fundamenteazã în studiul tehnico-economic şi se aproba o data cu indicatorii tehnico-economici ai investiţiei.
Pentru obiectivele din competenta de aprobare a titularilor de investiţii, durata de realizare a indicatorilor tehnico-economici şi dinamica realizãrii trimestriale a acestora pînã la atingerea nivelurilor aprobate vor fi stabilite prin normativele ce se vor aproba de titularii de investiti, diferenţiate pe ramuri şi feluri de capacitãţi de producţie. În cazul capacitãţilor de producţie pentru care titularii n-au elaborat normative, durata şi dinamica realizãrii indicatorilor tehnico-economici vor fi înscrise în graficul de eşalonare a investiţiei şi fundamentate în studiile tehnico-economice şi se vor aproba o data cu acestea.
Durata de realizare a principalilor indicatori tehnico-economici la obiectivele de investiţii din competenta de aprobare a titularilor de investiţii nu va depãşi, de regula, 12 luni.
Pentru capacitatile de producţie la care se aproba indicatori tehnico-economici ce trebuie realizaţi la sfîrşitul anumitor etape, titularii de investiţii vor prevedea în graficele de eşalonare a investiţiei nivelurile ce trebuie atinse la sfîrşitul etapelor intermediare pentru fiecare din principalii indicatori, astfel ca la sfîrşitul etapei finale aceştia sa fie indepliniti la nivelul aprobat pentru etapa finala.
Pentru capacitatile cu activitate de producţie sezoniera, graficul de eşalonare a investiţiei trebuie sa cuprindã nivelul de realizare a indicatorilor în prima campanie sau în primul an, astfel ca în campania sau anul urmãtor aceştia sa fie indepliniti la nivelul aprobat.
3. Pe toatã durata pînã la realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, indicatorii planului de producţie vor fi stabiliţi la nivelul prevãzut în graficul de eşalonare a investiţiei, iar dupã expirarea acestei durate:
- la nivelul stabilit prin proiectul aprobat, în cazul nerealizarii unor nivele superioare celor proiectate;
- la nivelul atins, în cazul obţinerii unor parametri superiori celor stabiliţi prin proiectul aprobat.
4. Titularii de investiţii sînt obligaţi sa asigure, în conformitate cu prevederile graficelor de eşalonare a investiţiilor, realizarea principalilor indicatori tehnico-economici proiectati la noile capacitãţi de producţie, în care scop vor lua, încã din perioada de execuţie a acestora, mãsuri pentru:
a) pregãtirea cadrelor necesare noii capacitãţi;
b) asigurarea bazei de materii prime şi auxiliare, materiale, combustibil, energie, apa etc.;
c) realizarea de cãtre celelalte ministere, organe centrale şi consilii populare a investiţiilor conexe, a utilitãţilor şi deservirilor (conducte de apa, abur, gaze, reţele de alimentare cu energie electrica, drumuri, cai ferate etc.), care conditioneaza intrarea în funcţiune la termenele planificate şi realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, conform graficelor de eşalonare a investiţiei;
d) asigurarea desfacerii producţiei noilor capacitãţi pe piata interna şi externa.
5. Pentru obiectivele de investiţii productive ai cãror indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi de Consiliul de Miniştri, titularii de investiţii vor comunica trimestrial, dupã punerea în funcţiune a fiecãrei capacitãţi şi pînã la atingerea nivelului aprobat al principalilor indicatori arãtaţi la punctul 1, Direcţiei Centrale de Statistica, Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor modul în care se realizeazã indicatorii tehnico-economici respectivi. La capacitatile de producţie cu activitate sezoniera sau neuniforma între trimestre, raportarea realizãrii principalilor indicatori tehnico-economici aprobaţi se va face o data pe an:
Pentru obiectivele de investiţii din competenta lor de aprobare, titularii de investiţii vor organiza urmãrirea şi informarea periodicã a colegiului (comitetului) respectiv asupra modului de realizare a principalilor indicatori tehnico-economici aprobaţi cel puţin pentru obiectivele de investiţii productive nominalizate prin planul de stat.
