Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte:
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Trecerea persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi altor bunuri peste frontiera de stat românã se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei.
În condiţiile stabilite prin înţelegerile încheiate de Republica Socialistã România, cu statele vecine, trecerea peste frontiera de stat este permisã şi prin alte locuri decît punctele de control.
ART. 2
Organele de control din punctele de control pentru trecerea frontierei de stat organizeazã şi efectueazã controlul persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi altor bunuri care intrã sau ies din ţarã, permiţînd trecerea frontierei numai în condiţiile stabilite de dispoziţiile legale care reglementeazã regimul paşapoartelor, al strãinilor, vamal, valutar, sanitar, fito-sanitar şi veterinar.
ART. 3
Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat române sînt:
a) rutiere: Borş, Vãrşand, Nãdlac, Jimbolia, Stamora-Moraviţa, Naidãş, Giurgiu, Negru Vodã, Vama Veche, Albiţa, Siret, Halmeu;
b) feroviare: Carei, Valea lui Mihai, Episcopia Bihor, Salonta, Curtici, Jimbolia, Stamora-Moraviţa, Calafat, Giurgiu, Negru Vodã, Galaţi, Fãlciu, Iaşi, Vicşani, Nisipitul, Valea Vişeului, Cîmpulung la Tisa (Sighet), Halmeu;
c) portuare: Otelec, Moldova Veche, Drencova, Liubotina, Orşova, Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Chiciu-Cãlãraşi, Cernavodã, Brãila, Galaţi, Tulcea, Sulina, Constanţa;
d) aeroportuare: Bucureşti-Otopeni, Arad, Constanţa-Mihail Kogãlniceanu.
ART. 4
Punctele de control pentru trecerea cãlãtorilor peste frontiera de stat românã sînt: Valea lui Mihai, Episcopia Bihor, Borş, Salonta, Vãrşand, Curtici, Arad, Nãdlac, Jimbolia, Stamora-Moraviţa, Naidãş, Orşova, Turnu Severin, Giurgiu, Chiciu-Cãlãraşi, Negru Vodã, Vama Veche, Constanţa, Constanţa-Mihail Kogãlniceanu, Tulcea, Galaţi, Brãila, Albiţa, Iaşi, Siret, Vicşani, Bucureşti-Otopeni.
Deschiderea de noi puncte de control pentru trecerea frontierei de stat se va face prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 5
Pentru traficul de animale, produse animale şi vegetale, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor poate stabili numai unele puncte de frontierã din cele prevãzute la art. 3, în funcţie de volumul traficului, de situaţia epizootiilor, epifiţiilor, de convenţiile sanitar-veterinare şi fitosanitare încheiate cu alte ţãri.
ART. 6
În înţelesul prezentei hotãrîri, punctele de control pentru trecerea frontierei de stat sînt denumite pe scurt puncte de control şi cuprind toate organele care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul acestora.
CAP. II
Organizarea şi funcţionarea punctelor de control
ART. 7
Punctele de control se organizeazã de cãtre Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu Consiliul Securitãţii Statului, Ministerul Forţelor Armate, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ministerul Turismului şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã.
ART. 8
Ministerele şi celelalte organe centrale prevãzute la articolul precedent organizeazã activitatea organelor în subordine din punctele de control, potrivit atribuţiilor ce le revin prin lege. Acestea colaboreazã pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor organelor lor din punctele de control şi rãspund pentru sarcinile ce le revin în ceea ce priveşte desfãşurarea în bune condiţii a traficului de cãlãtori şi mãrfuri, respectarea regimului de frontierã şi asigurarea securitãţii frontierei de stat în punctele de control.
Activitatea în punctele de control se desfãşoarã fãrã întrerupere.
ART. 9
Ministerele şi celelalte organe centrale de stat ale cãror organe în subordine îşi desfãşoarã activitatea în punctele de control vor asigura încadrarea acestora cu personal calificat şi care sã cunoascã pe cît posibil o limbã strãinã de uz internaţional.
ART. 10
Şeful punctului de control este ofiţer numit de Ministerul Afacerilor Interne. Acesta coordoneazã, controleazã şi rãspunde de întreaga activitate din punctul de control în ceea ce priveşte buna desfãşurare a controlului traficului internaţional şi servirea cãlãtorilor, în conformitate cu dispoziţiile legale.
Pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, personalul din punctul de control îşi desfãşoarã activitatea potrivit legii şi în conformitate cu instrucţiunile organelor ierarhic superioare.
Şeful punctului de control poate lua pe loc mãsurile legale corespunzãtoare pentru îndeplinirea corectã de cãtre personalul din punctul de control a îndatoririlor de serviciu, informînd despre aceasta organele competente.
ART. 11
La trecerea frontierei de stat române, controlul se efectueazã de echipe compuse din ofiţeri sau subofiţeri ai Ministerului Afacerilor Interne şi funcţionari vamali, care, de regulã, acţioneazã împreunã.
La punctele de control portuare, din compunerea echipei de control face parte şi reprezentantul cãpitãniei portului.
În punctele de control aeroportuare, la controlul aeronavelor, din echipa de control face parte şi un reprezentant al transporturilor aeriene române.
Şeful echipei de control este ofiţerul sau subofiţerul Ministerului Afacerilor Interne.
Odatã cu echipa de control are acces pe navã şi reprezentantul Navlomar, iar pe navele care transportã turişti, şi reprezentanţii Ministerului Turismului.
ART. 12
Pentru controlul şi supravegherea mijloacelor de transport, precum şi pentru paza navelor acostate în porturi, se folosesc militari grãniceri din subunitãţile afectate de Ministerul Forţelor Armate punctelor de control.
ART. 13
Controlul sanitar uman se executã de cãtre personalul medico-sanitar al Ministerului Sãnãtãţii.
Controlul sanitar-veterinar şi fitosanitar se executã de cãtre personalul specializat al Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
ART. 14
Şeful punctului de control organizeazã din timp controlul în funcţie de volumul traficului. Împreunã cu şeful vãmii stabileşte zilnic numãrul şi componenţa echipelor de control şi asigurã pregãtirea acestora, în situaţiile în care se considerã necesar, înainte de intrarea în serviciu.
În punctele de control portuare, la stabilirea numãrului şi componenţei echipelor de control, precum şi a ordinii executãrii controalelor, participã şi cãpitanul portului.
Şeful punctului de control ia mãsuri pentru organizarea activitãţii de acordare a vizelor turistice şi de tranzit.
CAP. III
Modul de efectuare a controlului
SECŢIUNEA I
Dispoziţii comune
ART. 15
Controlul paşapoartelor şi actelor pentru trecerea frontierei de stat se face de ofiţerii şi subofiţerii Ministerului Afacerilor Interne din punctul de control, care permit trecerea frontierei în condiţiile stabilite de dispoziţiile legale.
Controlul paşapoartelor se face în compartimentele din vagoanele trenurilor internaţionale, la autovehicule, precum şi la ghişeele de control de pe aeroporturi, la scara navei, pe navã sau, dupã caz, în incinta punctelor de control.
Cînd existã litigii de trafic sau este necesarã clarificarea unor situaţii legate de valabilitatea paşapoartelor, acestea pot fi ridicate de la cãlãtori de cãtre şeful echipei de control, pînã la soluţionarea cazului.
Controlul paşapoartelor aparţinînd membrilor delegaţiilor de partid şi guvernamentale, care cãlãtoresc cu mijloace de transport destinate special în acest scop, se efectueazã numai la prezentarea actelor de cãtre persoana care a primit aceastã împuternicire.
ART. 16
Controlul vamal al bunurilor aflate asupra persoanelor, bagajelor acestora, al mãrfurilor şi mijloacelor de transport se face de cãtre funcţionarii vamali din echipele de control, care permit intrarea sau ieşirea acestora din ţarã numai în condiţiile stabilite de dispoziţiile legale. Controlul vamal se face, în funcţie de situaţie, înainte, dupã sau concomitent cu verificarea paşapoartelor.
Controlul mijloacelor de transport constã în verificarea interiorului şi exteriorului acestora, precum şi a integritãţii sigiliilor şi dacã seriile lor corespund cu cele înscrise în documentele de transport.
ART. 17
Trecerea frontierei de stat cu arme de vînãtoare sau sportive şi muniţiile corespunzãtoare este permisã în condiţiile stabilite de legea românã numai dacã acestea au fost înscrise în actele de trecere a frontierei de stat, dupã caz, de organul care a eliberat paşaportul, a acordat viza românã sau de cãtre punctele de control.
