Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 547 din 4 mai 1970  privind organizarea activitatii de proiectare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 547 din 4 mai 1970 privind organizarea activitatii de proiectare

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 58 din 5 iunie 1970

Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte:

CAP. I
Organizarea activitãţii de proiectare

ART. 1
Activitatea de proiectare se desfãşoarã în organizaţii de proiectare, dupã cum urmeazã:
a) institute de cercetare-proiectare tehnologice cu profil de ramura, care elaboreazã tehnologiile şi studiile tehnico-economice pentru investiţiile importante, precum şi proiectele de execuţie ale lucrãrilor de construcţii industriale organic legate de proiectarea tehnologicã. Acestea stabilesc datele necesare pentru elaborarea, prin alte organizaţii de proiectare, a proiectelor de execuţie pentru lucrãrile de construcţii industriale nelegate organic de proiectarea tehnologicã;
b) institute de proiectare pentru construcţii industriale, care elaboreazã proiectele de execuţie pentru construcţii industriale, pe baza studiilor tehnico-economice sau a datelor stabilite de institutele de cercetare-proiectare tehnologice;
c) institute de cercetare şi proiectare specializate pe genuri de lucrãri energetice, cai ferate, drumuri, telecomunicaţii etc., care elaboreazã studii, studii tehnico-economice şi proiecte de execuţie pentru aceste lucrãri, precum şi institute de studii şi proiectare specializate pentru lucrãri de irigaţii, îmbunãtãţirii funciare, gospodãrirea apelor, construcţii agrozootehnice şi alte lucrãri cu caracter agricol;
d) institute de proiectare pentru sistematizare, locuinţe, construcţii social-culturale şi economie localã, care elaboreazã studiile tehnico-economice şi proiectele de execuţie din acest domeniu;
e) unitãţi de proiectare - centre de cercetare-proiectare, sectoare, ateliere, servicii sau birouri de cercetare şi proiectare - care elaboreazã tehnologiile, studiile tehnico-economice şi proiectele de execuţie pentru investiţiile specifice domeniilor lor de activitate sau de importanta mai redusã, precum şi adaptarile la teren a proiectelor tip şi a proiectelor existente care se pot refolosi; detaliile de execuţie netipizate se vor elabora prin organizaţiile de construcţii-montaj;
f) în afarã institutelor şi a unitãţilor de proiectare, activitatea de proiectare se poate desfasura şi în institutele de învãţãmînt tehnic superior, care pot elabora lucrãri de orice valoare în specialitatea respectiva şi în special tehnologii, pe baza contractelor încheiate cu organizaţiile economice.
ART. 2
Institutele de cercetare şi proiectare de la articolul 1 literele a)-d) se înfiinţeazã prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri şi funcţioneazã în subordinea ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sau unor unitãţi cu statut de centrala, care rãspund de îndeplinirea sarcinilor de plan în unitãţile respective.
În cadrul institutelor de proiectare de la articolul 1 literele b) şi d) se pot organiza şi nuclee de cercetare.
Unitãţile de proiectare de la articolul 1 litera e) se înfiinţeazã pe baza aprobãrii conducãtorilor ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care vor stabili în mod diferenţiat profilul lor de activitate. Aceste unitãţi vor funcţiona în cadrul ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consilii1or populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, direcţiilor agricole judeţene, unitãţilor cu statut de centrala şi al întreprinderilor.
ART. 3
În institutele de cercetare şi proiectare tehnologice se vor organiza distinct compartimente de cercetare, proiectare tehnologicã şi de proiectare pentru construcţii, dimensionate corespunzãtor volumului de activitate.
ART. 4
Consiliul Naţional al Cercetãrii ştiinţifice exercita îndrumarea şi controlul privind orientarea potenţialului tehnic şi ştiinţific spre soluţionarea problemelor de importanta deosebita ale cercetãrii şi proiectãrii tehnologice, utilizarea integrala a capacitãţii de cercetare-proiectare şi valorificarea prin proiectare a rezultatelor cercetãrilor ştiinţifice în acest domeniu; asigura orientarea organizaţiilor de cercetare şi proiectare pentru extinderea tehnologiilor rezultate din cercetarea proprie, în vederea reducerii importului şi promovãrii exportului unor astfel de lucrãri.
Ministerul Construcţiilor Industriale exercita îndrumarea şi controlul activitãţii de proiectare a construcţiilor industriale, urmãreşte folosirea integrala a capacitãţii de proiectare şi creşterea productivitatii muncii şi, în colaborare cu Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, stabileşte direcţiile de dezvoltare a sistemelor constructive pentru asigurarea eficientei economice sporite şi pentru ridicarea gradului de industrializare a lucrãrilor de construcţii-montaj. Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã asigura realizarea aceloraşi sarcini în domeniul sistematizãrii, construcţiilor de locuinţe, social-culturale, edilitare şi de economie localã.

CAP. II
Profilarea organizaţiilor de proiectare

ART. 5
Se aproba lista şi profilul organizaţiilor de cercetare-proiectare şi de proiectare din subordinea ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi a unitãţilor economice cu statut de centrala, conform prevederilor din anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezenta hotãrîre.
Structura organizatoricã a organizaţiilor de proiectare se aproba de comitetele de direcţie ale institutelor sau de organele colective de conducere ale unitãţilor cãrora le sînt subordonate celelalte organizaţii de proiectare, pe baza Normelor generale privind stabilirea structurii organizatorice a unitãţilor de proiectare, prevãzute în anexa nr. 2.
ART. 6
Organizaţiile de proiectare sînt obligate sa încheie contracte şi sa elaboreze documentaţii tehnico-economice pentru toate lucrãrile din profilul lor, indiferent de beneficiarul investiţiei, organizindu-şi corespunzãtor activitatea.
ART. 7
Proiectarea obiectivelor importante de investiţii se efectueazã prin colective de proiectare conduse de şefi de proiect. Pentru investiţiile de importanta deosebita, şeful de proiect se numeşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri iar pentru celelalte obiective de investiţii, în funcţie de importanta lor, şefii de proiecte se numesc prin ordin al ministrului sau prin dispoziţie a conducatorului organizaţiei de proiectare.
Dupã începerea execuţiei lucrãrilor de baza, organizaţiile de proiectare vor stabili numãrul necesar de proiectanţi care îşi vor desfasura activitatea la locul de realizare a obiectivului de investiţii, asigurind astfel o buna coordonare între proiectare şi execuţie, urmãrirea respectãrii prevederilor proiectului, efectuarea probelor tehnologice, punerea în funcţiune a capacitãţilor şi realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi pentru investiţiile de importanta deosebita, aceste sarcini vor fi îndeplinite de şeful de proiect împreunã cu principalii proiectanţi, care îşi vor desfasura activitatea, în principal, pe şantier.
ART. 8
şeful de proiect şi colectivul de proiectanţi rãspund de proiectul elaborat, valorificarea în proiectare a rezultatelor cercetãrii, promovarea celor mai moderne tehnologii, reducerea la minim a importurilor de proiecte, stabilirea corecta a valorii de investiţii şi de construcţii-montaj, reducerea cheltuielilor materiale la obiectivul proiectat şi stabilirea corecta a nivelului indicatorilor tehnico-economici. Împreunã cu beneficiarul investiţiei, şeful de proiect şi colectivul de proiectanţi asigura controlul calitãţii lucrãrilor pe santiere şi rãspund de realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi.
Consiliul Naţional al Cercetãrii ştiinţifice, Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul de Stat pentru economia şi Administraţia Localã, cu consultarea ministerelor interesate, vor revizui în termen de 60 de zile Regulamentul privind rãspunderile în proiectare, urmãrind în principal ca proiectantii sa rãspundã individual de soluţiile tehnice adoptate, de calculele efectuate şi de respectarea prescripţiilor tehnice în vigoare.
ART. 9
Aprecierea calitãţii documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii şi a studiilor de fundamentare a acestora se face atît dupã predarea proiectelor, cît şi dupã executarea completa a lucrãrilor şi realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, cu urmãtoarele calificative: excepţional, foarte bine şi bine.
Pentru stabilirea calificativelor de calitate se vor analiza în principal elementele şi indicatorii prevãzuţi în anexa nr. 3.
Criteriile de apreciere a calitãţii pot fi extinse sau restrînse în funcţie de natura, complexitatea şi specificul lucrãrilor care fac obiectul documentaţiei tehnico-economice elaborate, cu aprobarea titularului de investiţii.
Calificativele de calitate se acorda de comisia de recepţie la receptionarea definitiva a investiţiei şi confirmarea realizãrii indicatorilor tehnico-economici aprobaţi.
ART. 10
Pentru asigurarea unei calitãţi de înalt nivel documentaţiilor tehnico-economice, în cadrul institutelor de proiectare se vor organiza consilii tehnico-economice formate din cadre cu inalta pregãtire şi experienta. Preşedinte al consiliului tehnico-economic este directorul organizaţiei de proiectare sau, în lipsa acestuia, directorul tehnic care îi tine locul.
La unitãţile de proiectare prevãzute la articolul 1 litera e) se vor constitui comisii de specialişti, conduse de şeful unitãţii.
Consiliile tehnico-economice indruma şi rãspund de modul cum se reflecta în proiecte soluţiile tehnice, tehnologice şi functionale cele mai avantajoase şi vor controla în principal urmãtoarele:
a) realizarea indicatorilor tehnico-economici la un nivel corespunzãtor celor mai bune rezultate obţinute în ţara sau pe plan mondial;
b) reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibil şi energie;
c) creşterea gradului de utilizare a proiectelor tip, directive şi refolosibile, precum şi a gradului de industrializare şi mecanizare a execuţiei lucrãrilor de construcţii-montaj;
d) nivelul tehnic al maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor;
e) creşterea gradului de utilizare a terenului pentru construcţii şi folosirea categoriilor de terenuri slab productive;
f) reducerea valorii investiţiilor, a volumului lucrãrilor de construcţii în totalul investiţiilor şi economisirea materialelor deficitare pentru construcţii şi instalaţii;
g) realizarea calitãţii produselor şi lucrãrilor la nivelul celor mai bune rezultate obţinute în ţara şi strãinãtate.
ART. 11
Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine organizaţii de proiectare vor putea completa profilul acestora cu urmãtoarele activitãţi specifice: prospectarea pieţei externe, elaborarea de studii şi proiecte; precum şi prestãri de servicii inginereşti în cadrul activitãţii de export; în acest scop, organizaţiile de proiectare vor colabora cu unitãţile de comerţ exterior.
ART. 12
Organizaţiile de proiectare sînt obligate sa adopte tehnologiile existente în ţara sau cele rezultate din activitatea proprie de cercetare, astfel încît sa se reducã la strictul necesar importul de licenţe, documentaţii tehnice, precum şi asistenta tehnica pentru asimilarea şi însuşirea de procese tehnologice. Conducerile ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine organizaţii de proiectare, vor urmãri respectarea stricta a acestor prevederi.
ART. 13
Documentaţiile tehnice pentru lucrãrile de locuinţe şi anexe necesare beneficiarilor particulari se pot elabora de organizaţiile de proiectare şi de întreprinderile de stat sau organizaţiile cooperatiste care executa lucrãri de reparaţii şi intretineri de imobile; aceste documentaţii pot fi elaborate şi de tehnicieni cu calificare superioarã autorizaţi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.