6. Pe baza materialelor primite de la ministere şi a analizelor proprii, Direcţia Generalã de Statistica, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor informa semestrial Consiliul de Miniştri asupra modului în care se realizeazã principalii indicatori tehnico-economici aprobaţi.
7. În cazurile în care indicatorii tehnico-economici nu se realizeazã în termenele prevãzute prin grafice, comisia de recepţie va stabili cauzele care au determinat nerealizarea şi va consemna aceasta în procesul-verbal de recepţie definitiva a obiectivului de investiţii. Pe baza procesului-verbal de recepţie definitiva, titularul de investiţii va cere tragerea la rãspundere a organelor cãrora se datoreazã nerealizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi.
8. Pentru capacitatile la care în perioada de realizare a indicatorilor aprobaţi se schimba, din motive obiective, unele condiţii avute în vedere la stabilirea nivelului acestora (schimbarea materiei prime sau a structurii sortimentelor produse în condiţiile folosirii complete a capacitãţii, modificarea salariilor tarifare, modificarea preţurilor de vînzare a unor materii prime, materiale sau utilitãţi: combustibil, energie electrica, apa etc.), indicatorii tehnico-economici, actualizati în funcţie de noile-condiţii, vor fi aprobaţi de conducerea organului titular de investiţii. Pentru capacitatile de producţie ai cãror indicatori tehnico-economici s-au aprobat de cãtre Consiliul de Miniştri, aprobarea conducerii ministerului se va da pe baza avizului conform al Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor.
În cazurile în care, conform prevederilor planurilor anuale de producţie, se realizeazã sortimente în alta structura decît aceea prevãzutã în proiect, cu folosirea completa a capacitãţii proiectate, titularii de investiţii vor stabili echivalentele indicatorilor tehnico-economici realizaţi.
9. Organizaţiile de proiectare şi de construcţii-montaj, furnizorii de utilaje din ţara şi organele în subordinea cãrora se afla aceştia au obligaţia sa acorde asistenta tehnica necesarã realizãrii indicatorilor tehnico-economici; asistenta tehnica se acorda la solicitarea beneficiarului de investiţii, iar sumele datorate var fi decontate acestora din fondurile de producţie ale beneficiarului. În cazul cînd nerealizarea indicatorilor tehnico-economici se datoreazã unora din factorii mentionati mai sus, asistenta tehnica nu se deconteazã de cãtre beneficiarul de investiţii.
Furnizorii externi acorda asistenta tehnica în cadrul contractelor de livrare a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice pînã la ieşirea din garanţia acestora; în cazuri justificate beneficiarii pot solicita, cu acordul titularilor de investiţii respectivi, prelungirea perioadei de acordare, cu plata din fondurile de producţie, a asistenţei tehnice date de furnizorii externi ai instalaţiilor şi utilajelor tehnologice.
10. Dupã realizarea principalilor indicatori tehnico-economici înceteazã raportarea modului de realizare a acestora, pe baza aprobãrii date de conducerea organului titular de investiţii. Pentru capacitatile de producţie ai cãror indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi de Consiliul de Miniştri, aprobarea pentru încetarea raportarii modului de realizare a indicatorilor se va da pe baza avizului Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor.


ANEXA 5

NORME
privind recepţia obiectivelor de investiţii

1. Obiectivele de investiţii executate se supun recepţiei, care se desfãşoarã conform prevederilor prezentelor norme şi are drept scop sa verifice:
a) realizarea lucrãrilor de construcţii-montaj în conformitate cu documentaţia tehnico-economicã şi cu prescripţiile tehnice;
b) îndeplinirea condiţiilor pentru exploatarea normalã a obiectivului de investiţii;
c) realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi.
Prezenta reglementare se aplica obiectivelor de investiţii realizate din fondurile statului, executate în antrepriza sau în regie, precum şi celor realizate din alte fonduri în cazul cînd sînt executate prin organizaţii din sectorul de stat.
2. Recepţia unui obiectiv de investiţii, în toate etapele, se efectueazã de cãtre o comisie unica, compusa dintr-un preşedinte şi 2-20 de membri specialişti, în funcţie de importanta obiectivului şi complexitatea tehnica a lucrãrilor care alcãtuiesc investiţia.
