Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 31 din 22 decembrie 2008 pentru acordarea increderii Guvernului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 31 din 22 decembrie 2008 pentru acordarea increderii Guvernului

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 22 decembrie 2008
Comenteaza legea
Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comunã a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 22 decembrie 2008 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de cãtre domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,
în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 22 decembrie 2008,
în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicatã,

Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre.

ARTICOL UNIC
Se acordã încredere Guvernului, în componenţa prevãzutã în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevãzut în anexa nr. 2.

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comunã din data de 22 decembrie 2008.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucureşti, 22 decembrie 2008.
Nr. 31.

ANEXA 1
-------

LISTA
Guvernului României

1. Emil Boc - prim-ministru
2. Dan Nica - viceprim-ministru
3. Gheorghe Pogea - ministrul finanţelor publice
4. Gabriel Oprea - ministrul administraţiei şi internelor
5. Radu Mircea Berceanu - ministrul transporturilor şi infrastructurii
6. Cristian Diaconescu - ministrul afacerilor externe
7. Adriean Videanu - ministrul economiei
8. Ecaterina Andronescu - ministrul educaţiei, cercetãrii şi inovãrii
9. Vasile Blaga - ministrul dezvoltãrii regionale şi locuinţei
10. Marian Sârbu - ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale
11. Mihai Stãnişoarã - ministrul apãrãrii naţionale
12. Cãtãlin Marian Predoiu - ministrul justiţiei şi libertãţilor cetãţeneşti
13. Ilie Sârbu - ministrul agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale
14. Elena Gabriela Udrea - ministrul turismului
15. Ion Bazac - ministrul sãnãtãţii
16. Theodor Paleologu - ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional
17. Nicolae Nemirschi - ministrul mediului
18. Monica Maria Iacob-Ridzi - ministrul tineretului şi sportului
19. Constantin Niţã - ministrul întreprinderilor mici şi mijlocii, comerţului şi mediului de afaceri
20. Gabriel Sandu - ministrul comunicaţiilor şi societãţii informaţionale
21. Victor-Viorel Ponta - ministrul pentru relaţia cu Parlamentul

ANEXA 2
-------

PROGRAM DE GUVERNARE
2009 - 2012

CAP. 1
Contextul economic şi financiar intern şi internaţional

Programul de guvernare este elaborat într-un context internaţional caracterizat printr-o profundã crizã financiarã şi economicã globalã.
Efectele crizei financiare sunt resimţite puternic în statele europene dezvoltate, care se confruntã deja cu încetiniri semnificative ale ritmului de creştere economicã sau chiar cu recesiune economicã.
Principalele efecte ale crizei financiare şi economice cu care se confruntã în prezent România sunt:
● reducerea lichiditãţilor în sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finanţãrii interne şi externe;
● înãsprirea condiţiilor de accesare a creditelor pentru populaţie, agenţi economici, precum şi pentru sectorul public;
● creşterea numãrului de persoane aflate în imposibilitatea de a-şi rambursa ratele şi dobânda la creditele bancare;
● scãderea producţiei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, pãstrãrii numãrului locurilor de muncã, precum şi asupra profitabilitãţii companiilor;
● scãderea ritmului de creştere a veniturilor publice, cauzatã de diminuarea în general a activitãţilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, construcţii, mobilã, textile etc.);
● scãderea puterii de cumpãrare şi a calitãţii vieţii;
● încetinirea ritmului de creştere a produsului intern brut.
Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic şi asupra veniturilor bugetului general consolidat, prin diminuarea acestora chiar pe fondul unei creşteri economice de peste 8% în anul 2008.
Deficitul bugetului general consolidat, estimat pentru acest an, va fi de peste 3,5% din PIB, cu implicaţii negative asupra echilibrelor macroeconomice, în special a deficitului de cont curent, care se menţine la valori ridicate - în jur de 13% din PIB.
Acest deficit bugetar public este peste limitele stabilite prin Tratatul de la Mstricht (3% din PIB). În perioada de creştere economicã ridicatã, politica bugetarã de tip expansionist a fost şi este neadecvatã.
Construcţia bugetarã, precum şi execuţia aferentã anului 2008 au încurajat creşterea nejustificatã a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în detrimentul cheltuielilor cu investiţiile.
Capacitatea administrativã redusã a condus la un nivel scãzut de absorbţie a fondurilor structurale.
Toate acestea au condus la derapaje de la obiectivele stabilite prin Programul de convergenţã.
Situaţia actualã internã şi internaţionalã rãmâne, în continuare, una dificilã şi impune constrângeri mari de ordin bugetar. La acestea se adaugã dificultãţile legate de necesitatea ajustãrii deficitului bugetar şi a celui de cont curent la valori care sã facã posibilã finanţarea acestora.
În acest context, noul Guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice şi mãsuri de ajustare, corelate cu politica monetarã, care sã asigure o creştere economicã sustenabilã, menţinerea atractivitãţii investiţionale a României, precum şi o evoluţie favorabilã a mediului de afaceri, a pieţei muncii şi a nivelului de trai.

CAP. 2
Mãsuri pentru reducerea impactului crizei economice şi financiare asupra economiei

Mãsurile pe termen scurt propuse în programul de guvernare au în vedere urmãtoarele obiective:
● Atenuarea efectelor negative ale crizei financiare şi menţinerea stabilitãţii financiare:
- reducerea deficitului bugetului general consolidat de la aproximativ 4% din PIB, în anul 2008, la maximum 1,7% din PIB, în anul 2009;
- reducerea deficitului de cont curent din balanţa de plãţi externe la 10,5% din PIB, în anul 2009, faţã de 13,5% din PIB, în anul 2008;
- asigurarea condiţiilor pentru îmbunãtãţirea ratingului de ţarã.
● Preîntâmpinarea transformãrii crizei financiare într-o crizã economicã prelungitã.
● Protejarea intereselor economice ale populaţiei (putere de cumpãrare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, pãstrarea locurilor de muncã), precum şi asigurarea securitãţii sociale.
● Menţinerea atractivitãţii investiţionale a României în condiţiile crizei, precum şi valorificarea oportunitãţilor specifice contextului actual.
● Asigurarea condiţiilor favorabile continuãrii procesului de convergenţã economicã şi de pãstrare a calendarului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014.
● Coordonarea mãsurilor de ajustare la nivel naţional cu strategia anticrizã a Comisiei Europene.
Principalele mãsuri pentru reducerea impactului crizei economice şi financiare asupra economiei şi grupurilor vulnerabile sunt:
● Menţinerea cotei unice de impozitare de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici.
● Ajustarea cheltuielilor bugetare în vederea diminuãrii deficitului bugetului general consolidat pânã la maximum 1,7% din PIB, pentru anul 2009 (faţã de peste 3,5% din PIB, în 2008) prin:
- Restructurarea cheltuielilor publice în sensul diminuãrii cheltuielilor curente.
1. Reducerea gradualã a cheltuielilor cu personalul din administraţia publicã centralã şi localã cu pânã la 20% faţã de cele înregistrate în anul 2008, prin:
- Eliminarea de la bugetare a posturilor vacante din instituţiile publice centrale şi locale, existente la data de 31.12.2008 (aproximativ 139.500 de posturi);
- Reducerea cheltuielilor care nu sunt în legãturã directã cu performanţa obţinutã (deplasãri, prime, sporuri în bani şi în naturã, stimulente etc.)
2. Reducerea cu 15% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile faţã de nivelul înregistrat în anul 2008 şi instituirea unui moratoriu pe o perioadã de 12 luni, prin care se interzice achiziţionarea de bunuri şi servicii, inclusiv obiecte de inventar, neesenţiale pentru funcţionarea la parametri optimi a instituţiilor publice.
3. Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi elaborarea unor reglementãri similare pentru personalul contractual, funcţionarii publici cu statut special, cadrele didactice şi personalul sanitar.
4. Raţionalizarea cheltuielilor cu ajutoare şi prestaţii sociale, prin acordarea acestora numai persoanelor şi familiilor aflate în situaţie socialã precarã, transparentizarea procedurilor de încadrare în grad de handicap, precum şi eliminarea oricãror mãsuri care încurajeazã un comportament pasiv pe piaţa muncii.
5. Raţionalizare instituţionalã prin analizarea numãrului, structurii, activitãţii şi a personalului instituţiilor, indiferent de modul de finanţare.
6. Monitorizarea strictã a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor de investiţii în infrastructurã finanţate de la bugetul de stat şi aplicarea de sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor contractuale privind calitatea lucrãrilor efectuate, a bunurilor şi a serviciilor achiziţionate.
7. Reducerea numãrului de taxe şi tarife, începând cu cele ale cãror costuri de administrare sunt superioare încasãrilor efective.
● Asigurarea cu prioritate, prin legea bugetului de stat pe anul 2009, a sumelor necesare cofinanţãrii proiectelor de investiţii realizate din fonduri structurale, precum şi a cofinanţãrii programelor europene pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã.
● Creşterea finanţãrii de la bugetul de stat pentru reabilitarea termicã a locuinţelor şi clãdirilor administraţiei publice centrale şi locale, în scopul creşterii eficienţei energetice.
● Majorarea finanţãrii de la bugetul de stat pentru proiectele de infrastructurã ruralã, drumuri judeţene şi locuinţe sociale.
● Majorarea subvenţiilor în agriculturã şi acordarea acestora înaintea începerii lucrãrilor agricole de primãvarã.
● Activizarea şi extinderea instrumentelor Eximbank de sprijin al producţiei pentru export şi al exportului.
● Majorarea capitalului CEC Bank în scopul finanţãrii proiectelor IMM-urilor.
● Majorarea capitalului Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
● Aplicarea noilor scheme de ajutor de stat în vederea stimulãrii activitãţilor de producţie şi inovare a IMM-urilor.
● Modificarea algoritmului de calcul privind repartizarea costurilor pentru energia termicã în concordanţã cu consumurile specifice reale.
● Modificarea coşului de preţ la energia electricã şi gaze naturale în vederea diminuãrii facturii la populaţie.
● Stabilirea unei platforme comune de soluţii şi planuri de acţiune la nivelul Guvernului, BNR, Asociaţiei Române a Bãncilor (ARB), reprezentanţilor organizaţiilor patronale şi ai sindicatelor, pentru gestionarea crizei financiare, precum şi pentru relansarea procesului de creditare a sectorului neguvernamental.
● Promovarea Dialogului Social cu patronatele şi sindicatele, în scopul luãrii celor mai bune decizii de naturã socioeconomicã, precum şi încheierea de acorduri tripartite.

CAP. 3
Angajamentul pentru buna guvernare a României

Obiectivele fundamentale pe care şi le asumã şi promoveazã Guvernul României sunt:
1. Asigurarea unui climat economic de stabilitate, în contextul crizei economice globale.
2. Protejarea locurilor de muncã, prioritate a perioadei urmãtoare, precum şi crearea de noi locuri de muncã, inclusiv în mediul rural.
3. Protejarea şi creşterea gradualã a puterii de cumpãrare a populaţiei.
4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei unice de impozitare existente de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici, precum şi reducerea numãrului de taxe şi impozite.
5. Adoptarea unui regim riguros de cheltuire a banului public şi trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual.
6. Asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea în aceastã categorie a pensiilor din agriculturã, avându-se în vedere principiile contributivitãţii şi solidaritãţii.
7. Continuarea procesului de reformã în domeniul justiţiei în vederea garantãrii independenţei acesteia, neimplicãrii politicului în actul de justiţie şi asigurãrii accesului egal al tuturor cetãţenilor la justiţie.
8. Descentralizarea, inclusiv financiarã, a administraţiei publice prin delimitarea clarã a competenţelor, pe principii europene, în scopul creşterii autonomiei administrative cu respectarea principiului subsidiaritãţii.
9. Asigurarea unui cadru normativ şi instituţional stabil în scopul stimulãrii activitãţii IMM-urilor şi asigurãrii unui mediu de afaceri predictibil.
10. Sprijinirea, prin mãsuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subvenţii şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii.
11. Realizarea unui ritm înalt de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate cu acestea.
12. Realizarea Programului naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri.
13. Dinamizarea şi simplificarea administraţiei publice prin reformarea structurilor administrative şi reducerea birocraţiei.
14. Dezvoltarea într-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructurã din România, îndeosebi a celei rutiere şi feroviare, inclusiv pentru oraşele mici şi mediul rural.
15. Asigurarea securitãţii energetice a României şi a cetãţenilor sãi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative.
16. Reforma în domeniul educaţiei, având la bazã ridicarea nivelului de performanţã a sistemului educaţional şi asigurarea unor venituri decente pentru cei care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul acestui sistem, în conformitate cu prevederile Pactului pentru educaţie.
17. Reforma în domeniul sanitar, având la bazã necesitatea asigurãrii calitãţii serviciilor pentru toţi beneficiarii sistemului de asigurãri de sãnãtate din România.
18. Creşterea alocaţiilor de stat pentru copii.
19. Dezvoltarea durabilã şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate.
20. Asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetãrii ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmãrii activitãţii de creaţie şi inovare, dezvoltãrii unor tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivitãţii produselor româneşti.
21. Relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţã naţionalã.
22. Adoptarea legii privind sistemul unitar de salarizare a persoanelor plãtite de la bugetul statului.
23. Creşterea eficienţei activitãţii parlamentare şi consolidarea credibilitãţii acestei instituţii fundamentale a democraţiei.
24. Continuarea reformei sistemului electoral.
25. Consolidarea rolului şi statutului României în UE ca stat activ şi implicat, capabil sã îşi promoveze interesele în strânsã cooperare cu partenerii sãi europeni, ca al şaptelea stat în UE, ca numãr al populaţiei.

CAP. 4
Principiile de guvernare

Activitatea Guvernului se desfãşoarã în consonanţã cu urmãtoarele principii:
1. Principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie şi legile în vigoare.
2. Principiul egalitãţii, nediscriminãrii şi garantãrii drepturilor fundamentale.
3. Principiul respectãrii dreptului fiecãrui individ la muncã decentã.
4. Principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei.
5. Principiul subsidiaritãţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local.
6. Principiul proporţionalitãţii prin limitarea conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor.
7. Principiul contribuţiei şi al solidaritãţii în promovarea progresului social.
8. Principiul transparenţei faţã de cetãţeni şi faţã de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţã de societatea civilã.
9. Principiul integritãţii actului de guvernare.
10. Principiul responsabilitãţii Guvernului României în faţa Parlamentului României şi a celorlalte instituţii abilitate ale statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi angajamentelor României faţã de UE.