CAP. III
Activitatea de tipizare

ART. 14
Proiectele tip şi directive pentru obiecte, tronsoane, secţiuni, elemente şi detalii se elaboreazã dupã cum urmeazã:
a) de institutele de proiectare specializate în elaborarea de proiecte tip pentru lucrãrile comune la mai multe ramuri, subramuri sau sectoare ale economiei naţionale, conform profilului aprobat;
b) de institutele de cercetare-proiectare tehnologicã şi de institutele de cercetare-proiectare specializate pe genuri de lucrãri pentru construcţiile industriale legate organic de proiectarea tehnologicã, precum şi pentru alte lucrãri din profilul lor de activitate.
ART. 15
Programul de elaborare a proiectelor tip şi directive pentru obiecte întregi, secţiuni sau elemente, precum şi a detaliilor tip în construcţii, instalaţii şi montaj, atît republicane cît şi departamentale, se stabileşte prin planul anual de tipizare.
Planul anual de tipizare se întocmeşte şi se aproba de:
a) Ministerul Construcţiilor Industriale - pentru proiectele tip şi directive necesare realizãrii construcţiilor industriale, pe baza propunerilor primite de la ministere şi celelalte organe centrale;
b) Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã - pentru proiectele tip şi directive necesare realizãrii construcţiilor de locuinţe, social-culturale, de gospodãrie comunalã şi industrie localã, pe baza propunerilor primite de la comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi de la ministerele şi celelalte organe centrale interesate;
c) Ministerul Agriculturii şi Silviculturii - pentru proiectele tip şi directive necesare realizãrii lucrãrilor din domeniul sau de activitate.
Metodologia de planificare, modul de elaborare, avizare şi aprobare, organizarea multiplicãrii şi difuzãrii proiectelor tip şi directive, sistemul de evidenta şi codificare a documentaţiilor existente, precum şi modul de raportare şi urmãrire a gradului de utilizare a proiectelor tip, directive şi nefolosibile se vor stabili prin regulamentul ce se va elabora şi aproba în comun de Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, în termen de 60 de zile de la data prezentei hotãrîri.
ART. 16
Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale interesate, vor lua mãsuri pentru intensificarea activitãţii de elaborare a proiectelor, secţiunilor şi detaliilor tip şi directive, precum şi pentru sporirea gradului de utilizare a acestora şi a proiectelor existente, astfel încît în anul 1972 sa se atinga în medie pe sectoare cel puţin nivelurile prevãzute în anexa nr. 4.
În planurile anuale de stat şi în planurile de perspectiva se vor prevedea nivelurile minime de utilizare a proiectelor-tip, directive şi refolosibile.
ART. 17
La elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, organizaţiile de proiectare sînt obligate sa foloseascã proiecte-tip şi directive.
În acest scop, la elaborarea studiilor tehnico-economice, organizaţiile de proiectare vor stabili obiectele şi pãrţile de obiecte la care se vor folosi proiecte tip, directive şi refolosibile.
În cazul în care pentru anumite obiective de investiţii, obiecte şi pãrţi de obiecte exista proiecte elaborate anterior pentru alte investiţii, reproiectarea se va admite numai în cazul în care aceasta se justifica şi din punct de vedere economic.
ART. 18
Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini va continua şi perfectiona centralizarea şi îndrumarea metodologicã a întocmirii evidentei proiectelor de maşini, utilaje, pãrţi de utilaje şi aparataje diverse elaborate în ţara. Metodologia de întocmire a acestei evidente va fi elaborata şi difuzatã de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini în termen de 30 de zile de la data prezentei hotãrîri.
Refolosirea în proiectare a documentaţiilor tehnice existente pentru maşini, utilaje, pãrţi de utilaje şi aparataje diverse cuprinse în evidentele centralizatoare întocmite sub îndrumarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini este obligatorie; reproiectarea acestora se va putea face numai în cazul în care proiectele existente nu sînt de nivel tehnic corespunzãtor sau cînd se justifica economic introducerea anumitor modificãri, asigurind pe aceasta cale modernizarea şi perfecţionarea lor, corespunzãtor dezvoltãrii ştiinţei şi tehnicii.

CAP. IV
Planificarea activitãţii de proiectare

ART. 19
Activitatea de proiectare se desfãşoarã pe baza planurilor de proiectare. Planul de proiectare cuprinde totalitatea sarcinilor ce revin organizaţiilor de proiectare cu privire la elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii şi a celorlalte lucrãri de proiectare, în vederea asigurãrii din timp a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor de execuţie, corelat cu termenele de începere a execuţiei lucrãrilor şi cu termenele de punere în funcţiune a obiectivelor de investiţii.
Planul de proiectare de perspectiva şi anual cuprinde urmãtorii indicatori obligatorii:
a) planul fizic - lista lucrãrilor de proiectare - în care se înscriu: titlul şi valoarea de investiţie a lucrãrilor, beneficiarii; fazele de proiectare şi termenele de predare, care vor fi stabilite în concordanta cu graficele coordonatoare - respectiv graficele de eşalonare a investiţiilor întocmite prin grija titularilor. În plan fizic se vor înscrie în mod obligatoriu lucrãrile de proiectare cuprinse în planul de tipizare prevãzut la articolul 15. Planul fizic poate cuprinde şi poziţii globale ce se nominalizeaza pe parcurs prin contracte;
b) volumul de producţie;
c) fondul de salarii anual;
d) productivitatea muncii, stabilitã în unitãţi fizice pe proiectant sau în valori de investiţii echivalente pe proiectant, pe baza cãreia se determina capacitatea de proiectare;
e) gradul de utilizare a proiectelor-tip, directive şi de refolosire a proiectelor existente.
Planul de proiectare anual se defalca pe trimestre de organizaţiile de proiectare; planurile trimestriale se aproba de comitetele de direcţie pentru institutele de proiectare prevãzute la articolul 1 literele a-d, respectiv de conducerile organelor în subordinea cãrora funcţioneazã unitãţile de proiectare prevãzute la articolul 1 litera e), cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea trimestrului.
ART. 20
Ministerul Construcţiilor Industriale, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, Consiliul Naţional al Cercetãrii ştiinţifice, Ministerul Muncii, Comitetul de Stat al Planificarii împreunã cu ministerele interesate vor elabora pînã la 30 septembrie 1970 o metodologie unitarã pentru stabilirea productivitatii muncii, capacitãţii de proiectare, volumului de producţie şi a fondului de salarii, care sa reflecte real eforturile în activitatea de proiectare şi gradul de refolosire a proiectelor tip şi directive şi a proiectelor existente care se pot refolosi.
ART. 21
Ministerele, celelalte organe centrale şi cele locale care au în subordine organizaţii de proiectare vor lua mãsuri ca la stabilirea numãrului de salariaţi şi de proiectanţi din aceste organizaţii sa se ţinã seama de sarcinile de proiectare pentru anul de plan şi de productivitatea muncii, corelate cu gradul de utilizare a proiectelor-tip, directive şi refolosibile.
ART. 22
Ministerele, celelalte organe centrale şi cele locale care au în subordine organizaţii de proiectare vor lua mãsuri pentru extinderea muncii în acord global cu plata pe lucrare; proiectantii vor primi pe parcursul elaborãrii documentaţiei o parte din valoarea acordului, urmînd ca o cota de 10% sa fie consemnatã la C.E.C. şi sa fie acordatã dupã intrarea în funcţiune şi realizarea indicatorilor tehnico-economici prevãzuţi în proiectul pentru lucrarea respectiva.
ART. 23
În scopul asigurãrii unei eficiente sporite a investiţiilor prin adoptarea în construcţii a celor mai adecvate soluţii tehnico-economice, organizaţiile de proiectare şi organizaţiile de cercetare şi proiectare vor elabora indici tehnico-economici pentru construcţii; elaborarea acestora se va face sub forma de indici tehnico-economici plafon şi indici tehnico-economici orientativi, pe baza planurilor anuale stabilite de Ministerul Construcţiilor Industriale, respectiv de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, cu consultarea organelor interesate.
Pentru categoriile de obiecte cu caracter industrial comune mai multor ramuri sau sectoare ale economiei naţionale, indicii tehnico-economici plafon se aproba de Ministerul Construcţiilor Industriale, iar cei pentru construcţiile de locuinţe, social-culturale, gospodãrie comunalã şi industria localã - de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã; pentru categoriile de obiecte specifice unor ramuri şi subramuri ale economiei naţionale indicii se aproba - pe baza avizului Ministerului Construcţiilor Industriale, respectiv Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã - de ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine organizaţiile de proiectare elaboratoare.
Indicii tehnico-economici plafon sînt obligatorii în activitatea de planificare, proiectare şi la evaluarea lucrãrilor de construcţii.
Indicii tehnico-economici orientativi se selectioneaza din proiectele reprezentative şi servesc la documentarea organelor care lucreazã în activitatea de construcţii.
Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã vor publica periodic indicii tehnico-economici elaborati.

CAP. V
Decontarea lucrãrilor de proiectare

ART. 24
Documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii şi reparaţii capitale, precum şi pentru proiectele de sistematizare se deconteazã pe baza de tarife, stabilite, dupã caz, pe unitatea de folosinta, pe unitatea de produs, alţi parametrii caracteristici sau, cînd aceasta nu este posibil, pe baza de tarife procentuale aplicate la valoarea lucrãrilor de investiţii sau la valoarea lucrãrilor de construcţii-montaj.
Studiile de toate categoriile, precum şi lucrãrile de proiectare la care nu se pot stabili tarife în funcţie de unitatea de folosinta, de produs, de valoare sau de alt parametru caracteristic se deconteazã pe baza de tarife globale stabilite de organizaţia de proiectare împreunã cu titularul sau beneficiarul lucrãrii în funcţie de specificul, volumul şi complexitatea lucrãrilor.
Asistenta tehnica prestatã în afarã controlului aplicãrii proiectelor pe şantier, se deconteazã pe baza de tarife orare aplicate la timpul efectiv prestat.
ART. 25
Ministerele şi celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine institute de proiectare, vor elabora şi aproba tarife de decontare a lucrãrilor de proiectare, ţinînd seama de cheltuielile medii efectiv realizate la lucrãri similare, la care se adauga un beneficiu de 6%; tarifele vor fi astfel stabilite încît, prin aplicarea lor, costul lucrãrilor de proiectare sa fie sub nivelul realizat pînã în prezent la lucrãri similare; aplicarea tarifelor de decontare se va face cu începere de la 1 mai 1970.
Se autorizeaza Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor sa adapteze indicatorii de plan şi financiari corespunzatori influentelor ce rezulta din introducerea tarifelor de decontare, pe baza justificarilor prezentate de ministere şi celelalte organe centrale şi locale.
ART. 26
Coordonarea elaborãrii şi aprobãrii tarifelor de decontare în proiectare şi aprobarea acestora se va face de cãtre:
a) ministerele şi celelalte organe centrale - pentru lucrãrile de cercetare-proiectare din ramura, subramura sau domeniul lor de activitate;
b) Ministerul Construcţiilor Industriale - pentru lucrãrile de construcţii industriale nelegate de proiectarea tehnologicã;
c) Ministerul Agriculturii şi Silviculturii - pentru lucrãrile privind organizarea teritoriului, dezvoltarea, organizarea, profilarea şi specializarea producţiei agricole, construcţii agrozootehnice, îmbunãtãţiri funciare, lucrãri hidrotehnice specifice, precum şi studii şi lucrãri de teren, topografice, geologice, hidrologice şi pedologice;
d) Ministerul Transporturilor - pentru drumuri publice şi cai ferate, inclusiv lucrãrile de arta, clãdirile, construcţiile şi instalaţiile aferente, precum şi pentru telecomunicaţii feroviare;
e) Ministerul Energiei Electrice - pentru lucrãrile cu caracter hidroenergetic, termoenergetic, electroenergetic şi de termoficare;
f) Ministerul Industriei Miniere şi Geologiei - pentru lucrãrile specifice de geologie, geotehnie, hidrogeologie, geofizica şi alte lucrãri asemãnãtoare şi împreunã cu Ministerul Petrolului - pentru lucrãrile din profilul sau de activitate;
g) Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini - pentru utilajele tehnologice din profilul sau de activitate necesare investiţiilor;
h) Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã - pentru construcţiile de locuinţe, clãdiri social-culturale şi proiecte de sistematizare, construcţiile edilitare, de gospodãrie comunalã şi industrie localã.
Tarifele stabilite de organele prevãzute la literele a)-h) sînt obligatorii pentru toate organizaţiile de proiectare la elaborarea aceluiaşi cu de lucrãri, indiferent de subordonarea acestora.
Pentru organizaţiile de proiectare din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, coordonarea elaborãrii tarifelor se face de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, iar aprobarea se da de comitetul executiv respectiv.
ART. 27
Centrele, sectoarele, atelierele, serviciile şi birourile de proiectare din cadrul ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, unitãţilor economice cu statut de centrala şi întreprinderilor vor deconta lucrãrile de proiectare pe baza tarifelor aprobate institutelor de Proiectare.
Pentru lucrãrile de proiectare la care nu pot fi aplicate tarifele aprobate institutelor de proiectare, tarifele de decontare a lucrãrilor respective se vor aproba de cãtre organele centrale şi locale în subordinea cãrora se afla aceste organizaţii.
ART. 28
Decontarea lucrãrilor de proiectare pentru investiţii şi reparaţii capitale, elaborate de organizaţiile de proiectare bugetare, se face pe baza tarifelor aprobate, conform articolului 24, sumele încasate urmînd a se vira ca venit la buget. Celelalte lucrãri de proiectare elaborate de cãtre organizaţiile de proiectare bugetare nu se deconteazã. De asemenea nu se deconteazã lucrãrile de proiectare elaborate de organizaţiile de proiectare ale Ministerului Forţelor Armate, Consiliului Securitãţii Statului şi Ministerului Afacerilor Interne.

CAP. VI
Trecerea unei pãrţi din activitatea de proiectare la unitãţile economice cu statut de centrala şi întreprinderi

ART. 29
Unitãţile economice cu statut de centrala şi întreprinderile industriale vor prelua treptat, pe mãsura organizãrii unitãţilor proprii de proiectare, elaborarea de documentaţii pentru investiţiile specifice activitãţii lor; pînã la sfîrşitul semestrului I/1971, vor prelua elaborarea de documentaţii pentru investiţiile din competenta lor de aprobare şi, în special, pentru lucrãrile de dezvoltãri, eliminari de locuri inguste, reutilari, reparaţii capitale etc. De asemenea, vor prelua proiecte şi detalii de execuţie pentru investiţii, pe baza acordului cu proiectantul general.
ART. 30
Ministerele, celelalte organe centrale şi consiliile populare judeţene şi ai municipiului Bucureşti vor lua mãsuri ca trusturile şi întreprinderile de construcţii-montaj din subordine sa elaboreze cu forte proprii, încã din anul 1970, un volum cît mai mare de proiecte şi detalii de execuţie pentru lucrãrile de construcţii şi instalaţii industriale, precum şi adaptarea la teren a proiectelor tip şi a proiectelor existente care se refolosesc, urmînd ca în anul 1971 sa preia în întregime elaborarea detaliilor de execuţie. Unitãţile de proiectare ale acestor organizaţii de construcţii vor elabora şi tehnologiile de execuţie a lucrãrilor de construcţii-montaj pe care le executa.
Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate vor elabora în termen de 45 de zile precizãri cu privire la conţinutul detaliilor de execuţie.
ART. 31
Ministerul Construcţiilor Industriale va lua mãsuri pentru dezvoltarea institutului de proiectare din subordinea sa pentru a prelua elaborarea proiectelor de execuţie pentru construcţiile şi instalaţiile care nu sînt legate organic de proiectarea tehnologicã.
În acest scop, va stabili împreunã cu ministerele care au în subordine institute de cercetare-proiectare tehnologicã cu profil de ramura mãsurile necesare astfel încît, pînã la şi decembrie 1970, sa se preia pe baza de protocol, de la acestea, personalul de proiectare pentru lucrãrile de construcţii şi instalaţii aferent sarcinilor respective, cu indicatorii de plan şi financiari corespunzatori.
În acelaşi scop, Ministerul Construcţiilor Industriale va prezenta Consiliului de Miniştri - pînã la 30 octombrie 1970 - propuneri privind organizarea activitãţii proprii de elaborare a proiectelor tip şi directive, precum şi a proiectelor pentru construcţii industriale, astfel încît sa se asigure realizarea sarcinilor de plan în perioada 1971-1975.
ART. 32
Comitetul de stat pentru Economia şi Administraţia Localã va dezvolta Institutul de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor de gospodãrie comunalã (IPGC), din subordinea sa, prin preluarea activitãţii de proiectare a lucrãrilor de alimentari cu apa şi canalizari necesare centrelor populate urbane şi celorlalte ramuri ale economiei naţionale, cu excepţia agriculturii, de la Institutul de studii şi proiectari pentru îmbunãtãţiri funciare şi gospodãrirea apelor (ISPIFGA), din subordinea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. În acest scop, va fi transferat de la ISPIFGA la IPGC personalul de proiectare şi studii de teren cu mijloacele materiale respective, împreunã cu sarcinile din planul de proiectare pe anul 1970, pe baza de protocol.

CAP. VII
Dispoziţii finale

ART. 33
Personalul de proiectare devenit disponibil ca urmare a acţiunii de imbunatatire a organizãrii activitãţii de proiectare (anexa nr. 5*) va fi repartizat de ministere şi celelalte organe centrale la organizaţiile de proiectare de pe teritoriu.
Ministerele şi celelalte organe centrale vor stabili, în termen de 30 de zile, în cadrul numãrului prevãzut în anexa nr. 5, lista nominalã a arhitectilor şi a celorlalţi proiectanţi şi, împreunã cu Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, cor face repartizarea lor pe judeţe, acoperind cu prioritate nevoile consiliilor populare.
___________
*) Anexa se comunica prin grija Secretariatului General al Consiliului de Miniştri.

ART. 34
Ministerul Construcţiilor Industriale, Consiliul Naţional al Cercetãrii ştiinţifice, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã şi Ministerul Industriei Construcţiilor de maşini vor elabora, cu avizul Ministerului Muncii, în termen de 90 de zile de la data prezentei hotãrîri, pe baza metodologiei generale în vigoare, metodologia de organizare şi normare a muncii din activitatea de proiectare şi din institutele mixte.
Ministerele, celelalte organe centrale şi locale care au în subordine organizaţii de proiectare vor asigura, pe baza metodologiei de mai sus, elaborarea de norme de munca pe unitãţi fizice (apartamente, kilometri de drum, de cai ferate, hectar irigat etc.) care sa reflecte cît mai real eforturile de proiectare. Sarcinile privind elaborarea acestor norme de munca vor fi înscrise în planurile anuale de normare.
ART. 35
Pentru proiectarea unor lucrãri importante de construcţii, arhitectura şi sistematizare, precum şi pentru elaborarea unor proiecte tip şi directive cu mare aplicabilitate, se pot organiza concursuri cu premii, pe baza regulamentului ce se va elabora şi aproba de cãtre Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul de stat pentru Economia şi Administraţia Localã.
ART. 36
Pe data aprobãrii prezentei hotãrîri se abroga:
- Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 966/1957 privind aprobarea Regulamentului proiectãrii tip în construcţii;
- Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 387/1958 privind modul de elaborare a indicilor tehnico-economici în sectorul de construcţii;
- <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 928/1964 privind tarifele pentru lucrãrile de proiectare elaborate de institutele de proiectare şi direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, pe mãsura introducerii noilor tarife de decontare;
- dispoziţiile contrare cuprinse în <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 191/1963 privind organizarea şi profilarea activitãţii de proiectare, precum şi unele mãsuri pentru mãrirea capacitãţii de lucru a organizaţiilor de proiectare şi îmbunãtãţirea activitãţii acestora, astfel cum a fost modificatã ulterior;
- orice alte dispoziţii contrare prezentei hotãrîri.

p. Preşedintele Consiliului de Miniştri,
ILIE VERDET

Bucureşti, 4 mai 1970.
Nr. 547.



ANEXA 1

PROFILUL
organizaţiilor de cercetare-proiectare tehnologicã şi proiectare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr Denumirea şi subordonarea Profilul
crt. unitãţii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Ministerul Energiei Electrice

1. Institutul de studii şi - Detalii de sistematizare a zonelor
proiectari hidroenergetice, industriale;
cu sediul în Bucureşti, în - elaborarea studiilor privind
subordinea ministerului. valorificarea potenţialului
hidroenergetic al Republicii
Socialiste Romrnia;
- Documentaţii tehnice, amenajarea de
complexe hidrotehnice şi centrale
hidroelectrice;
- documentaţii tehnice pentru obiecte din
profil, necesare altor organizaţii de
proiectare;
- elaborarea documentaţiilor tehnice pentru
barajele înalte de peste 20 m, necesare
tuturor ramurilor economiei naţionale;
- cai navigabile şi ecluze de navigaţie
- ridicari topografice şi geodezice;
- execuţia, prin santiere de prospecţiuni,
a studiilor de teren geologice,
geotehnice, hidrogeologice, legãturi de
foraje, minerit, încercãri speciale etc.,
necesare activitãţii proprii şi altor
beneficiari;
- studii hidrometrice şi hidrologice;
- cercetãri de laborator specifice;
- studii, cercetãri, proiecte specifice
pentru export;
- studii tehnico-economice şi proiecte
pentru utilaje tehnologice specifice,
auxiliare şi de întreţinere;
- proiecte tip.

2. Institutul de studii şi - Detalii de sistematizare a zonelor
proiectari energetice, cu industriale;
sediul în Bucureşti, în - elaborarea studiilor pentru dezvoltarea
subordinea ministerului. sistemului electroenergetic şi de
termoficare, industriala şi urbana din
programul de dezvoltare a economiei
naţionale şi pentru export, precum şi a
cercetãrilor necesare îmbunãtãţirii
continue a activitãţilor proprii de
proiectare în domeniile menţionate;
- elaborarea integrala şi în mod complet,
la toate fazele de studii şi proiectare,
a documentaţiilor tehnice şi economice
pentru centrale termoelectrice, centrale
nuclearoelectrice, centrale electrice de
termoficare, centrale industriale,
centrale termice, staţii electrice de
transformare şi conexiuni, linii
electrice de transport şi distribuţie şi
reţele de termoficare industriale şi
orãşeneşti, din programul de dezvoltare a
economiei naţionale şi pentru export;
- elaborarea în mod complex a studiilor
tehnico-economice şi a proiectelor
tehnice pentru utilajele tehnologice
specifice obiectivelor cu caracter
energetic, auxiliare şi de întreţinere,
necesare lucrãrilor care se încadreazã în
profilul institutului;
- studii şi cercetãri de optimizare, pentru
folosirea energiei (energie primara,
energie electrica, caldura);
- elaborarea de metodologii, algoritme şi
programe în domeniul calculelor
tehnico-ştiinţifice, necesare proiectãrii
şi de gestiune departamentala;
- asigurarea conceptiei unitare în domeniul
dotãrii cu sisteme de calcul şi
perfecţionarea sistemelor informationale
din cadrul M.E.E.;
- proiecte directive şi proiecte tip.