3. Comisiile de recepţie se numesc de:
a) Consiliul de Miniştri, la propunerea titularului de investiţii, pentru investiţiile ai cãror indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi de Consiliul de Miniştri; pentru obiectivele importante de investiţii, preşedinte al comisiei de recepţie va fi numit un adjunct al ministrului, alt cadru cu funcţie de conducere din minister, un vicepreşedinte sau un membru al comitetului executiv al consiliului popular;
b) colegiile ministerelor, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, consiliile de administraţie ale centralelor industriale sau comitetele de direcţie ale întreprinderilor, potrivit competentelor de aprobare a investiţiilor, la propunerea beneficiarului de investiţii.
Pentru lucrãrile de investiţii din gospodãria comunalã, construcţii de locuinţe şi social-culturale, din planurile consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, ai cãror indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi de Consiliul de Miniştri sau de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã şi care se dau în folosinta eşalonat, pe obiecte ce pot funcţiona independent, comisiile de recepţie vor fi numite de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în cazul cînd valoarea obiectelor recepţionate nu depãşeşte limita de competenta, stabilitã prin prezenta hotãrîre, pentru aprobarea documentaţiilor tehnico-economice de cãtre aceste comitete executive. În cazul cînd valoarea obiectelor care urmeazã a fi recepţionate depãşeşte limita de competenta a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, fãrã a depãşi limita de competenta a Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, comisiile de recepţie vor fi numite de cãtre acest comitet.
Comisia de recepţie va avea un secretariat asigurat de beneficiarul de investiţii.
4. Titularii şi beneficiarii de investiţii vor prezenta din timp organelor prevãzute la punctul 3 propunerile nominale privind alcãtuirea comisiei de recepţie, astfel ca aceasta sa fie numita cu cel puţin 45 de zile înainte de termenul contractual prevãzut pentru terminarea primului obiect care urmeazã sa fie supus recepţiei.
Antreprenorul general va comunica beneficiarului cu cel puţin 30 de zile înainte data la care urmeazã sa aibã loc terminarea unui obiect sau unei pãrţi din obiect care urmeazã sa fie supus recepţiei iar beneficiarul va comunica preşedintelui comisiei aceasta data cu cel puţin 20 de zile înainte.
Beneficiarul de investiţii va comunica preşedintelui comisiei cu 30 de zile înainte data la care urmeazã sa expire perioada de garanţie a fiecãrui obiect a cãrui recepţie preliminarã a fost admisã, data la care considera ca vor fi create condiţiile pentru punerea în funcţiune a capacitãţii de producţie industriala şi data prevãzutã pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici, cerindu-i sa procedeze la convocarea comisiei în vederea efectuãrii recepţiei în etapa corespunzãtoare.
5. Pentru recepţia construcţiilor de locuinţe, a lucrãrilor edilitare şi a celorlalte construcţii a cãror realizare şi punere în funcţiune reprezintã pentru beneficiar o activitate continua de investiţii, organele prevãzute la punctul 3 litera b vor putea numi comisii permanente de recepţie cu competenta teritorialã.
6. Recepţia obiectivelor de investiţii se desfãşoarã în urmãtoarele etape:
A. Recepţia lucrãrilor de construcţii-montaj, care se efectueazã pe parcurs, la terminarea unui obiect sau unor grupe de obiecte ce pot funcţiona independent şi dupã expirarea perioadei de garanţie. Aceasta etapa cuprinde doua faze:
a) recepţia preliminarã, care are loc pe tot parcursul realizãrii obiectivului de investiţii, pe mãsura terminãrii obiectelor componente sau a unor pãrţi din obiecte, şi dupã efectuarea, cînd e cazul, a probelor mecanice şi a rodajului mecanic ale instalaţiilor şi utilajelor tehnologice cuprinse în aceste obiecte.
Obiectele sau pãrţile din obiecte supuse recepţiei preliminare vor avea asigurate toate utilitatile necesare functionarii sau folosirii lor normale. Construcţiile de locuinţe, social-culturale şi administrative vor fi supuse recepţiei preliminare numai dacã au asigurate apa, caldura şi energia necesarã, ascensoarele, racordurile la canal şi cãile de acces, iar spaţiile destinate pentru unitãţile comerciale, de alimentaţie publica şi de prestaţii de servicii cuprinse în obiectul respectiv sînt terminate;
b) recepţia finala a lucrãrilor de construcţii-montaj, care se face pe fiecare obiect sau parte din obiect la expirarea perioadei de garanţie.