CAP. 5
Educaţie

Educaţia reprezintã, pentru orice societate, vectorul dezvoltãrii durabile.
Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivitãţii prin formare iniţialã şi continuã, pentru o piaţã a muncii flexibilã şi globalizatã, reprezintã obiectivele majore ale programului de guvernare.
Economia competitivã, consolidarea democraţiei şi societatea cunoaşterii impun, alãturi de cele 4 instrumente cognitive care alcãtuiesc tradiţional alfabetizarea de bazã (abilitãţi de comunicare, scriere, citire şi calcul matematic), dobândirea unor noi competenţe: alfabetizarea digitalã şi informaţionalã, cultura şi civilizaţia tehnologicã, comunicarea în limbi moderne de largã circulaţie, cultura şi conduita civicã, cetãţenia democraticã, gândirea criticã, capacitatea de adaptare la situaţii noi, competenţe antreprenoriale, lucrul în echipã, interesul pentru dezvoltarea personalã şi învãţarea continuã.
Şcoala trebuie sã construiascã şi sã consolideze un set de valori stabile şi coerente (profesionalism, cinste, corectitudine, dreptate socialã) şi conduite favorabile unui stil de viaţã sãnãtos. Guvernarea va respecta Pactul naţional pentru educaţie şi va aplica strategia "Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii" elaboratã în baza pactului naţional şi asumatã de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.
Obiective de guvernare
1. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant.
2. Alocarea a 6% din PIB pentru educaţie.
3. Transformarea educaţiei timpurii în bun public.
4. Descentralizarea învãţãmântului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor.
5. Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe.
6. Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţã, concordant cu statutul cadrelor didactice în societate.
7. Realizarea unui sistem legislativ care sã asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de învãţãmânt, precum şi garantarea egalitãţii de şanse la accesul la educaţie.
8. Asigurarea calitãţii şi stimularea excelenţei în învãţãmântul superior de stat şi privat.
9. Educaţia permanentã în vederea obţinerii unor calificãri noi, a extinderii specializãrii şi perfecţionãrii.
Direcţii de acţiune
Educaţia timpurie
● Susţinerea de cãtre stat a cheltuielilor cu educaţia timpurie.
● Coordonarea serviciilor oferite de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii cu cele oferite de Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educaţie timpurie.
● Elaborarea şi monitorizarea curriculumului şi a standardelor de calitate pentru educaţia timpurie.
● Formarea iniţialã şi continuã a personalului dedicat educaţiei timpurii.
● Cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 3-5 ani.
● Încurajarea şi susţinerea iniţiativelor locale şi a celor private pentru construirea de creşe, eficientizarea legii tichetelor de creşã.
● Introducerea grupei pregãtitoare în învãţãmântul obligatoriu.
Învãţãmântul preuniversitar
● Promovarea pachetului legislativ pentru învãţãmântul preuniversitar.
● Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informaţii la un curriculum flexibil centrat pe formarea de competenţe relevante pentru piaţa muncii, pentru dezvoltarea capacitãţii de creaţie şi inovare, precum şi a celei de adaptare la situaţii noi.
● Accelerarea descentralizãrii în contextul asigurãrii calitãţii învãţãmântului.
● Eliminarea abandonului şcolar din învãţãmântul obligatoriu.
● Încurajarea continuãrii studiilor astfel încât cel puţin 85% dintre tineri sã fie absolvenţi de studii liceale.
● Creşterea proporţiei absolvenţilor în domeniile ştiinţelor exacte şi al tehnologiei.
● Generalizarea învãţãrii informatizate.
● Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale şi din grupuri vulnerabile în învãţãmântul special sau de masã.
● Asigurarea coerenţei procedurilor de evaluare şi a examenelor pe baza standardelor naţionale adecvate ciclurilor de învãţãmânt.
● În domeniul învãţãmântului şi educaţiei pentru minoritãţile naţionale se vor avea în vedere:
- accesul egal la educaţie în toate ciclurile de învãţãmânt;
- asigurarea cu manuale şcolare;
- asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi limbii materne;
- promovarea interculturalitãţii.
● Susţinerea copiilor şi tinerilor capabili de performanţã.
● Generalizarea programului "Şcoala de dupã şcoalã".
● Dezvoltarea învãţãmântului din mediul rural.
● Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolarã, profesionalã şi de asistenţã psihopedagogicã.
● Eliminarea violenţelor din şcoalã şi din jurul ei.
● Asigurarea educaţiei complementare (educaţie pentru sãnãtate şi alimentaţie sãnãtoasã, culturã, culturã civicã, antreprenorialã şi tehnologicã, prin sport etc.).
Învãţãmântul superior
● Pregãtirea de specialişti cu creativitate şi capacitate de inovare.
● Producerea de cunoaştere relevantã internaţional prin cercetare ştiinţificã.
● Realizarea de creaţie culturalã.
● Diseminarea cunoaşterii.
● Formarea de specialişti în domenii relevante pentru societate.
● Deschiderea spre comunitate şi participarea cu expertizã la stabilirea direcţiilor de dezvoltare naţionalã.
● Asumarea responsabilitãţii sociale derivate din autonomia academicã.
● Promovarea excelenţei personale şi instituţionale pe bazã de criterii valorice validate internaţional.
● Încurajarea repatrierii elitelor universitare româneşti.
● Evaluarea externã a tuturor instituţiilor de învãţãmânt superior, publice şi private, în vederea asigurãrii calitãţii.
● Diferenţierea prin legislaţie a universitãţilor, în universitãţi de educaţie, de educaţie şi cercetare şi preponderent de cercetare.
● Întãrirea autonomiei universitare în vederea creşterii calitãţii învãţãmântului superior.
● Modernizarea managementului şi conducerii universitãţilor.
● Funcţionarea efectivã a unui cod deontologic la nivelul fiecãrei universitãţi.
● Finanţarea multianualã a programelor de studii.
● Susţinerea învãţãmântului de ştiinţe exacte şi tehnic în conformitate cu directivele europene.
● Promovarea excelenţei instituţionale prin programe de finanţare competiţionalã;
● Implicarea universitãţilor în educaţia permanentã pentru cuprinderea a 10% din populaţia activã.
● Promovarea parteneriatului cu studenţii.
● Dezvoltarea şi diversificarea programelor de burse.
● Asigurarea mobilitãţii studenţilor la nivel naţional şi internaţional.
● Asigurarea funcţionãrii sistemului de credite pentru finanţarea studiilor.
● Internaţionalizarea învãţãmântului superior din România.
Resurse umane
● Modernizarea formãrii iniţiale, susţinerea formãrii continue a cadrelor didactice şi stabilirea de criterii relevante de evaluare a calitãţii cadrelor didactice.
● Repoziţionarea socialã justã a cadrelor didactice prin:
- salarizarea corespunzãtoare;
- susţinerea parteneriatelor şcoalã - comunitate localã, cu implicarea cadrelor didactice în susţinerea problemelor comunitãţilor;
- introducerea unor trepte profesionale de excelenţã acordate pe baza performanţelor obţinute.
● Formarea iniţialã şi continuã a managerilor din sistemul de învãţãmânt.
● Profesionalizarea şi depolitizarea carierei manageriale în educaţie.
Infrastructurã
● Dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bazã, complementarã şi continuã.
● Reabilitarea şcolilor astfel încât toate unitãţile de învãţãmânt sã poatã obţine autorizare sanitarã pânã la începerea anului şcolar 2010/2011.
● Construcţia de grãdiniţe noi pentru cuprinderea integralã a copiilor de 3-6 ani.
● Reorganizarea reţelei şcolare şi asigurarea transportului şcolar.
● Descentralizarea administrativã coerentã, prin stabilirea clarã a obiectivelor, responsabilitãţilor şi resurselor.
● Construcţia de cãmine noi pentru circa 10.000 de studenţi.
● Dotarea spaţiilor şi laboratoarelor din învãţãmântul superior.

CAP. 6
Sãnãtate

Obiective de guvernare
1. Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei, creşterea calitãţii vieţii în condiţiile compatibilizãrii sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeanã.
2. Aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadã de minimum 8 ani.
3. Creşterea gradualã a resurselor alocate, pentru asigurarea unui sistem de sãnãtate la nivel european.
4. Oferirea şi garantarea accesului tuturor cetãţenilor la servicii de sãnãtate de înaltã calitate.
5. Dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor.
6. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural.
7. Creşterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul sanitar.
8. Participarea personalului sanitar la un program de educaţie continuã garantat de cãtre stat.
9. Asigurarea transparenţei în cheltuirea banilor publici.
Direcţii de acţiune
● Elaborarea unui cadru legislativ şi instituţional care sã permitã dezvoltarea sistemului sanitar românesc în interconectare cu sistemul european.
● Accelerarea procesului de descentralizare în sistemul de sãnãtate şi creşterea gradului de implicare a administraţiei locale în managementul spitalicesc.
● Corelarea reformei asigurãrilor medicale cu reforma sistemului de sãnãtate publicã.
● Punerea în aplicare a unui program naţional de investiţii care sã permitã dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, în maximum 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene.
● Sprijinirea mediului de afaceri în proiecte investiţionale în sistemul de sãnãtate şi dezvoltarea parteneriatelor publicprivate.
● Promovarea parteneriatelor cu societatea civilã în dezvoltarea de programe pentru educaţie sanitarã şi a unui stil de viaţã sãnãtos.
● Integrarea serviciilor sanitare în reţele complexe de asistenţã, de la medicina primarã pânã la nivel spitalicesc.
● Înfiinţarea de centre multifuncţionale, în special în mediul rural.
● Informatizarea sistemului sanitar.
● Introducerea sistemului de evaluare a performanţelor manageriale la toate nivelurile.
● Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calitãţii serviciilor medicale.
● Elaborarea planului naţional de resurse umane în domeniul medical.
Susţinerea asistenţei medicale primare
● Dezvoltarea medicinii de familie prin creşterea alocaţiilor din fondul de asigurãri de sãnãtate, care va permite medicilor de familie sã participe la programe de supraveghere a mamei şi copilului, de prevenţie şi supraveghere a bolilor cronice cu impact în sãnãtatea publicã.
● Dotarea cabinetelor medicale cu aparaturã de diagnostic şi tratament, astfel încât dupã 4 ani sã existe un nivel standard de dotare în toate cabinetele din ţarã.
● Concesionarea şi/sau vânzarea cabinetelor medicale de la stat cãtre medicii care le deţin în administrare.
● Implicarea medicului de familie în asistenţa medicalã comunitarã.
Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate
● Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin creşterea alocãrii fondurilor.
● Dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea de reţele sanitare integrate.
Eficientizarea şi modernizarea serviciilor spitaliceşti
● Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeanã.
● Realizarea unei reţele de spitale de urgenţã regionale la standarde europene.
● Îmbunãtãţirea managementului spitalelor prin introducerea indicatorilor de performanţã şi de calitate a serviciilor.
● Îmbunãtãţirea sistemului de internãri de scurtã duratã şi a îngrijirilor la domiciliu.
● Dezvoltarea şi extinderea externalizãrii serviciilor nonclinice prin parteneriate public-private.
● Dezvoltarea sistemului de finanţare pe bazã de caz rezolvat.
● Demararea efectivã a procesului de acreditare a spitalelor astfel încât sã existe "un standard de spital" care sã asigure reguli şi condiţii egale pentru desfãşurarea activitãţii.
Dezvoltarea sistemului de urgenţã prespitalicesc
● Creşterea finanţãrii sistemului de urgenţã şi dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea sã acopere toatã suprafaţa ţãrii.
● Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv aerian sau naval.
● Introducerea sistemului de ambulanţã comunitarã pentru asigurarea urgenţelor din teritoriu în special în zonele aflate la mari distanţe de spitale, în cooperare cu autoritãţile locale.
Asistenţa cu medicamente a populaţiei şi politica medicamentului
● Garantarea susţinerii financiare de cãtre stat a programelor naţionale de sãnãtate (tuberculozã, cancer, HIV/SIDA, dializã etc.).
● Garantarea accesibilitãţii la medicamente compensate şi gratuite pentru toatã perioada anului.
● Compensarea în proporţie de 90% din preţul de referinţã a medicamentelor pentru pensionari şi persoane cu venituri mici.
● Asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lãuze.
● Stimularea deschiderii de farmacii şi puncte farmaceutice în mediul rural sau zone izolate.
● Stabilirea transparentã a preţurilor şi a criteriilor de compensare funcţie de eficacitate şi eficienţã.
Asistenţa sanitarã în satul românesc
● Stimularea folosirii de personal medical contractual pe perioadã determinatã pentru asigurarea cu personal în zonele sau domeniile deficitare, plata în funcţie de eficienţã şi de finalitatea actului medical.
● Creşterea stimulentelor financiare (prime de instalare şi salarii) pentru personalul care va lucra în mediul rural în zonele neacoperite cu asistenţã medicalã.
● Decontarea cu prioritate a reţetelor eliberate în farmaciile (puncte farmaceutice) deschise în mediul rural de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate.
● Dezvoltarea unei reţele de centre multifuncţionale pentru asistenţa medicalã de bazã.
● Introducerea în programul de educaţie pentru sãnãtate în toate şcolile din mediul rural şi a unui program de prevenţie şi profilaxie (în special pentru elevi) în patologia dentarã.
● Asigurarea caravanelor medicale (radiologie şi laborator de analize) în zonele rurale şi greu accesibile constituite din 15-20 unitãţi mobile repartizate geografic.
Dezvoltarea sãnãtãţii publice
● Extinderea programului naţional de imunizãri prin introducerea gratuitã a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE.
● Vaccinarea antigripalã gratuitã a copiilor, pensionarilor şi a persoanelor cu risc.
● Acces universal şi gratuit la servicii de planificare familialã.
● Corelarea acţiunilor din România cu Programul Comunitar în domeniul sãnãtãţii pentru perioada 2008-2013 stabilit de Uniunea Europeanã.
● Asigurarea unei reţele de asistenţã medicalã pentru elevi şi studenţi (cabinete medicale în şcoli şi universitãţi).
● Stimularea creşterii calitãţii sistemului de asistenţã medico-sanitarã prin intermediul mediatorilor pentru romi şi a asistenţilor comunitari.
Dezvoltarea şi susţinerea sectorului privat
● Stimularea asigurãrilor de sãnãtate private prin delimitarea îngrijirilor medicale publice de cele private.
● Susţinerea şi dezvoltarea parteneriatului public-privat, a privatizãrilor şi a managementului privat în sistemul public.
● Stimularea investiţiilor private în sistemul sanitar.

CAP. 7
Piaţa muncii

Obiective de guvernare
1. Echilibrarea pieţei muncii şi reducerea deficitelor sectoriale de forţã de muncã.
2. Creşterea gradului de flexibilizare a pieţei muncii.
3. Îmbunãtãţirea accesului pe piaţa forţei de muncã a grupurilor defavorizate, dezvoltarea pieţei muncii incluzive şi îmbãtrânirea activã.
4. Întãrirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economicã şi socialã.
Direcţii de acţiune
● Creşterea gradului de ocupare de la circa 59%, în prezent, la minimum 65%, în anul 2012.
● Creşterea participãrii la formarea profesionalã continuã de la 2% la minimum 7% din populaţia în vârstã de muncã între 25-64 de ani; susţinerea înfiinţãrii şi funcţionãrii comitetelor sectoriale.
● Creşterea salariului minim brut pe economie astfel încât sã atingã 50% din salariul mediu brut pe economie pânã la sfârşitul anului 2012.
● Creşterea salariului mediu brut nominal pe economie în perioada 2009-2012 cu 55%.
● Elaborarea unui sistem unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual bugetar care sã aibã la bazã criterii de diferenţiere şi corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetarã.
● Absorbţia eficientã a resurselor financiare europene destinate dezvoltãrii resurselor umane, astfel încât sã se asigure suportul de formare profesionalã şi ocupaţionalã.
● Simplificarea procedurilor de angajare şi concediere a lucrãtorilor, concomitent cu mãsuri de securizare a locurilor de muncã.
● Sprijinirea dialogului angajator - angajat în flexibilizarea programului de lucru, în facilitarea mobilitãţii ocupaţionale, profesionale şi geografice.
● Reorganizarea agenţiilor judeţene de ocupare şi formare profesionalã.
● Restructurarea centrelor de formare profesionalã a serviciului public şi punerea lor în sistem de competitivitate pentru ocupare şi formare profesionalã.
● Stimularea, prin mãsuri fiscale, a participãrii salariaţilor la formarea profesionalã continuã.
● Asigurarea serviciilor de formare profesionalã pentru persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile.
● Stimularea rãmânerii pe piaţa muncii a persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare, precum şi atragerea în activitate a persoanelor pensionate apte de muncã.
● Intensificarea procesului legislativ şi de aplicare a mãsurilor instituţionale care vizeazã reducerea muncii la negru.
● Redimensionarea competenţelor şi a atribuţiilor instituţiilor de control în scopul creşterii exigenţei şi responsabilitãţii în actul de control al raporturilor de muncã, precum şi în ceea ce priveşte asigurarea securitãţii şi sãnãtãţii în muncã.
● Revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de muncã.
● Revitalizarea dialogului social, inclusiv prin participarea companiilor multinaţionale.

CAP. 8
Asigurãri sociale

Obiective de guvernare
1. Asigurarea sustenabilitãţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivitãţii şi solidaritãţii sociale.
2. Eliminarea inechitãţilor şi anomaliilor care mai existã în sistemul public de pensii.
3. Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat.
Direcţii de acţiune
● Atingerea unei ţinte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, în condiţiile sustenabilitãţii sistemului public de pensii.
● Asigurarea unei pensii sociale minime garantate care sã completeze pensia pânã la 350 lei lunar pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei sub aceastã sumã, finanţatã din bugetul de stat.
● Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat.
● Eliminarea inechitãţilor în ceea ce priveşte pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncã I şi II, precum şi pentru condiţii speciale şi deosebite de muncã, conform prevederilor Legii nr. 218/2008.
● Aplicarea prevederilor noii legislaţii privind sistemul public de pensii pentru agricultori.
● Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de platã a pensiilor din sistemul privat.
● Diversificarea tipurilor de pensii prin introducerea pensiilor în regim ocupaţional, pe structuri profesionale.

CAP. 9
Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse

Obiective de guvernare
1. Asigurarea condiţiilor instituţionale şi financiare pentru susţinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea violenţei în familie.
2. Creşterea calitãţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate.
3. Asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilitãţi şi al familiilor aparţinãtoare.
4. Promovarea participãrii active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publicã; diminuarea discriminãrilor de orice naturã.
Direcţii de acţiune
Familie
● Politici privind reconcilierea vieţii de familie cu cea profesionalã.
● Finalizarea descentralizãrii serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizãrii autoritãţilor locale privind aceastã problematicã, precum şi asigurãrii resurselor financiare necesare.
● Dezvoltarea reţelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate.
● Înfiinţarea de noi adãposturi pentru victimele violenţei în familie şi de centre de asistenţã destinate agresorilor familiali.
● Îmbunãtãţirea criteriilor şi formelor de acordare a venitului minim garantat.
● Raţionalizarea diferitelor tipuri de asistenţã socialã acordate atât familiilor, cât şi persoanelor fizice.
Protecţia copilului
● Creşterea calitãţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate; creşterea alocaţiei de stat pentru copii, în perioada 2009-2012, la suma de minimum 200 lei.
● Creşterea numãrului de creşe şi includerea acestora în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţãrii de creşe de cãtre structurile societãţii civile.
● Acordarea de gratuitãţi în accesul la educaţia primarã a copiilor din familiile sãrace, mai ales din mediul rural (uniformã, rechizite, transport) şi din cadrul etniei rome.
● Sprijinirea dezvoltãrii reţelei de servicii profesionalizate de îngrijire a copiilor la domiciliu.
● Stimularea structurilor societãţii civile pentru dezvoltarea activitãţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecţiei drepturilor copilului.
● Reducerea numãrului de copii aflaţi în instituţii publice sau private prin reintegrarea lor în familia naturalã şi sprijinirea familiei extinse ca alternativã.
Egalitatea de şanse
● Promovarea participãrii active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publicã.
● Diminuarea discriminãrilor etnice.
● Creşterea capacitãţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale.
● Crearea şi organizarea sistemului asigurãrilor de dependenţã pentru persoanele vârstnice.
● Dezvoltarea sistemului de consiliere juridicã gratuitã, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice.
● Transformarea unitãţilor medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungã duratã a persoanelor vârstnice dependente.
● Creşterea continuã a calitãţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinãtoare.
● Sporirea numãrului de locuri de muncã adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilitãţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrãrii lor în muncã.
● Dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi afecţiuni multiple, prin programe specifice.
● Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitãţi la suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la accesul în imobile.
● Creşterea eficienţei structurilor instituţionale şi a personalului dedicat problematicii rome, respectiv actualizarea strategiei Guvernului în materie.
● Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economicã, culturalã şi politicã, prin introducerea unei reprezentãri minimale a femeilor în Parlament şi în primele douã linii ierarhice ale guvernului, începând cu urmãtorul ciclu electoral (2012).
● Aplicarea de politici favorabile femeilor, pentru a le asigura condiţii corespunzãtoare în vederea adaptãrii la schimbãrile imediate şi viitoare de pe piaţa muncii.
● Susţinerea participãrii active a societãţii civile la furnizarea serviciilor sociale şi stimularea voluntariatului.