II. Ministerul Industriei Miniere
şi Geologiei

1. Institutul de proiectari - Documentaţii tehnice complexe pentru
miniere Bucureşti, în industria miniera (cãrbuni, sare,
subordinea ministerului. minereuri feroase, neferoase,
nemetalifere, aurifere, metale rare),
metalurgia minereurilor neferoase şi
metale rare;
- documentaţii tehnice pentru instalaţiile
de transport pe cablu;
- studii tehnico-economice complexe şi
proiecte pentru utilaje specifice,
auxiliare şi de întreţinere;
- proiecte tip;
- documentaţii tehnice pentru tratare ape
reziduale;
- documentaţii de specialitate pentru
proiecte complexe ale altor organizaţii;
- întocmirea de studii de teren
(geotehnice, hidrogeologice şi
topografice).

2. Institutul de cercetãri - Cercetãri privind exploatarea şi
şi proiectari miniere prepararea huilei;
pentru huila Petrosani, - elaborarea de documentaţii tehnice
în subordinea Centralei pentru unitãţile producãtoare de
carbunelui Petrosani. huila; asimilari şi modernizãri de
utilaje miniere.

3. Institutul de proiectari - Cercetãri privind exploatarea lignitului
şi cercetãri miniere în subteran şi cariere;
pentru lignit Craiova, în - elaborarea de documentaţii
subordinea Combinatului tehnico-economice pentru unitãţile
carbunelui Tirgu Jiu. centralelor carbunelui din Tirgu Jiu
Oradea şi Ploiesti;
- cercetãri şi proiectari pentru utilaje
de cariera şi miniere pentru lignit.

4. Centrul de cercetãri şi - Cercetãri privind exploatarea şi
proiectari pentru minereuri prepararea minereurilor neferoase şi
şi metale neferoase Deva, auroargentifere; elaborarea de
în subordinea Centralei documentaţii tehnico-economice privind
minereuri neferoase Deva. dezvoltarea unitãţilor Centralei Deva.

5. Centrul de cercetãri şi - Cercetãri privind exploatarea şi
proiectari pentru minereuri de prepararea minereurilor de fier şi
fier şi substanţe nemetalifere nemetalifere;
Cluj, în subordinea Centralei - elaborarea de documentaţii
minelor de fier şi substanţe tehnico-economice privind dezvoltarea
nemetalifere Cluj. unitãţilor centralei;
- cercetãri şi proiectari pentru utilaje de
preparare a substanţelor nemetalifere

6. Institutul de cercetãri şi - Cercetãri privind exploatarea şi
proiectari miniere pentru prepararea minereurilor neferoase, din
industria minereurilor neferoase cadrul Combinatului minier Baia Mare;
şi rare Baia Mare, în subordinea - elaborarea de documentaţii
Centralei minereurilor şi metale tehnico-economice pentru preparare;
neferoase Baia Mare - cercetãri şi proiectari pentru
modernizarea utilajelor de preparare a
minereurilor neferoase.

III. Ministerul Industriei
Construcţiilor de Maşini

1. Institutul de proiectari - Elaborarea în mod complex a proiectelor
pentru uzine şi instalaţii tehnologice, a utilajelor şi
din industria construcţiilor instalaţiilor netipizate, inclusiv a
de maşini (IPCM) Bucureşti, construcţiilor industriale pentru
cu filiala la Braşov, în investiţiile din industria constructoare
subordinea ministerului. de maşini;
- elaborarea de studii şi proiecte pentru
export de secţii şi uzine în specificul
industriei construcţiilor de maşini;
- elaborarea de proiecte tip pentru
lucrãrile ce se încadreazã în profilul
institutului.

2. Institutul de cercetãri şi - Cercetãri şi proiectari în domeniul
proiectari de automatizãri şi automatizarii proceselor tehnologice,
proiectari de uzine şi maşinilor şi agregatelor din toate
instalaţii pentru industria ramurile economiei, precum şi elaborarea
electrotehnica (IPA) Bucureşti, în mod complex a proiectelor tehnologice,
în subordinea ministerului. a utilajelor, instalaţiilor netipizate,
inclusiv a construcţiilor industriale
pentru investiţiile din industria
electrotehnica şi electronica;
- elaborarea de studii şi proiecte pentru
export în specificul industriei
electrotehnice;
- elaborarea de proiecte tip pentru
lucrãrile ce se încadreazã în profilul
institutului;

IV. Ministerul Construcţiilor
Industriale

1. Institutul de proiectare - Proiectarea şi tipizarea de clãdiri din
pentru construcţii, cu construcţii industriale;
sediul în Bucureşti, în - proiecte tip şi directive pentru
subordinea ministerului. construcţii industriale;
- proiecte tip şi directive pentru
tehnologii de execuţie şi de mijloace
pentru mecanizarea lucrãrilor;
- proiecte tip şi directive pentru
organizarea de santiere;
- documentaţii pentru lucrãri experimentale
şi demonstrative;
- documentaţii de proiecte pentru
investiţii ale Ministerului
Construcţiilor Industriale;
- documentaţii pentru organizarea marilor
santiere la care Ministerul
Construcţiilor Industriale este
executant;
- studii şi cercetãri legate de activitatea
de proiectare şi tipizare a
construcţiilor industriale;
- proiecte pentru unele lucrãri pe care
ministerul le executa peste granita.

V. Ministerul Industriei
Materialelor de Construcţii

1. Institutul de proiectare - Elaborarea în mod complex de studii
tehnologicã pentru industria tehnico-economice şi proiecte tehnice de
materialelor de construcţii, execuţie pentru tehnologii specifice
cu sediul în Bucureşti, în industriei materialelor de construcţii
subordinea ministerului. - elaborarea de detalii de sistematizare a
zonelor industriale pentru care
ministerul este coordonator;
- elaborarea în mod complex de documentaţii
tehnice pentru lucrãrile din industria
materialelor de construcţii;
- elaborarea, în calitate de proiectant de
specialitate, de documentaţii tehnice
pentru obiectele din industria
materialelor de construcţii, necesare
proiectelor complexe ale altor
organizaţii de proiectare;
- elaborarea în mod complex de documentaţii
tehnice pentru export de fabrici de
materiale de construcţii şi întocmirea
ofertelor necesare;
- elaborarea de proiecte tip şi
refolosibile pentru lucrãri din industria
materialelor de construcţii;
- cercetãri privind perfecţionarea
procedeelor lor tehnologice, în scopul
folosirii lor la viitoarele proiecte, pe
baza urmãririi comportãrii în exploatare
a tehnologiilor aplicate;
- elaborarea de proiecte tip pentru lucrãri
din industria materialelor de
construcţii;

VI. Ministerul Industriei Lemnului

1. Institutul de cercetare şi - Cercetãri şi proiectari în domeniul
proiectare tehnologicã exploatarilor şi transporturilor
pentru industria lemnului, forestiere, prelucrari mecanice
cu sediul în Bucureşti, a lemnului şi fabricãrii produselor şi
în subordinea ministerului. semifabricatelor din lemn;
- detalii de sistematizare a zonelor
industriale pentru care ministerul este
coordonator;
- studii de perspectiva, profil şi
amplasament pentru ramura industriala
respectiva;
- procese tehnologice şi documentaţii
tehnice complexe pentru lucrãrile de
investiţii din industria lemnului,
indiferent de beneficiarul investiţiei;
- documentaţii tehnice, în toate fazele,
pentru valorificarea subproduselor şi
pentru epurarea în treapta
fizico-mecanicã a apelor reziduale;
- documentaţii pentru contractari de
investiţii complexe din import şi export;
- proiecte şi detalii tip şi refolosibile
pentru obiecte, secţiuni şi elemente.

2. Institutul de cercetare şi - Cercetãri în domeniul celulozelor şi
proiectare tehnologicã pentru semicelulozelor şi valorificãrii
industria celulozei şi subproduselor rezultate;
hirtiei, cu sediul în - Cercetãri în domeniul hirtiei,
Bucureşti, în subordinea cartoanelor, mucavalelor şi al
ministerului. prelucrãrii acestora în diverse scopuri;
- detalii de sistematizare a zonelor
industriale pentru care ministerul este
coordonator;
- studii de perspectiva, profil şi
amplasament pentru ramura industriala
respectiva;
- procese tehnologice şi documentaţii
tehnice complexe pentru lucrãrile de
investiţii din industria celulozei,
hirtiei, a cartoanelor şi a
confecţiilor papetare, a prelucrãrii şi
innobilarii hirtiei şi cartoanelor,
indiferent de beneficiarul investiţiei;
- documentaţii tehnice, în toate fazele,
pentru valorificarea subproduselor şi
pentru epurarea în treapta
fizico-mecanicã a apelor reziduale;
- documentaţii tehnice pentru utilaje
specifice ramurii;
- documentaţii pentru contractari de
investiţii complexe din import şi export;
- proiecte şi detalii tip şi refolosibile
pentru obiecte, secţiuni şi elemente.

VII. Ministerul Industriei Alimentare

1. Institutul de cercetare şi - Cercetãri de tehnologie aferente tuturor
proiectare pentru industria subramurilor industriei alimentare;
alimentara, cu sediul în - cercetãri de biochimie, bacteriologie,
Bucureşti, în subordinea chimie alimentara, cercetãri pentru
ministerului. utilaje şi economia ramurii; proiectarea
de investiţii şi utilaje pentru
dezvoltarea ramurii.

VIII. Ministerul Industriei Uşoare

1. Institutul de proiectare - Detalii de sistematizare a zonelor
tehnologicã pentru industriale;
industria uşoarã, cu - studii de dezvoltare ramuri din
sediul în Bucureşti, în industria uşoarã;
subordinea ministerului. - studii de amplasament a unitãţilor noi;
- documentaţii tehnice complexe pentru
industria uşoarã;
- studii tehnico-economice complexe şi
proiecte pentru utilaje tohnologice
specifice, auxiliare şi de întreţinere;
- proiecte tip, documentaţii tehnice de
specialitate pentru proiecte complexe ale
altor organizaţii, documentaţii tehnice
complexe pentru export.

IX. Ministerul Transporturilor

1. Institutul de proiectari - Studii de perspectiva pentru dezvoltarea
cai ferate Bucureşti, în capacitãţii de transport;
subordinea ministerului. - documentaţii tehnice complexe,
pentru construcţii şi instalaţii
în transporturi pe cai ferate;
- documentaţii tehnice pentru instalaţiile
de automatizare a proceselor tehnologice
în exploatare;
- documentaţii tehnice pentru racorduri la
reţelele cãilor ferate existente;
- studii tehnico-economice complexe şi
proiecte pentru utilaje, tehnologice
specifice, auxiliare şi de întreţinere;
- proiecte tip din profilul institutului;
- documentaţii tehnice de specialitate
pentru proiecte complexe ale altor
organizaţii.

2. Institutul de proiectari - Studii de perspectiva pentru dezvoltarea
transporturi auto, navale şi capacitãţii de transport;
aeriene Bucureşti, în - documentaţii tehnice complexe, pentru
subordinea ministerului. construcţii şi instalaţii în
transporturi, lucrãri portuare,
aeroporturi, aerogãri, reparaţii auto,
autogãri, autohalte; documentaţii tehnice
pentru instalaţii de automatizare a
proceselor tehnologice în exploatare, în
transporturi;
- studii tehnico-economice complexe şi
proiecte pentru utilaje, tehnologice
specifice, auxiliare şi de întreţinere;
- proiecte tip din profilul institutului;
- documentaţii tehnice de specialitate
pentru proiecte complexe ale altor
organizaţii.

X. Ministerul Postelor şi
Telecomunicatiilor

1. Institutul de proiectare - Studii de dezvoltare a reţelei de
telecomunicaţii Bucureşti, radio şi telecomunicaţii;
în subordinea ministerului. - documentaţii tehnice complexe pentru
reţeaua de cabluri de telecomunicaţii;
- documentaţii tehnice complexe pentru
instalãri de cabluri telefonice şi
montari de echipamente de telecomunicaţii
şi radiocomunicatii, construcţii de
clãdiri, instalaţii sanitare, turnuri,
piloni, antene etc.;
- documentaţii pentru construcţii de
clãdiri pentru presa, posta etc.;
- proiecte tip;
- documentaţii complexe de specialitate
pentru alte organizaţii.

XI. Ministerul Industriei Metalurgice

1. Institutul de proiectare - Elaborarea de detalii de sistematizare a
tehnologicã de uzine şi zonelor industriale şi documentaţii
instalaţii metalurgice tehnice complexe pentru metalurgia
Bucureşti, în subordinea feroasa, industria cocsochimica şi a
ministerului. materialelor refractare;
- elaborarea documentaţiilor tehnice
complexe, inclusiv a proiectelor de
execuţie, pentru utilaje tehnologice
specifice, auxiliare şi întreţinere
- Elaborarea de detalii şi proiecte tip şi
refolosibile în profilul institutului.

2. Institutul de proiectare - Elaborarea de detalii de sistematizare a
tehnologicã pentru laminoare, zonelor industriale şi documentaţii
cu sediul în Bucureşti, în tehnice complexe pentru laminoare
subordinea ministerului. tragatorii şi trefilarii din industria
metalurgiei feroase şi neferoase;
- elaborarea documentaţiilor tehnice
complexe, inclusiv a proiectelor de
execuţie, pentru utilaje tehnologice
specifice, auxiliare şi întreţinere
- Elaborarea de detalii şi proiecte tip sau
refolosibile în profilul institutului.

XII. Ministerul Petrolului

1. Institutul de cercetare şi - Efectuare de studii şi cercetãri
proiectare tehnologicã pentru geologice, geofizice şi geochimice;
industria extractiva de ţiţei - întocmirea proiectelor de prospecţiuni şi
şi gaze, cu sediul în Cimpina, exploatare;
în subordinea ministerului. - cercetãri pentru aplicarea unor procedee
moderne în forajul sondelor, extractia
ţiţeiului şi gazelor, dezvoltarea şi
elaborarea de noi tehnologii de foraj şi
extracţie, precum şi îmbunãtãţirea celor
existente
- elaborarea documentaţiilor tehnice de
proiectare complexe, inclusiv pentru
automatizãri şi construcţii de drumuri în
schele, necesare dezvoltãrii industriei
extractive de ţiţei şi gaze, şi
efectuarea de lucrãri pentru beneficiarii
externi.
2. Institutul de cercetare şi - Cercetãri pentru elaborarea de noi tipuri
proiectare tehnologicã pentru de uleiuri, unsori şi aditivi, procese
prelucrarea ţiţeiului, cu tehnologice pentru prelucrarea ţiţeiului
sediul în Ploiesti, în şi pentru fabricarea catalizatorilor,
subordinea ministerului. studii pentru îmbunãtãţirea calitãţii
produselor petroliere şi pentru
perfecţionarea tehnologiilor existente;
- elaborarea documentaţiilor tehnice de
proiectare complexe, inclusiv pentru
automatizãri şi utilaje tehnologice
specifice, necesare dezvoltãrii
industriei de prelucrare a ţiţeiului şi
efectuarea de lucrãri pentru beneficiarii
externi.