B. Recepţia punerii în funcţiune a capacitãţii de producţie, care se efectueazã dupã terminarea probelor tehnologice ale instalaţiilor şi utilajelor.
C. Recepţia definitiva a obiectivului, care se efectueazã la termenul prevãzut pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi. Obiectivele de investiţii care nu sînt capacitãţi de producţie industriala se supun recepţiei definitive dupã recepţia finala a ultimului obiect din cadrul investiţiei.
Recepţia lucrãrilor de construcţii-montaj cu valoare mica şi tehnicitate redusã, precum şi a lucrãrilor care nu necesita verificarea comportãrii în timp se poate face într-o singura faza.
7. Antreprenorii, proiectantii, furnizorii de utilaje şi beneficiarii sînt obligaţi sa punã la dispoziţia comisiei de recepţie documentaţia în legatura cu realizarea lucrãrilor, sa dea în termenul stabilit toate explicaţiile şi precizãrile cerute şi sa ia mãsuri pentru efectuarea încercãrilor, probelor sau verificãrilor cerute în cursul recepţiei, în toate etapele acesteia.
La recepţia finala a lucrãrilor de construcţii-montaj, beneficiarul va prezenta comisiei de recepţie cartea construcţiei şi fişa statistica a fiecãrui obiect.
8. La recepţia preliminarã a lucrãrilor de construcţii-montaj se verifica: terminarea lucrãrilor şi conformitatea lor cu proiectul prescripţiile tehnice, dacã au fost efectuate probele mecanice şi rodajul mecanic al instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, precum şi rezultatele acestora şi se stabilesc consecinţele lipsurilor sau deficienţelor constatate în proiectare şi în execuţie asupra comportãrii, exploatãrii, întreţinerii şi aspectului obiectului şi îndeplinirii condiţiilor care asigura normalã folosire sau exploatare a acestuia, dupã recepţie.
La recepţia finala a lucrãrilor de construcţii-montaj se verifica modul în care obiectul s-a comportat în cursul perioadei de garanţie şi dacã au fost inlaturate toate deficientele semnalate la recepţia preliminarã sau apãrute în perioada de garanţie.
9. Cînd, din motive care nu sînt imputabile antreprenorului, recepţia preliminarã a unui obiect nu poate începe pînã la termenul contractual de predare, beneficiarul de investiţii este obligat sa preia obiectul cu proces-verbal de predare-primire pentru paza şi conservare, în care sa se consemneze ca lucrarea contractualã a fost terminatã şi ca termenul contractual a fost respectat.
Stabilirea calitãţii lucrãrilor la obiectul astfel predat şi conformitatea lor cu proiectele vor fi constatate la recepţia preliminarã a obiectului care se va efectua în cel mult 30 de zile de la termenul contractual.
10. În cazuri excepţionale, cînd beneficiarul de investiţii este interesat sa preia un obiect sau o parte din obiect cu unele hotãrîri de construcţii-montaj neterminate, pentru ca, dupã caz, sa-l dea în folosinta, sa-l punã în funcţiune sau sa înceapã probele tehnologice, aceasta se poate face numai cu acordul antreprenorului şi cu aprobarea conducerii organelor care au în subordine pe beneficiarul de investiţii şi antreprenor. În aceste cazuri, obiectul se preia cu proces-verbal de predare-primire, în care se consemneazã starea în care lucrãrile executate sînt preluate şi lucrãrile rãmase de executat.