CAP. 10
Tineret şi sport

Obiective de guvernare
1. Construcţia unui sistem de securitate socialã activã pentru tineri.
2. Sprijinirea angajãrii tinerilor în conformitate cu specializãrile obţinute pentru a stopa exodul forţei de muncã tinere şi specializate din ţarã şi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forţei de muncã tinere.
3. Dezvoltarea sportului de masã şi a infrastructurii sportive.
4. Valorificarea economicã a activitãţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv. România poate beneficia nu numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci şi în plan financiar.
5. Creşterea rolului educaţiei fizice şi a sportului în şcoli.
6. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului şi sprijinirea sportului de performanţã.
Direcţii de acţiune
Tineret
● Construirea de locuinţe sociale pentru tineri pe întreg teritoriul ţãrii, acordate iniţial în regim de închiriere.
● Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi instituţional intern cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene în materie de tineret şi sport.
● Înfiinţarea a opt centre pentru tineret în cele opt regiuni de dezvoltare, cu responsabilitãţi directe în atragerea fondurilor comunitare pe domeniul tineret.
● Susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilitãţi reduse în vederea asigurãrii egalitãţii de şanse.
● Stabilirea de parteneriate strategice împreunã cu Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã şi cu unitãţile de învãţãmânt mediu şi superior.
● Realizarea unui parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în vederea transformãrii centrelor regionale de formare profesionalã a adulţilor (CRFPA) în centre judeţene cu acelaşi specific (CJFPA), cu o mai mare orientare cãtre formarea persoanelor tinere.
● Crearea bazei de date la nivel naţional cu locurile de muncã disponibile din România.
● Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate public-private.
Sport
● Elaborarea strategiei naţionale şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizatã cu prevederile UE în materie.
● Implicarea şi cointeresarea autoritãţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean.
● Inventarierea şi clarificarea problemelor de proprietate în legãturã cu infrastructura sportivã existentã, intabularea proprietãţilor de tip public naţional şi public local.
● Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcã a cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activitãţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive.
● Organizarea de întreceri sportive, susţinute şi cofinanţate de Guvernul României.
● Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane cãtre aceastã disciplinã.
● Depãşirea dificultãţilor în luarea şi asumarea unor decizii cu privire la eficienţa economicã a activitãţilor sportive prin schimburi de experienţã între instituţiile abilitate din ţara noastrã şi din celelalte state cu o puternicã tradiţie în domeniul managementului sportiv.
● Introducerea unui numãr de minimum trei ore de sport pe sãptãmânã în programa şcolarã şi garantarea accesului tuturor copiilor apţi pentru acest gen de activitate la orele de educaţie fizicã, în conformitate cu normele UE.
● Asigurarea unei traiectorii de tip "dublã carierã" sportivilor de performanţã, prin asigurarea educaţiei şi calificãrii într-o altã profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate.
● Construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional.
● Dezvoltarea sportului prin coordonarea activitãţilor de management sportiv, marketing sportiv şi cercetare.
● Înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivã.

CAP. 11
Competitivitatea, mediul de afaceri şi IMM-urile

Obiective de guvernare
1. Elaborarea şi implementarea unei strategii integrate şi transparente de valorificare a tuturor factorilor care au impact asupra capacitãţii firmelor din România de a concura pe piaţa internã unicã şi pe pieţele extracomunitare.
2. Accelerarea reformelor procompetitive, simplificarea şi îmbunãtãţirea cadrului legislativ şi administrativ, diminuarea birocraţiei şi a poverii fiscale.
3. Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii sã devinã competitive, conform cu regulile pieţei interne unice şi fãrã a distorsiona condiţiile concurenţiale loiale.
4. Promovarea unui mediu concurenţial corect, prevenirea şi limitarea extinderii practicilor anticoncurenţiale.
5. Stimularea dezvoltãrii pieţei de capital, cu reguli corecte şi transparente.
Direcţii de acţiune
● Asigurarea unui mediu legislativ predictibil care sã permitã planificarea activitãţilor operatorilor economici.
● Completarea legislaţiei cu noi scheme privind acordarea ajutorului de stat.
● Reducerea semnificativã a birocraţiei şi parafiscalitãţii, eliminarea barierelor administrative.
● Stimularea dezvoltãrii unei noi culturi a calitãţii prin organizarea coerentã a supravegherii de piaţã, funcţionarea infrastructurilor calitãţii şi protecţia consumatorului.
● Susţinerea financiarã de cãtre stat a "polilor de competitivitate".
● Dezvoltarea capacitãţii competitive a sectorului IMM-urilor şi încurajarea capitalului autohton.
● Îmbunãtãţirea accesului IMM la finanţare prin programe cu sprijin financiar extern şi/sau de la bugetul de stat.
● Elaborarea şi finanţarea unui program naţional destinat stimulãrii spiritului întreprinzãtor, al implementãrii de noi tehnologii, al inovãrii ca sursã majorã de dezvoltare economicã.
● Îmbunãtãţirea accesului la proprietatea intelectualã în vederea creşterii competitivitãţii IMM-urilor şi stimularea transferului tehnologic transnaţional. Elaborarea şi finanţarea unui program naţional de susţinere a micilor meşteşugari în promovarea produselor şi conservarea tradiţiilor autohtone.
● Stimularea exporturilor de produse cu grad înalt de prelucrare şi a accesului IMM-urilor pe pieţele externe.
● Îmbunãtãţirea modalitãţilor de efectuare şi corelare a activitãţilor de inspecţie şi control economic prin evitarea paralelismelor şi crearea actului unic de control.
● Sprijinirea creãrii de departamente specializate în cadrul universitãţilor publice în domeniul concurenţei, promovarea formãrii profesionale continue şi sprijinirea sectorului neguvernamental specializat în promovarea culturii concurenţiale în mediul de afaceri.
● Garantarea integritãţii în relaţia cu toţi participanţii la piaţã, precum şi cu alte instituţii sau organizaţii care supravegheazã sau opereazã pe piaţa de capital.
● Consolidarea pieţei de capital prin crearea unei pieţe competitive în regiune prin: creşterea volumului activitãţii de investire, diversificarea instrumentelor financiare, atragerea de noi participanţi pe piaţã, crearea unei culturi investiţionale pe piaţa de capital.
● Scãderea costurilor de operare pe piaţa de capital.
● Încurajarea emitenţilor de a se finanţa prin intermediul pieţei de capital şi menţinerea unui dialog permanent cu reprezentanţii societãţilor comerciale sau autoritãţile administraţiei publice locale pentru promovarea acestor demersuri.
● Consolidarea activitãţii de supraveghere şi control şi protejarea investitorilor prin:
- creşterea semnificativã a gradului de transparenţã a emitenţilor admişi la tranzacţionare pe o piaţã reglementatã;
- asigurarea condiţiilor necesare instituirii unei protecţii şi a unui tratament echitabil aplicabile tuturor acţionarilor;
- creşterea responsabilitãţilor şi a funcţiilor organelor de conducere ale emitenţilor, în special ale consiliilor de administraţie;
- creşterea protecţiei acţionarilor minoritari prin iniţiative legislative care sã clarifice procedurile de delistare.
● Dezvoltarea culturii pieţei de capital pentru a dubla numãrul de investitori activi pânã în 2012.

CAP. 12
Cercetarea ştiinţificã, dezvoltarea şi inovarea

Obiective de guvernare
1. Susţinerea domeniilor de vârf cu potenţial pentru performanţã.
2. Sporirea numãrului de cercetãtori cu rezultate ştiinţifice de nivel internaţional.
3. Creşterea atractivitãţii carierelor ştiinţifice şi promovarea tinerilor cercetãtori.
4. Încurajarea parteneriatelor şi a repatrierii diasporei ştiinţifice româneşti.
5. Organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare în mod funcţional.
6. Integrarea cercetãrii ştiinţifice în mediul economic şi social.
7. Întãrirea capacitãţii instituţionale şi personale pentru atragerea de fonduri internaţionale, publice şi private.
8. Promovarea performanţelor ştiinţei în rândurile publicului larg.
Direcţii de acţiune
● Creşterea finanţãrii cercetãrii-dezvoltãrii, inclusiv din mediul privat, concomitent cu majorarea finanţãrii publice la nivelul de 1% din PIB în 2012.
● Alocarea resurselor prin competiţie exclusiv în funcţie de criteriile de calitate ştiinţificã. Evaluãrile instituţiilor, persoanelor şi proiectelor vor fi fãcute exclusiv în baza unor criterii internaţional recunoscute.
● Introducerea unor politici de resurse umane dinamice şi competitive.
● Accesul la posturi sau competiţii exclusiv pe bazã de performanţã profesionalã.
● Finanţarea multianualã a proiectelor de cercetare, în acord cu practicile europene.
● Facilitarea utilizãrii fondurilor câştigate pe bazã de competiţie, inclusiv punerea în practicã a principiului "finanţarea urmeazã cercetãtorul".
● Stimularea investiţiilor private în cercetare-dezvoltare.
● Punerea în practicã a unui plan de acţiune de lungã duratã privind popularizarea ştiinţei şi tehnicii cãtre publicul larg, inclusiv pe canale media.
● Raţionalizarea instituţionalã a sistemului.

CAP. 13
Infrastructura de transport

Obiective de guvernare
1. Interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeanã.
2. Asigurarea coerenţei şi continuitãţii lucrãrilor de infrastructurã pe termen lung prin promovarea PACTULUI NAŢIONAL "AUTOSTRĂZILE ROMÂNIEI".
3. Reducerea constantã a numãrului de victime din accidentele de circulaţie.
4. Mãrirea perioadei de garanţie la lucrãrile realizate pentru îmbunãtãţirea infrastructurii de transport.
5. Refacerea reţelei de drumuri naţionale la un nivel calitativ european, pânã în anul 2012.
6. Dezvoltarea infrastructurii feroviare coordonate cu cea rutierã, în conformitate cu cerinţele europene.
7. Asigurarea legãturilor între marile oraşe cu trenuri intercity.
8. Creşterea vitezei tehnice proiectate pe calea feratã în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţã de cel actual la trenurile de cãlãtori şi marfã, precum şi eliminarea staţionãrii trenurilor în frontierã.
9. Înnoirea şi modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea staţiilor de cale feratã pentru creşterea gradului de confort oferit publicului cãlãtor.
10. Asigurarea transportului portauto pe calea feratã pentru distanţe lungi.
11. Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale pentru a face faţã cerinţelor de exploatare la nivel european.
12. Dezvoltarea capacitãţii feroviare în zona fluvio-maritimã a Portului Constanţa.
13. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate economicã importantã.
Direcţii de acţiune
Transport rutier
● Reorganizarea activitãţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrãzi şi a Companiei Naţionale de Drumuri.
● Modificarea legislaţiei privind modalitãţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrãrile necesare îmbunãtãţirii infrastructurii de transport, eliminând principiul "cel mai mic preţ câştigã", care s-a dovedit pãgubos şi introducând respectarea termenelor parţiale drept condiţie de reziliere unilateralã a contractului.
● Modificarea legislaţiei privind contestaţiile la adjudecarea lucrãrilor privind infrastructura de transport prin introducerea unei taxe de contestare ce se pierde în cazul respingerii contestaţiei.
● Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrãrile necesare îmbunãtãţirii infrastructurii de transport astfel încât sã se reducã numãrul acestora şi durata obţinerii.
● Instituirea unor taxe echitabile pentru utilizarea infrastructurii conform principiului "plãteşti cât şi cum foloseşti".
● Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctãrii lor la licitaţii.
Autostrãzi
● Realizarea PACTULUI NAŢIONAL "AUTOSTRĂZILE ROMÂNIEI" pentru asigurarea coerenţei şi continuitãţii în finanţarea construcţiei de autostrãzi.
● Finalizarea coridorului IV paneuropean Nãdlac-Constanţa (total 855 km) la nivel de autostradã pânã în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
● Finalizarea porţiunii între Borş şi Târgu Mureş (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) sã fie finalizatã în 2013-2014.
● Finalizarea tronsonului de autostradã Bucureşti - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) sã fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
● Realizarea conexiunilor dintre autostrãzile A1 şi A2, prin realizarea la nivel de autostradã a centurii de tranzit a Bucureştiului, porţiunea de nord pânã în anul 2012 şi porţiunea de sud pânã în anul 2014.
● Completarea şi lãrgirea la 4 benzi, pânã în anul 2011, a porţiunii de nord (A1- Otopeni - A2) din centura periurbanã Bucureşti (existentã) şi finalizarea, pânã în anul 2013, a porţiunii de sud.
● Începerea lucrãrilor în 2012 la autostrada Ploieşti - Buzãu - Focşani (108 km), parte a coridorului IX paneuropean şi la autostrada Focşani - Sãbãoani (140 km).
● Începerea lucrãrilor în 2012 la autostrada Târgu Mureş - Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria Craiova (170 km).
● Începerea lucrãrilor în 2012 la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B.
● Construirea unui pod peste Canalul Dunãre - Marea Neagrã în zona Agigea care sã facã legãtura cu autostrada A2 şi centura la nivel de autostradã a Municipiului Constanţa.
● Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focşani - Albiţa.
Drumuri Naţionale
● Asigurarea, pânã în anul 2012, a capacitãţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene.
● Realizarea Programului Naţional Centuri Ocolitoare astfel:
- cu finanţare de la bugetul de stat: Ploieşti Vest, Cluj Est şi Sud, Oradea, Iaşi, Suceava, Satu Mare, Alba Iulia, Teiuş, Aiud, Turda, Bistriţa, Zalãu, Aleşd, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Bârlad, Arad, Roman, Slatina, Sighetul Marmaţiei, Galaţi, Focşani;
- cu finanţare B.I.R.D.: Braşov, Bacãu, Târgu Mureş, Reghin;
- cu finanţare JBIC: Centura Timişoara;
- cu finanţare ISPA: Adunaţii Copãceni, Sibiu (lucrãrile rãmase), Deva şi Orãştie (la standard de autostradã), Lugoj, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea;
- cu finanţare FEDR: Sebeş, Alexandria - Caracal, Dej, Filiaşi, Târgu Frumos, Craiova Sud, Mangalia, Budeşti, Fãlticeni, Buftea, Pucioasa, Târgu Jiu, Mihãileşti.
● Refacerea a 5000 de km de drumuri naţionale la nivel calitativ european.
● Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunãre la Turnu Mãgurele-Nicopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului.
● Refacerea a 10000 de km de drumuri judeţene prin colaborarea Ministerului Infrastructurii şi Transporturilor cu consiliile judeţene.
● Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutierã.
● Unificarea activitãţilor de control în trafic ale Registrului Auto Român, Autoritãţii Rutiere Române, Companiei Naţionale de Autostrãzi, Companiei Naţionale de Drumuri, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier, care va lucra împreunã cu Poliţia Rutierã.
● Înfiinţarea Biroului Naţional de Siguranţã Rutierã ce va cuprinde un serviciu Info Trafic şi un post de Radio Trafic.
● Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizeazã tehnologia RO-LA sau feribot.
Transport feroviar
● Finalizarea pânã în anul 2009 a lucrãrilor de modernizare a tronsonului de cale feratã Bucureşti - Constanţa şi pânã în anul 2011 a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni din coridorul IV paneuropean.
● Devansarea termenului de finalizare a lucrãrilor de modernizare, din anul 2013 în anul 2012, a tronsonului Curtici - Braşov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin împãrţirea în sectoare scurte.
● Finalizarea proiectãrii lucrãrilor de modernizare a Coridorului IX paneuropean pânã la sfârşitul anului 2009 şi începerea lucrãrilor de modernizare în anul 2010(Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret).
● Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj - Oradea şi a magistralei Iaşi - Tecuci.
● Reanalizarea lucrãrilor la liniile Râmnicu Vâlcea - Vâlcele şi Bucureşti - Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundaţii.
● Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin introducerea plãţii pe vagon faţã de plata pe tren existentã în prezent.
● Introducerea TUI diferenţiat pe magistrale şi linii principale faţã de linii secundare respectiv vagoane marfã - vagoane cãlãtori.
● Reducerea TUI cu pânã la 25% pentru trenurile de marfã cu circulaţie permanentã şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale).
● Reconstrucţia Gãrii de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial; lucrãrile vor fi scoase la licitaţie internaţionalã pentru parteneriat public-privat.
● Reabilitarea gãrilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa, Galaţi, inclusiv dezvoltarea lor în complexe comerciale; lucrãrile vor fi realizate prin parteneriat public privat.
● Continuarea procesului de modernizare de telecomenzi şi semnalizare feroviarã pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare vitezã (160 km/h).
● Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de cãlãtori prin: achiziţia a 100 de rame electrice noi, achiziţia a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa 700 de vagoane şi a 300 de locomotive din parcul existent.
● Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip "Sãgeata Albastrã" cu încã 50 de unitãţi.
● Asigurarea subvenţiei la nivelul necesar pentru transportul public de cãlãtori pe calea feratã conform practicilor europene. Ţ Finalizarea pânã în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai - Laromet (3,1 km - 2 staţii).
● Începerea lucrãrilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor - Universitate - Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor pânã în 2012.
● Achiziţionarea a încã 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru modernizarea parcului de vagoane de metrou.
● Modernizarea instalaţiilor de siguranţã a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale.
● Deschiderea unei staţii de transfer RO-LA în sudul municipiului Bucureşti pentru preluarea traficului rutier de marfã ce intrã în ţarã prin Vama Giurgiu.
Transport naval
● Implementarea proiectului privind îmbunãtãţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunãre pe sectorul Cãlãraşi - Brãila.
● Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunãre - Marea Neagrã şi Poarta Albã - Midia Nãvodari.
● Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmãrire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mãrfuri pe sectorul românesc al Dunãrii şi construcţia centrului de editare a hãrţii electronice a Dunãrii şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS.
● Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe cãile navigabile interioare (NAIADES).
● Sporirea capacitãţii de operare a mãrfurilor prin construirea molului 3 în portul Constanţa Sud Agigea.
● Implementarea proiectului "Apãrãri de maluri pe Canalul Sulina".
● Prelungirea digului de larg al Portului Constanţa pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanţa Sud - Agigea.
● Simplificarea formalitãţilor de control al navelor fluviale.
● Îmbunãtãţirea condiţiilor tehnice şi a eficienţei liniei de feribot Constanţa-Poti/Batumi.
Transport aerian
● Asigurarea unui management competitiv prin înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni şi Bãneasa) şi a Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara - Arad).
● Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandã Bucureşti pentru atingerea unei capacitãţi de 5 milioane de pasageri pe an.
● Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial economic ridicat (Suceava, Iaşi, Cluj, Craiova, Baia Mare, Tulcea).
● Acordarea de asistenţã tehnicã autoritãţilor locale din judeţele Braşov, Alba, Galaţi, Brãila şi Bistriţa pentru construirea de noi aeroporturi.
● Creşterea eficienţei activitãţii Companiei TAROM pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listãrii la bursã şi privatizãrii.
● Consolidarea poziţiei regiei autonome ROMATSA în cadrul programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreunã cu Bulgaria.
● Separarea funcţiei de supervizare a activitãţii de aviaţie în general de activitãţile de furnizare de servicii în cadrul Autoritãţii Aeronautice Române.

CAP. 14
Societatea informaţionalã

Obiective de guvernare
1. Creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 20%.
2. Creşterea la 45% a procentului locuinţelor cu acces la Internet.
3. Creşterea la 60% a procentului firmelor care utilizeazã Internetul ca principal mijloc de interacţiune cu instituţiile statului.
4. Extinderea numãrului de localitãţi rurale care au acces la reţele de comunicaţii de bandã largã.
5. Crearea condiţiilor pentru realizarea unui stat funcţional, modern, performant şi interactiv, prin regândirea proceselor şi procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizãrii tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
6. Redefinirea, implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare ale Serviciului Universal de acces la mijloacele de comunicare şi informare.
Direcţii de acţiune
● Crearea unui cadru instituţional şi legal coerent pentru dezvoltarea societãţii informaţionale.
● Promovarea experienţei şi propunerilor româneşti în domeniul reglementãrilor în instituţiile europene, precum şi transferul experienţei spre ţãri ce urmeazã calea integrãrii europene.
● Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona sud-est europeanã pentru crearea unei pieţe puternice de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC).
● Cooperarea cu alte autoritãţi pentru introducerea de prevederi referitoare la infrastructura de comunicaţii în standardele de urbanism, în autorizarea pentru construire şi în alte categorii de standarde.
● Susţinerea neutralitãţii tehnologice în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii naţionale şi încurajarea dezvoltãrii Internetului de bandã largã ca principal suport de transmisie şi convergenţã.
● Realizarea unei platforme informaţionale naţionale care sã punã într-o corespondenţã dinamicã şi directã informaţiile referitoare la cetãţenii, firme şi proprietãţi imobiliare.
● Continuarea şi extinderea proiectului "Economia bazatã pe cunoaştere", finanţat de Banca Mondialã, prin creşterea numãrului de localitãţi rurale care au acces la reţeaua de comunicaţii de bandã largã.
● Dezvoltarea şi asimilarea de standarde, norme şi metodologii, precum şi dezvoltarea şi întreţinerea nomenclatoarelor de interes general care sã asigure în mod unitar proiectarea, realizarea, implementarea şi operarea serviciilor publice informatizate, prin care se vor asigura interoperabilitatea şi interactivitatea acestora.
● Construirea unor "oraşe ale societãţii informaţionale", ca modele-pilot pentru testarea utilizãrii TIC în toate activitãţile economice, sociale şi culturale ale comunitãţii prin organizarea unei competiţii naţionale în vederea obţinerii de fonduri (naţionale, europene, locale şi private).
● Generalizarea accesului la servicii integrate de voce (cu mobilitate), date şi imagini (inclusiv televiziune digitalã) pentru cetãţenii României.
● Realizarea unei platforme naţionale pentru informare şi acţiune, în caz de dezastre, care sã asigure intervenţia rapidã şi specializatã a autoritãţilor.
● Susţinerea dezvoltãrii infrastructurii TIC în învãţãmântul public de toate nivelele şi asigurarea şanselor egale la informare pentru toţi copiii şcolari din România.
● Susţinerea dezvoltãrii şi utilizãrii de conţinut informatic dedicat pentru toate materiile de învãţãmânt în cadrul procesului de educaţie publicã.
● Asigurarea infrastructurii pentru accesul securizat la informaţiile medicale personale pentru serviciile medicale, oriunde şi oricând pe teritoriul României.
● Promovarea pe scarã largã a mecanismelor electronice de platã.
● Promovarea interacţiunii autoritãţilor publice cu cetãţenii şi mediul de afaceri prin servicii de e-guvernare.
● Promovarea schimbului electronic de documente, astfel încât acesta sã devinã principalul mijloc de transmitere a informaţiei în administraţia publicã.

CAP. 15
Agriculturã şi dezvoltare ruralã

Obiective de guvernare
1. Asigurarea securitãţii alimentare a ţãrii prin creşterea producţiei agricole.
2. Creşterea exportului de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole.
3. Susţinerea financiarã şi fiscalã a agriculturii prin programe multianuale.
4. Eficientizarea structurilor de piaţã agricole şi agroalimentare.
5. Accelerarea procesului de dezvoltare ruralã.
6. Modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunãtãţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbãrile climatice.
7. Extinderea suprafeţelor de pãduri în România şi dezvoltarea pisciculturii.
8. Susţinerea cercetãrii agricole şi formãrii profesionale.
9. Reforma structurilor administrative cu atribuţii în domeniul agriculturii.
Direcţii de acţiune
Asigurarea securitãţii alimentare a ţãrii prin creşterea producţiei agricole
● Specializarea producţiei agricole şi aplicarea de politici diferenţiate pe tipuri de ferme şi zone de favorabilitate.
● Stimularea comasãrii voluntare a terenurilor şi a exploatãrii lor eficiente.
● Sprijinirea creãrii de ferme comerciale moderne, de unitãţi de industrie alimentarã şi creşterea competitivitãţii acestora.
● Promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicatã obţinute prin extinderea producţiilor ecologice.
● Dezvoltarea cu prioritate a zootehniei şi creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricole, îmbunãtãţirea pãşunilor, a pomiculturii, legumiculturii şi viticulturii - sectoare mult rãmase în urmã.
● Stimularea integrãrii producţiei vegetale cu cea animalã pentru obţinerea unui spor de producţie substanţial, care sã asigure consumul intern şi reducerea importurilor pe fiecare produs în parte.
● Ameliorarea raselor de bovine cu sprijin din partea statului în vederea obţinerii producţiilor de carne şi lapte.
● Stimularea prin programe economice speciale a zonei montane, Deltei Dunãrii şi a altor zone defavorizate.
● Aplicarea unui program de monitorizare a calitãţii alimentelor, conform normelor specifice.
● Exercitarea unui control sanitar-veterinar şi fitosanitar în conformitate cu reglementãrile stabilite cu autoritãţile corespondente din Uniunea Europeanã.
Creşterea exporturilor de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole
● Mãsuri de susţinere a politicilor de marketing ale producãtorilor autohtoni pentru pieţele externe.
● Crearea unui sistem informatic eficient referitor la piaţa externã accesibil producãtorilor români.
● Acordarea de sprijin financiar pentru susţinerea şi promovarea brandurilor româneşti.
● Sprijinirea asocierii întreprinzãtorilor autohtoni şi afilierea lor la structuri din afara ţãrii.
● Susţinerea promovãrii produselor tradiţionale româneşti pentru export.
Susţinerea financiarã şi fiscalã a agriculturii prin programe şi bugete multianuale
● Aplicarea de scheme eficiente de finanţare a agriculturii pentru absorbţia integralã a fondurilor europene şi asigurarea cofinanţãrii de la bugetul de stat, prin proiecte tip "Fermierul" şi "Sapardul românesc".
● Înfiinţarea fermelor agricole comerciale, precum şi realizarea proiectelor în agroturism, restructurarea fermelor de subzistenţã şi instalarea tinerilor fermieri.
● Reducerea accizei la motorinã pentru lucrãrile agricole la pragul minim din UE, de 21 euro/tonã, concomitent cu instituirea de mãsuri care sã previnã şi sã sancţioneze schimbarea destinaţiei.
● Creşterea subvenţiei, din resurse proprii, pentru domeniile prioritare, la un nivel similar cu celelalte ţãri ale UE, pânã la momentul de convergenţã cu programul european de subvenţie.
● Promovarea unei politici de stimulare pentru producãtorii care produc total sau parţial pentru piaţã.
● Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului sãditor şi a materialului seminal genetic ameliorat.
● Acordarea de subvenţii pentru îmbunãtãţirea calitãţii materialului genetic folosit pentru reproducere în domeniul zootehniei.
● Nivelul mediu al subvenţiilor pentru toate tipurile de sprijin acordate sectorului agricol va fi anual de 1.500 lei/hectar.
● Revizuirea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despãgubirilor în caz de calamitãţi naturale în agriculturã, în vederea accelerãrii acordãrii acestora, precum şi reglementarea relaţiilor cu societãţile de asigurare.
● Suportarea de la buget a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a tratamentelor antiepizootice.
● Crearea unui sistem unitar de accesare şi garantare a creditelor pentru producţie şi a creditelor pentru investiţii.
Eficientizarea structurilor de piaţã agricole şi agroalimentare
● Organizarea pieţelor agricole şi alimentare în baza reglementãrilor europene:
- stimularea organizãrii asociaţiilor profesionale, facilitarea accesului grupurilor de producãtori la comerţul organizat, stimularea pieţelor locale de vânzare directã de la producãtor;
- stimularea comerţului prin bursa cerealelor;
- reglementarea în domeniul certificatelor de depozit, astfel încât acestea sã fie funcţionale şi tranzacţionabile;
- atragerea bãncilor private în finanţarea fermierilor pe baza acestor certificate şi a garanţiei cu terenuri agricole.
● Agrearea unui moratoriu pentru menţinerea preţurilor alimentelor de bazã în limite rezonabile, inclusiv prin aplicarea codului de bune practici pentru comerţul cu produse agroalimentare încheiat cu marile reţele de magazine.
● Luarea de mãsuri pentru consolidarea pieţei funciare şi transformarea terenului într-un bun valoric prin:
- finalizarea retrocedãrilor şi a reformei proprietãţii funciare, inclusiv a celor din administrarea domeniilor statului;
- privatizarea terenurilor rãmase dupã aceastã acţiune, justa despãgubire şi la timp în cazurile obiective în care retrocedarea nu se poate face în naturã;
- introducerea cadastrului unitar şi subvenţionarea taxelor notariale în vederea încheierii procesului de identificare a parcelelor;
- intabularea tuturor suprafeţelor agricole şi forestiere, inclusiv a celor rezultate din ieşirea din indiviziune;
- emiterea în regim de urgenţã a reglementãrilor privind condiţiile de expropriere pentru lucrãrile de interes naţional;
- dublarea rentei viagere pentru cei care arendeazã terenurile şi majorarea la 150 euro/ha pentru înstrãinarea terenului.
Accelerarea procesului de dezvoltare ruralã
● Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii de bazã, respectiv drumuri, apã, canalizare şi gestionare a deşeurilor.
● Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea de cabinete pentru medici de familie şi acordarea de stimulente pentru a se stabili în mediul rural.
● Stimularea diversificãrii activitãţilor economice, altele decât cele agricole, şi a serviciilor din mediul rural.
● Susţinerea construirii de spaţii de depozitare (silozuri pentru produse agricole).
● Susţinerea instalãrii tinerilor fermieri în mediul rural.
● Renovarea satelor şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale.
● Stimularea activitãţilor de turism specializat în mediul rural.
● Reabilitarea, întreţinerea şi promovarea siturilor naturale şi istorice.
● Program pentru adaptarea forţei de muncã şi a administraţiei publice de la sate la schimbãrile actuale, pentru instruirea în meserii tradiţionale şi servicii şi modernizarea administraţiei publice locale finanţate din Fondul Social European.
Modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunãtãţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbãrile climatice
● Elaborarea unui program naţional de îmbunãtãţiri funciare:
- intervenţii pentru situaţii de forţã majorã;
- regândirea unor sisteme de irigaţii cu orientarea acestora spre sistemul de udare gravitaţionalã, folosind potenţialul hidroenergetic al ţãrii;
- asigurarea sursei de irigat pânã la staţiile de distribuţie.
● Repararea şi punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii pentru o suprafaţã de 1,5 milioane ha.
● Reabilitarea digurilor de la Dunãre, întreţinerea şi repararea amenajãrilor de desecãri-drenaj şi a celor de combatere a eroziunii solului.
● Folosirea mai eficientã a îngrãşãmintelor, pentru a îmbunãtãţi gradul de utilizare a acestora şi a reduce impactul asupra mediului.
● Stimularea culturilor energetice pentru valorificarea potenţialului productiv al terenurilor.
Extinderea suprafeţelor de pãduri în România şi dezvoltarea pisciculturii
● Stoparea declinului suprafeţelor împãdurite şi extinderea suprafeţei de pãduri la 30% din suprafaţa României, în urmãtorii 4 ani.
● Împãdurirea terenurilor cu potenţial agricol redus şi crearea de perdele forestiere de protecţie pe 5% din suprafeţele agricole din zonele expuse secetei şi deşertificãrii.
● Împiedicarea despãduririlor şi tãierii ilegale de masã lemnoasã prin adoptarea de urgenţã a unui pachet legislativ pentru reducerea tãierii ilegale de masã lemnoasã şi înfiinţarea unei unitãţi pentru paza pãdurilor şi a parcurilor naturale.
● Adaptarea la nevoile interne a Programului pentru pescuit şi acvaculturã.
Susţinerea cercetãrii agricole şi formãrii profesionale
● Aplicarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare agricolã, împreunã cu partenerii implicaţi, în jurul unor obiective comune: productivitate, calitate, rezistenţã la secetã, boli, dãunãtori etc.
● Gestionarea programelor de cercetare şi inovare pe bazã de rezultate, pentru dezvoltarea durabilã a sectoarelor agroindustriale şi silvice.
● Reconversia profesionalã a populaţiei din mediul rural, în meserii conexe spaţiului rural.
● Adaptarea procesului de învãţãmânt profesional şi mediu agricol la nevoile agriculturii şi subordonarea acestuia ministerului de specialitate.
Reforma administrativã a agriculturii
● Descentralizarea administraţiei agricole şi reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Agriculturii pe principiile Politicii Agricole Comune.
● Înfiinţarea camerelor agricole şi crearea caselor de credit rural.
● Creşterea gradului de profesionalizare a structurilor de administrare a fondurilor UE, pentru a asigura absorbţia lor integralã.

CAP. 16
Politica de dezvoltare regionalã

Obiective de guvernare
1. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea creşterii competitivitãţii şi prin revitalizarea zonelor defavorizate.
2. Dezvoltarea echilibratã regionalã prin corelarea politicilor publice naţionale de dezvoltare sectorialã cu politicile publice de dezvoltare localã: infrastructurã şi transporturi, creşterea ocupãrii forţei de muncã, dezvoltare ruralã, educaţie şi sãnãtate, mediu.
Direcţii de acţiune
● Elaborarea unui cadru normativ procedural care sã defineascã componentele diferitelor nivele de decizie strategicã, identificarea, antrenarea şi solidarizarea actorilor locali pe o bazã partenerialã pentru sprijinirea şi realizarea efectivã a proiectelor locale şi regionale, evaluarea resurselor locale umane, fizice, naturale, economice, financiare etc.
● Dezvoltarea corelatã a zonelor urbane şi rurale prin cooperare între autoritãţile locale, judeţene, consiliile regionale şi agenţiile de dezvoltare regionalã pentru a integra planurile de dezvoltare localã în cele regionale şi monitorizarea implementãrii acestora.
● Promovarea parteneriatului public-privat în scopul diminuãrii dezechilibrelor regionale.
● Elaborarea unui set de criterii de analizã şi evaluare a autoritãţilor administraţiei publice locale în vederea identificãrii şi reducerii dezechilibrelor dintre acestea, prin sprijinirea absorbţiei fondurilor structurale, alocãrii schemei de ajutor de stat etc.
● Asigurarea, pentru autoritãţile administraţiei publice locale, de la bugetul de stat, a sumelor necesare pregãtirii şi cofinanţãrii proiectelor.
● Intensificarea cooperãrii transfrontaliere şi transnaţionale la nivelul regiunilor şi stimularea dezvoltãrii unor proiecte interregionale în domeniul infrastructurii, amenajãrii teritoriului şi lucrãrilor hidrografice, cu predilecţie prin accesarea fondurilor europene.
● Dezvoltarea resursei umane şi punerea în valoare a potenţialului de cooperare cu sectorul privat şi cu sistemul educaţional local.
● Folosirea experienţei instituţiilor bancare europene în pregãtirea proiectelor prin utilizarea în mai mare mãsurã a iniţiativelor comunitare cunoscute ca "cele trei iniţiative J": JASPERS - Asistenţã comunã pentru sprijinirea proiectelor în regiunile Europei; JEREMIE - Resurse europene comune pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mijlocii; JESSICA - Sprijin european comun pentru investiţii durabile în zonele urbane.
● Adaptarea legislaţiei specifice în scopul mobilizãrii potenţialului bancar şi al fondurilor de garantare pentru a sprijini programele de dezvoltare atât din punct de vedere financiar, cât şi al expertizei în management.

