Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 2.006 din 18 august 1967 (*republicata*)  pentru aplicarea   Decretului nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat si pensia suplimentara    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 2.006 din 18 august 1967 (*republicata*) pentru aplicarea Decretului nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat si pensia suplimentara

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 18 din 1 februarie 1969
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte:

CAP. I
Pensia de serviciu

ART. 1
(1) Cuantumul pensiei de serviciu pentru 25 ani vechime în serviciu se stabileşte aplicindu-se la solda lunarã care se ia în considerare la calculul pensiei, procentele prevãzute la <>art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 141/1967 , care constituie procente de baza.
(2) În cazul cînd pensia calculatã conform alin. 1 este mai mica decît cuantumul minim pentru transa de solda lunarã corespunzãtoare, prevãzutã în tabelul de la art. 8 alin. 1 din decret, se acorda acest cuantum minim.
(3) Dacã din calcul rezulta o suma egala sau mai mare decît cuantumul minim pentru transa de solda lunarã, se acorda pensia rezultatã din calcul.
(4) În situaţiile prevãzute de art. 8 alin. 2 din decret, la cuantumul pensiei rezultat din aplicarea procentelor de baza sau, dacã acesta este mai mic, la cuantumul minim pentru transa de solda lunarã, se adauga suma rezultatã din aplicarea procentelor de 1 la suta, respectiv 0,5 la suta sau 0,25 la suta din solda lunarã.
(5) Procentul suplimentar de 0,5 la suta prevãzut la art. 8 alin. 3 din decret se aplica la solda lunarã folositã ca baza de calcul a pensiei, iar suma rezultatã se adauga la cuantumul minim pentru transa de solda lunarã în situaţia prevãzutã la alin. 2, sau la pensia rezultatã din calcul în situaţia prevãzutã la alin. 3 sau 4, dupã caz.
ART. 2
Cuantumul pensiei de serviciu pentru o vechime de 25 ani nu poate fi mai mic de 500 lei.
ART. 3
(1) Cuantumul pensiei pentru militarii cu drept la pensie de serviciu în condiţiile art. 10 alin. 1 din decret, dacã au o vechime în serviciu de cel puţin 25 ani, se stabileşte potrivit prevederilor art. 8 din decret.
(2) În cazul cînd cei prevãzuţi la alin. 1 de mai sus au o vechime în serviciu mai mica de 25 ani, cuantumul pensiei de serviciu se stabileşte astfel:
a) se stabileşte mai întîi pensia corespunzãtoare vechimii în serviciu de 25 ani, potrivit prevederilor art. 8 din decret;
b) pensia astfel stabilitã se împarte la 25 şi se obţine pensia corespunzãtoare unui an de vechime în serviciu;
c) pensia pentru un an se înmulţeşte cu numãrul anilor de vechime în serviciu, obtinindu-se cuantumul lunar al pensiei.
(3) Prevederile alin. 2 se aplica şi în cazul cînd se stabileşte pensia în condiţiile art. 10 alin. 2 din decret.

CAP. II
Pensia de invaliditate

ART. 4
(1) Accidentele în serviciu, în sensul art. 14 alin. 1 din decret, sînt cele survenite în urmãtoarele împrejurãri:
a) în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu în incinta unitãţii în care îşi desfãşoarã activitatea militarul sau în orice alt loc unde îşi îndeplineşte acele îndatoriri;
b) în timpul şi din cauza îndeplinirii de cãtre militar a unor sarcini de stat sau obşteşti.
(2) Se considera, de asemenea, accident în serviciu, cel survenit în urmãtoarele împrejurãri:
a) înainte de începerea sau dupã încetarea serviciului, dacã militarul se afla, pentru interese legate de serviciu, în incinta unitãţii în care îşi desfãşoarã activitatea sau în orice alt loc unde îşi exercita obligaţiile de serviciu;
b) în timpul pauzelor care au loc în desfãşurarea programului de serviciu.
(3) Sarcini de stat sau obşteşti sînt cele date militarilor de organele de stat sau organizaţiile obşteşti în afarã de atribuţiile lor de serviciu.
(4) De asemenea, se considera sarcina obsteasca şi acţiunea întreprinsã de militar, din proprie initiativa, pentru prevenirea sau înlãturarea unui pericol ce ameninta orinduirea socialistã, avutul obştesc sau pentru apãrarea ordinii de drept ori salvarea unei vieţi omeneşti.
ART. 5
Se asimileazã cu accidentul în serviciu, în sensul art. 14 alin. 2 din decret, şi cel survenit în urmãtoarele împrejurãri:
a) în timpul deplasarii de la locuinta spre locul de munca şi de la locul de munca spre locuinta ori în timpul deplasarii periodice pentru vizitarea familiei de cãtre militarii nelocalnici care au acest drept, dacã în toate cazurile accidentul s-a produs în perioada necesarã pentru deplasare;
b) în timpul deplasarii în interes de serviciu, în aceeaşi sau în alta localitate.
ART. 6
Accidentul în serviciu se constata prin acte încheiate de unitatea de care aparţine cel accidentat, în mãsura în care accidentul nu a fost constatat de organele de urmãrire penalã, potrivit competentei ce revine acestora prin lege.
ART. 7
(1) Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul I cauzatã de accident în serviciu sau boala contractatã ori agravatã în timpul şi din cauza serviciului militar, se stabileşte aplicindu-se la solda lunarã care se ia în considerare la calculul pensiei procentele prevãzute în tabelul de la art. 16 lit. a din decret.
(2) În cazul cînd pensia este mai mica decît cuantumul minim prevãzut în acel tabel, pentru transa de solda lunarã corespunzãtoare, se acorda cuantumul minim.
(3) Dacã din calcul rezulta o suma egala sau mai mare decît cuantumul minim al transei de solda lunarã, se acorda pensia rezultatã din calcul.
(4) Pentru gradele II şi III de invaliditate, cuantumul pensiei se stabileşte aplicindu-se procentele de 85 la suta, respectiv 60 la suta, la pensia de gradul I, calculatã potrivit prevederilor de la alin. 1-3.
ART. 8
Pensia de invaliditate cauzatã de accident în serviciu sau boala contractatã ori agravatã în timpul şi din cauza serviciului militar nu poate fi mai mica de:
- 550 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
- 500 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
- 350 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.
ART. 9
(1) Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul I cauzatã de accident în afarã de serviciu sau boala contractatã ori agravatã în timpul dar nu din cauza serviciului militar, se stabileşte aplicindu-se la solda lunarã care se ia în considerare la calculul pensiei procentele de baza din tabelul de la art. 17 lit. a din decret.
(2) În cazul cînd pensia este mai mica decît cuantumul minim prevãzut în acel tabel, pentru transa de solda lunarã corespunzãtoare, se acorda cuantumul minim.
(3) Dacã din calcul rezulta o suma egala sau mai mare decît cuantumul minim al transei de solda lunarã, se acorda pensia rezultatã din calcul.
(4) Pentru fiecare an pînã la vechimea în serviciu de 25 ani se acorda un procent suplimentar de 1 la suta din solda lunarã, pentru fiecare an care depãşeşte aceasta vechime se acorda un procent suplimentar de 0,5 la suta din solda lunarã. Suma rezultatã se adauga la cuantumul minim al pensiei pentru transa de solda lunarã în situaţia prevãzutã la alin. 2, sau la pensia rezultatã din calcul în situaţia prevãzutã la alin. 3, dupã caz.
(5) Pentru gradele II şi III de invaliditate, cuantumul pensiei se stabileşte aplicindu-se procentele de 85 la suta, respectiv 60 la suta, la pensia de gradul I, calculatã potrivit prevederilor de la alin. 1-4.
ART. 10
Pensia de invaliditate cauzatã de accident în afarã serviciului sau boala contractatã ori agravatã în timpul dar nu din cauza serviciului, nu poate fi mai mica de:
- 500 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
- 450 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
- 350 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.
ART. 11
Pensionãrii de invaliditate, inclusiv cei care primesc cuantumul pensiei de serviciu, precum şi cei prevãzuţi la art. 10 lit. b din decret, sînt supuşi revizuirii medicale, în condiţiile decretului, în ceea ce priveşte capacitatea lor de munca, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militare, termene care, în raport de starea sãnãtãţii celui expertizat, pot fi:
a) între 6 şi 18 luni, pentru invaliditatile de gradul III;
b) între 12 şi 36 luni, pentru invaliditatile de gradul I şi II.