Cînd posesorul nu acceptã înscrierea în actele de trecere a frontierei de stat, armele şi muniţiile prevãzute la alineatul precedent se reţin. Dacã posesorul nu este de acord cu reţinerea armelor şi muniţiilor, nu i se permite intrarea în ţarã.
În situaţia cînd cãlãtorii se prezintã cu alte arme şi muniţii decît cele prevãzute la alineatele precedente, li se permite trecerea frontierei numai dacã acceptã ca acestea sã le fie reţinute la punctele de control.
Armele destinate competiţiilor sportive, declarate funcţionarilor vamali, se reţin numai în cazul cînd nu sînt îndeplinite condiţiile cerute de normele care reglementeazã regimul armelor.
Armele şi muniţiile reţinute potrivit alineatelor precedente se sigileazã în prezenţa posesorilor, cãrora li se elibereazã adeverinţe. Armele şi muniţiile reţinute se predau cu proces-verbal organului Ministerului Afacerilor Interne din punctul de control şi se restituie celor în drept la ieşirea din ţarã, în schimbul adeverinţei eliberate.
Armele şi muniţiile de vînãtoare şi sportive aflate asupra cetãţenilor români la intrarea în ţarã, pentru care nu au aprobarea de cumpãrare a organelor de miliţie, se reţin procedîndu-se potrivit prevederilor legale.
ART. 18
Armele de vînãtoare şi sportive cu muniţiile corespunzãtoare, aflate asupra cãlãtorilor în tranzit prin România şi care sînt declarate, se sigileazã de funcţionarul vamal la intrarea în ţarã, în prezenţa şefului echipei de control şi a posesorului. Cînd armele şi muniţiile nu sînt menţionate în actul de trecere a frontierei, şeful echipei de control consemneazã în paşaport felul, marca, seria, tipul şi muniţiile.
Pe timpul tranzitãrii prin România, cãlãtorii nu au voie sã înstrãineze armele şi muniţiile sau sã rupã sigiliile.
La ieşirea din ţarã, funcţionarul vamal verificã integritatea sigiliilor şi dacã datele privind armele şi muniţiile corespund cu cele înscrise în paşaport.
Cînd sigiliile nu sînt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în paşapoarte sau armele şi muniţiile au fost înstrãinate, integral sau în parte, persoanelor respective li se permite continuarea cãlãtoriei numai cu aprobarea Direcţiei pentru paşapoarte, evidenţa strãinilor şi controlul trecerii frontierei din Ministerul Afacerilor Interne.
Cãlãtorilor care deţin alte arme şi muniţii decît cele prevãzute la alineatul 1, precum şi celor care nu acceptã sigilarea ori înscrierea armelor şi muniţiilor în actul de trecere a frontierei, nu li se permite tranzitarea prin România.
ART. 19
Armele sau muniţiile nedeclarate descoperite la control se reţin în vederea confiscãrii şi se predau pe bazã de proces-verbal inspectoratului de miliţie pe raza cãruia se aflã punctul de control. Şeful punctului de control permite continuarea cãlãtoriei persoanei în cauzã numai cu avizul Inspectoratului general al miliţiei.
ART. 20
Dispoziţiile art. 17, 18 şi 19 se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul pulberei - prafului de puşcã - aflatã asupra persoanelor care trec frontiera.
ART. 21
Cînd se constatã cã persoanele sau bunurile nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat, organul Ministerului Afacerilor Interne din punctul de control poate întrerupe cãlãtoria, iar bunurile respective se reţin de cãtre organele vamale pînã la clarificarea situaţiei.
SECŢIUNEA a II-a
Dispoziţii cu privire la punctele de control rutiere
ART. 22
La punctele de control rutiere, controlul pentru trecerea frontierei va dura maximum 20-30 minute la autobuze, autocare şi automarfare şi 5 minute la celelalte mijloace de transport.
Dacã în timpul controlului apar litigii de trafic, litigii vamale sau în alte situaţii deosebite, timpul prevãzut pentru control poate fi depãşit.
SECŢIUNEA a III-a
Dispoziţii cu privire la punctele de control feroviare
ART. 23
La punctele de control feroviare, controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã pe parcurs între staţiile de frontierã şi o staţie interioarã sau numai în staţia de frontierã.