CAP. 17
Turism

Obiective de guvernare
1. Asigurarea condiţiilor pentru realizarea unui turism atractiv şi competitiv la nivel internaţional - prioritate strategicã a dezvoltãrii României pe termen lung.
2. Crearea şi modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calitãţii serviciilor turistice prin parteneriat între ministere şi autoritãţi locale.
3. Conservarea şi reabilitarea obiectivelor turistice care fac parte din patrimoniul cultural universal şi naţional şi modernizarea infrastructurii conexe.
4. Dezvoltarea turisticã adaptatã la specificul regional şi la cererea de servicii turistice de masã şi de nişã, la standarde calitative competitive.
5. Promovarea României ca destinaţie turisticã prin campanii eficiente de brand şi marketing turistic.
Direcţii de acţiune
● Restructurarea instituţionalã şi înfiinţarea unei organizaţii specializate pentru politica de marketing în turism.
● Asigurarea cadrului legislativ simplificat şi eficient al turismului în vederea stimulãrii investiţiilor în domeniu şi a extinderii sezonului turistic.
● Elaborarea programului multianual de promovare a turismului românesc.
● Aplicarea unui nou sistem de autorizare a facilitãţilor de cazare.
● Lansarea Programului de dezvoltare zonalã a turismului, coordonat cu programele susţinute de autoritãţile locale.
● Înfiinţarea de parcuri turistice.
● Reducerea numãrului de formalitãţi şi taxe.
● Dezvoltarea turismului rural şi acordarea de facilitãţi fiscale pentru promovarea turismului.
● Elaborarea de planuri specifice de acţiune pentru turismul regional, pe litoralul românesc, în Delta Dunãrii, turismul montan etc., respectiv pentru turismul de afaceri, ecumenic, medical, balnear, cultural etc.
● Creşterea gradului de accesibilitate a pachetelor de servicii turistice pentru pensionari, studenţi, elevi şi adulţi activi cu venituri modeste.
● Dezvoltarea sistemului de învãţãmânt vocaţional turistic astfel încât sã corespundã cerinţelor pieţei.

CAP. 18
Energie şi resurse minerale

Obiectivul strategic
Asigurarea securitãţii energetice a ţãrii, bazatã pe un sistem eficient de aprovizionare, producere, transport şi distribuţie, care asigurã alimentarea continuã a tuturor consumatorilor în condiţii de accesibilitate, disponibilitate şi de suportabilitate a preţurilor.
Obiective de guvernare în domeniul energiei
1. Actualizarea strategiei energetice a României în toate componentele ei: purtãtori de energie, generare, transport, distribuţie, economisire şi eficienţã energeticã, protecţia mediului.
2. Eliminarea discordanţelor din legislaţia primarã şi secundarã în domeniul energiei.
3. Dezvoltarea unei pieţe interne de energie, transparentã, nediscriminatorie şi competitivã, pilon al dezvoltãrii pieţei regionale.
4. Organizarea transparentã şi eficientã a pieţelor de gaze, carburanţi, cãrbune şi combustibil nuclear.
5. Asumarea obiectivelor europene în domeniul energiei de creştere a eficienţei energetice cu 20%, de atingere a cotei de 20% a surselor de energie regenerabile în consumul total de energie şi de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de serã - la nivelul anului 2020, precum şi siguranţa în aprovizionare cu resurse energetice ca o obligaţie a Guvernului (programul "20/20/20").
6. Pãstrarea resurselor primare de energie în patrimoniul statului, exploatarea lor eficientã şi valorificarea în condiţii de piaţã.
Direcţii de acţiune
● Creşterea securitãţii energetice a ţãrii prin:
- modernizarea sistemelor de transport şi distribuţie, dezvoltarea interconexiunilor şi diversificarea surselor de import de materii prime energetice;
- creşterea ponderii producţiei de energie electricã bazatã pe un mix optim de energie compus din: cãrbune, nuclear şi hidro ce va asigura o încãrcare în baza, economicã şi de duratã la care se adaugã producţia de energie din surse regenerabile.
● Reorganizarea, retehnologizarea şi eficientizarea societãţilor comerciale din sectorul energetic de stat.
● Promovarea proiectelor de investiţii în domeniul energiei regenerabile (energia eolianã, solarã, biomasã, geotermalã, inclusiv deşeurile urbane).
● Elaborarea planului multianual de investiţii pentru achiziţionarea tehnologiilor necesare captãrii şi stocãrii CO(2), pentru depozitarea deşeurilor radioactive, gestionarea şi valorificarea celorlalte deşeuri în scopul protecţiei mediului.
● Reducerea intensitãţii energetice a economiei româneşti prin mãsuri stimulatorii pentru reorientarea spre activitãţi economice cu consumuri scãzute şi cu valoare adãugatã ridicatã.
● Optimizarea capacitãţilor de producţie existente în funcţie de: gradul de uzurã a instalaţiilor, facilitãţi existente, integrarea acestora în sistemul energetic european, costuri de mentenanţã şi investiţii.
● Protejarea consumatorilor vulnerabili printr-o legislaţie adecvatã.
● Susţinerea industriei româneşti din domeniul energetic şi participarea cercetãrii, proiectãrii şi a mediului de afaceri autohton în proiecte de dezvoltare a domeniului energetic, prin facilitãţi care sã nu afecteze mediul concurenţial.
● Stimularea cercetãrii pentru realizarea tehnologiilor necesare atingerii obiectivelor prevãzute a fi atinse prin programul "20/20/20".
● Finalizarea unitãţilor nucleare 3 şi 4 de la CNE Cernavodã.
● Finalizarea proiectelor hidro aflate în diverse faze de execuţie din surse financiare proprii, precum şi în parteneriat public-privat.
● Promovarea cogenerãrii de înaltã eficienţã şi eficientizarea sistemelor de termoficare existente.
● Creşterea rolului autoritãţilor locale în soluţionarea noilor provocãri ale domeniului energetic prin creşterea calitãţii serviciilor energetice în domeniile iluminatului public, transport în comun, aer condiţionat şi alimentare cu energie termicã, precum şi în promovarea surselor regenerabile de energie.
● Intensificarea electrificãrii localitãţilor izolate: case şi cãtune.
● Realizarea de studii de fezabilitate care sã identifice oportunitatea construcţiei unei noi hidrocentrale pe Dunãre şi a unei noi centrale nucleare.
Eficientizarea sistemului energetic prin:
● Modernizarea capacitãţilor de producţie, transport şi distribuţie existente, în funcţie de viabilitatea lor economicã.
● Finalizarea investiţiilor începute, precum şi construcţia unor capacitãţi noi de producţie, transport şi distribuţie.
● Elaborarea şi implementarea operativã a programelor de postprivatizare.
● Modificarea legislaţiei în sensul obligãrii producãtorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pieţei libere întreaga cantitate de energie produsã.
● Creşterea capacitãţii de interconectare cu sistemele energetice regionale la 20% din puterea instalatã.
Protecţia mediului şi valorificarea surselor de energie regenerabilã
● Valorificarea potenţialului surselor de energie regenerabilã prin dezvoltarea cu precãdere a proiectelor bazate pe biocombustibil (inclusiv deşeuri urbane), energie solarã, eolianã, precum şi stimularea producţiei de energie regenerabilã.
● Reabilitarea termicã a clãdirilor, introducerea gradualã a certificatelor energetice şi a conceptului de "casã pasivã" (independenţã energeticã), precum şi a conceptului "clãdire zero energie".
Autoritatea de reglementare
● Reorganizarea autoritãţilor de reglementare în domeniul energiei, astfel încât sã rãspundã actualei etape de dezvoltare a pieţei.
● Adoptarea unor metodologii de calcul a preţurilor şi tarifelor care sã permitã reflectarea realã a influenţei serviciilor în structura costurilor în deplin respect faţã de consumator şi faţã de principiile transparenţei.
Pregãtirea pentru situaţiile de crizã energeticã:
● Elaborarea unui program pe termen lung în vederea importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale lichefiate.
● Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor şi cooperãrii cu sistemele energetice regionale şi stabilirea unor proceduri clare pentru depãşirea situaţiilor de crizã energeticã.
● Participarea la instituirea şi funcţionarea mecanismului european de reacţie rapidã.
Obiectiv de guvernare în domeniul resurselor minerale:
1. Satisfacerea necesarului de produse miniere la preţuri competitive, în condiţii de siguranţã şi cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilã.
Direcţii de acţiune
● Valorificarea produselor miniere în condiţiile pieţei libere concurenţiale între furnizorii interni sau externi.
● Reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea concentrãrii extracţiei pe zonele cele mai productive şi realizarea producţiei miniere la costuri competitive.
● Modernizarea, reabilitarea şi retehnologizarea minelor viabile, astfel încât sã faciliteze transferul licenţelor de exploatare cãtre operatori privaţi.
● Promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea surselor de finanţare necesare, precum şi promovarea unui management orientat cãtre piaţã şi eficienţã economicã.
● Perfecţionarea şi completarea cadrului instituţional şi de reglementãri, care sã asigure monitorizarea îndeplinirii responsabilitãţilor ce revin titularilor de licenţã în domeniul protecţiei mediului.
● Creşterea gradului de securitate a muncii la exploatarea subteranã a huilei, precum şi ameliorarea stãrii de sãnãtate a personalului angajat în activitãţile de exploatare minierã în general.
● Crearea unui sistem naţional integrat de monitorizare a impactului de mediu produs de activitãţile industriale miniere ca instrument eficient de prevenire, planificare şi rãspuns în situaţiile de urgenţã.

CAP. 19
Protecţia mediului înconjurãtor

Obiective de guvernare
1. Creşterea calitãţii vieţii şi a mediului în comunitãţile umane.
2. Reducerea decalajului existent faţã de alte state membre ale UE, cât şi între regiunile de dezvoltare cu privire la infrastructura de mediu.
3. Diminuarea riscului la dezastre naturale şi creşterea gradului de siguranţã a cetãţenilor.
4. Conservarea biodiversitãţii şi a patrimoniului natural; valorificarea potenţialului turistic şi economic în conformitate cu planurile de management adecvate.
5. Introducerea principiilor dezvoltãrii durabile în sistemul educaţional şi susţinerea cercetãrii aplicate în tehnologii curate.
6. Creşterea gradului de transparenţã a instituţiilor de mediu în relaţia cu cetãţenii.
7. Limitarea efectelor negative ale schimbãrilor climatice.
8. Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în domeniul protecţiei mediului prin instrumente economice şi fiscale; creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.
9. Utilizarea eficientã a resurselor naturale şi minerale; apropierea treptatã de nivelul mediu de performanţã al ţãrilor UE.
10. Extinderea cooperãrii internaţionale prin participarea la programe şi proiecte transfrontaliere, o mai bunã prezenţã a României în organismele reprezentative la nivel european şi internaţional.
Direcţii de acţiune
Calitatea vieţii şi mediului
Mediul şi sãnãtatea populaţiei
● Corelarea politicilor de mediu cu politicile în domeniul sãnãtãţii publice.
● Elaborarea şi implementarea unui program naţional de acţiune pentru sãnãtate şi mediu cu finanţarea prioritarã a investiţiilor în zonele critice.
Managementul deşeurilor şi salubrizarea localitãţilor
● Revizuirea Strategiei naţionale de gestiunea deşeurilor, elaborarea, aprobarea şi monitorizarea implementãrii Planului naţional de gestiunea deşeurilor pentru perioada 2009 - 2013.
● Corelarea finanţãrilor în infrastructura de mediu prin Programul operaţional sectorial de mediu.
● Valorificarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie "verde" şi a deşeurilor industriale inerte în construcţii şi infrastructura de transport.
Accesul la surse sigure de alimentare cu apã potabilã
● Realizarea reţelelor de alimentare cu apã potabilã pentru 80% din populaţia României şi asigurarea pentru 69% din populaţie a canalizãrii şi epurãrii apelor uzate menajere.
● Asigurarea surselor de alimentare cu apã în zonele deficitare.
● Asigurarea alimentãrii cu apã potabilã la standarde europene prin reabilitarea şi/sau modernizarea staţiilor de tratare şi reţelelor de distribuţie a apei potabile.
Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul
● Operaţionalizarea şi extinderea Sistemului naţional de monitorizare a calitãţii aerului şi Sistemului naţional de monitorizare a radioactivitãţii.
● Implementarea planurilor de reducere a emisiilor de poluanţi în atmosferã.
● Implementarea sistemelor de management pentru fluidizarea traficului în mediul urban.
● Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale.
● Introducerea de instrumente fiscale pentru stimularea înnoirii parcului auto naţional.
Ameliorarea mediului urban
● Extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunãtãţirea microclimatului.
● Planificarea amenajãrii urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice.
● Promovarea transportului public urban şi a transportului urban "verde".
● Reabilitarea zonelor poluate şi refacerea mediului în zonele industriale abandonate.
Alimentaţie sãnãtoasã
● Susţinerea unei agriculturi ecologice.
● Încurajarea utilizãrii îngrãşãmintelor naturale şi reducerea folosirii pesticidelor.
● Întãrirea controlului în domeniul utilizãrii şi trasabilitãţii organismelor modificate genetic şi pesticidelor.
Limitarea efectelor negative ale substanţelor chimice periculoase
● Implementarea Regulamentului european privind înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice periculoase.
Schimbãrile climatice şi eficienţa energeticã
● Reducerea progresivã a emisiilor de gaze cu efect de serã conform angajamentelor asumate.
● Revizuirea Strategiei energetice naţionale în conformitate cu Planul de acţiune privind securitatea şi solidaritatea energeticã a Uniunii Europene.
● Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, izolarea termicã a locuinţelor şi susţinerea utilizãrii autovehiculelor cu grad redus de poluare.
● Susţinerea producerii de energie ieftinã şi nepoluantã din surse regenerabile.
● Identificarea şi implementarea mãsurilor fezabile de stocare geologicã a dioxidului de carbon.
● Susţinerea Programului Naţional de Împãdurire destinat zonelor defrişate şi extinderea suprafeţei împãdurite a României pe terenurile degradate.
Mecanisme economice şi fiscale pentru susţinerea şi stimularea investiţiilor în infrastructura de mediu şi conformarea la legislaţia de mediu
● Reabilitarea, reanalizarea şi delimitarea exactã a site-urilor Natura 2000 şi a ariilor protejate.
● Stimulente economice şi financiare pentru investiţiile în domeniul gestiunii deşeurilor şi în special pentru valorificarea acestora.
Capacitate instituţionalã, coerenţã legislativã şi descentralizare
● Preluarea treptatã de cãtre administraţia publicã localã a unor competenţe şi responsabilitãţi în domeniul protecţiei mediului.
● Optimizarea procesului de reglementare a activitãţilor economice şi sociale.
● Elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea competenţelor personalului care lucreazã în acest domeniu conform Strategiei de la Lisabona.
Managementul durabil al resurselor naturale şi conservarea biodiversitãţii
Biodiversitatea şi ariile protejate
● Conservarea patrimoniului natural, pãstrarea tradiţiilor locale şi îmbunãtãţirea condiţiilor de viaţã în Rezervaţia Biosferei Delta Dunãrii.
● Reabilitarea şi refacerea reţelei de canale în Delta Dunãrii.
● Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mãrii Negre.
● Punerea în aplicare a Planului de gospodãrire integratã a zonei costiere.
● Consolidarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate şi creşterea rolului acesteia în managementul eficient al zonelor protejate.
● Susţinerea proiectelor de modernizare a grãdinilor zoologice pentru îndeplinirea standardelor de mediu.
● Îmbunãtãţirea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de florã şi faunã sãlbaticã.
Utilizarea eficientã a resurselor naturale şi minerale
● Elaborarea şi implementarea programului de achiziţii "verzi" în sectorul public.
● Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de toate tipurile şi stimularea pieţei produselor secundare rezultate.
● Reducerea cantitãţilor de apã prelevatã din sursele de apã de suprafaţã şi subterane prin creşterea gradului de recirculare în industrie şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor subterane.
Educaţie, cercetare, societate civilã şi colaborare internaţionalã
● Introducerea în programa şcolarã a temelor de mediu şi dezvoltare durabilã, stimularea cercetãrii aplicative în domeniul tehnologiilor curate şi promovarea unor campanii naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilã.
● Participarea şi colaborarea la nivel european şi internaţional la elaborarea politicilor de mediu şi gospodãrirea apelor.
Prevenirea şi eliminarea efectelor calamitãţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţã a cetãţenilor
● Implementarea strategiei naţionale de apãrare împotriva inundaţiilor.
● Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuãrii efectelor inundaţiilor.
● Adoptarea unor soluţii moderne de apãrare a localitãţilor împotriva inundaţiilor.
● Îmbunãtãţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a populaţiei şi a autoritãţilor implicate, precum şi îmbunãtãţirea exploatãrii coordonate a acumulãrilor prin definitivarea implementãrii unor proiecte specifice.
● Aprobarea Planului de contingenţã pentru intervenţii la poluarea accidentalã a apelor fluviului Dunãrea.

CAP. 20
Politica fiscal-bugetarã

Obiective de guvernare
1. Asigurarea condiţiilor necesare realizãrii unei creşteri economice sustenabile şi menţinerea stabilitãţii macroeconomice.
2. Îmbunãtãţirea competitivitãţii economice, în condiţiile unui mediu concurenţial stimulativ.
3. Creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi îmbunãtãţirea predictibilitãţii.
4. Menţinerea cotei unice de impozitare directã de 16% a veniturilor şi asigurarea echitãţii în repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale.
5. Implementarea unui sistem fiscal-bugetar sustenabil, care sã asigure consolidarea fiscalã, în concordanţã cu obiectivele Programului de Convergenţã, precum şi diminuarea deficitului de cont curent al balanţei de plãţi externe.
6. Armonizarea funcţionalã a politicii fiscal-bugetare cu politica monetarã, pe baza strategiei de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014.
Direcţii de acţiune
Mãsuri fiscal-bugetare cu caracter general
● Restructurarea cheltuielilor publice, în sensul diminuãrii cheltuielilor curente de administrare, şi orientarea fondurilor astfel rezultate cãtre investiţii şi protecţie socialã.
● Asigurarea caracterului multianual al bugetului, în acord cu un cadru de cheltuieli pe termen mediu.
● Creşterea eficacitãţii administrãrii fiscale prin creşterea gradului de colectare a veniturilor publice.
● Asigurarea condiţiilor pentru absorbţia integralã şi eficientã a fondurilor structurale şi de coeziune europene - principala sursã externã de finanţare a creşterii economice.
● Alocarea resurselor bugetare cãtre ordonatorii principali de credite pe programe prioritare.
● Înãsprirea gradului de sancţionare pentru evaziune fiscalã, concomitent cu creşterea gradualã a funcţiei preventive a controlului fiscal-bugetar, în scopul diminuãrii economiei necontabilizate.
● Stimularea economisirii private.
● Asigurarea sustenabilitãţii datoriei publice interne şi utilizarea datoriei publice externe ca sursã de creştere economicã.
● Folosirea maximalã a schemelor legale de ajutor de stat, în scopul activãrii factorilor interni de antrenare a creşterii economice.
● Promovarea parteneriatului public-privat în vederea realizãrii proiectelor publice.
● Asigurarea unui tratament simetric al operatorilor economici şi al statului, din perspectiva obligaţiilor reciproce.
● Simplificarea sistemului de taxe, impozite şi tarife parafiscale, inclusiv posibilitatea introducerii de cote de TVA reduse pentru anumite produse şi servicii, în conformitate cu practica europeanã.
● Simplificarea modului de administrare a impozitelor şi taxelor în beneficiul contribuabilului.
● Realizarea de studii de impact prealabile pentru orice normã privind reglementarea/dereglementarea în politica fiscalbugetarã.
● Respectarea principiilor de echitate fiscalã în acordarea deductibilitãţilor şi actualizarea acestora în raport cu evoluţia preţurilor.
● Impozitarea suplimentarã a câştigului care nu este efectul unui merit specific evident al operatorului economic, ci este generat de factori conjuncturali externi.
● Îmbunãtãţirea sistemului de evaluare a redevenţelor pentru resursele minerale publice exploatate privat, cât şi pentru terenurile publice date în concesiune.
● Creşterea performanţelor financiare ale întreprinderilor publice (regii, societãţi şi companii naţionale) prin organizarea lor sub forma unor centre de profit, cât şi prin introducerea managementului privat, prin persoane juridice, pe bazã de contract.
● Scutirea angajatorilor de cheltuielile cu contribuţiile sociale pentru salariile angajaţilor cu dizabilitãţi.
● Transpunerea sistemului practicat în anumite state UE prin care angajatorii persoanelor cu dizabilitãţi primesc subvenţii de la stat pentru a compensa incapacitatea de muncã.
Impozite/taxe/contribuţii pe veniturile individiuale
● Menţinerea cotei unice de impozitare directã de 16% a veniturilor şi asigurarea echitãţii în repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale.
● Reglementarea prin codul fiscal a contribuţiilor de asigurãri sociale (CAS, CASS, şomaj, accidente de muncã şi boli profesionale) şi egalizarea bazei impozabile prevãzute pentru calculul contribuţiilor cu cea utilizatã la calculul impozitului pe salarii.
Impozitul pe profit
● Menţinerea cotei unice de 16% la impozitul pe profit.
● Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit în echipamente şi tehnologie.
● Introducerea sistemului forfetar de impozitare pentru anumite activitãţi şi societãţi.
Alte impozite directe
● Eliminarea temporarã a impozitului pe veniturile din dobânzile la depozitele bancare, inclusiv ale nerezidenţilor, în vederea stimulãrii economisirii.
● Majorarea impozitelor pe clãdiri, automobile şi ambarcaţiuni de lux.
● Stabilirea unui impozit unitar pe câştigurile bursiere.
taxe şi impozite indirecte/contribuţii
● Perceperea unei TVA de 19% şi la tranzacţiile imobiliare efectuate în scopuri comerciale de cãtre persoane fizice.
● Reintroducerea mãsurilor simplificate la TVA pentru tranzacţiile cu bunuri imobile şi introducerea mãsurilor simplificate la importul de echipamente necesare investiţiilor proprii ale contribuabililor.
● Impozitarea cu 16% a câştigurilor din tranzacţiile imobiliare în scopuri comerciale şi menţinerea actualului sistem de impozitare pentru tranzacţiile imobiliare care nu au scop comercial.
Mixul de politici macroeconomice
● Asigurarea comunicãrii, consultãrii şi armonizãrii permanente între Guvern şi Banca Naţionalã a României cu privire la creşterea şi stabilitatea macroeconomicã, respectiv cu privire la realizarea obiectivelor de intrare în Mecanismul Ratelor de Schimb II.
● Asigurarea unei creşteri economice bazate pe corelaţia dintre productivitatea muncii şi salariile reale.
● Asigurarea transparenţei mixului dintre politicile fiscalbugetare şi cele monetare, în scopul asigurãrii predictibilitãţii pe termen mediu pentru mediul de afaceri.

CAP. 21
Protecţia consumatorului

Obiective de guvernare
1. Combinarea protecţiei directe a statului cu cea oferitã de formele de protecţie asociativã.
2. Stimularea capacitãţii de autoprotecţie individualã şi asociativã a consumatorilor, astfel încât aceasta sã devinã calea principalã de protecţie.
3. Eficientizarea activitãţii statului în materie de protecţie directã şi indirectã a consumatorilor prin cercetarea pieţei, prin informarea şi educarea consumatorilor.
Direcţii de acţiune
● Îmbunãtãţirea cadrului legislativ şi armonizarea cu legislaţia europeanã.
● Monitorizarea implementãrii Strategiei Europene în domeniul Protecţiei Consumatorilor 2007 - 2013.
● Reorganizarea ANPC în Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Consumatorilor, Prevenirea şi Combaterea Concurenţei Neloiale, ca autoritate administrativã independentã, abilitatã sã aplice legea protecţiei consumatorilor şi legea concurenţei neloiale, sã contribuie la informarea, consilierea şi educarea consumatorilor.
● Interzicerea, prin lege, a penalitãţilor asimetrice dintre client şi prestatorul de servicii publice (telefonie, cablu, electricitate, imobiliare etc.) şi alte servicii de interes general (internet) pentru abaterile contractuale şi garantarea compensãrii prejudiciilor suferite de beneficiar.
● Dezvoltarea mişcãrii consumatorilor prin: efectuarea de teste comparative, de studii şi cercetãri în domeniu; informarea, consilierea şi educarea consumatorilor; sprijinirea procesului de structurare a consumatorilor pe orizontalã şi pe verticalã prin înfiinţarea de asociaţii în toate judeţele şi oraşele ţãrii, respectiv federaţii la nivel naţional.
● Crearea unui sistem informatic cu privire la produsele şi serviciile cu risc ridicat pentru viaţa şi sãnãtatea consumatorilor.
● Colaborarea instituţiilor statului cu structurile societãţii civile în domeniul protecţiei consumatorului.
● Introducerea educaţiei consumatorilor în procesul de învãţãmânt ca abordare interdisciplinarã.
● Campanii de informare şi educare a consumatorilor cu privire la posibilele efecte negative ale consumului de produse şi servicii periculoase.
● Înfiinţarea unor organisme de mediere şi arbitraj în colaborare cu camerele de comerţ şi industrie, organizaţii patronale şi asociaţii profesionale, de nivel naţional.
● Stabilirea de relaţii de colaborare cu institute de cercetare, laboratoare de expertizare şi certificare, inclusiv din strãinãtate, pentru realizarea de studii, cercetãri şi teste comparative.
● Încurajarea constituirii de centre regionale ale consumatorilor, care sã facã parte din reţeaua centrelor europene ale consumatorilor (ECC- Network) şi care sã poatã semnala şi lua atitudine direct faţã de devierile locale de la standardele de calitate a produselor comercializate şi a serviciilor prestate.

CAP. 22
Reforma administraţiei publice

Obiective de guvernare
1. Continuarea reformei în administraţia publicã bazatã pe creşterea autonomiei colectivitãţilor locale prin realizarea atât a autonomiei decizionale, cât şi a celei financiare şi patrimoniale, concomitent cu declanşarea realã a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiaritãţii.
2. Restructurarea profundã a administraţiei publice centrale şi locale, urmãrindu-se realizarea unui model organizaţional eficient al structurilor administrative, în paralel cu reducerea drasticã a cheltuielilor publice.
3. Reducerea birocraţiei şi eficientizarea serviciilor publice.
Direcţii de acţiune
Descentralizarea administrativã
● Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea serviciilor publice. Aplicarea unor reglementãri care sã permitã gestionarea descentralizãrii într-o manierã transparentã şi stabilã.
● Implementarea mãsurilor de descentralizare a competenţelor cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, astfel:
- În domeniul învãţãmântului preuniversitar de stat:
● descentralizarea, la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, a competenţelor privind organizarea şi funcţionarea reţelelor şcolare şi numirea/eliberarea din funcţie a directorilor, iar la nivelul unitãţilor de învãţãmânt a celor referitoare la managementul resurselor umane;
● participarea reprezentanţilor comunitãţii locale la procesul de decizie în unitãţile de învãţãmânt va fi la un nivel egal cu reprezentarea cadrelor didactice;
● finanţarea cheltuielilor curente ale şcolilor se va realiza în funcţie de standarde de cost per elev, acoperite integral de la bugetul de stat;
- În domeniul sãnãtãţii publice: transferarea cãtre autoritãţile locale a competenţelor privind managementul spitalelor comunale, orãşeneşti, municipale, respectiv judeţene.
- În domeniul ordinii publice: consolidarea rolului autoritãţilor locale prin înfiinţarea poliţiei locale, cu competenţe inclusiv în domeniul circulaţiei pe drumurile publice din interiorul localitãţilor.
- În domeniul culturii: descentralizarea instituţiilor de culturã rãmase în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor şi ai cãror beneficiari sunt cu preponderenţã comunitãţile locale.
- În domeniul asistenţei sociale: îmbunãtãţirea cadrului de finanţare şi monitorizare a serviciilor sociale deja descentralizate, prin stabilirea de standarde de cost şi de calitate.
- În domeniul transporturilor: descentralizarea porturilor fluviale rãmase în subordinea Ministerului Transporturilor, inspecţia rutierã şi metroul.
- Descentralizarea unor activitãţi de promovare turisticã şi a plajelor maritime şi fluviale.
- Serviciile deconcentrate vor pãstra doar atribuţiile care privesc controlul, inspecţia şi monitorizarea domeniului în care activeazã. Competenţele prefecţilor vor fi redefinite pe mãsura realizãrii procesului de descentralizare.
- În privinţa gestiunii patrimoniului: transferarea în proprietatea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor de terenuri şi clãdiri aflate actualmente în administrarea unor ministere sau instituţii din administraţia publicã centralã, precum şi societãţi comerciale cu capital de stat (ex. Agenţia Domeniilor Statului, Regia Autonomã Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, aerocluburi, centre sportive şcolare, unitãţi militare şi exploataţii miniere dezafectate etc.).
- Reglementarea relaţiilor patrimoniale dintre unitãţile administrativ-teritoriale şi operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale în beneficiul comunitãţilor locale.
- Simplificarea procedurilor privind exproprierea pentru cauze de utilitate publicã.
- Elaborarea de cãtre autoritãţile centrale a tuturor reglementãrilor şi politicilor publice naţionale; actele administrative ale autoritãţilor administraţiei publice locale vor respecta cadrul, normele, criteriile şi standardele stabilite prin reglementãrile şi politicile publice naţionale. În termen de 6 luni se vor elabora standarde de cost necesare asigurãrii unor servicii publice locale de calitate.
- Elaborarea de cãtre autoritãţile centrale a tuturor politicilor naţionale care privesc administraţia publicã localã împreunã cu structurile asociative ale autoritãţilor administraţiei publice locale.
Descentralizarea financiarã
● Modificarea Legii finanţelor publice locale astfel încât sã se asigure atât finanţarea cheltuielilor de funcţionare pentru serviciile publice din responsabilitatea autoritãţilor locale, în funcţie de standarde de cost per beneficiar/unitate de mãsurã, cât şi finanţarea cheltuielilor de dezvoltare, inclusiv a celor aferente programelor sau proiectelor de investiţii la nivel local, zonal, judeţean şi regional.
● Includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unor anexe distincte care sã conţinã estimãrile pentru urmãtorii 4 ani ale sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel încât autoritãţile locale sã poatã promova proiecte şi programe multianuale şi sã aibã garanţia implementãrii lor.
● Coordonarea unitarã a tuturor programelor de investiţii de infrastructurã publicã localã şi a altor proiecte prioritare; constituirea, în acest sens, a unui Fond unic naţional de dezvoltare finanţat de la bugetul de stat. Utilizarea resurselor Fondului inclusiv pentru suplimentarea resurselor necesare derulãrii unor programe/proiecte care beneficiazã de finanţare din fonduri europene şi pentru prefinanţarea şi cofinanţarea acestora. Reglementarea procedurilor de monitorizare şi raportare a utilizãrii fondurilor alocate în corelaţie cu indicatorii asumaţi pentru fiecare program/proiect şi penalizarea beneficiarilor care nu au respectat prevederile alocãrilor.
● Creşterea autonomiei financiare a unitãţilor administrativ-teritoriale prin creşterea şi asigurarea stabilitãţii resurselor financiare proprii ale acestora prin:
- acordarea dreptului autoritãţilor locale de a modifica nivelul impozitelor şi taxelor locale în funcţie de necesitãţile locale şi gradul de suportabilitate al populaţiei;
- calcularea valorii impozabile a clãdirilor şi terenurilor din intravilanul localitãţilor prin raportarea la valoarea de piaţã a acestora, acolo unde acestea sunt vãdit mai mari decât cele care sunt stabilite prin formula actualã de calcul;
- revizuirea cotelor defalcate din impozitul pe venit în funcţie de noile competenţe transferate autoritãţilor locale în cursul procesului de descentralizare;
- alocarea integralã la bugetele locale a sumelor provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice, întocmai ca în cazul celor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice;
- dimensionarea sumelor defalcate pentru finanţarea serviciilor descentralizate în funcţie de standarde de cost per beneficiar/ unitate de mãsurã, mai ales în învãţãmânt, servicii sociale, sãnãtate şi întreţinerea drumurilor publice;
- abrogarea prevederilor prin care au fost centralizate impozitul pe tranzacţiile imobiliare şi taxele judiciare de timbru.
Gestiunea resurselor umane
● Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi elaborarea unor reglementãri similare pentru personalul contractual, funcţionarii publici cu statut special, cadrele didactice şi personalul sanitar.
● Revizuirea modalitãţii de remunerare a aleşilor locali în relaţie cu statutul de demnitar al acestora.
● Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de recrutare, evaluare şi promovare bazat pe merit şi competenţã în funcţia publicã, în vederea creşterii eficienţei funcţionarilor publici în prestarea serviciilor publice.
● Formarea continuã a funcţionarilor publici din administraţia publicã centralã şi localã în vederea creşterii performanţelor profesionale.
● Ameliorarea imaginii funcţiei publice, prin creşterea transparenţei actului administrativ şi luarea unor mãsuri anticorupţie mai ferme, vizibile pentru opinia publicã.
Eficientizarea achiziţiilor publice
● Îmbunãtãţirea condiţiilor pieţei interne, inclusiv a pieţei achiziţiilor publice.
● Asigurarea unor condiţii de concurenţã efectivã pe piaţa achiziţiilor publice şi descurajarea tehnicilor de monopol mascat, prin reglementarea detaliatã şi transparentã a condiţiilor de participare în cadrul achiziţiilor publice.
● Eficientizarea procedurilor de achiziţie publicã, prin scurtarea termenelor de realizare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice.
● Perfecţionarea şi modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice prin dispoziţii suplimentare privind subcontractarea, în vederea încurajãrii participãrii întreprinderilor mici şi mijlocii la contractele de achiziţii publice.
● Încurajarea concurenţei corecte şi deschise pe piaţa achiziţiilor publice în scopul eliminãrii întârzierilor în atribuirea contractelor de achiziţie publicã.
● Îmbunãtãţirea legislaţiei privind achiziţiile publice cu clarificãri privitoare la tehnicile de achiziţie centralizatã.
● Perfecţionarea şi modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice, astfel încât sã se ajungã pe cât posibil la înlãturarea problemelor conflictuale între autoritãţile contractante şi operatorii economici, în vederea reducerii la minimum a perioadei dintre identificarea nevoii şi realizarea achiziţiei publice.
Creşterea transparenţei şi eficienţei actului administrativ
● Creşterea gradului de corelare în procesul decizional şi în formularea politicilor publice.
● Creşterea transparenţei în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice şi instituţionalizarea participãrii structurilor asociative ale autoritãţilor publice locale la actul de guvernare, inclusiv prin participarea reprezentanţilor acestora, în calitate de invitaţi, la şedinţele de Guvern.
● Calitatea şi legitimitatea politicilor publice vor fi asigurate prin consultarea cetãţenilor şi societãţii civile în faza de concepţie, elaborare şi implementare a politicilor publice.
● Procedurile de lucru în administraţie se vor îmbunãtãţi prin completarea/restructurarea cadrului legislativ existent cu Codul de proceduri administrative şi Codul administrativ.
● Introducerea unui sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare a furnizãrii serviciilor publice şi funcţionãrii tuturor instituţiilor din administraţia publicã centralã şi localã, inclusiv gestiunea resurselor umane şi execuţia bugetarã.
● Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice.
● Reducerea birocraţiei, reducerea costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesului cetãţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local şi servicii electronice prin implementarea sistemelor de guvernare electronicã (informatizarea administraţiei publice centrale şi locale).
Proprietate şi cadastru
● Clarificarea regimului proprietãţii. Finalizarea cât mai rapidã a procesului de retrocedare a proprietãţilor.
● Înscrierea corectã a proprietãţii în cartea funciarã sub aspect tehnic şi juridic, în baza realitãţii din teren.
● Clarificarea legislaţiei în domeniile cadastrului, cãrţilor funciare, exproprierilor pentru cauzã de utilitate publicã, urbanismului şi amenajãrii teritoriului.
● Realizarea infrastructurii de date spaţiale în vederea asigurãrii suportului informaţional necesar adoptãrii unor decizii fundamentate cu privire la stabilirea limitelor unitãţilor administrativ-teritoriale, infrastructurã, situaţii de urgenţã, urbanism şi amenajarea teritoriului, protecţia mediului, prevenirea dezastrelor naturale etc.
● Elaborarea de politici privind managementul teritoriului.

CAP. 23
Justiţie şi politici anticorupţie

Obiective de guvernare
1. Obţinerea de rezultate în lupta împotriva corupţiei.
2. Asigurarea stabilitãţii şi coerenţei legislative.
3. Îmbunãtãţirea politicii de resurse umane în magistraturã.
4. Reducerea duratei proceselor.
Direcţii de acţiune
Lupta împotriva corupţiei, asigurarea integritãţii profesionale a magistraţilor
● Consolidarea instituţionalã şi funcţionalã a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Agenţiei Naţionale de Integritate.
● Întãrirea capacitãţii instituţionale, a rolului şi a independenţei Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM.
● Continuarea formãrii profesionale a personalului implicat în soluţionarea cauzelor de corupţie, criminalitate organizatã şi criminalitate economico-financiarã.
● Stabilizarea şi perfecţionarea cadrului legislativ astfel încât sã nu impieteze asupra anchetelor în curs de desfãşurare şi sã asigure un echilibru între protejarea drepturilor şi libertãţilor individuale şi asigurarea eficienţei urmãririi penale.
Asigurarea stabilitãţii şi coerenţei legislative
● Corelarea şi armonizarea actelor normative.
● Republicarea automatã a actelor normative ulterior modificãrii acestora.
● Informatizarea completã a sistemului legislativ, inclusiv accesul justiţiabililor la dosarele în care sunt parte.
● Accesul gratuit electronic la baza de date oficialã conţinând toate actele normative în vigoare.
● Aplicarea şi interpretarea coerentã legislativã în cazul conflictului în timp al normelor ori al conflictului între norme superioare şi inferioare.
● Adoptarea proiectelor de modificare a codurilor (civil, penal, procedurã penalã şi procedurã civilã).
● Renunţarea la excesul în utilizarea mecanismului legiferãrii în regim de urgenţã, inclusiv definirea legalã amãnunţitã şi limitativã a domeniilor în care se poate reglementa prin ordonanţe de urgenţã.
Îmbunãtãţirea politicii de resurse umane în magistraturã
● Modificarea dispoziţiilor legale privitoare la organizarea judiciarã şi statutul magistraţilor prin :
- stabilirea unei cote legale maxime (1/3) din numãrul posturilor vacante anual care sã fie ocupate prin proceduri de recrutare extraordinare;
- stabilirea competenţei unei singure instituţii (INM) pentru recrutare, indiferent de procedura de recrutare;
- redefinirea probelor la concursurile şi examenele de admitere în magistraturã sau de promovare în funcţii de execuţie sau de conducere;
- eliminarea dispoziţiilor legale care împiedicã atingerea obiectivelor evaluãrii individuale.
● Susţinerea financiarã pentru:
- participarea magistraţilor români la stagii de pregãtire sau schimburi între autoritãţile judiciare la nivel european;
- acordarea, anual, pe baze competitive, a 10-15 burse de studiu de câte 6-12 luni pentru magistraţi;
- programele propuse de asociaţiile profesionale ale magistraţilor.
● Acordarea de asistenţã CSM pentru finalizarea bazei de date privitoare la cariera magistraţilor pentru o mai bunã fundamentare a deciziilor în acest domeniu.
Creşterea eficienţei sistemului judiciar şi reducerea duratei proceselor
● Crearea de instanţe noi în oraşele mari.
● Schimbarea rolului grefierului cu studii juridice.
● Instituirea unor departamente specializate în cadrul instanţelor care sã se ocupe de procedura de citare.
● Limitarea acţiunilor în judecatã introduse abuziv.
● Modificarea procedurii civile în sensul reducerii la minimul necesar a înfãţişãrii pãrţilor în faţa instanţei.
● Îmbunãtãţirea legii privind activitatea executorilor judecãtoreşti.

CAP. 24
Ordine publicã şi siguranţa cetãţeanului

Obiective de guvernare
1. Creşterea gradului de siguranţã şi protecţie pentru cetãţeni, combaterea infracţionalitãţii, a terorismului şi criminalitãţii transfrontaliere, combaterea traficului şi consumului de droguri.
2. Restabilirea autoritãţii structurilor de aplicare a legii, descentralizarea şi reforma instituţionalã necesarã consolidãrii serviciilor comunitare şi a celor de ordine publicã din România, precum şi realizarea interoperabilitãţii acestora.
Direcţii de acţiune
● Adoptarea unei strategii coerente şi susţinute de alocare a resurselor financiare în vederea dotãrii moderne a structurilor de aplicare a legii.
● Completarea deficitului de personal punând accent pe creşterea personalului operativ în vederea unei prezenţe sporite în teren a poliţiei.
● Adoptarea mãsurilor necesare pentru o salarizare decentã a lucrãtorilor din poliţie şi jandarmerie, care sã mãreascã gradul de implicare a agenţilor de poliţie în munca operativã şi sã previnã faptele de corupţie.
● Îmbunãtãţirea raportului dintre cantitatea resurselor alocate şi rezultatele obţinute în ce priveşte siguranţa cetãţeanului şi a comunitãţilor.
● Adoptarea unor programe operative specifice pentru zonele predispuse la un nivel înalt de infracţionalitate.
● Adoptarea unui program coerent şi continuu de pregãtire, instruire, perfecţionare şi antrenament în funcţie de specificul atribuţiilor.
● Stabilirea şi aplicarea unui program special pentru combaterea infracţionalitãţii la sate şi dimensionarea personalului operativ pentru aceste zone în funcţie de necesitãţile reale.
● Îmbunãtãţirea nivelului de pregãtire a personalului care se angajeazã prin redimensionarea numãrului de locuri în instituţiile de învãţãmânt din cadrul ministerului.
● Combaterea traficului şi consumului de droguri prin programe de educaţie comunitarã, dezvoltarea unor programe de mediere comunitarã care sã susţinã integrarea minoritãţilor în societate, a persoanelor defavorizate, marginalizate şi a celor care trãiesc în medii cu risc de infracţionalitate ridicat.
● Promovarea unor programe de consiliere, asistenţã şi educaţie pentru persoanele cu probleme de agresivitate, precum şi pentru cei care se asociazã în vederea sãvârşirii de infracţiuni.
● Stimularea angajãrii minoritãţilor în structurile de ordine publicã.
● Sporirea mãsurilor de protecţie a copiilor atât în zona în care aceştia învaţã, cât şi în zonele recreative prin consolidarea Poliţiei Şcolilor.
● Adoptarea mãsurilor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice şi a reprezentãrii în instanţã pentru personalul operativ.
● Promovarea unor programe eficiente împreunã cu autoritãţile locale şi societatea civilã în vederea prevenirii şi combaterii accidentelor rutiere.
● Dezvoltarea simţului civic şi de apartenenţã la comunitatea localã prin promovarea de programe care sã includã cetãţenii în procesul de luare a unor decizii în privinţa mãsurilor de siguranţã publicã.
● Creşterea eficienţei activitãţilor de prevenire şi combatere a corupţiei interne prin adoptarea unui plan de mãsuri care sã diminueze factorii de risc care favorizeazã corupţia şi prin restructurarea şi îmbunãtãţirea activitãţii structurilor interne care gestioneazã aceastã activitate.
● Eficientizarea şi intensificarea cooperãrii poliţieneşti în cadrul sistemului Uniunii Europene şi realizarea de acţiuni comune în România şi în celelalte state membre.
● Intensificarea cooperãrii şi schimbului de date şi informaţii cu toate instituţiile de aplicare a legii.
● Acţiuni de combatere a traficului cu fiinţe umane şi de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintã acest fenomen.
● Protejarea cetãţenilor români aflaţi în spaţiul comunitar împotriva exploatãrii de cãtre reţelele de criminalitate organizatã; identificarea şi facilitarea repatrierii cetãţenilor aflaţi în astfel de situaţii.
● Aderarea la Spaţiul Schengen în luna martie 2011, prin implementarea Sistemului Informatic Schengen şi prin finalizarea Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei, cu cele patru filtre complementare.
● Profesionalizarea instituţiilor responsabile în domeniul migraţiei (legale şi ilegale) şi azilului; dezvoltarea capacitãţii administrative a Oficiului Român pentru Imigrãri.
● Dezvoltarea cooperãrii interinstituţionale pe teritoriul naţional prin:
- îmbunãtãţirea schimbului de date şi informaţii între autoritãţile cu atribuţii la frontierã;
- sprijinul reciproc şi desfãşurarea de acţiuni comune de cãtre poliţia de frontierã şi autoritãţile cu atribuţii privind gestionarea şi controlul încadrãrii în muncã a strãinilor;
- integrarea datelor biometrice în documentele de cãlãtorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora;
- realizarea unei strategii pentru acoperirea prin migraţie legalã selectivã a deficitului de forţã de muncã, împreunã cu autoritãţile guvernamentale responsabile;
- susţinerea activã a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu principiul solidaritãţii.
● Îmbunãtãţirea managementului situaţiilor de urgenţã şi a protecţiei civile prin întocmirea hãrţilor de risc în colaborare cu autoritãţile locale şi cu alte instituţii de resort, inclusiv introducerea unor sisteme standard de alarmare în cazul producerii situaţiei de urgenţã.
● Întocmirea unui plan realist de dotare a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţã şi a autoritãţilor locale cu logistica necesarã în funcţie de specificul zonei.

CAP. 25
Politica externã

Obiective de guvernare
1. Consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent.
2. Susţinerea integrãrii Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european.
3. Asigurarea unei vecinãtãţi stabile, democratice si prospere.
4. Promovarea parteneriatului strategic cu SUA.
5. Promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral.
6. Promovarea intereselor de securitate ale statului român.
7. Promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti.
8. Susţinerea şi protejarea drepturilor şi intereselor tuturor cetãţenilor români, indiferent unde s-ar afla.
Direcţii de acţiune
1. Consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent
● Acţiune dinamicã politico-diplomaticã pentru punerea în valoare a statutului României, al şaptelea stat ca dimensiune şi potenţial în UE.
● Depãşirea etapei monitorizãrilor post-aderare, prin reformele de ordin intern şi acţiune diplomaticã eficientã la nivelul UE.
● Susţinerea unei soluţii rapide pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi prezervarea avantajelor.
● Promovarea unei relaţii transatlantice politice, economice, de securitate şi culturale privilegiate.
● Pregãtirea instituţionalã a diplomaţiei româneşti pentru participarea activã în viitorul serviciu diplomatic extern al UE.
● Asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru lucrãtorii români în spaţiul UE (libera circulaţie a forţei de muncã).
2. Susţinerea integrãrii Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european
● Susţinerea integrãrii Republicii Moldova în UE, astfel încât locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului sã se regãseascã, în perspectivã, în marea familie europeanã.
● Încurajarea investiţiilor româneşti, inclusiv prin constituirea unui fond de garanţii pentru investitorii români.
● Susţinerea implicãrii şi prezenţa mai consistentã a UE în soluţionarea politicã a conflictului transnistrean, cu respectarea principiilor suveranitãţii şi integritãţii teritoriale a Republicii Moldova.
● Republica Moldova va fi unul dintre principalii beneficiari ai proiectelor de asistenţã pentru dezvoltare acordatã de România.
3. Asigurarea unei vecinãtãţi stabile, democratice si prospere
● Susţinerea perspectivei europene şi euroatlantice a statelor din Balcanii de Vest şi garantarea unui traseu european predictibil Serbiei, pentru asigurarea extinderii stabilitãţii şi prosperitãţii în spaţiul ex-iugoslav.
● Susţinerea Turciei în drumul ei cãtre Uniunea Europeanã şi consolidarea cooperãrii dintre UE şi NATO, pe de o parte, şi statele din regiunea Mãrii Negre, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, pe de altã parte.
● Articularea Parteneriatului Estic cu celelalte prioritãţi regionale ale României.
● Implementarea Sinergiei Mãrii Negre, în vederea transformãrii acestei zone într-un spaţiu de stabilitate, securitate, prosperitate şi democraţie.
● Participarea României la iniţierea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire şi soluţionare a conflictelor în regiunea Mãrii Negre.
● Vizãm consacrarea regiunii Mãrii Negre ca spaţiu european de importanţã strategicã pentru NATO şi UE.
● Aprofundarea relaţiilor politice şi economice cu Asia Centralã, inclusiv prin consolidarea iniţiativelor comunitare în aceastã zonã.
● Valorificarea potenţialului economic şi de transport fluvial al Dunãrii (legãtura Dunãre-Main-Rin; legãtura între Marea Neagrã şi Marea Nordului), inclusiv din perspectiva implicaţiilor asupra mediului. Promovarea coridorului paneuropean 7 de transport, atragerea de investiţii în zona pe care o administrãm (complementar fondurilor comunitare) pentru ca acest coridor sã devinã un coridor de transport performant.
4. Promovarea parteneriatului strategic cu SUA
● Diversificarea formelor de consultare politicã bilateralã, în paralel cu dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale şi creşterea investiţiilor americane în România.
● Readucerea în atenţie a problemei aderãrii României la programul scutirii de vize.
5. Promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral
● Valorificarea relaţiilor bilaterale privilegiate (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania) în promovarea de iniţiative comune.
● Promovarea, în continuare, a deschiderii în relaţiile bilaterale cu Federaţia Rusã, în special în domeniul economic. Contribuţia activã la relaţiile UE-Rusia.
● Relaţiile politice tradiţionale de parteneriat cu China trebuie fructificate în primul rând economic. Vor fi stimulate investiţiile chineze în România şi vor fi promovate, în acelaşi timp, interesele comerciale româneşti în China.
● România va acţiona pentru recuperarea pieţelor externe pierdute dupã 1989, printr-o diplomaţie economicã profesionistã, în parteneriat cu mediul de afaceri. Ne propunem sã colaborãm cu pionierii tehnologiilor de vârf - Japonia, Coreea de Sud, Israel, dar şi cu puterile emergente, cu enorme pieţe interne India, Brazilia etc.
● Vom valorifica bunele relaţii cu statele arabe, în scopul promovãrii intereselor economice, dar şi în spiritul facilitãrii dialogului între civilizaţii şi promovãrii pãcii.
● Reconfigurarea relaţiilor cu ţãrile din America Latinã şi Africa, în cadrul coordonatelor de acţiune politicã promovate la nivel comunitar şi în spiritul potenţialului tradiţional al relaţiilor bilaterale.
● Implicarea sporitã în procesul de reformare şi eficientizare a instituţiilor din sistemul ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, sistemul OSCE, Consiliul Europei şi organizaţiile regionale.
● Continuarea campaniei pentru aderarea la OCDE.
● Acţiunea sistematicã pentru preluarea unor poziţii importante de conducere în organizaţiile internaţionale.
6. Promovarea intereselor de securitate ale statului român
● În linie cu Strategia de Securitate Naţionalã a României, consolidarea profilului României ca membru activ şi influent al NATO, concomitent cu susţinerea rolurilor complementare ale UE şi NATO în domeniul securitãţii internaţionale.
● Implicarea activã în dezvoltarea acţiunilor UE în domeniile politicii externe, de securitate şi apãrare comune (PESC şi PESA), în special în domeniile de expertizã confirmatã a României în zonele din vecinãtate şi în privinţa frontierei externe. Reconfigurarea contribuţiilor în funcţie de solicitãrile şi condiţiile concrete din teatrele de operaţiuni unde suntem prezenţi.
● Prezenţa activã a UE în zona est-europeanã şi în cea caspicã, ca element cheie pentru generarea unor soluţii politice la conflictele îngheţate din regiune.
● Onorarea angajamentelor militare în Irak şi Afganistan, concomitent cu mutarea mai rapidã a centrului de greutate pe dezvoltarea capacitãţilor civile de reconstrucţie post-conflict, în coordonare cu aliaţii, inclusiv pentru stabilirea şi implementarea unui calendar de retragere gradualã din teatrele de operaţiuni.
7. Promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti
● Acţiuni politico-diplomatice pentru susţinerea promovãrii exporturilor româneşti şi atragerea de investiţii strãine.
● Susţinerea implementãrii proiectului coridorului energetic Marea Caspicã - Marea Neagrã, prevãzut de Strategia UE pentru Asia Centralã, în vederea valorificãrii potenţialului de tranzit al României, inclusiv prin transformarea portului Constanţa într-un important punct nodal şi logistic.
● Securitate energeticã: Trecerea la etapa de implementare a proiectelor Nabucco, PEOP şi terminalul LNG de la Constanţa.
8. Susţinerea şi protejarea drepturilor şi intereselor tuturor cetãţenilor români, indiferent unde s-ar afla
● Pãstrarea şi dezvoltarea identitãţii religioase, lingvistice, culturale şi politice a membrilor comunitãţilor româneşti din afara graniţelor.
● Intensificarea eforturilor de promovare a culturii româneşti în spaţiul UE; continuarea programului de valorizare a contribuţiei culturii române la patrimoniul cultural european comun.
● Susţinerea unui dialog intercultural cu spaţii din afara continentului european (Orientul Mijlociu şi Extremul Orient, America Latinã, Africa).
● Implicarea sporitã a structurilor nonguvernamentale ca element important al reţelei instituţionale de promovare a culturii româneşti în strãinãtate.
● Consolidarea parteneriatelor MAE cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Patriarhia Românã, Institutul Cultural Român, Academia Românã şi asociaţii ale românilor de peste hotare.
● Simplificarea procedurilor consulare, reducerea birocraţiei şi asigurarea unor servicii de calitate.
● Extinderea reţelei consulare (inclusiv prin utilizarea consulatelor mobile) atât în UE, cât şi în spaţiul extracomunitar.
● Reducerea taxelor consulare percepute cetãţenilor români în strãinãtate.
● Constituirea unui fond special pentru situaţii de urgenţã aflat la dispoziţia consulatelor României.

CAP. 26
Afaceri europene

Obiective de guvernare
1. Adjudecarea, în cea mai mare proporţie posibilã, a beneficiilor, îndeosebi de naturã financiarã, care decurg din calitatea de stat membru.
2. Participarea activã la proiectarea marilor procese instituţionale care concurã la construcţia europeanã.
3. Participarea activã la funcţionarea democraticã şi eficientã a instituţiilor, structurilor şi organismelor UE.
Direcţii de acţiune
Cadrul instituţional
● Restructurarea Departamentului Afacerilor Europene şi a mecanismului interinstituţional de stabilire a poziţiilor României în cadrul Uniunii Europene pentru o coordonare eficientã a acestora.
Politici europene
● Procesul de extindere: dezvoltarea pe orizontalã a UE trebuie fãcutã numai cu condiţia asigurãrii prealabile a cadrului instituţional de funcţionare a UE; în aceste condiţii, România va sprijini toate statele candidate pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga cu privire la pregãtirea pentru aderare.
● Procesul de lãrgire: extinderea politicilor comunitare la nivelul tuturor statelor membre reprezintã o condiţie sine qua non pentru activarea efectului de sinergie la nivelul comunitãţii europene; în acest context, România susţine ideea extinderii zonei euro la nivelul UE.
● Procesul de adâncire: dezvoltarea pe verticalã, instituţionalã, constituie garanţia stabilitãţii şi funcţionãrii eficiente a comunitãţii europene; în acest context, România susţine ratificarea Tratatului de la Lisabona de cãtre toate statele membre, pânã la data alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2009.
● Definirea unor poziţii clare ale României în ceea ce priveşte:
- reforma veniturilor proprii;
- reconfigurarea prioritãţilor privind cheltuielile bugetare îndeosebi în direcţia creşterii coeziunii economice, sociale şi teritoriale.
● Politica de coeziune: Menţinerea actualelor obiective ale politicii de coeziune a UE şi renegocierea acestora pentru perioada 2014-2020 prin care România sã primeascã fondurile necesare susţinerii dezvoltãrii economice şi sociale.
● Libera circulaţie a persoanelor: Susţinem recomandarea Comisiei Europene cãtre statele membre de a nu impune restricţii privind accesul lucrãtorilor din noile state membre pe piaţa forţei de muncã. Mobilitatea lucrãtorilor este un factor pozitiv care determinã creşterea economicã, iar statele care nu au aplicat restricţii s-au bucurat de beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncã. Susţinem interesele românilor care lucreazã în Europa şi militãm pentru drepturile acestora.
● Cooperarea la Marea Neagrã: Ne vom asuma un rol activ în regiune, alãturi de celelalte state membre ale UE, în soluţionarea unor probleme majore precum lupta împotriva terorismului, securitatea şi diversificarea energeticã, consolidarea instituţionalã, dezvoltarea economicã şi extinderea comunitãţii democratice.
● Politica comunã în domeniul migraţiei: Migraţia trebuie sã devinã o politicã comunã a UE, ceea ce nu înseamnã cã statele membre nu vor mai trebui sã aibã anumite instrumente la dispoziţie pentru a stopa imigraţia ilegalã şi traficul de persoane şi de asemenea pentru a decide în ce fel de sectoare economice ar trebui sã permitã angajarea persoanelor cu înalte calificãri provenite din ţãri terţe.
● Integrarea comunitãţii rome: Susţinem necesitatea unei strategii la nivel european de incluziune a romilor. Principiul egalitãţii de şanse trebuie sã stea la baza acestor politici ca o garanţie pentru eliminarea statutului de cetãţeni de mâna a doua. România va milita şi pentru crearea unei agenţii europene în domeniul incluziunii romilor, eventual gãzduitã chiar de ţara noastrã.

CAP. 27
Culturã şi culte

Obiective de guvernare
1. Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural naţional; restaurarea, protejarea şi promovarea acestuia prin dezvoltarea proiectelor integrate şi a reţelelor de cooperare culturalã, având în vedere potenţialul patrimoniului cultural de a susţine dezvoltarea socialã şi economicã.
2. Susţinerea diversitãţii culturale şi artistice.
3. Modernizarea, renovarea şi înzestrarea corespunzãtoare a infrastructurilor culturale în acord cu realitãţile de pe plan internaţional.
4. Perfecţionarea profesionalã continuã a personalului angajat în instituţiile de culturã.
5. Promovarea valorilor culturii române în circuitul cultural internaţional.
6. Promovarea patrimoniului naţional în cadrul turismului cultural naţional şi internaţional.
7. Dezvoltarea parteneriatului între stat şi culte în domeniile social, cultural, educaţional şi susţinerea relaţiei de respect şi cooperare între culte în beneficiul întregii societãţi.
Direcţii de acţiune
● Elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale de restaurare şi protejare a patrimoniului cultural.
● Sprijinirea înfiinţãrii de noi muzee şi spaţii expoziţionale.
● Promovarea unui rol activ al bibliotecii în societate, precum şi construirea şi dotarea corespunzãtoare a acestora.
● Asigurarea sprijinului financiar necesar pentru o prezenţã cât mai amplã a oamenilor de culturã la cele mai importante evenimente culturale din ţarã şi strãinãtate (târguri de carte, festivaluri teatrale şi cinematografice, festivaluri muzicale, expoziţii de artã vizualã) etc.
● Încurajarea instituţiilor culturale din mediul rural şi din zonele defavorizate prin crearea unor aşezãminte culturale, biblioteci sãteşti şi orãşeneşti în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii.
● Construirea atelierelor de creaţie potrivit cerinţelor existente în comunitatea artiştilor plastici.
● Susţinerea parteneriatului statului cu uniunile de creaţie.
● Modernizarea şi renovarea teatrelor şi filarmonicilor, construcţia de noi sãli de spectacole în parteneriat cu administraţia publicã localã şi crearea de instituţii (de spectacole, de proiecte sau gazdã) cu repertoriu multidisciplinar (spectacole de teatru, muzicã, balet, arte vizuale etc.).
● Elaborarea de iniţiative legislative pentru salarizarea personalului din instituţiile de culturã şi legiferarea statutului artistului în România.
● Integrarea programaticã a patrimoniului cultural material şi imaterial în cadrul turismului cultural naţional şi internaţional.
● Susţinerea prezenţei şi a rolului Bisericii în societate, pornind de la principiul recunoaşterii contribuţiei Bisericii la binele comun al societãţii.
● Sprijinirea dezvoltãrii comunitãţilor religioase inclusiv în diaspora româneascã.
● Promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte prin crearea unor centre de asistenţã socialã, încurajând astfel misiunea socialã a bisericilor şi a celorlalte culte.

CAP. 28
Românii de pretutindeni

Obiective de guvernare
1. Întãrirea legãturilor cu românii din afara frontierelor ţãrii, prezervarea şi afirmarea identitãţii culturale a românilor de pretutindeni.
2. Dobândirea/redobândirea cetãţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize.
3. Dreptul la muncã al românilor aflaţi în strãinãtate.
4. Crearea unui cadru instituţional funcţional în relaţia cu românii de pretutindeni.
5. Asigurarea condiţiilor necesare exercitãrii dreptului de vot pentru cetãţenii români aflaţi în afara graniţelor.
Direcţii de acţiune
Întãrirea legãturilor cu românii din afara frontierelor ţãrii, prezervarea şi afirmarea identitãţii culturale a românilor de pretutindeni
● Promovarea unor acţiuni politico-diplomatice profesioniste pentru a transforma comunitãţile româneşti din strãinãtate într-un avantaj pentru ţara noastrã, o pârghie de influenţã şi o sursã de mândrie naţionalã.
● Protejarea şi promovarea drepturilor românilor aflaţi în afara graniţelor tãrii, atât pentru cei care trãiesc în vecinãtatea ţãrii noastre, cât şi pentru cei din emigraţie.
● Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantãrii drepturilor la prezervarea identitãţii culturale a persoanelor aparţinând minoritãţilor româneşti autohtone din ţãrile vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoaşterea ca minoritate românã a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc.
● Promovarea în plan educaţional a proiectelor de sprijin logistic şi profesional pentru şcolile româneşti intracomunitare.
● Încurajarea, iniţierea şi susţinerea manifestãrilor culturale de tip identitar.
● Susţinerea în plan lingvistic şi mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii române şi elaborarea unei strategii în acest sens. Relaţia cu mass-media internaţionalã şi localã din ţãrile în care trãiesc comunitãţi importante de români va avea ca obiectiv crearea unui orizont de interes faţã de realitãţile comunitãţilor româneşti din lume.
● Sprijinirea proiectelor care încurajeazã implicarea organizaţiilor neguvernamentale româneşti în programe cu impact civic-formativ.
● Încurajarea în plan spiritual a proiectelor care vizeazã protejarea şi promovarea vieţii spirituale a comunitãţilor româneşti.
Dobândirea/redobândirea cetãţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize
● Adoptarea mãsurilor legislative şi instituţionale privind facilitarea dobândirii/redobândirii cetãţeniei române de cãtre persoanele care sunt îndreptãţite în acest sens.
● Flexibilizarea regimului de acordare a vizelor, precum şi încheierea rapidã a unor acorduri bilaterale privind micul trafic de frontierã cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia.
● Flexibilizarea regimului de acordare de permise de muncã temporare pe teritoriul românesc pentru cetãţenii provenind din statele din vecinãtatea UE (Republica Moldova, Ucraina, Serbia etc.).
Dreptul la muncã al românilor aflaţi în strãinãtate
● Eliminarea progresivã a restricţiilor pe piaţa muncii în spaţiul comunitar pentru cetãţenii români.
● Respectarea de cãtre statele membre UE a drepturilor prevãzute de legislaţia europeanã în materia dreptului muncii pentru cetãţenii comunitari români aflaţi la muncã în spaţiul UE.
● Cooperarea bilateralã cu statele din spaţiul extracomunitar pentru respectarea drepturilor muncitorilor români din ţãrile respective.

CAP. 29
Securitate naţionalã

Obiective de guvernare
Scopul fundamental al actului guvernamental în domeniul securitãţii naţionale îl reprezintã crearea condiţiilor politice, organizatorice şi administrative necesare pentru ca, printr-o guvernare eficientã, sã putem garanta securitatea naţionalã prin: exercitarea deplinã a drepturilor şi libertãţilor cetãţeneşti; asumarea conştientã a responsabilitãţilor de cãtre toate componentele societãţii; perfecţionarea capacitãţii de decizie şi de acţiune a statului de drept în condiţiile supremaţiei legii; afirmarea României ca membru activ cu drepturi egale al comunitãţii europene, euroatlantice şi internaţionale.
1. Îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO şi UE, modificarea cadrului legislativ astfel încât sã corespundã noilor realitãţi instituţionale şi mediului de securitate intern şi extern, alocarea resurselor necesare susţinerii reformelor preconizate în stategia de guvernare.
2. Participarea activã la promovarea democraţiei şi construcţiei securitãţii în vecinãtatea apropiatã a României, în special în bazinul extins al Mãrii Negre, o problemã-cheie pentru securitatea naţionalã. În acest context, România trebuie sã îşi asume rolul de vector în susţinerea dimensiunii estice a securitãţii NATO şi UE.
3. Identificarea oportunã şi contracararea proactivã a riscurilor şi ameninţãrilor prin dezvoltarea capacitãţilor de informare, analizã şi decizie.
4. Prevenirea conflictelor şi gestionarea eficientã a riscurilor, a situaţiilor de crizã şi a consecinţelor acestora.
5. Creşterea independenţei energetice a României pe termen mediu, în sensul creşterii substanţiale a producţiei interne de energie, al reducerii dependenţei faţã de o sursã unicã de import de energie, precum şi al promovãrii unei politici comune de securitate energeticã la nivelul UE.
6. Continuarea procesului de transformare a Armatei într-un instrument militar modern, credibil şi eficient, în mãsurã sã asigure îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin în cadrul apãrãrii colective a NATO, a angajamentelor asumate în UE şi faţã de ceilalţi parteneri ai noştri, precum şi de susţinere a acţiunilor politico-diplomatice ale României pe plan internaţional.
Direcţii de acţiune
● Dezvoltarea şi utilizarea coerentã a capacitãţilor instituţionale, politice, diplomatice, economice, militare şi de informaţii pentru contracararea riscurilor şi ameninţãrilor regionale şi globale.
● Actualizarea şi modernizarea cadrului legislativ privind întãrirea securitãţii naţionale.
● Reforma structurilor de aplicare a legii şi a sistemului judiciar din România pentru combaterea eficientã a corupţiei şi crimei organizate.
● Apãrarea intereselor energetice ale ţãrii noastre, promovarea unei "identitãţi energetice" naţionale şi diversificarea surselor de aprovizionare.
● Protecţia şi dezvoltarea infrastructurii naţionale, conectarea la reţelele de transport europene.
● Dezvoltarea capacitãţilor de informare, analizã şi protecţie pentru prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţãrilor, reducerea vulnerabilitãţilor şi sesizarea oportunitãţilor strategice pentru ţara noastrã.
● Participarea la promovarea democraţiei, statului de drept, a stabilitãţii şi securitãţii în vecinãtatea României, în contextul eforturilor întreprinse de UE, NATO şi de alte organizaţii internaţionale, precum şi în alte zone de interes strategic pentru ţara noastrã.
● Modernizarea înzestrãrii Armatei şi asigurarea condiţiilor necesare pentru ca aceasta sã îşi îndeplineascã rolul constituţional în bune condiţii.
● Alocarea anualã a unui procent de minim 2% din PIB pentru cheltuieli de apãrare, care poate fi majorat la 2,38% pe proiecte concrete, creşterea semnificativã a fondurilor destinate gestionãrii situaţiilor de urgenţã, asigurarea unei bugetãri corespunzãtoare pentru structurile militare şi de informaţii, precum şi pentru celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul securitãţii naţionale.
● Formarea unor corpuri profesionale adecvate, atragerea expertizei necesare sectorului de securitate naţionalã, crearea unor ghiduri de carierã pentru funcţionarii guvernamentali implicaţi în acest sector şi promovarea educaţiei şi cercetãrii în zona securitãţii naţionale.

ANEXĂ
-----

PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI



┌───────────────────────────────────────────────┬─────┬──────┬─────┬─────┬─────┐
│                                           An │2008 │ 2009 │2010 │2011 │2012 │
│Indicator                                     │     │      │     │     │     │
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
│Produsul intern brut - mld lei, preţuri curente│505,0│ 582,7│660,7│745,9│838,1│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
│Produsul intern brut - creştere realã - %      │  8,5│   3,5│  4,5│  5,5│  6,0│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
│Inflaţia medie - %                             │  7,9│   5,0│  4,0│  3,5│  3,0│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
│Câştigul salarial mediu brut - lei/lunã        │ 1700│  1830│ 2070│ 2340│ 2635│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
│Salariul mediu brut - lei/lunã                 │ 1580│  1702│ 1925│ 2175│ 2450│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
│Veniturile bugetare - % din PIB                │ 32,0│  32,5│ 34,0│ 35,1│ 35,9│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
│Cheltuielile bugetare - % din PIB              │ 35,5│  34,2│ 35,6│ 36,2│ 36,8│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
│Deficitul bugetului general consolidat - %     │     │      │     │     │     │
│din PIB                                        │  3,5│   1,7│  1,6│  1,1│  0,9│
├───────────────────────────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
│Deficitul de cont curent - % din PIB           │ 13,3│  10,5│  9,7│  9,3│  8,8│
└───────────────────────────────────────────────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┘



NOTĂ: Valoarea prognozatã a indicatorilor macroeconomici prezintã un grad de relativitate cauzat de incertitudinile existente, pe fondul crizei financiare şi economice.

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Parlamentul Romaniei, HOTARARE nr. 31 din 22 decembrie 2008

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016