XIII. Ministerul Industriei Uşoare

1. Institutul de proiectare - Elaborarea detaliilor de sistematizare a
tehnologicã pentru zonelor industriale; pentru care
industria chimica organicã ministerul este coordonator;
de baza şi petrochimica, cu - elaborarea de studii tehnico-economice
sediul în Bucureşti, pentru investiţii importante şi proiecte
subordonat ministerului. de execuţie pentru lucrãrile de
construcţii montaje şi instalaţii
industriale, strins legate de
tehnologiile din industria chimica
organicã de baza şi petrochimica;
- elaborarea, în mod complex, a studiilor
tehnico-economice şi a proiectelor de
utilaje tehnologice specifice, auxiliare
şi de întreţinere pentru lucrãrile care
se încadreazã în profilul institutului;
- elaborarea de proiecte tip pentru
lucrãrile care se încadreazã în profilul
institutului;
- elaborarea documentaţiilor privind
prospectarea pieţei externe, obţinerea,
tratarea şi analizarea ofertelor,
elaborarea de oferte şi studii de
fezabilitate, acordarea de consultaţii
tehnice sau activitãţi asemãnãtoare
pentru realizarea lucrãrilor de
investiţii, în ţara sau pentru export, şi
prestaţii inginereşti;
- elaborarea, în calitate de proiectant de
specialitate, a documentaţiilor tehnice
pentru lucrãrile din profilul
institutului necesare proiectelor
complexe ale altor organizaţii de
proiectare.
2. Institutul de proiectare - Elaborarea detaliilor de sistematizare a
tehnologicã pentru industria zonelor industriale în profilul
chimica organicã de sinteza institutului, pentru care ministerul
şi fibre sintetice, cu este coordonator;
sediul în Bucureşti, - elaborarea de studii tehnico-economice
subordonat ministerului. pentru investiţii importante şi proiecte
de execuţie pentru lucrãrile de
construcţii, montaje şi instalaţii
industriale, strins legate de
tehnologiile din industria chimica de
sinteza fina, fibre sintetice, mase
plastice, anvelope;
- elaborarea în mod complex a studiilor
tehnico-economice şi a proiectelor de
utilaje tehnologice specifice, auxiliare
şi de întreţinere pentru lucrãrile care
se încadreazã în profilul institutului;
- elaborarea de proiecte tip pentru
lucrãrile care se încadreazã în profilul
institutului;
- elaborarea documentaţiilor privind
prospectarea pieţei externe, obţinerea,
tratarea şi analizarea ofertelor,
elaborarea de oferte şi studii de
fezabilitate, acordarea de consultaţii
tehnice sau activitãţi asemãnãtoare
pentru realizarea lucrãrilor de
investiţii, în ţara sau pentru export, şi
prestaţii inginereşti;
- elaborarea, în calitate de proiectant
de specialitate, a documentaţiilor
tehnice pentru lucrãrile din profilul
institutului necesare proiectelor
complexe ale altor organizaţii de
proiectare.
3. Institutul de proiectare - Elaborarea detaliilor de sistematizare a
tehnologicã pentru zonelor industriale în profilul
industria chimica institutului pentru care ministerul este
anorganica şi îngrãşãminte, coordonator;
cu sediul în Bucureşti, - elaborarea de studii tehnico-economice
subordonat ministerului. pentru investiţii importante şi proiecte
de execuţie pentru lucrãrile de
construcţii, montaje şi instalaţii
industriale strins legate de tehnologiile
pentru chimia anorganica şi îngrãşãminte
chimice;
- elaborarea în mod complex a studiilor
tehnico-economice şi a proiectelor de
utilaje tehnologice specifice, auxiliare
şi de întreţinere pentru lucrãrile care
se încadreazã în profilul institutului;
- elaborarea de proiecte tip pentru
lucrãrile care se încadreazã în profilul
institutului;
- elaborarea documentaţiilor privind
prospectarea pieţei externe, obţinerea,
tratarea şi analizarea ofertelor,
elaborarea de oferte şi studii de
fezabilitate, acordarea de consultaţii
tehnice sau activitãţi asemãnãtoare
pentru realizarea lucrãrilor de
investiţii, în ţara sau pentru export, şi
prestaţii inginereşti;
- elaborarea, în calitate de proiectant de
specialitate, a documentaţiilor tehnice
pentru lucrãrile din profilul
institutului, necesare proiectelor
complexe ale altor organizaţii de
proiectare.
4. Institutul de proiectari şi - Efectuarea de cercetãri privind
cercetãri pentru industria prelucrarea de concentrate, topirea de
metalelor neferoase şi rare, materii prime, prelucrarea de oxizi şi
cu sediul în Bucureşti, în prafuri volatile, valorificarea de
subordinea grupului industrial materii prime cu conţinut scãzut de
pentru aluminiu Slatina. metale neferoase prin condiţionare,
sinterizare, lesiere, carbonatare,
obţinerea de aliaje, metale greu fuzibile
şi purificarea metalelor;
- elaborarea detaliilor de sistematizare a
zonelor industriale, în profilul
institutului, pentru care ministerul este
coordonator;
- elaborarea de studii tehnico-economice
pentru investiţii importante şi proiecte
de execuţie pentru lucrãrile de
construcţii, montaje şi instalaţii
industriale, strins legate de
tehnologiile din industria metalelor
neferoase şi rare;
- elaborarea în mod complex a studiilor
tehnico-economice şi a proiectelor de
utilaje tehnologice specifice, auxiliare
şi de întreţinere pentru lucrãrile care
se încadreazã în profilul institutului;
- elaborarea de proiecte tip pentru
lucrãrile care se încadreazã în profilul
institutului;
- elaborarea documentaţiilor privind
prospectarea pieţei externe, obţinerea,
tratarea şi analizarea ofertelor,
elaborarea de oferte şi studii de
fezabilitate, acordarea de consultaţii
tehnice sau activitãţi asemãnãtoare
pentru realizarea lucrãrilor de
investiţii, în ţara sau pentru export, şi
prestaţii inginereşti;
- elaborarea, în calitate de proiectant de
specialitate, a documentaţiilor tehnice
pentru lucrãrile, din profilul
institutului necesare proiectelor
complexe ale altor organizaţii de
proiectare;

5. Institutul de cercetãri şi - Elaborarea detaliilor de sistematizare a
proiectari pentru industria zonelor industriale în profilul
chimico-farmaceutica, cu sediul institutului pentru care ministerul este
în Bucureşti, în subordinea coordonator;
Centralei industriale pentru - elaborarea de studii tehnico-economice
medicamente Bucureşti. pentru investiţii importante şi proiecte
de execuţie pentru lucrãrile de
construcţii, montaje şi instalaţii
industriale strins legate de tehnologiile
din industria chimico-farmaceutica
- elaborarea în mod complex a studiilor
tehnico-economice şi a proiectelor de
utilaje tehnologice specifice, auxiliare
şi de întreţinere pentru lucrãrile care
se încadreazã în profilul institutului;
- elaborarea de proiecte tip pentru
lucrãrile care se încadreazã în profilul
institutului;
- elaborarea documentaţiilor privind
prospectarea pieţei externe, obţinerea,
tratarea şi analizarea ofertelor,
elaborarea de oferte şi studii de
fezabilitate, acordarea de consultaţii
tehnice sau activitãţi asemãnãtoare
pentru realizarea lucrãrilor de
investiţii, în ţara sau pentru export, şi
prestaţii inginereşti;
- elaborarea, în calitate de proiectant de
specialitate, a documentaţiilor tehnice
pentru lucrãrile din profilul
institutului, necesare proiectelor
complexe ale altor organizaţii de
proiectare.

XIV. Ministerul Agriculturii şi
Silviculturii

1. Institutul de studii, - Elaborarea normativelor privind
cercetãri şi proiectari pentru sistematizarea şi proiectarea
construcţii şi organizarea construcţiilor pentru centrele de
producţiei agricole, cu sediul producţie din unitãţile agricole;
în Bucureşti, în subordinea - elaborarea de documentaţii tehnice pentru
ministerului. investiţii importante în plantaţiile
vitipomicole;
- cercetãri aplicative pentru construcţii
agrozootehnice;
- elaborarea proiectelor tip şi directive
pentru construcţii agrozootehnice,
elaborarea schemelor tehnologice,
directive pentru sistematizarea
unitãţilor agricole;
- elaborarea în mod complex a
documentaţiilor tehnice pentru
investiţiile importante agrozootehnice,
pentru silozuri şi construcţiile de
producţie a furajelor concentrate
inclusiv instalaţiile industriale
aferente, precum şi pentru alimentarile
cu apa şi canalizarile aferente acestor
lucrãri;
- elaborarea în mod complex a studiilor
tehnico-economice şi a proiectelor de
utilaje tehnologice aferente, auxiliare
şi de întreţinere, necesare lucrãrilor
care se încadreazã în profilul
institutului;
2. Institutul de geodezie, - Elaborarea de lucrãri geodezice
fotogrammetrie şi cartografie, topografice şi de cartoeditare pentru
cu sediul în Bucureşti, în întocmirea planurilor şi hartilor
subordinea ministerului. topografice necesare economiei naţionale;
- asigurarea bazei topografice necesare
lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare,
organizarea teritoriului şi pentru
introducerea şi întreţinerea
cadastrului pe întreg teritoriul tarii;
- elaborarea de aerofotografieri, în
scopuri topografice şi speciale, pentru
toate ramurile economiei;
- elaborarea de lucrãri de astronomie
geodezica, gravimetrie, triangulatie
geodezica şi nivelment pentru întreg
teritoriul tarii;
- întocmirea de harti tematice şi speciale,
a bazei cartografice a atlaselor şi de
alte lucrãri cartografice;
- întocmirea planurilor topografice
necesare sistematizãrii centrelor
populate rurale.

3. Institutul de studii şi - Elaborarea studiilor şi documentaţiilor
proiectari pentru tehnice, în vederea realizãrii,
îmbunãtãţiri funciare şi programului naţional de irigaţii;
gospodãrirea apelor, cu - elaborarea studiilor şi documentaţiilor
sediul în Bucureşti, în tehnice pentru lucrãrile de îndiguiri,
subordinea ministerului. desecãri, ameliorarea saraturilor,
valorificarea nisipurilor, combaterea
eroziunii solului şi regularizarea
cursurilor de ape;
- elaborarea studiilor şi documentaţiilor
tehnice pentru lucrãrile de acumulari de
folosinţe complexe în care Ministerul
Agriculturii şi Silviculturii este
titular de investiţii;
- elaborarea studiilor, schemelor şi
planurilor de amenajare a apelor din
Republica Socialistã Romrnia;
- elaborarea studiilor şi documentaţiilor
tehnice pentru lucrãri de gospodãrire a
apelor, în vederea asigurãrii de noi
surse de apa.

4. Institutul de cercetãri şi - Efectuarea de cercetãri pentru
proiectari legume-fructe, dezvoltarea sectorului de legume şi
cu sediul în Bucureşti, în fructe;
subordinea ministerului. - elaborarea de documentaţii
tehnico-economice pentru investiţiile
din acest sector şi, în principal,
pentru proiectarea construcţiilor de
sere, solarii, depozite de conserve şi
prelucrarea fructelor şi legumelor,
precum şi a diferitelor tipuri de
ambalaje şi de prezentare a acestor
produse.

5. Institutul de cercetãri, - Elaborarea de studii pentru dezvoltarea
studii şi proiectari silvice, silviculturii în Republica Socialistã
cu sediul în Bucureşti, în Romrnia
subordinea ministerului. - elaborarea de documentaţii
tehnico-economice pentru investiţiile din
sectorul silvic.

XV. Ministerul Comerţului Interior

1. Institutul de studii şi - Normative şi studii tehnologice,
proiectari pentru comerţ, documentaţii tehnico-economice şi de
cu sediul în Bucureşti, în execuţie pentru construcţiile comerciale,
subordinea ministerului. de alimentaţie publica şi depozite;
- elaborarea de proiecte tip, directive şi
experimentale pentru comerţ;
- documentaţii diversificate pentru
mobilier, utilaje şi mijloace
publicitare;
- documentaţii diverse pentru lucrãri de
investiţii şi reparaţii capitale, privind
modernizãri de unitãţi comerciale şi de
alimentaţie publica.

XVI. Comitetul de Stat pentru
Economia şi Administraţia Localã

1. Institutul de studii şi - Elaborarea de studii, în probleme
proiectare pentru sistematizare, teoretice şi practice, de sistematizare a
arhitectura şi tipizare, cu teritoriului, oraşelor şi comunelor;
sediul în Bucureşti, în - elaborarea studiilor de sistematizare
subordinea comitetului (Prin teritorialã, a schitelor de sistematizare
comasarea Institutului de studii a localitãţilor importante şi a
şi proiectare pentru detaliilor de sistematizare pentru
construcţii, arhitectura şi ansambluri de importanta deosebita;
sistematizare - ISCAS - şi a - întocmirea studiilor de sistematizare de
Institutului de proiectare a microregiuni industriale, zone turistice,
construcţiilor tip - IPCT) zone preorasenesti;
- întocmirea schitelor de sistematizare, cu
caracter experimental, pentru comune;
- elaborarea de studii, proiecte tip şi
directive, secţiuni, elemente şi detalii
tip pentru locuinţe, clãdiri
social-culturale din toate domeniile
economiei naţionale (sãnãtate,
învãţãmînt, cultura, turism, sport,
comerţ etc.);
- elaborarea proiectelor pentru poligoane
de prefabricate şi pentru tehnologiile de
execuţie din domeniul sau de activitate;
- elaborarea de studii şi cercetãri
practice şi teoretice de arhitectura;
- elaborarea proiectelor de investiţii
pentru ansambluri de locuinţe şi clãdiri
social-culturale de importanta şi
complexitate tehnica deosebita, a
proiectelor pentru export, precum şi
pentru investiţiile care depãşesc
posibilitãţile institutelor judeţene de
proiectare.

2. Institutul de studii şi - Elaborarea de studii şi proiecte pentru
proiectare pentru construcţii lucrãri de gospodãrie comunalã
şi instalaţii de gospodãrie (alimentari cu apa pentru centre populate
comunalã, cu sediul în şi obiective - platforme - industriale,
Bucureşti, în subordinea canalizare, transport în comun,
comitetului. salubritate, strãzi, gaze, utilaje de
gospodãrie comunalã etc.);
- elaborarea de studii şi proiecte pentru
lucrãri din industria localã;
- elaborarea de STE şi PT pentru
utilaje ale gospodãrie comunalã;
- elaborarea de proiecte tip pentru
lucrãrile care se încadreazã în profilul
institutului.

3. Institutul Proiect-Bucureşti, - Schite de sistematizare pentru localitãţi
în subordinea Consiliului rurale şi urbane, studii teritoriale
popular al municipiului judeţene şi interjudetene, studii de
Bucureşti; circulaţie;
- detalii de sistematizare, inclusiv zone
industriale; lucrãri de locuinţe,
inclusiv dotãri (reţele de apa, canal,
gaz, termoficare, electrice, zone verzi,
strãzi etc. aferente);
4. Institute de proiectare pentru - lucrãri de alimentare cu apa, canalizare,
sistematizare, locuinţe, gaz şi termoficare în localitãţi;
social-culturale şi economie, - lucrãri de strãzi, drumuri şi poduri;
localã judeţene. - îndiguiri pentru cursurile de apa şi
aporturi de maluri în interiorul
localitãţilor;
- lucrãri social-culturale şi
balneare pentru orice beneficiar;
- teleferice şi funiculare (Institutul
de proiectare din Braşov);
- lucrãri pentru industria localã;
- lucrãri agrozootehnice, prin adaptarea
de proiecte tip şi refolosibile;
- lucrãri pentru restaurari, reparaţii şi
consolidãri de monumente istorice;
- lucrãri din contribuţie voluntara şi
locuinţe pentru beneficiarii particulari.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



ANEXA 2

NORME GENERALE
privind stabilirea structurii organizatorice a unitãţilor
de proiectare

ANEXA 3

ELEMENTELE ŞI INDICATORII CARE SE VOR LUA, ÎN CONSIDERARE
LA STABILIREA CALIFICATIVELOR DE CALITATE A PROIECTELOR

A. În legatura cu proiectul:

1. Soluţiile functionale corespunzãtoare scopului (în funcţie de tema).
2. Soluţiile tehnologice şi performanţele utilajelor şi instalaţiilor adoptate.
3. Gradul de ocupare a terenului destinat investiţiei.
4. Gradul de ocupare cu utilaje a construcţiilor.
5. Industrializarea construcţiilor, utilizarea proiectelor tip şi refolosibile, mãrirea gradului de prefabricare şi de mecanizare, introducerea materialelor şi tehnologiilor noi de execuţie şi alte soluţii pentru scurtarea duratelor de execuţie.
6. Ponderea lucrãrilor de construcţii şi instalaţii în valoarea totalã a investiţiei.
7. Reducerea consumului de metal şi material lemnos.

B. În legatura cu atingerea parametrilor proiectati:

1. Realizarea investiţiei la şi sub costurile prevãzute în deviz.
2. Realizarea capacitãţii de producţie prevãzute în proiect.
3. Investiţia specifica.
4. Consumurile specifice la principalele materii prime şi materiale, combustibil şi energie.
5. Productivitatea muncii (numãr de salariaţi).
6. Preţul de cost pe unitatea de produs proiectat (cu dreptul de recalculare dacã se schimba preţurile unitare, tarifele pentru servicii etc.).



ANEXA 4

GRADUL DE UTILIZARE A PROIECTELOR SECŢIUNILOR ŞI DETALIILE TIP
ŞI A PROIECTELOR REFOLOSIBILE ŞI DIRECTIVE ÎN INSTITUTELE DE PROIECTARE
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea ministerului Gradul de utilizare
% minim în anul 1972
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Industrie şi transporturi

1. Ministerul Industriei Metalurgice 35
2. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 35
3. Ministerul Industriei Chimice 46
4. Ministerul Energiei Electrice 48
5. Ministerul Industriei Miniere şi Geologiei 40
G. Ministerul Petrolului 20
7. Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 54
8. Ministerul Construcţiilor Industriale 40
9. Ministerul Industriei Lemnului 34
10. Ministerul Industriei Alimentare 60
11. Ministerul Industriei Uşoare 43
12. Ministerul Transporturilor 42
13. Ministerul Postelor şi Telecomunicatiilor 75

II. Agricultura

1. Construcţii zootehnice şi pentru creşterea producţiei agricole 65
2. Construcţii pentru dezvoltarea producţiei de legume şi fructe 60
3. Lucrãri pentru îmbunãtãţiri funciare şi gospodãrirea apelor 50

III. Locuinţe şi social-culturale

1. Locuinţe 90
2. Construcţii social-culturale 75-80
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────





────────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016