CAP. III
Pensia de urmaş

ART. 12
(1) Cuantumul pensiei de urmaş, cuvenit, potrivit art. 24 alin. 2 lit. b din decret, sotiei care are între 15 şi 20 ani de cãsãtorie cu soţul decedat, se stabileşte astfel:
a) se determina pensia ce i s-ar cuveni dacã ar fi avut 20 ani de cãsãtorie;
b) pensia rezultatã se împarte la 20 şi se obţine pensia corespunzãtoare unui an de cãsãtorie;
c) pensia pentru un an se înmulţeşte cu numãrul anilor de cãsãtorie, obtinindu-se cuantumul lunar al pensiei; pentru determinarea anilor de cãsãtorie, fracţiunile de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an.
(2) La împlinirea virstei de 55 ani sau în caz de invaliditate, pensionarei prevãzute la alin. 1 i se va acorda, la cerere, pensia intreaga de urmaş.
ART. 13
Stabilirea invaliditatii, precum şi revizuirea medicalã a invalizilor cu drept la pensie de urmaş, se face de cãtre comisiile de expertiza medico-militare pe baza normelor prevãzute pentru pensionãrii militari de invaliditate. Criteriile medicale pentru încadrarea în grade de invaliditate vor fi aceleaşi ca şi pentru pensionãrii urmaşi din cadrul asigurãrilor sociale de stat.

