Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 38 din 3 decembrie 2009  asupra initiativei legislative a cetatenilor referitoare la propunerea legislativa intitulata Twitter Facebook
Cautare document

HOTARARE nr. 38 din 3 decembrie 2009 asupra initiativei legislative a cetatenilor referitoare la propunerea legislativa intitulata "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finantarii sanatatii"

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 16 decembrie 2009
HOTĂ?RÂRE nr. 38 din 3 decembrie 2009
asupra iniţiativei legislative a cetãţenilor referitoare la propunerea legislativã intitulatã "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţãrii sãnãtãţii"
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 16 decembrie 2009


Cu Adresa nr. I 920 din 4 noiembrie 2009, preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale "propunerea legislativã a cetãţenilor privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţãrii sãnãtãţii", înregistratã la Senat cu nr. 1.611 din 23 octombrie 2009.
Documentaţia transmisã Curţii Constituţionale de cãtre Senat cuprinde:
1. Cererea înregistratã la Secretariatul general al Senatului sub nr. 1.611 din 23 octombrie 2009, prin care preşedintele Comitetului de iniţiativã, domnul Dorin Marius Gabor, a solicitat înregistrarea propunerii legislative a cetãţenilor;
2. declaraţia celor 11 membri ai Comitetului de iniţiativã de constituire a acestuia "în scopul promovãrii unui proiect de lege privind finanţarea sãnãtãţii în România", precum şi de desemnare, ca preşedinte, a domnului Dorin Marius Gabor;
3. Încheierea de autentificare nr. 107 din 9 martie 2009 a Biroului notarului public Roxana Elena Mihalca;
4. expunerea de motive şi textul propunerii legislative a cetãţenilor intitulatã "Legea privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţãrii sãnãtãţii";
5. Avizul nr. 352 din 15 aprilie 2009 al Consiliului Legislativ, referitor la iniţiativa legislativã a cetãţenilor privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţãrii sãnãtãţii;
6. Cererea înregistratã la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sub nr. 51/2.243 din 23 aprilie 2009, prin care preşedintele Comitetului de iniţiativã a solicitat publicarea proiectului actului normativ privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţãrii sãnãtãţii în Monitorul Oficial al României, Partea I;
7. tabelul centralizator cuprinzând numãrul total al semnãturilor susţinãtorilor iniţiativei legislative din judeţele: Bihor, Bistriţa-Nãsãud, Botoşani, Cãlãraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea, împreunã cu tabelele centralizatoare corespunzãtoare fiecãruia dintre judeţele menţionate;
8. Adresa înregistratã la Secretariatul general al Senatului sub nr. 1.631 din 29 octombrie 2009, prin care doamna Daniela Ştefãnescu, membru al Comitetului de iniţiativã, "în baza împuternicirii membrilor Comitetului de iniţiativã", înainteazã "listele de semnãturi pentru care procedura de atestare a semnãturilor susţinãtorilor iniţiativei legislative privind fondurile anuale minime obligatorii necesare finanţãrii sãnãtãţii a fost întârziatã la nivelul primãriilor respective, în completarea listelor de susţinãtori" depuse cu Adresa nr. 1.611 din 23 octombrie 2009;
9. tabelul centralizator cuprinzând numãrul semnãturilor susţinãtorilor iniţiativei legislative din judeţele Bacãu, Buzãu, Timiş, Suceava şi municipiul Bucureşti, transmis cu adresa anterior menţionatã, împreunã cu tabelele centralizatoare corespunzãtoare fiecãruia dintre judeţele menţionate;
10. Adresa înregistratã la Secretariatul general al Senatului sub nr. 1.632 din 30 octombrie 2009, prin care doamna Daniela Ştefãnescu, membru al Comitetului de iniţiativã, "în baza împuternicirii membrilor Comitetului de iniţiativã", înainteazã "listele de semnãturi pentru care procedura de atestare a semnãturilor susţinãtorilor iniţiativei legislative privind fondurile anuale minime obligatorii necesare finanţãrii sãnãtãţii a fost întârziatã la nivelul primãriilor respective, în completarea listelor de susţinãtori" depuse cu Adresa nr. 1.611 din 23 octombrie 2009;
11. tabelul centralizator cuprinzând numãrul semnãturilor susţinãtorilor iniţiativei legislative din judeţul Vaslui, transmis cu adresa anterior menţionatã;
12. un numãr de 399 de dosare cu semnãturi ale susţinãtorilor iniţiativei legislative a cetãţenilor privind nivelul fondurilor anuale minime destinate finanţãrii sãnãtãţii.