Prelucrarea de cãtre beneficiar în aceste condiţii a unui obiect sau pãrţi din contract nu înlocuieşte recepţia preliminarã, care se va face dupã cum urmeazã:
a) la obiectul sau partea din obiect preluat înainte de expirarea termenului contractual şi terminat pînã la aceasta data, recepţia preliminarã se face dupã terminarea integrala a lucrãrilor aferente;
b) la obiectul sau partea din obiect preluat înainte de expirarea termenului contractual, dar neterminat pînã la aceasta data, precum şi în cazul prelungirii dupã expirarea termenului contractual fãrã a fi terminat, recepţia preliminarã se face dupã terminarea lucrãrilor aferente, în condiţiile stabilite prin contract, fãrã ca terminarea lucrãrilor şi prezentarea lor la recepţie sa depãşeascã 6 luni de la preluarea obiectului. Pentru lucrãrile rãmase de executat la exterior, termenul de 6 luni nu cuprinde perioada da timp friguros. În toate cazurile, terminarea lucrãrilor şi efectuarea recepţiei preliminare dupã expirarea termenului contractual nu absolvã pe antreprenor de rãspunderile pentru nerespectarea termenului de predare, pentru daunele produse şi penalitãţile datorate.
Aceste prevederi se aplica construcţiilor de locuinţe, social-culturale şi administrative în condiţiile ce se vor stabili de Comitetul de Stat al Planificarii, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, Ministerul Construcţiilor Industriale şi Ministerul Finanţelor, admitindu-se ca neterminate numai lucrãrile exterioare, de tencuieli, placaje, zugraveli şi vopsitorii.
11. Dacã din constatãrile fãcute la recepţia preliminarã sau finala a lucrãrilor de construcţii-montaj rezulta ca lucrãrile prevãzute în documentaţia tehnico-economicã sau remedierile, refacerile şi completãrile stabilite nu sînt terminate, precum şi în cazul în care sînt constatate deficiente care prin natura sau volumul lor impiedica admiterea recepţiei, comisia va decide amînarea sau respingerea recepţiei.
În caz de respingere a recepţiei preliminare sau finale, organul care a numit comisia de recepţie va dispune efectuarea unei anchete care sa stabileascã rãspunderile pentru situaţia creata, pagubele produse şi posibilitãţile de aducere a obiectului în stare de a fi utilizat.
12. În cazul în care la recepţia preliminarã sau finala a lucrãrilor de construcţii-montaj se constata unele deficiente care se datoresc antreprenorului, beneficiarul de investiţii şi antreprenorul vor face evaluarea lucrãrilor respective şi o vor transmite bãncii finanţatoare în termen de cel mult 15 zile de la încheierea procesului-verbal de recepţie, în vederea retragerii din contul antreprenorului a contravalorii acestor lucrãri.
Suma retrasã din contul antreprenorului va fi restituitã la cererea acestuia, însoţitã de confirmarea de cãtre beneficiarul de investiţii a efectuãrii remedierilor sau refacerilor stabilite de comisia de recepţie.
13. Termenele de inlaturare a deficienţelor constatate de comisia de recepţie vor fi stabilite cu consultarea beneficiarului de investiţii şi a antreprenorului, fãrã ca aceste termene sa depãşeascã 90 de zile de la data procesului-verbal de recepţie.
Pentru înlãturarea deficienţelor din culpa beneficiarului de investiţii sau a proiectantului, precum şi pentru completãrile de lucrãri recomandate de comisia de recepţie, finanţarea şi celelalte mijloace necesare executãrii lucrãrilor vor fi asigurate de titularul de investiţii.
14. În cazul în care un obiect supus recepţiei este executat de doi sau mai mulţi antreprenori de specialitate, care au încheiat contracte direct cu beneficiarul, recepţia preliminarã a lucrãrilor de construcţii-montaj se face o singura data, la terminarea tuturor lucrãrilor din cadrul obiectului respectiv.
Dacã unul dintre antreprenori termina lucrãrile contractate înaintea celorlalţi, partea de obiect terminatã se preda beneficiarului de investiţii spre pãstrare cu proces-verbal de predare-primire, pînã la efectuarea recepţiei preliminare.
15. Lucrãrile de specialitate din cadrul unui obiect executat în subantreprizã se predau dupã terminare antreprenorului general, cu proces-verbal de predare-primire, recepţia urmînd a se face o data cu recepţia întregului obiect.
16. În perioada de garanţie, organizaţia care are în administrare sau în exploatare obiectul care cuprinde lucrãrile de construcţii-montaj recepţionate preliminar este rãspunzãtoare pentru buna folosire, îngrijire şi întreţinere a obiectului preluat, precum şi pentru deficientele ivite din culpa sa.
17. La recepţia punerii în funcţiune a capacitãţii de producţie industriala se verifica efectuarea prealabilã a probelor tehnologice, existenta condiţiilor pentru exploatarea normalã la intreaga capacitate a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, astfel încît sa se asigure calitatea produselor şi atingerea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, precum şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevãzute în actele normative cu privire la obiectivul de investiţii care urmeazã sa fie pus în funcţiune.
Pentru capacitatile de producţie industriala realizate cu utilaje şi instalaţii procurate din import, recepţia punerii în funcţiune se va face cu respectarea clauzelor din contractele încheiate cu furnizorul extern.
Obiectivele de investiţii care reprezintã capacitãţi de producţie industriala se supun recepţiei punerii în funcţiune numai dupã ce lucrãrile de construcţii-montaj au fost recepţionate preliminar sau au fost preluate de beneficiar cu proces-verbal de predare-primire în condiţiile prevãzute la punctul 10.
Dacã la data recepţiei punerii în funcţiune a unei capacitãţi de producţie industriala lucrãrile de construcţii-montaj sînt terminate dar nereceptionate, comisia va face o singura recepţie, cumulind recepţia preliminarã şi recepţia punerii în funcţiune.
Obiectele sau pãrţile din obiect care nu reprezintã capacitãţi de producţie industriala, precum şi construcţiile de locuinţe, social-culturale şi administrative pot fi date în folosinta numai pe mãsura admiterii recepţiei preliminare a lucrãrilor de construcţii-montaj sau a preluãrii acestor lucrãri pe baza de proces-verbal de predare-primire în condiţiile prevãzute la punctul 10.
Punerea în funcţiune sau darea în folosinta a obiectivelor de investiţii se face cu aprobarea titularului de investiţii, pe baza procesului-verbal de recepţie a punerii în funcţiune a capacitãţii de producţie pentru obiectivele productive şi pe baza procesului-verbal de recepţie preliminarã sau a procesului-verbal de predare-primire pentru celelalte obiective.
18. Cînd comisia de recepţie ajunge la concluzia ca nu sînt îndeplinite condiţiile pentru admiterea recepţiei punerii în funcţiune a capacitãţii de producţie, va stabili cu consultarea beneficiarului de investiţii data pînã la care vor fi realizate mãsurile necesare în acest scop şi data recepţiei.
Cînd data intrãrii în funcţiune depãşeşte termenul stabilit prin planul de investiţii sau cînd n-au fost realizate condiţiile normate de punere în funcţiune, comisia de recepţie va consemna cauzele şi rãspunderile, precum şi mãsurile ce urmeazã a fi luate pentru intrarea în funcţiune a capacitãţii de producţie sau pentru realizarea condiţiilor normate de punere în funcţiune; pentru capacitatile şi obiectivele nominalizate în planul de stat, titularii de investiţii sînt obligaţi sa informeze Consiliul de Miniştri asupra acestor nerealizari.
Cînd condiţiile normate de punere în funcţiune nu sînt îndeplinite datoritã unor utilaje tehnologice necorespunzãtoare, comisia propune respingerea recepţiei.
19. Cu punerea în funcţiune sau cu darea în folosinta a obiectivului de investiţii se încheie activitatea de investiţii şi începe activitatea de producţie planificata. Dupã aceasta data se pot continua numai lucrãrile şi cheltuielile prevãzute în devizul general care au rãmas neefectuate.
20. La recepţia definitiva a obiectelor de investiţii ale cãror capacitãţi de producţie au fost puse în funcţiune, se verifica modul în care s-au realizat indicatorii tehnico-economici aprobaţi, condiţiile de exploatare prevãzute în documentaţia tehnico-economicã aprobatã şi comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente obiectivului, de la recepţia finala pînã la data recepţiei definitive.
Dacã se constata nerealizarea unor indicatori tehnico-economici, pe lîngã procesul-verbal de recepţie, comisia de recepţie va întocmi şi o informare în care va consemna situaţia existenta la data recepţiei, cauzele care au determinat nerealizarea acestora, consecinţele asupra situaţiei economice a întreprinderii şi mãsurile ce trebuie luate pentru realizarea integrala a indicatorilor tehnico-economici. Pe baza acestor elemente, titularul de investiţii va cere tragerea la rãspundere a organelor cãrora se datoreazã nerealizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi.