CAP. IV
Vechimea în serviciu

ART. 14
Timpul servit ca militar în termen se ia în considerare de la data cînd cei încorporaţi s-au prezentat la unitãţi sau formaţiuni militare şi pînã la data trecerii în rezerva sau pînã la lãsarea la vatra, dacã aceasta a avut loc înainte de trecerea în rezerva.
ART. 15
Timpul servit ca elev în şcolile militare de subofiteri, maiştri militari şi ofiţeri, activi şi de rezerva, precum şi în instituţiile militare de învãţãmînt superior, se ia în considerare de la data prezentãrii la aceste instituţii militare de învãţãmînt şi pînã la data absolvirii lor sau pînã la data schimbãrii poziţiei de elev.
ART. 16
(1) Timpul servit în cadrele permanente se ia în considerare de la data acordãrii primului grad de subofiţer, maistru militar sau ofiţer şi pînã la data trecerii în rezerva sau direct în retragere, ori pînã la data scoaterii din evidenta militarilor din cadrele permanente, ca urmare a decesului sau degradãrii militare.
(2) Timpul cît militarul s-a aflat în poziţia de disponibilitate, precum şi în situaţia de cadru disponibil, la dispoziţie, detaşat sau mutat în cadrul unei instituţii civile, sau în alte situaţii, dacã şi-a menţinut poziţia de militar în cadrele permanente, se ia în considerare ca vechime în serviciu.
ART. 17
În afarã de perioadele prevãzute de art. 29 din decret, se considera vechime în serviciu şi timpul cît militarul:
a) a fost îndepãrtat din serviciu pentru activitate politica democratica, pînã la 23 august 1944;
b) a întrerupt serviciul ca militar din cauza persecutiilor rasiale în perioada 1 ianuarie 1938 - 19 decembrie 1944 sau a continuat sa fie deţinut în lagar în teritoriile ocupate de fascisti şi dupã data de 19 decembrie 1944, pînã la data eliberãrii;
c) a fost îndepãrtat din serviciu de cãtre autoritãţile maghiare în perioada septembrie 1940 - decembrie 1945;
d) s-a aflat în situaţia de prizonier;
e) a fost deţinut, dacã ulterior a intervenit încetarea procesului penal, anularea sau încetarea urmãririi, fãrã a se constata o vina în sarcina militarului, ori s-a pronunţat achitarea. În acest caz, indiferent de motivul iesirii din cadrele permanente, se considera vechime în cadrele permanente timpul de deţinere cuprins între data iesirii din cadrele permanente şi data încetãrii procesului penal, anulãrii sau încetãrii urmãririi ori a achitãrii;
f) a fost privat de libertate în locuri de deţinere pe baza unui act administrativ. În acest caz, indiferent de motivul iesirii din cadrele permanente, se considera vechime în cadrele permanente timpul cuprins între data iesirii din cadrele permanente şi data eliberãrii;
g) a executat o pedeapsa privativã de libertate în baza unei hotãrîri penale strãine care nu a fost recunoscuta de instanţele judecãtoreşti romane.
ART. 18
Se considera vechime în serviciu şi timpul cît o persoana s-a aflat în orice situaţie, care potrivit normelor în vigoare din legislaţia privind pensiile de asigurãri sociale de stat, se considera ca vechime în munca pentru acordarea dreptului de pensie.
ART. 19
În timpul efectiv servit, de 15 ani, respectiv de 10 ani, ca militar, condiţie prevãzutã la articolele 7, 9, 10 şi 55 din decret, se cuprinde timpul servit ca militar în termen, ca elev de şcoala militarã sau de institut militar de învãţãmînt superior, în cadrele permanente, şi ca rezervist mobilizat ori concentrat.
ART. 20
În vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei militare se cuprind şi sporurile de vechime în serviciu prevãzute la art. 6 din decret.
ART. 21
(1) Sporul de vechime în serviciu pentru timpul servit ca militar în unitãţi ce fac parte din compunerea armatei operative în timp de rãzboi, prevãzut de art. 6 alin. 1 lit. a din decret, se acorda pentru urmãtoarele perioade de rãzboi:
- 15 august 1916 - 15 decembrie 1917, în primul rãzboi mondial;
- 23 august 1944 - 9 mai 1945, în rãzboiul antihitlerist.
(2) Militarii din cadrele permanente beneficiazã de prevederile alin. 1 şi pentru timpul cît au fãcut parte din compunerea armatei operative în situaţia de militar în termen, elev de şcoala militarã sau ca rezervist mobilizat înainte de intrarea în cadrele permanente ori în perioadele de întrerupere a serviciului militar în cadrele permanente.
(3) Pentru militarii care s-au inrolat în Divizia Tudor Vladimirescu Debretin pînã la 23 august 1944, sporul prevãzut la alin. 1 pentru participarea la rãzboiul antihitlerist se va socoti de la 2 octombrie 1943.
(4) Pentru cei care au luptat impotriva fascismului în armatele altor tari în perioada 1936-1945 sau în cadrul detasamentelor de partizani din ţara noastrã sau din alte tari, în cursul aceleiaşi perioade, durata participãrii lor la lupte se socoteşte drept serviciu în armata operativã şi li se acorda sporul de vechime prevãzut la art. 6 alin. 1 lit. a din decret.
ART. 22
(1) Stabilirea activitãţilor sau locurilor de munca care dau dreptul la sporuri de vechime în serviciu, potrivit art. 6 alin. 1 din decret, se face pe baza urmãtoarelor criterii:
a) pentru cele care dau dreptul la un spor de vechime egal cu timpul servit în asemenea situaţii:
- existenta unor condiţii de munca care implica o suprasolicitare fizica şi neuropsihica extrem de mare în îndeplinirea misiunilor de serviciu, ca urmare a unor riscuri deosebite;
b) pentru cele care dau dreptul la un spor de vechime egal cu jumãtate din timpul servit în asemenea situaţii:
- prezenta la locul de munca a unor substanţe foarte vãtãmãtoare care pot provoca boli profesionale sau de alta natura, foarte grave, ce pot determina o incapacitate de munca permanenta şi totalã;
- existenta unor condiţii ce implica o suprasolicitare nervoasa ca urmare a existenţei la locul de munca a unui risc deosebit de explozie, de iradiere sau de infectare;
- existenta unor condiţii ce implica un efort fizic şi neuropsihic foarte mare în procesul pregãtirii de lupta a trupelor, în asigurarea pazei şi apãrãrii frontierei de stat, pentru apãrarea securitãţii statului, asigurarea ordinii publice, apãrarea proprietãţii socialiste şi personale, a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, în prevenirea şi descoperirea infracţiunilor;
- activitatea desfasurata la unitãţi şi subunitati ca se gãsesc permanent în dispozitiv sau în locuri izolate;
c) pentru cele care dau dreptul la un spor de vechime egal cu un sfert din timpul servit în asemenea situaţii:
- prezenta la locul de munca a unor substanţe vãtãmãtoare care pot provoca boli profesionale sau de alta natura, grave, ce pot determina o incapacitate de munca permanenta şi parţialã;
- existenta unor condiţii ce implica un efort fizic mai mare sau solicitare nervoasa deosebita în special în activitãţile sau locurile de munca cu temperaturi ridicate, zgomot intens, concentrare intensa, vibratii sau alte nocivitati;
- existenta unor condiţii ce implica o solicitare nervoasa marita, ca urmare a existenţei la locurile de munca a unui risc de explozie, de iradiere sau de infectare;
- existenta unor condiţii ce implica un mare efort fizic şi neuropsihic în procesul de pregãtire de lupta a trupelor, sau pentru apãrarea securitãţii statului, asigurarea ordinii publice, apãrarea proprietãţii socialiste şi personale, a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, în prevenirea şi descoperirea infracţiunilor;
- existenta unor condiţii impuse de îndeplinirea atribuţiilor permanente de serviciu ce implica deplasarea în afarã garnizoanei la unitãţi şi subunitati în scopul desfãşurãrii activitãţii de instruire, pregãtire, exploatarea tehnicii de lupta, îndrumare şi control.
(2) Sporurile de vechime în serviciu pentru activitãţile sau locurile de munca stabilite de cãtre organele prevãzute la art. 6 alin. 2 din decret se acorda militarilor iesiti din cadrele permanente dupã data de 1 ianuarie 1969 şi numai pentru perioadele lucrate dupã aceasta data în asemenea activitãţi sau locuri de munca. Aceştia vor beneficia, pentru timpul servit înainte de 1 ianuarie 1969, de sporurile de vechime în serviciu prevãzute de Decretul nr. 293/1959 , de regulamentul sau de aplicare, precum şi de Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 399/1961 , numai dacã pentru asemenea activitãţi sau locuri de munca se acorda sporuri de vechime în serviciu şi dupã 1 ianuarie 1969.
(3) Militarii iesiti din cadrele permanente între 1 ianuarie 1967 - 1 ianuarie 1969 beneficiazã pentru timpul servit ca militar de sporurile de vechime în serviciu prevãzute de Decretul nr. 293/1959 , de regulamentul sau de aplicare, precum şi de Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 399/1961 .
ART. 23
În cazul cînd militarul s-a aflat în aceeaşi perioada de timp în mai multe situaţii din cele prevãzute la art. 6 din decret, se acorda sporul de vechime în serviciu pentru o singura situaţie şi anume pentru aceea care prevede sporul de vechime în serviciu cel mai avantajos.
ART. 24
La stabilirea vechimii în serviciu, perioadele de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an, iar cele mai mici de 6 luni se neglijeazã, în situaţiile prevãzute la art. 9 şi 10 din decret, aceasta intregire se face numai dacã sînt îndeplinite condiţiile necesare deschiderii dreptului la pensie.
ART. 25
(1) Dovada vechimii în serviciu ca militar, în vederea pensionãrii, se face cu actele prevãzute în instrucţiunile ministrului forţelor armate, ministrului afacerilor interne şi ale preşedintelui Consiliului Securitãţii Statului.
(2) Dovada vechimii în serviciu prestatã în alta calitate decît aceea de militar se face cu carnetul de munca sau cu alte acte valabile pentru dovedirea vechimii în munca, ce sînt prevãzute de legislaţia în vigoare pe baza cãreia se face pensionarea în cadrul asigurãrilor sociale de stat.
ART. 26
Vechimea în serviciu ca angajat, reconstituita potrivit dispoziţiilor legale pe baza declaraţiilor de martori, se ia în considerare în întregime.
ART. 27
Cotizaţiile la fostele asigurãri sociale ori la casele de pensii preluate de stat în baza Legii nr. 10/1949 se dovedesc cu acte, conform dispoziţiilor pentru completarea carnetului de munca.
ART. 28
În cazul cînd unul dintre actele pentru dovedirea vechimii în serviciu nu întruneşte elementele esenţiale, în totalitatea lor, comisia de contestaţie, prevãzutã la art. 32 din decret, poate hotãrî asupra valabilitãţii actului, în vederea stabilirii dreptului la pensie.