Propunerea legislativã a cetãţenilor intitulatã "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţãrii sãnãtãţii" are urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Totalul fondurilor anuale destinate finanţãrii sãnãtãţii reprezintã cel puţin 6% din produsul intern brut anual, iar fondul anual destinat asistenţei medicale primare reprezintã minimum 12% din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate.
(2) Legea bugetului de stat va conţine prevederi conforme cu prevederile alin. (1).
(3) Orice act normativ care reglementeazã finanţarea asistenţei medicale primare trebuie sã respecte cu stricteţe prevederile alin. (1).
<>Art. 2 - Articolul 81 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
<<Art. 81. - Sumele alocate pentru finanţarea asistenţei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naţionale de sãnãtate publicã şi nu pot fi mai mici de 12% din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate.>>
Art. 3 - Prezenta lege intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2010."
În expunerea de motive care însoţeşte propunerea legislativã a cetãţenilor se aratã, în esenţã, cã, deşi sãnãtatea "a fost declaratã prioritate naţionalã de cãtre toţi guvernanţii postdecembrişti [...], finanţarea acestui sector a avut permanent de suferit, procentul alocat sãnãtãţii din produsul intern brut fiind mult sub nivelul alocat de statele membre ale Uniunii Europene, chiar ţãri din vecinãtatea României având alocate procente mai mari". Toate segmentele sistemului sanitar au avut de suferit, atât la nivelul infrastructurii, cât şi la nivelul dotãrilor cu aparaturã performantã şi cu medicamente şi materiale sanitare, al aprovizionãrii cu alimente, dezinfectante etc. De asemenea, subfinanţarea nu a permis funcţionarea optimã ca numãr de personal medical calificat şi nici atingerea unor venituri corespunzãtoare pentru personalul de specialitate la toate nivelurile de asistenţã, ceea ce are drept consecinţã "un veritabil exod al medicilor şi asistentelor cãtre ţãri europene capabile sã îşi susţinã sistemul medical".
Se mai aratã cã medicina de familie este consideratã în toatã Europa cel mai important segment al asistenţei medicale, furnizând serviciile medicale de bazã pentru toatã populaţia, cu un raport eficienţã/preţ extrem de favorabil. În considerarea rolului sãu, "trebuie ca finanţarea pe acest segment, cel mai ieftin de altfel, sã aibã un nivel corespunzãtor, pentru a-şi putea realiza menirea". Aceasta şi în considerarea faptului cã, dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, s-a liberalizat piaţa muncii specificã sistemului sanitar, astfel încât personalul medical a început sã emigreze, tentat atât de veniturile "mult mai consistente", cât şi de posibilitatea de a-şi desfãşura meseria "la cote înalte, de condiţiile generale de muncã şi de respectul social cuvenit". Se considerã cã "stabilirea prin lege a procentului alocat asistenţei medicale şi, respectiv, asistenţei medicale primare în România ar crea premisele unei stabilitãţi pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte finanţarea sistemului sanitar", ceea ce ar avea ca efect "creşterea calitãţii serviciilor medicale furnizate, demararea unor activitãţi de investiţii, de modernizare şi dotare a unitãţilor medicale, precum şi diversificarea serviciilor asigurate populaţiei".
În concluzie, se aratã cã "adoptarea unei legi care sã garanteze o finanţare corectã şi sigurã a sistemului de sãnãtate reprezintã un pas important în reforma sistemului sanitar românesc".

CURTEA,
examinând propunerea legislativã a cetãţenilor intitulatã "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţãrii sãnãtãţii", prin raportare la dispoziţiile <>art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, republicatã, şi ale <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi raportul întocmit de judecãtorulraportor, reţine urmãtoarele:
Curtea a fost legal sesizatã şi este competentã sã se pronunţe asupra iniţiativei legislative a cetãţenilor referitoare la propunerea legislativã intitulatã "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţãrii sãnãtãţii".
Competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra iniţiativei legislative a cetãţenilor este prevãzutã de dispoziţiile art. 146 lit. j) din Constituţie, potrivit cãrora Curtea "verificã îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni".
În legãturã cu aceastã atribuţie sunt incidente dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care prevãd cã iniţiativa legislativã aparţine şi "[... ] unui numãr de cel puţin 100.000 de cetãţeni cu drept de vot. Cetãţenii care îşi manifestã dreptul la iniţiativã legislativã trebuie sã provinã din cel puţin un sfert din judeţele ţãrii, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie sã fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnãturi în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetãţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea".