La controlul pentru ieşirea din ţarã prin punctele de control feroviare se pot înmîna cãlãtorilor tichete de control care se retrag în staţiile de frontierã cu 10-15 minute înainte de plecarea trenului.
SECŢIUNEA a IV-a
Dispoziţii cu privire la punctele de control portuare
ART. 24
La punctele de control portuare se efectueazã controlul navelor care intrã sau ies din porturile române în curse externe.
Controlul marinarilor constã în confruntarea carnetelor de marinar cu rolul şi lista de echipaj prezentate de comandantul navei. Marinarii strãini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate în acest scop.
Cînd şeful punctului de control considerã necesar, se poate face controlul corpului navei şi identificarea marinarilor la locul de muncã, pe baza carnetelor de marinar şi a listei de echipaj. Controlul corpului navei se face şi la cererea organului vamal din punctul de control.
Controlul corpului navelor se face de cãtre echipe de control şi o patrulã formatã din militari în termen, grãniceri, sub comanda unui ofiţer sau subofiţer al Ministerului Afacerilor Interne.
Cînd se deţin date privind comiterea unor infracţiuni, şeful punctului de control poate organiza efectuarea unui nou control al echipajului şi navei respective.
ART. 25
La navele de pasageri sub pavilion român şi strãin, controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã, de regulã, numai asupra persoanelor şi bunurilor cu care acestea debarcã sau se îmbarcã.
Controlul pasagerilor aflaţi pe nave de mãrfuri care vin în România se face dupã aceleaşi reguli. Accesul acestor persoane pe uscat este permis numai cu vizã, cu excepţia cetãţenilor aparţinînd ţãrilor cu care România a încheiat acorduri pentru desfiinţarea vizelor.
ART. 26
Echipajului navelor aflate în rada portului, cãrora nu li s-a fãcut control la sosire, i se poate acorda asistenţã medicalã la cererea comandanţilor respectivi şi cu aprobarea şefului punctului de control, prin urcarea medicului la bord sau debarcarea şi internarea marinarilor bolnavi.
La avizul organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor strãini în vederea internãrii în unul din spitalele oraşului portuar se aprobã de şeful punctului de control la cererea comandantului navei, informînd în acelaşi timp cãpitãnia portului.
ART. 27
În cazul în care în rada portului a eşuat o navã sau la bordul navei a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot sã iasã pentru ajutor fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei, informîndu-se şeful punctului de control.
Cînd în port a izbucnit un incendiu care pune în pericol siguranţa navelor, acestora li se permite ieşirea din port în radã, fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei.
ART. 28
Marinarii strãini aflaţi pe nave în unul dintre porturile române şi care urmeazã a se deplasa în interes de serviciu într-un alt port sau într-o altã localitate pe teritoriul român pentru a lua legãtura cu misiunea diplomaticã sau oficiul consular al statului cãruia îi aparţin li se acordã, la cerere, viza de intrare-ieşire de cãtre inspectoratul de miliţie judeţean sau, dupã caz, municipal. Cererea pentru vizã se rezolvã prin Navlomar, care informeazã în prealabil şeful punctului de control. În cazul deplasãrilor marinarilor spre patrie, viza de tranzit se acordã de punctul de control.
Marinarii aparţinînd ţãrilor cu care România a încheiat înţelegeri bilaterale cu privire la desfiinţarea vizelor pot sã tranziteze sau sã se deplaseze în interes de serviciu pe teritoriul român, fãrã vizã, spre unul dintre porturile de îmbarcare sau într-o altã localitate, pentru a lua legãtura cu misiunea diplomaticã sau oficiul consular al statului cãruia îi aparţin.
ART. 29
Marinarii strãini rãmaşi pe teritoriul român dupã plecarea navei vor fi îndrumaţi de organul Ministerului Afacerilor Interne din punctul de control la agenţia de navigaţie a ţãrii respective pentru a li se rezolva situaţia. Cînd în localitatea portuarã nu existã agenţie de navigaţie, organul Ministerului Afacerilor Interne din punctul de control le permite plecarea din ţarã cu alte nave.
Trecerea marinarilor strãini din echipajul navei în a cãrei listã de echipaj sînt înscrişi, în echipajul altei nave aflate în unul din porturile române, se face cu înştiinţarea şefului punctului de control şi a cãpitãniei portului.
ART. 30
În caz de pierdere a permisului de acces la uscat sau a carnetului de marinar, organul Ministerului Afacerilor Interne din punctul de control încheie un proces-verbal de constatare care se semneazã de organul constatator, de comandantul navei şi de marinarul respectiv. Marinarului care a pierdut permisul i se permite accesul la uscat numai în baza altui permis, eliberat cu aprobarea şefului punctului de control. În cazul pierderii carnetului de marinar, se poate permite accesul la uscat în baza altui act de identitate prevãzut cu fotografie şi cu aprobarea şefului punctului de control.
ART. 31
Accesul pe nave al membrilor de familie ai marinarilor strãini de pe navele pe care aceştia sînt îmbarcaţi, aflate în porturile române sau care navigheazã în sectorul Constanţa-Sulina şi Moldova Veche, se poate face dupã efectuarea controlului vamal, la cererea comandantului navei şi cu aprobarea şefului punctului de control, pe baza paşapoartelor. Aceştia sînt supuşi controlului în aceleaşi condiţii ca şi marinarii de pe navã.
ART. 32
Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion strãin care navigheazã pe Dunãrea maritimã, între Sulina şi Brãila, se efectueazã la intrare numai în portul Sulina, iar la ieşire în unul dintre porturile de destinaţie - Brãila, Galaţi, Tulcea sau Sulina - de unde pleacã direct la mare.
La sosirea navelor în portul de destinaţie Tulcea, Galaţi sau Brãila, permisele de acces la uscat se elibereazã pe baza listei de echipaj vizate la intrare în portul Sulina.
ART. 33
Controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã asupra tuturor navelor care navigheazã prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu se controleazã navele române şi strãine care vin din aceste porturi, dar nu se opresc într-un port român şi navele de mãrfuri şi de pasageri sub pavilion român, care navigheazã între porturile Constanţa-Sulina-Galaţi şi Brãila la intrarea şi ieşirea pe Dunãrea maritimã.
ART. 34
Navele sub pavilion strãin care navigheazã pe Dunãrea interioarã se controleazã, pentru intrare, în primul port în care opresc, iar pentru ieşire, în ultimul port de unde pleacã, în condiţiile prevãzute la punctul 10 litera a din anexa nr. 1*) cuprinzînd reguli privitoare la efectuarea controlului pentru trecerea frontierei, care face parte integrantã din prezenta hotãrîre. Controlul navelor care opresc în porturi în care nu funcţioneazã puncte de control se va efectua în primul port situat în amonte sau aval faţã de acest port, în care funcţioneazã punct de control.
Navele sub pavilion strãin care navigheazã în tranzit fãrã oprire pe Dunãrea interioarã nu se supun controlului.
__________
*) Anexa se comunicã prin grija Secretariatului General al Consiliului de Miniştri.
SECŢIUNEA a V-a
Dispoziţii cu privire la punctele de control aeroportuare
ART. 35
Controlul pentru trecerea frontierei în aeroporturi se face la plecarea şi sosirea aeronavelor în curse internaţionale, de cãtre echipele de control.
Dacã avioanele care efectueazã curse internaţionale aterizeazã din cauzã de forţã majorã pe aeroporturile nedestinate traficului internaţional, controlul se efectueazã prin grija inspectoratelor miliţiei judeţene.
Cãlãtorilor în tranzit, cu escalã prin România, nu li se efectueazã controlul vamal dacã nu pãrãsesc aerogara.
Cînd, din forţã majorã, avionul nu-şi poate continua cursa sau cãlãtorii în tranzit nu au alte legãturi imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în oraş pînã la plecarea primului avion, în baza vizei turistice acordate de organele Ministerului Afacerilor Interne din punctul de control sau, dupã caz, de inspectoratele miliţiei judeţene sau municipale.
Persoanelor care, din cauzã de forţã majorã, nu-şi mai pot continua cãlãtoria cu avionul, li se permite tranzitul prin România cu alte mijloace de transport, pe baza vizei de tranzit acordate de punctul de control.
SECŢIUNEA a VI-a
Controlul sanitar, veterinar şi fitosanitar
ART. 36
Mãsurile pentru protecţia sanitarã a frontierei de stat se aplicã tuturor persoanelor, cît şi mãrfurilor şi mijloacelor de transport, indiferent de provenienţa şi destinaţia lor, în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar internaţional la care ţara noastrã este parte şi cu reglementãrile sanitare stabilite de Ministerul Sãnãtãţii.
În cazul bolilor carantinale, în situaţii care nu suferã amînare, Ministerul Sãnãtãţii va lua primele mãsuri de prevenire şi combatere, pe care le va comunica în acelaşi timp Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Forţelor Armate, Consiliului Securitãţii Statului, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Comerţului Exterior şi Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor.
ART. 37
Controlul pentru trecerea frontierei la nave şi aeronave începe cu controlul sanitar.
Controlul sanitar al trenurilor şi vehiculelor rutiere se face concomitent cu controlul actelor de trecere a frontierei şi cu controlul vamal.
ART. 38
Organele Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor efectueazã controlul sanitar-veterinar şi fitosanitar. Acestea, dupã caz, pot acţiona împreunã cu echipa de control.
În funcţie de situaţia epizootiilor şi epifiţiilor, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va putea interzice traficul de animale, precum şi de produse animale şi vegetale peste frontiera de stat, informînd despre aceasta organele centrale competente.
CAP. IV
Dispoziţii speciale şi finale
ART. 39
În vederea bunei desfãşurãri a activitãţii punctelor de control, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor asigurã:
a) încãperile necesare efectuãrii controlului actelor de trecere a frontierei de stat, mãrfurilor şi bagajelor de cãtre organele punctelor de control portuare, aeroportuare şi feroviare, în staţiile de frontierã şi interioare, pe care le vor pune la dispoziţia acestora;
b) legãtura telefonicã prin fir C.F.R. a organelor Ministerului Afacerilor Interne din staţiile de frontierã cu staţiile de pe distanţa pe care se executã controlul pe parcurs şi cu Ministerul Afacerilor Interne;
c) un compartiment la fiecare tren internaţional de la staţia de unde începe controlul, atît la intrare cît şi la ieşire, pentru verificarea actelor şi întocmirea formalitãţilor necesare trecerii frontierei de stat, precum şi un compartiment pentru efectuarea unor operaţiuni vamale;
d) transportul organelor de control cu trenurile, respectiv cu navele în circulaţie, pe distanţele pe care se efectueazã controlul de frontierã;
e) transportul organelor de frontierã pe teritoriul statului vecin, cu automotoare, drezine sau alte mijloace de transport corespunzãtor, în cazurile speciale ce se vor stabili de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Comerţului Exterior;
f) controlul îmbarcãrii şi debarcãrii pasagerilor în şi din avioane, precum şi luarea mãsurilor ca avioanele care sosesc sau pleacã în cursã externã sã fie garate pe platforma de îmbarcare-debarcare pentru a se evita încrucişarea pasagerilor în trafic internaţional cu cei în trafic intern;
g) coordonarea planului de mers al trenurilor internaţionale de cãlãtori, cu planurile organelor de cale feratã aparţinînd altor state, în vederea stabilirii de orarii în staţiile de frontierã, astfel încît sã se asigure pe cît posibil evitarea de încrucişãri ale trenurilor internaţionale de cãlãtori, atît în aceste staţii cît şi în staţiile interioare unde se executã controlul actelor pentru trecerea frontierei. Se va avea în vedere ca intervalul de timp între intrarea, respectiv ieşirea succesivã, cît şi între intrarea şi ieşirea alternativã a trenurilor internaţionale, în şi din staţiile de frontierã, sã fie de circa 60-90 minute;
h) evitarea încrucişãrii trenurilor interne cu cele internaţionale în staţiile de frontierã;
i) stabilirea timpului de oprire a trenurilor internaţionale, în staţiile de frontierã, la 15-20 minute la ieşire şi 20-25 minute la intrarea în ţarã; pentru staţiile de frontierã comune, aceste durate se vor fixa conform proceselor tehnologice întocmite cu organele interesate ale statului vecin;
j) descongestionarea peroanelor în staţiile feroviare de frontierã pe timpul staţionãrii trenurilor internaţionale;
k) interzicerea accesului persoanelor care nu cãlãtoresc cu avioanele de cursã externã, în sala de control vamal, pe platforma pentru pasageri şi pe platforma de staţionare a avioanelor de pe aeroporturile internaţionale, cu excepţia persoanelor prevãzute în anexa nr. 1 cuprinzînd reguli privitoare la efectuarea controlului pentru trecerea frontierei, care face parte integrantã din prezenta hotãrîre;
l) iluminarea porturilor, aeroporturilor, staţiilor de frontierã şi a trenurilor internaţionale de persoane;
m) ca trenurile de persoane şi de marfã sã nu circule cu o vitezã sub 40 km/orã, de la linia de frontierã pînã la staţia de frontierã şi invers.
Introducerea de restricţii care impun reducerea vitezei sub 40 km/orã se comunicã organelor Ministerului Afacerilor Interne din punctul de control şi comandantului subunitãţii de grãniceri care asigurã paza frontierei de stat pe direcţia respectivã, prin şeful staţiei de cale feratã. Comunicarea se face cu 5 zile înainte de intrarea în vigoare a acestei restricţii, în cazul executãrii de lucrãri, sau imediat dupã aplicarea restricţiei din motive determinate de siguranţa circulaţiei;
n) ca la trenurile internaţionale de cãlãtori care ies din ţarã, pe distanţa pe care se face controlul de frontierã, cãlãtorii în trafic internaţional sã cãlãtoreascã în compartimente separate de cãlãtorii interni, iar compartimentele ocupate de cãlãtorii în trafic internaţional sã fie în ordine succesivã.
La intrarea în ţarã, locurile libere la vagoanele internaţionale se vînd începînd de la prima staţie de oprire dupã staţia de frontierã şi se ocupã pe mãsura terminãrii controlului de frontierã;
o) posibilitatea executãrii controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar în staţiile de frontierã, al transporturilor de vietãţi, produse de origine animalã şi plante, atît în timpul zilei cît şi în timpul nopţii;
p) informarea cãlãtorilor în staţiile de frontierã, prin megafoane şi difuzoare, în limba românã, limba statului vecin şi una sau douã limbi de uz internaţional, despre datele ce-i intereseazã.
La aeroporturile internaţionale, informarea se face în limba românã şi una sau douã limbi de uz internaţional;
r) legãtura telefonicã cu prioritate, între punctele de control şi Ministerul Afacerilor Interne.
Fondurile financiare necesare pentru realizarea sarcinilor din prezentul articol se suportã din planul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor.
ART. 40
Ministerul Turismului va comunica în timp util Direcţiei pentru paşapoarte, evidenţa strãinilor şi controlul trecerii frontierei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aranjamentele încheiate cu persoanele fizice sau juridice din strãinãtate în legãturã cu participarea la vînãtorile organizate pe teritoriul ţãrii.
ART. 41
Imobilele în care funcţioneazã punctele de control rutiere se trec, pe data prezentei hotãrîri, în administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene.
În cazul deschiderii de noi puncte de control rutiere, localurile necesare funcţionãrii acestora vor fi asigurate de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, din planurile lor de investiţii.
Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã va sprijini şi îndruma activitatea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene pentru îndeplinirea sarcinilor prevãzute în prezentul articol.
ART. 42
Efectuarea controlului la trecerea frontierei se face potrivit prevederilor de la capitolul III şi a celor din anexa nr. 1 cuprinzînd reguli privitoare la efectuarea controlului pentru trecerea frontierei, care face parte integrantã din prezenta hotãrîre.
ART. 43
Organele din punctul de control vor informa organele centrale în subordinea cãrora se aflã, despre evenimentele deosebite constatate în activitatea lor de control.
ART. 44
Rezolvarea litigiilor de trafic la punctele de control se face potrivit normelor cuprinse în anexa nr. 2*) care face parte integrantã din prezenta hotãrîre.
ART. 45
<>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2415/1968 , cu modificãrile ulterioare, precum şi dispoziţiile contrare prezentei hotãrîri, se abrogã.
__________
*) Anexa se comunicã prin grija Secretariatului General al Consiliului de Miniştri.
Preşedintele Consiliului de Miniştri,
ION GHEORGHE MAURER
Bucureşti, 24 mai 1971.
Nr. 602.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