CAP. V
Solda

ART. 29
(1) Solda lunarã care se ia ca baza la calculul pensiei cuprinde:
- solda de grad;
- solda de funcţie;
- sporul procentual de vechime.
(2) În solda lunarã care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei se cuprind şi sporurile, indemnizaţiile şi primele prevãzute în anexa*).

----------
*) Anexa la aceasta hotãrîre urmeazã a fi difuzatã organelor centrale prin grija Secretariatului General al Consiliului de Miniştri.

ART. 30
Pentru militarii care devin invalizi şi care au vechime în serviciu mai mica de o luna, pensia se calculeazã pe baza soldei de grad şi soldei de funcţie de încadrare, iar în caz ca nu au fost numiţi în funcţie, în raport de solda de grad şi solda de funcţie la minim corespunzãtoare gradului, prevãzutã de normele în vigoare.
ART. 31
(1) Pentru stabilirea mediei soldei lunare se tine seama de:
a) solda de grad corespunzãtoare ultimului grad de subofiţer, maistru militar sau ofiţer, pe care militarul l-a avut la data iesirii din cadrele permanente, potrivit salarizarii în vigoare la acea data;
b) media soldelor de funcţie din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, pe care militarul i-a ales din ultimii 15 ani, respectiv 20 ani, premergatori iesirii din cadrele permanente;
c) media sumei ce reprezintã sporul procentual de vechime, stabilitã prin aplicarea procentului respectiv din perioada de 5 ani consecutivi aleşi de militar, la solda de grad prevãzutã la lit. a şi la media soldelor de funcţie prevãzutã la lit. b;
d) media sumelor primite în perioada aleasã, conform prevederilor art. 30 alin. 5 din decret.
(2) Prin adunarea soldei de grad prevãzute la alin. 1 lit. a şi a mediilor prevãzute la alin. 1 lit. b, c şi d, se obţine solda lunarã care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei.

CAP. VI
Stabilirea pensiilor

ART. 32
(1) La cererea militarului, unitatea de care acesta a aparţinut la data iesirii din cadrele permanente, este obligatã sa întocmeascã dosarul de pensie şi sa-l trimitã, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, la organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, al Ministerului Afacerilor Interne sau al Consiliului Securitãţii Statului, în raport de ministerul care îl are în evidenta ca militar.
(2) Prevederile alin. 1 se aplica şi la cererea urmaşilor, în cazul decesului militarului din cadrele permanente.
ART. 33
(1) Militarii care îndeplinesc condiţiile de pensionare dupã ieşirea din cadrele permanente, depun cererea de pensionare la centrul militar în raza cãruia domiciliazã, iar militarii din Ministerul Afacerilor Interne şi din Consiliul Securitãţii Statului, la unitãţile din care au fãcut parte înainte de ieşirea din cadrele permanente. Centrul militar şi unitãţile respective din Ministerul Afacerilor Interne şi din Consiliul Securitãţii Statului sînt obligate sa întocmeascã dosarul de pensie şi sa-l trimitã, în termen de 30 zile de la depunerea cererii, la organul de pensii.
(2) Prevederile alin. 1 se aplica şi urmaşilor care îndeplinesc condiţiile de pensionare dupã data decesului militarului din cadrele permanente.
ART. 34
(1) Urmaşii pensionarului militar pot sa-şi întocmeascã personal dosarul de pensie şi sa-l depunã împreunã cu cererea la organul de pensii.
(2) Pensionãrii militari pot sa-şi completeze dosarul de pensie prin depunerea unor noi acte direct la organul de pensii.
ART. 35
Dosarul de pensie pentru militarii şi urmaşii lor care solicita înscrierea la pensie, va cuprinde actele prevãzute în instrucţiunile ministrului forţelor armate, ministrului afacerilor interne şi ale preşedintelui Consiliului Securitãţii Statului.
ART. 36
(1) La primirea dosarului de pensie, organul de pensii are obligaţia de a verifica dacã acesta este completat cu toate actele necesare.
(2) În cazul în care dosarul nu este complet, organul de pensii va face cunoscut, în scris, unitãţii sau solicitantului în termen de cel mult 10 zile de la data înregistrãrii dosarului, ce acte mai sunt necesare pentru completarea lui.
(3) Actele prezentate ulterior depunerii dosarului, în vederea completãrii acestuia, vor fi înregistrate la organul de pensii.
ART. 37
(1) Stabilirea pensiei se face prin decizie data de cãtre organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Ministerului Afacerilor Interne sau al Consiliului Securitãţii Statului în termen de 15 zile de la data înregistrãrii sau completãrii dosarului cu toate actele necesare.
(2) Respingerea cererii de pensie se face, de asemenea, prin decizie data de aceleaşi organe.
(3) Decizia va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept care au dus la admiterea sau respingerea cererii de pensie, precum şi termenul înãuntrul cãruia poate fi introdusã contestaţia şi organul la care se introduce aceasta.
(4) Decizia se întocmeşte în doua exemplare şi va fi semnatã de şeful organului de pensii şi de şeful sectiei (biroului) de pensii.
(5) Decizia va fi comunicatã în scris, celui în cauza, de cãtre organul de pensii, în termen de 5 zile de la data emiterii.
(6) În cazul în care decizia de respingere a rãmas definitiva, actele depuse de solicitant se pot restitui la cererea acestuia.
ART. 38
(1) Decizia organului de pensii poate fi contestatã de cel în cauza, sau de cãtre organele de control şi îndrumare competente.
(2) Contestaţia se depune la organul de pensii care a emis decizia, sau la comisia de contestaţie care are acelaşi sediu ca şi organul de pensii respectiv.
(3) Cînd contestaţia a fost depusa la organul de pensii, acesta este obligat ca în termen de 10 zile sa o înainteze împreunã cu dosarul la comisia de contestaţie.
(4) În cazul cînd contestaţia a fost depusa direct la comisia de contestaţie, aceasta va cere de îndatã dosarul de la organul de pensii, care este obligat sa-i înainteze în termen de 10 zile.
(5) Contestaţiile adresate în termenul de 90 zile prevãzut la art. 32 alin. 1 din decret, direct organelor centrale sau judeţene, vor fi trimise de cãtre acestea comisiei de contestaţie competente, fiind considerate ca depuse în termen.
ART. 39
(1) La primirea dosarului împreunã cu contestaţia, secretarul comisiei de contestaţie verifica actele din dosar, întocmeşte un referat de prezentarea cazului şi supune spre judecare contestaţia, împreunã cu dosarul şi referatul, comisiei de contestaţie.
(2) Comisia de contestaţie fixeazã termen de judecata şi citeaza, în scris, pe cel care a fãcut contestaţia cu cel puţin 15 zile înainte de termenul stabilit pentru judecare.
(3) Judecarea contestaţiei se face în termen de 45 zile de la primirea dosarului, în prezenta contestatorului. În caz de neprezentare, comisia poate judeca şi în lipsa.
ART. 40
(1) Decizia data de comisia de contestaţie va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau respingerea contestaţiei.
(2) Decizia se întocmeşte în doua exemplare şi se semneazã de toţi membrii comisiei.
(3) Un exemplar de pe decizie se comunica celui în cauza, în termen de cel mult 15 zile de la data pronunţãrii deciziei.
(4) Dosarul împreunã cu un exemplar de pe decizie se restituie organului de pensie în termenul stabilit în alineatul precedent.
ART. 41
(1) Revizuirea prevãzutã la art. 33 din decret se face de cãtre organul a cãrui decizie este supusã revizuirii, la sesizarea pãrţilor interesate sau a organelor de îndrumare şi control competente.
(2) Drepturile stabilite ca urmare a revizuirii deciziei de pensie curg:
a) de la data stabilirii iniţiale a dreptului, în cazul în care datoritã erorii sãvîrşite s-au plãtit sume mai mici decît cele stabilite; sumele cuvenite se vor plati pe cel mult 3 ani în urma, socotiţi de la data înregistrãrii sesizãrii la organul de pensii;
b) de la întîi a lunii urmãtoare înregistrãrii sesizãrii la organul de pensii, în toate celelalte cazuri.
(3) Sumele plãtite în plus ca urmare a unor erori de calcul se vor recupera pe o perioada de cel mult un an, socotitã de la data înregistrãrii sesizãrii la organul de pensii; cele ce sînt urmarea unor infracţiuni se vor recupera în întregime.
(4) Cînd revizuirea se face de cãtre organul de pensii, decizia poate fi contestatã în condiţiile prevãzute la art. 32 alin. 1 din decret.

CAP. VII
Stabilirea invaliditatii

ART. 42
(1) Încadrarea în grade de invaliditate a militarilor din cadrele permanente din Ministerul Forţelor Armate, Ministerul Afacerilor Interne şi din Consiliul Securitãţii Statului, se face de cãtre comisiile de expertiza medico-militare care funcţioneazã pe lîngã spitalele militare ale Ministerului Forţelor Armate.
(2) Comisiile prevãzute la alin. 1 efectueazã şi revizuirea medicalã periodicã a pensionarilor, precum şi încadrarea în grade de invaliditate şi revizuirea medicalã periodicã a urmaşilor.
ART. 43
(1) Deciziile comisiilor de expertiza medico-militare se întocmesc în trei exemplare. Un exemplar din decizie rãmîne la comisia de expertiza medico-militarã, al doilea se trimite pentru a fi anexat la dosarul de pensie, iar al treilea se preda celui expertizat, în ziua expertizarii.
(2) În decizia de încadrare într-un grad de invaliditate trebuie sa se menţioneze data ivirii invaliditatii, cauza invaliditatii şi termenul de revizuire pentru cei revizuibili.
ART. 44
(1) Decizia comisiei de expertiza medico-militarã poate fi contestatã de cei în cauza, de Direcţia sanitarã din Ministerul Forţelor Armate, de Serviciul sanitar din Ministerul Afacerilor Interne sau de Serviciul sanitar din Consiliul Securitãţii Statului.
(2) Contestaţia celui în cauza se depune la comisia de expertiza medico-militarã care a fãcut expertizarea. Aceasta are obligaţia de a inainta cererea în termen de 10 zile de la data înregistrãrii, împreunã cu dosarul medical, comisiei centrale de expertiza medico-militarã din Ministerul Forţelor Armate, respectiv din Ministerul Afacerilor Interne sau din Consiliul Securitãţii Statului.
(3) Contestaţiile adresate în termenul prevãzut de art. 35 alin. 2 din decret, direct organelor centrale sau judeţene, precum şi contestaţiile fãcute de Direcţia sanitarã din Ministerul Forţelor Armate, respectiv Serviciul sanitar din Ministerul Afacerilor Interne sau Serviciul sanitar din Consiliul Securitãţii Statului vor fi trimise de cãtre acestea, comisiei centrale de expertiza medico-militarã respectiva, fiind considerate ca depuse în termen.
(4) Comisia centrala de expertiza medico-militarã va rezolva contestaţia în termen de 30 zile de la primirea dosarului medical.
(5) Prin instrucţiuni comune ale ministrului forţelor armate, ministrului afacerilor interne şi ale preşedintelui Consiliului Securitãţii Statului se va stabili baremul medical pentru încadrarea în grade de invaliditate.
ART. 45
(1) Deciziile comisiilor de experţi, medico-militare necontestate în termen, precum şi deciziile comisiei centrale de expertiza medico-militarã sînt definitive.
(2) Deciziile rãmase definitive pot fi revizuite, în caz de erori, de cãtre comisia a carei decizie este supusã revizuirii, la sesizarea pãrţilor interesate şi a organelor de îndrumare şi control competente.
(3) Drepturile stabilite ca urmare a revizuirii se acorda potrivit prevederilor art. 41 alin. 2.
ART. 46
(1) Decizia data de comisia de expertiza medico-militarã este valabilã pînã la întîi a lunii urmãtoare aceleia în care este stabilit termenul de revizuire medicalã, potrivit art. 43 alin. 2.
(2) La termenul de revizuire medicalã pensionarul de invaliditate are obligaţia sa se prezinte, fãrã a mai fi citat, la comisia de expertiza medico-militarã, în vederea revizuirii medicale.
(3) Dacã pensionarul invalid este netransportabil şi justifica acest fapt prin acte medicale oficiale, el este obligat sa anunţe din timp comisia de expertiza medico-militarã pentru a fi examinat la domiciliu sau la spital.
(4) În cazul cînd pensionarul prevãzut la alin. 3 va fi încadrat într-un grad de invaliditate, pensia i se va plati în continuare de la data expirãrii valabilitãţii deciziei anterioare.
(5) Dacã pensionarul invalid nu se prezintã la data stabilitã pentru revizuire medicalã, din motive justificate şi dovedite cu acte oficiale, pensia i se va plati, în continuare, de la data expirãrii deciziei anterioare, în cazul cînd se prezintã în termen de 30 zile de la încetarea motivelor care au determinat neprezentarea la termen, dacã este menţinut într-un grad de invaliditate.
(6) Dacã pensionarul invalid se prezintã cu intirziere la revizuirea medicalã, fãrã a avea motive justificate, sau dacã a depãşit termenul de 30 zile prevãzut la alin. 5, pensia i se va plati cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care a fost examinat, în cazul cînd va fi încadrat într-un grad de invaliditate.
(7) Pensionarul invalid care la revizuirea medicalã nu mai este încadrat într-un grad de invaliditate poate cere reexaminarea medicalã la comisia de expertiza medico-militarã, dacã ulterior i-a revenit invaliditatea ce a determinat clasarea şi pensionarea iniţialã. Dacã cel în cauza va fi încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a revenirii invaliditatii iniţiale, i se va acorda pensia de invaliditate corespunzãtoare, cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care s-a dat decizia comisiei de expertiza medico-militarã.
ART. 47
(1) Deciziile pentru stabilirea drepturilor la pensie de invaliditate au aceeaşi valabilitate ca şi deciziile de încadrare în grade de invaliditate, data de comisiile de expertiza medico-militare.
(2) Dupã expirarea termenului de valabilitate a deciziei de pensie şi dupã ce invalidul a fost revizuit de cãtre comisia de expertiza medico-militarã, organul şi pensii va da o noua decizie, în cazul cînd se schimba gradul de invaliditate ori cauza invaliditatii.
(3) Dacã se pãstreazã gradul şi cauza invaliditatii, se va prelungi valabilitatea deciziei anterioare de pensie printr-o menţiune facuta pe aceasta decizie.

CAP. VIII
Dispoziţii comune pentru stabilirea şi plata pensiilor

ART. 48
(1) În cazul în care s-au depus acte pe baza cãrora se poate stabili un drept de pensie, se va proceda la stabilirea acestuia fãrã a se mai aştepta sa fie depuse şi alte acte în completare.
(2) La prezentarea de noi acte, pensia se va recalcula şi se va acorda cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care au fost depuse noile acte.
(3) Dacã noile acte au fost depuse în termen de 6 luni de la data încetãrii plãţii soldei, iar pentru urmaşi de la data încetãrii plãţii soldei sau pensiei susţinãtorului decedat, diferenţa de pensie se va acorda cu începere de la aceste date, dupã caz.
ART. 49
(1) În cazul cînd de pe urma susţinãtorului decedat au rãmas urmaşi cu drept la pensie care au domicilii diferite, organul de pensii va emite o decizie în care vor fi trecuţi toţi urmaşii cu drept la pensie şi cîte o decizie separatã pentru fiecare urmaş care locuieşte la alt domiciliu.
(2) În fiecare din aceste decizii se va mentiona cuantumul total al pensiei şi modul cum a fost repartizat pe urmaşi, prin împãrţirea în pãrţi egale a cuantumului total şi pensiei în raport de numãrul acestora.
(3) Pentru urmaşii care locuiesc la acelaşi domiciliu se va emite cîte o decizie de pensie pentru fiecare urmaş în parte, potrivit prevederilor de la alin. 1 şi 2, dacã aceştia au capacitatea de exerciţiu şi cer aceasta.
ART. 50
(1) Pensia şi alte drepturi aferente se achitã pe intreaga luna în care s-a produs cauza de încetare a dreptului.
(2) În caz de deces al pensionarului, sumele neîncasate de cel decedat, inclusiv cele pentru luna în care a avut loc decesul, se vor achitã membrilor de familie prevãzuţi la art. 22 alin. 1 din decret, iar în lipsa acestora, persoanei în îngrijirea cãreia se afla pensionarul la data decesului.
(3) Cei care au îngrijit de pensionarul decedat fac dovada acestei situaţii cu acte sau cu declaraţii date pe proprie rãspundere.
ART. 51
Fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului, o singura data, dupã ce s-au fãcut toate operaţiunile pentru determinarea cuantumului pensiei.

CAP. IX
Transformarea şi recalcularea pensiilor şi suspendarea plãţii pensiei

ART. 52
(1) La transformarea pensiei de invaliditate în pensie de serviciu, prevãzutã de art. 38 din decret, pentru militarii iesiti din cadrele permanente pînã la 1 ianuarie 1967, cuantumul pensiei de serviciu se va stabili pe baza normelor în vigoare la data de 31 decembrie 1960, la care se va aplica procentul de majorare prevãzut în Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966 cu privire la majorarea pensiilor militare.
(2) Pentru cei care au ieşit din cadrele permanente dupã 1 ianuarie 1967, cuantumul pensiei de serviciu se va stabili potrivit noii legislaţii de pensie militarã.
ART. 53
(1) La recalcularea pensiei potrivit prevederilor art. 39 alin. 1 din decret, se ia în considerare timpul de munca efectuat dupã ieşirea din cadrele permanente, care este recunoscut ca vechime în serviciu, pe baza normelor prevãzute la capitolul IV.
(2) La stabilirea numãrului total al anilor de munca în vederea efectuãrii recalcularii pensiei în condiţiile art. 39 alin. 1, 3 şi 4 din decret, fracţiunile de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an, o singura data, iar la stabilirea sumei corespunzãtoare acestor ani, fracţiunile mai mici de un leu se neglijeazã.
ART. 54
(1) Recalcularea pensiei prevãzutã de art. 39 alin. 2 din decret pentru perioadele de concentrare sau mobilizare efectuate dupã ieşirea din cadrele permanente, se face fãrã îndeplinirea vreunei condiţii de virsta şi indiferent dacã pensionarul este sau nu încadrat în munca.
(2) Recalcularea cuantumului pensiei pentru perioadele de timp prevãzute la alin. 1 se face dupã cum urmeazã:
a) pentru cei iesiti din cadrele permanente pînã la 1 ianuarie 1967, potrivit normelor la care se referã art. 67 din decret, prin adãugarea acestui timp la vechimea avutã la data iesirii din cadrele permanente;
b) pentru cei iesiti din cadrele permanente dupã 1 ianuarie 1967, potrivit noii legislaţii de pensie militarã, prin adãugarea acestui timp la vechimea avutã la data iesirii din cadrele permanente.
(3) Pentru timpul de mobilizare ca rezervist în unitãţi operative în timp de rãzboi, se acorda sporul de vechime prevãzut de art. 6 alin. 1 lit. a din decret şi art. 21 din prezenta hotãrîre, indiferent de data iesirii militarului din cadrele permanente.
(4) Pentru timpul de prizonierat efectuat dupã ieşirea din cadrele permanente recalcularea pensiei se face în contribuţiile prevãzute la alin. 2.
ART. 55
(1) În caz de transformare a pensiei dintr-o categorie în alta sau de recalculare a pensiei, plata noului drept se va face din prima zi a lunii urmãtoare introducerii cererii de transformare sau recalculare, împreunã cu actele necesare.
(2) În caz de schimbare a gradului de invaliditate în condiţiile art. 20 alin. 2 din decret, sau a numãrului de urmaşi, care modifica procentul de calculare a pensiei, noul drept se va plati:
a) din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care s-a emis decizia comisiei de expertiza medico-militare;
b) din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care a intervenit schimbarea numãrului de urmaşi.
ART. 56
(1) Suspendarea plãţii pensiei în situaţia prevãzutã de art. 44 alin. 1 lit. a şi b din decret, se face începînd cu luna în care a intervenit cauza care determina suspendarea, dacã nu s-a efectuat plata pe aceasta luna; în cazul cînd pensia a fost încasatã, plata se suspenda începînd cu prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care a intervenit cauza care determina suspendarea.
(2) În situaţiile prevãzute de art. 44 alin. 1 lit. c şi d şi alin. 2 din decret, suspendarea plãţii pensiei se face începînd cu prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care a intervenit cauza ce determina suspendarea.
(3) Prevederile art. 44 alin. 4 din decret se aplica din ziua în care militarul este alocat la drepturile de solda.
ART. 57
Transformarea şi recalcularea pensiilor, precum şi suspendarea plãţii pensiei şi repunerea în plata, se vor face prin decizii supuse cãilor de atac prevãzute de art. 32 şi 33 din decret.

CAP. X
Cumulul pensiei cu salariul

ART. 58
(1) Pensionãrii militari care au donat statului colecţii muzeale primesc pensia în întregime pe timpul cît sînt angajaţi ai muzeelor în care sînt expuse acele colecţii.
(2) Pensionãrii militari lipsiţi de capacitate vizuala primesc pe timpul cît sînt încadraţi în munca pensia în întregime.
ART. 59
(1) Pensionãrii militari mentinuti sau reincadrati în munca sînt obligaţii sa comunice unitãţii la care lucreazã calitatea de pensionar şi organul de pensii care le plãteşte pensia.
(2) De asemenea, pensionãrii militari au obligaţia ca în termen de 15 zile de la angajare sa comunice organului de pensii la care sînt în plata unitatea unde sînt angajaţi şi data de la care lucreazã. Pensionãrii care exercita o profesie sau o meserie pe cont propriu vor comunica aceasta situaţie organului de pensii respectiv în termen de 15 zile de la data obţinerii autorizaţiei de funcţionare.
(3) Prevederile alin. 1 şi 2 se aplica şi pensionarilor urmaşi care sînt încadraţi în munca.
(4) Unitãţile sînt obligate sa ceara celor pe care îi angajeazã, sa menţioneze în cerere dacã sînt sau nu pensionari militari.
(5) Pentru cei care au calitatea de pensionari militari unitãţile vor comunica data angajãrii şi salariul tarifar, în termen de cel mult 15 zile de la data angajãrii, organului de pensii de care aparţin cei în cauza. Pentru cei care au virsta de cel puţin 62 ani, unitãţile vor preciza dacã sînt sau nu încadraţi în funcţii admise la cumulul pensiei cu salariul. Tot în termen de 15 zile, unitãţile sînt obligate sa comunice organului de pensii respectiv orice schimbare intervenita în situaţia pensionarului angajat, care ar atrage şi modificãri cu privire la plata drepturilor de pensie*).
(6) Obligaţiile prevãzute la alin. 4 şi 5 revin şi organelor care elibereazã autorizaţia de exercitare a unei profesii sau a unei meserii pe cont propriu, dacã titularul autorizaţiei este pensionar militar.
(7) Unitãţile care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale privind cumulul pensiei cu salariul, determina plata unor drepturi de pensie necuvenite, sînt obligate la restituirea integrala a acestora cãtre organul de pensii respectiv.

-----------
*) Potrivit dispoziţiilor <>art. III din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2485/1968 , în termen de 15 zile de la data publicãrii <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2485/1968 , pensionãrii militari au avut obligaţia sa comunice unitãţii la care erau angajaţi calitatea de pensionar militar şi organul de pensii care le platea pensia. Unitatea a fost obligatã ca în termen de 30 zile de la aceeaşi data sa trimitã organului de pensii respectiv un tabel nominal cu toţi angajaţii care aveau calitatea de pensionar militar, din care sa rezulte salariul tarifar şi felul angajãrii, iar pentru cei care aveau virsta de cel puţin 62 ani, dacã erau sau nu încadraţi în funcţii admise la calculul pensiei cu salariul. Pentru pensionãrii militari de invaliditate de gradul I şi II trebuia precizat în tabel dacã aveau sau nu recomandarea comisiei de expertiza medico-militarã pentru prestarea unei activitãţi cu caracter reconfortant.

ART. 60
(1) Reducerea sau modificarea reducerii cuantumului pensiei potrivit prevederilor art. 41 şi art. 43 alin. 1 şi 2 din decret se aplica cu începere din ziua în care a intervenit situaţia care determina aceste reduceri sau modificãri de reduceri în cuantumul pensiei.
(2) Pensia se plãteşte în întregime cu începere din ziua în care a încetat situaţia care a determinat reducerea cuantumului pensiei.
ART. 61
Plata pensiilor cuvenite pensionarilor militari mentinuti sau reincadrati în munca se face de cãtre organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Minsterului Afacerilor Interne, sau al Consiliului Securitãţii Statului, dupã caz.
ART. 62
(1) Pensionãrii militari care primesc pensia de serviciu pentru cel puţin 25 ani vechime în serviciu, precum şi cei cu pensii acordate prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri şi a altor organe competente, dupã împlinirea virstei de 62 ani, în caz ca sînt mentinuti, sau reincadrati în munca în funcţii admise la cumul, au dreptul, pe timpul cît lucreazã, sa primeascã, pe lîngã salariu, şi 50 la suta din pensie, dar nu mai puţin de 500 lei, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 42 din decret, cînd primesc pe lîngã salariu şi pensia în întregime.
(2) Prevederile alin. 1 se aplica şi celor cãrora ulterior înscrierii la pensie li s-a completat vechimea în serviciu de 25 ani, prin recalcularea pensiei cu perioadele de timp efectuate înainte sau dupã ieşirea din cadrele permanente.
ART. 63
Pensionarilor cu pensie de serviciu care au depãşit virsta de 62 ani şi primesc pensie pentru o vechime în serviciu mai mica de 25 ani, precum şi pensionarilor urmaşi, pe timpul cît sînt încadraţi în munca, li se suspenda plata pensiei.
ART. 64
Prin solda actualizatã în sensul art. 43 alin. 1 şi 2 din decret se înţelege solda care a stat la baza calculului pensiei adusã la nivelul salarizarii în vigoare din luna pentru care se face plata pensiei.

CAP. XI
Ajutoare şi asistenta socialã

ART. 65
(1) Pensionãrii militari şi membrii lor de familie beneficiazã de asistenta medicalã, medicamente, materiale sanitare şi tratament ambulatoriu prin unitãţile sanitare ale Ministerului Sãnãtãţii şi ale consiliilor populare, în condiţiile prevãzute de normele legale în vigoare.
(2) Pensionãrii militari au drept la proteze şi aparate ortopedice, prin Ministerul Sãnãtãţii, în condiţiile stabilite pentru angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã.
(3) Pensionãrii militari pot fi trimişi la tratament balneoclimateric, prin Ministerul Muncii.
ART. 66
Pensionãrii militari invalizi de orice grad care se califica sau se recalifica în condiţii speciale primesc, pe tot timpul calificãrii sau recalificarii, pensia în întregime.
ART. 67
(1) Pensionãrii militari de orice fel au drept la ajutor în caz de deces al oricãrui membru de familie din cei enumerati la art. 22 alin. 1 din decret.
(2) În caz de deces al unui pensionar militar, au drept la ajutor membrii de familie ai acestuia sau persoanele strãine de familie care au suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(3) Ajutorul de deces se acorda în cuantumul şi în condiţiile stabilite pentru angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã şi pentru membrii lor de familie.
(4) Pensionãrii care primesc pensie pentru activitate proprie se asimileazã, în ceea ce priveşte cuantumul ajutorului de deces, cu angajaţii, iar membrii de familie ai acestora, inclusiv pensionãrii urmaşi, ca membrii de familie ai angajaţilor.
ART. 68
(1) Pensionãrii militari care nu sînt în munca, precum şi membrii lor de familie, primesc ajutorul, în caz de deces, prin centrul militar în raza cãruia domiciliazã. Pentru municipiul Bucureşti, plata ajutorului de deces se face prin centrul militar al municipiului Bucureşti.
(2) Pensionãrii militari care sînt în munca, precum şi membrii lor de familie, primesc ajutor, în caz de deces, prin unitatea respectiva.
ART. 69
Pensionãrii de invaliditate de gradul I, pe timpul cît sînt internati în unitãţi de ocrotire socialã, nu primesc indemnizaţia de îngrijire prevãzutã la art. 19 din decret.

CAP. XII
Pensia suplimentarã

ART. 70
(1) Pensionãrii militari de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajaţi, pe lîngã salariu, pensia militarã de stat în întregime şi pensia suplimentarã cuvenitã, fãrã ca acestea împreunã sa poatã depãşi nivelul soldei actualizate care a stat la baza calculului pensiei.
(2) În cazul în care salariul tarifar împreunã cu pensia militarã de stat şi pensia suplimentarã ori numai salariul tarifar depãşesc nivelul prevãzut la alin. 1, pensiile se reduc începînd cu pensia militarã de stat sau se suspenda, dupã caz.
ART. 71
În cazul în care o persoana a lucrat în mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurãri şi pensii, sectorul care îi stabileşte pensia îi va stabili şi plati şi pensia suplimentarã, luind în considerare perioadele cît a contribuit în toate sectoarele.

CAP. XIII
Dispoziţii finale

ART. 72
Pensiile acordate prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente, se transmit în condiţiile decretului, urmaşilor cu drept la pensie, prin decizii ale organului de pensii militare la care sustinatorul decedat se afla în plata.
ART. 73
În cazul decesului pensionarului sumele rãmase nerecuperate nu se mai urmãresc nici de la cei prevãzuţi la art. 37 alin. 2 din decret.
ART. 74
Prevederile art. 9 alin. 1 din decret se aplica celor cãrora în ordinul de trecere în rezerva se specifica în mod expres ca sînt trecuţi în rezerva ca urmare a implinirii limitei de virsta în grad sau pentru motive determinate de nevoile Ministerului Forţelor Armate, respectiv ale Ministerului Afacerilor Interne sau ale Consiliului Securitãţii Statului.
ART. 75
Stabilirea şi recalcularea cuantumului pensiei pentru urmaşii pensionarilor militari iesiti din cadrele permanente înainte de 1 ianuarie 1967 şi decedati dupã aceasta data, se vor face în condiţiile arãtate la articolul 67 din decret.
ART. 76
La reducerea sau modificarea reducerii cuantumului pensiei ca urmare a aplicãrii prevederilor art. 41 şi 43 din decret, fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului.
ART. 77*)
(1) Militarilor care au fost trecuţi în rezerva sau retragere înainte de 1 ianuarie 1967 şi au introdus cererea de înscriere la pensie cu toate actele necesare dupã 1 ianuarie 1967, însã înãuntrul termenului de 6 luni de la data iesirii din cadrele permanente, li se vor stabili drepturile de pensie în condiţiile legii anterioare, iar la cuantumul pensiei se va aplica procentul de majorare prevãzut de Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966 .
(2) Prevederile alin. 1 se aplica şi urmaşilor militarilor sau pensionarilor ai cãror sustinatori au decedat pînã la 1 ianuarie 1967, iar cererea cu toate actele necesare a fost introdusã dupã 1 ianuarie 1967 însã înãuntrul termenului de 6 luni de la data decesului susţinãtorului.

-----------
*) Potrivit prevederilor <>art. IV din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2485/1968 , ofiţerii şi subofiterii din fosta Direcţie generalã a serviciului muncii, precum şi urmaşii acestora care nu au beneficiat de pensie în baza Decretului nr. 650/1967 , au drept la pensie militarã în condiţiile <>art. IV din Decretul nr. 971/1968 , cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care cererea cu actele necesare vor fi depuse la organul de pensii, dupã intrarea în vigoare a acestui decret. Cuantumul pensiei se va stabili potrivit prevederilor <>art. 67 din Decretul nr. 141/1967 .
Potrivit prevederilor <>art. V din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2485/1968 , dispoziţiile <>art. 36 şi 37 din Legea nr. 27/1966 se aplica corespunzãtor şi ofiţerilor şi subofiţerilor care au fãcut parte din cadrele permanente, precum şi urmaşilor acestora.
Stabilirea şi plata sumelor se vor face prin organele de pensii ale Ministerului Muncii.

ART. 78
(1) Celor care au introdus cererea cu toate actele necesare dupã data de 1 ianuarie 1967, însã nu mai tirziu de 30 zile de la data publicãrii decretului, li se vor plati drepturile de pensie cu începere de la 1 ianuarie 1967 dacã îndeplinesc condiţiile legale de la acea data sau de la întîi a lunii urmãtoare aceleia în care se îndeplinesc condiţiile legale, dacã aceste condiţii se îndeplinesc ulterior datei de 1 ianuarie 1967.
(2) Dacã cererea a fost introdusã dupã termenul de 30 zile de la data publicãrii decretului, drepturile se plãtesc cu începere de la prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care s-a depus cererea cu actele necesare.
ART. 79
Cei prevãzuţi la art. 71 alin. 1 lit. a şi b din decret pot fi repuşi în drepturile de pensie, la cererea lor, fãrã a li se cere îndeplinirea altor condiţii de virsta şi vechime în serviciu, în afarã celor pe care le-au îndeplinit la data emiterii titlului de pensie.
ART. 80*)
(1) Prezenta hotãrîre se aplica de la data de 1 ianuarie 1967, cu excepţia prevederilor de la art. 60, 62, 63 şi 64 care se aplica de la 1 martie 1967.
(2) Pe data de 1 ianuarie 1967 se abroga Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2145/1966 .

-------------
*) Textul alineatului 1 al art. 80 se republica în forma în care a apãrut în <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2006/1967 , fãcînd trimiterile la art. 60, 62, 63 şi 64 nemodificate, avîndu-se în vedere ca aplicabilitatea acestor texte a încetat.

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016