Sub aspectul competenţei Curţii sunt, de asemenea, aplicabile dispoziţiile <>art. 48 din Legea nr. 47/1992 şi dispoziţiile <>art. 7 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, care, utilizând aceiaşi termeni, stabilesc obiectul verificãrii pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuţiei sale constituţionale. Aceste dispoziţii au urmãtorul cuprins:
- <>Art. 48 din Legea nr. 47/1992 : "Curtea Constituţionalã, din oficiu sau pe baza sesizãrii preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativã a cetãţenilor, se pronunţã asupra:
a) caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetãţenilor;
b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacã listele de susţinãtori sunt atestate de cãtre primarii unitãţilor administrativ-teritoriale ori de cãtre împuterniciţii acestora;
c) întrunirii numãrului minim de susţinãtori pentru promovarea iniţiativei, prevãzut la art. 74 alin. (1) sau, dupã caz, la art. 150 alin. (1) din Constituţie, republicatã, precum şi asupra respectãrii dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevãzutã de aceleaşi articole.";
- <>Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 189/1999 , republicatã, are un conţinut identic, cu excepţia tezei ultime a lit. b), care cuprinde sintagma "sunt atestate potrivit art. 5", corespunzãtor celei din <>art. 48 lit. b) din Legea nr. 47/1992 - "sunt atestate de cãtre primarii unitãţilor administrativ-teritoriale ori de cãtre împuterniciţii acestora".
Potrivit <>art. 5 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 189/1999 , republicatã:
"(1) Atestarea calitãţii de cetãţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinãtorilor se face de cãtre primarul localitãţii fie personal, fie, în localitãţile urbane, şi prin funcţionarii primãriei împuterniciţi de primar în acest scop. Atestarea se face prin verificarea listei de susţinãtori, iar în ceea ce priveşte domiciliul, în colaborare cu organul local de poliţie, dacã este cazul. [...]
(3) Atestarea de cãtre primar a listei de susţinãtori se face prin semnãtura persoanei care a efectuat controlul, cu indicarea actului de împuternicire, dacã este cazul, şi a datei când s-a fãcut atestarea, precum şi prin aplicarea ştampilei. Dacã primarul a solicitat sprijinul organului local de poliţie, va semna şi reprezentantul acestuia, cu precizarea aspectelor pe care le-a verificat. Semnãtura se aplicã pe ultima copertã a dosarului cuprinzând listele verificate, aflat la comitetul de iniţiativã, dupã ce a fost confruntat cu cel depus la primãrie. Aspectele neatestate se eliminã din listã, fãcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (3)."
Prin urmare, în exercitarea atribuţiei prevãzute la art. 146 lit. j) din Constituţie de a verifica iniţiativa legislativã a cetãţenilor, Curtea are în vedere dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ale <>art. 48 din Legea nr. 47/1992 , precum şi ale <>art. 5 şi 7 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, şi reţine urmãtoarele:
1. Cu privire la caracterul constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetãţenilor:
Prin iniţiativa legislativã a cetãţenilor se propune, în esenţã, alocarea de la bugetul de stat, pentru finanţarea sãnãtãţii, a unui procent din produsul intern brut de cel puţin 6%, iar, pentru finanţarea asistenţei medicale primare, a unui procent de cel puţin 12% din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. Se propune în acest sens modificarea dispoziţiilor <>art. 81 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au în prezent urmãtorul cuprins: "Sumele alocate pentru finanţarea asistenţei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naţionale de sãnãtate publicã."
Propunerea legislativã vizeazã aşadar concepţia viitoare cu privire la formarea bugetului de stat, modificarea politicii bugetare privind sãnãtatea şi, în principal, a celei privind finanţarea asistenţei medicale primare în România, în sensul stabilirii prin lege a procentului alocat asistenţei medicale şi, respectiv, asistenţei medicale primare. Astfel fiind, Curtea constatã cã propunerea legislativã este constituţionalã în raport cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Constituţie, deoarece nu vizeazã reglementarea vreunuia dintre domeniile care nu pot face obiectul unei iniţiative legislative, prevãzute de acest text constituţional.