La obiectivele de investiţii care nu sînt capacitãţi de producţie industriala, în cadrul recepţiei definitive se verifica în ansamblu modul de funcţionare şi de comportare în exploatare a întregului obiectiv cu toate pãrţile lui componente.
21. Hotãrîrile comisiei de recepţie în toate etapele recepţiei se iau cu majoritate de voturi şi se consemneazã într-un proces-verbal de admitere, amînare sau respingere a recepţiei, în care se înscriu şi eventualele opinii separate ale membrilor comisiei, precum şi recomandãrile acesteia în vederea unei mai bune folosiri sau funcţionari a obiectivului de investiţii.
Procesul-verbal de recepţie definitiva se supune aprobãrii aceluiaşi organ care a numit comisia de recepţie.
22. În procesele-verbale de recepţie se vor stabili calificative pentru calitatea documentaţiilor tehnico-economice şi a lucrãrilor realizate în cadrul obiectivului de investiţii.
Procesele-verbale de recepţie în toate etapele vor fi comunicate, prin grija preşedintelui comisiei, în termen de 2 zile de la semnare titularului şi beneficiarului de investiţii, antreprenorului general, proiectantului general şi unitãţii locale a bãncii finanţatoare.
23. În cazul respingerii recepţiei preliminare sau finale a lucrãrilor de construcţii-montaj, un exemplar din procesul-verbal de recepţie va fi trimis prin grija beneficiarului, în acelaşi termen, Inspecţiei de Stat în Construcţii din cadrul Comitetului de Stat al Planificarii.
24. Comisia de recepţie rãspunde pentru efectuarea în termen a receptiilor şi de calitatea acestora.
Modul de desfãşurare a activitãţii comisiei de recepţie în fiecare etapa se stabileşte de preşedintele comisiei.
25. Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Construcţiilor Industriale şi Ministerul Finanţelor vor stabili în termen de 30 de zile, cu consultarea ministerelor şi celorlalte organe interesate, perioadele de garanţie a lucrãrilor de construcţii-montaj, diferenţiate pe categorii de obiecte.
Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã vor emite, în termen de 60 de zile, instrucţiuni cu privire la conţinutul fisei statistice pe obiecte de construcţii.
26. Prezentele norme se aplica şi la recepţia lucrãrilor de reparaţii capitale ale construcţiilor.
În termen de 60 de zile, ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat vor emite regulamente pentru efectuarea recepţiei lucrãrilor de reparaţii curente şi de întreţinere la construcţii specifice activitãţii pe care o coordoneazã.
În acelaşi termen, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, pe baza propunerilor organelor centrale ale administraţiei de stat interesate şi a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, va emite regulamentul pentru receptionarea lucrãrilor de reparaţii curente şi de întreţinere ale construcţiilor din ramurile gospodãriei comunale, comerţ, alimentaţie publica, locuinţe, social-culturale, ştiinţifice şi administraţiei de stat.
27. Obiectivele de investiţii aflate în curs de realizare la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme vor fi recepţionate dupã cum urmeazã:
a) obiectele sau pãrţile din obiect terminate care pînã la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme nu au fost încã recepţionate provizoriu vor fi supuse recepţiei în conformitate cu dispoziţiile din prezentele norme;
b) obiectele recepţionate provizoriu în conformitate cu prevederile Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 1003/1964, a cãror perioada de garanţie expira dupã data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, vor fi supuse recepţiei finale prevãzute prin prezentele norme;
c) capacitatile care vor intra în funcţiune sau vor fi date în folosinta dupã intrarea în vigoare a prezentelor norme, precum şi obiectivele de investiţii ai cãror indicatori tehnico-economici au termen de realizare dupã aceeaşi data vor fi supuse recepţiei punerii în funcţiune, respectiv recepţiei definitive, în conformitate cu dispoziţiile prezentelor norme.

----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Consiliul de Ministri, HOTARARE nr. 900 din 1 ianuarie 1970

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016