2. În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea propunerii legislative şi dacã listele de susţinãtori sunt atestate potrivit cerinţelor <>art. 48 lit. b) din Legea nr. 47/1992 şi ale <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã:
a) Curtea constatã cã propunerea legislativã, precum şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnatã de Comitetul de iniţiativã format din 11 membri, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 29 aprilie 2009, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului nr. 352 din 15 aprilie 2009 al Consiliului Legislativ, prevãzut la <>art. 3 alin. (4) din Legea nr. 189/1999 , republicatã.
b) În urma examinãrii realizate de cãtre colectivul de magistraţi-asistenţi, constituit prin rezoluţia preşedintelui Curţii Constituţionale, a tuturor celor 399 de dosare primite de la Senat, cuprinzând semnãturi ale susţinãtorilor iniţiativei legislative provenind din 25 de judeţe şi 3 sectoare ale municipiului Bucureşti, s-a constatat cã atestarea listelor de susţinãtori nu s-a fãcut în toate cazurile cu respectarea strictã a dispoziţiilor imperative ale <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, de cãtre primarii unitãţilor administrativteritoriale sau, în localitãţile urbane, şi de funcţionarii primãriei împuterniciţi de primar în acest scop.
Astfel, au fost înregistrate situaţii în care, în mediul rural, atestarea calitãţii de cetãţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinãtorilor, prevãzutã la <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, s-a fãcut prin semnãturã, fãrã precizarea calitãţii persoanei care a semnat, aplicându-se ştampila consiliului local, iar nu a primarului, situaţii în care listele de susţinãtori poartã doar ştampila primãriei, fãrã nicio semnãturã, ori atestarea s-a fãcut de cãtre secretarul comunei, "pentru" primar, sau de cãtre un referent ca urmare a dispoziţiei primarului.
S-au mai constatat cazuri în care, în mediul urban, atestarea a fost realizatã printr-o semnãturã, fãrã precizarea calitãţii persoanei care a semnat, şi prin aplicarea ştampilei consiliului local, precum şi o situaţie în care atestarea s-a fãcut ca urmare a verificãrii "prin sondaj" doar a unora dintre semnãturi (în sectorul 3 al municipiului Bucureşti).
Faţã de cele constatate, Curtea reţine cã aceşti susţinãtori, care sunt atestaţi cu încãlcarea dispoziţiilor <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, nu pot fi incluşi în totalul susţinãtorilor propunerii legislative, a cãror atestare este legalã.
3. Cu privire la întrunirea numãrului minim de susţinãtori pentru promovarea iniţiativei, prevãzut la art. 74 alin. (1) din Constituţie, precum şi la respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevãzute de aceleaşi dispoziţii:
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) din Constituţie, iniţiativa legislativã aparţine unui numãr de cel puţin 100.000 de cetãţeni cu drept de vot, care trebuie sã provinã din cel puţin un sfert din judeţele ţãrii, iar în fiecare dintre aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie sã fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnãturi în sprijinul acestei iniţiative.
În ceea ce priveşte condiţia referitoare la dispersia teritorialã, Curtea constatã cã aceasta nu este îndeplinitã, deoarece numai în 8 judeţe ale ţãrii sunt legal atestate un numãr de cel puţin 5.000 de semnãturi în sprijinul iniţiativei legislative. Aceste judeţe sunt urmãtoarele: Bihor, Bistriţa-Nãsãud, Dâmboviţa, Dolj, Mureş, Neamţ, Olt şi Satu Mare. Listele legal atestate provenind din celelalte 17 judeţe, respectiv Bacãu, Botoşani, Buzãu, Cãlãraşi, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea, precum şi din sectoarele 2, 3 şi 6 ale municipiului Bucureşti, care nu au înregistrat cel puţin 5.000 de semnãturi legal atestate, nu pot fi luate în considerare, iar susţinãtorii cuprinşi în aceste liste nu pot fi incluşi în numãrul total al susţinãtorilor iniţiativei legislative, deoarece condiţiile prevãzute de art. 74 alin. (1) din Constituţie sunt cumulative.
Faţã de cele expuse, Curtea Constituţionalã reţine cã iniţiativa legislativã a cetãţenilor referitoare la propunerea legislativã intitulatã "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţãrii sãnãtãţii" nu întruneşte condiţia dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevãzutã de art. 74 alin. (1) din Constituţie.

Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art. 146 lit. j) şi ale <>art. 74 din Constituţie, prevederile Legii nr. 47/1992 , precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 189/1999 , republicatã,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
HOTÃRÃŞTE:
Constatã cã iniţiativa legislativã a cetãţenilor referitoare la propunerea legislativã intitulatã "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţãrii sãnãtãţii" nu îndeplineşte condiţiile prevãzute de art. 74 alin. (1) din Constituţie.
Definitivã şi general obligatorie.
Hotãrârea se comunicã preşedintelui Senatului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 3 decembrie 2009 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lãzãroiu, Ion Predescu, Augustin Zegrean, judecãtori.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta

--------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice