Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În vederea stimulãrii salariaţilor din întreprinderi, centrale industriale, celelalte organizaţii economice cu statut de centrala şi din ministere economice în realizarea şi depãşirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum şi pentru creşterea continua a eficientei economice care sa conducã la sporirea beneficiilor;
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte:
I. CONSTITUIREA FONDULUI DE PREMIERE
ART. 1
Muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate şi administrativ din unitãţile economice vor fi premiati, începînd cu anul 1970, dintr-un fond de premiere constituit din beneficiul realizat.
ART. 2
Fondul de premiere se constituie prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economicã.
Cotele de constituire a fondului de premiere din beneficiu se aproba de Consiliul de Miniştri pe ministere şi celelalte organe centrale. Pentru anul 1970 cotele de premiere din beneficiu se vor stabili potrivit prevederilor art. 21.
În cadrul cotelor aprobate, ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor stabili cotele de constituire a fondului de premiere din beneficiu pentru organizaţiile economice pe care le coordoneazã, iar acestea - pentru întreprinderile şi unitãţile economice subordonate.
La stabilirea cotelor de premiere din beneficiu pe organizaţii economice şi întreprinderi, se va avea în vedere asigurarea unei proporţii corespunzãtoare între Fondul de premiere, fondul de salarii şi volumul beneficiului, potrivit metodologiei prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 3
Fondul de premiere se constituie anual, pe baza rezultatelor definitive din bilanţul contabil, prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor art. 2 la beneficiul total realizat, corectat cu influentele pozitive sau negative rezultate din schimbarea de preţuri, tarife, norme de amortizare sau cote de impozit pe circulaţia mãrfurilor, ca urmare a unor acte normative sau dispoziţii ale organelor competente.
În cazul în care beneficiul realizat, corectat conform prevederilor alineatului precedent, este mai mic de 98% fata de beneficiul planificat, fondul de premiere stabilit în raport cu beneficiul realizat va fi diminuat cu cîte 2% pentru fiecare procent de nerealizare a beneficiului planificat sub aceasta limita.
ART. 4
Fondul de premiere, determinat conform prevederilor art. 3, se constituie integral în situaţia îndeplinirii sarcinilor de baza ce revin unitãţilor economice din plan.
Pentru unitãţile industriale, indicatorii care conditioneaza constituirea integrala a fondului de premiere sînt:
a) realizarea planului producţiei-marfa exprimat valoric şi în sortimentele stabilite de organul ierarhic superior;
b) nedepasirea cheltuielilor planificate la 1.000 de lei producţie-marfa, corectate cu influentele din modificãri de preţuri, tarife, norme de amortizare şi cote de impozit pe circulaţia mãrfurilor;
c) realizarea planului de export în lei-valuta;
d) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte.
Ministerele şi celelalte organe centrale vor putea stabili şi alte condiţii de premiere specifice unitãţilor economice subordonate.
ART. 5
În cazul nerealizarii condiţiilor de premiere stabilite, fondul de premiere, determinat potrivit art. 3, se reduce cu cîte 1% pentru fiecare procent de nerealizare a fiecãrei condiţii în parte. Diminuarea pentru nerealizarea unui indicator care constituie condiţie de premiere nu poate fi mai mare de 15% din fondul de premiere.
ART. 6
La unitãţile economice din industria miniera şi la Trustul de amenajare şi valorificare a stufului, planificate cu dotatii de stat per sold anual, fondul de premiere planificat se determina potrivit prevederilor din anexa nr. 1 şi se include în dotatia planificata.
Fondul de premiere planificat se constituie integral la finele anului în cazul în care pierderea efectivã nu depãşeşte dotatia cuvenitã potrivit normelor legale în vigoare.
În cazul în care pierderea efectivã este mai mica decît dotatia cuvenitã, fondul de premiere planificat se majoreazã cu pînã la 40% din economia realizatã, fãrã ca aceasta majorare sa depãşeascã 1% din fondul de salarii planificat anual.
În cazul în care pierderea efectivã este mai mare decît, dotatia cuvenitã, fondul de premiere va fi redus cu suma echivalenta depãşirii dotatiei.
Fondul de premiere la unitãţile prevãzute la alineatul 1 se constituie cu respectarea prevederilor art. 4 şi 5.
ART. 7
Unitãţile economice, altele decît cele prevãzute la art. 6, planificate cu dotatii de stat per sold anual pot constitui fond de premiere numai în cazul în care realizeazã economii la dotatia cuvenitã, potrivit normelor legale în vigoare. Fondul de premiere se constituie în limita a 40% din economiile realizate, fãrã a depãşi 2% din fondul de salarii planificat anual.
Fondul de premiere la aceste unitãţi se constituie cu respectarea prevederilor art. 4 şi 5.
II. UTILIZAREA FONDULUI DE PREMIERE
ART. 8
Fondul de premiere care se constituie din beneficii potrivit prevederilor prezentei hotãrîri se utilizeazã astfel:
a) 25% din fondul de premiere determinat prin aplicarea cotei de premiere stabilite, la beneficiile trimestriale realizate, cumulate de la începutul anului - pentru premierea în cursul anului a salariaţilor care au avut realizari deosebite în munca.
Unitãţile economice vor putea retine la sfîrşitul anului o parte din fondul de premiere constituit potrivit prevederilor alineatului precedent, care va fi utilizata în trimestrul I al anului urmãtor pentru premierea salariaţilor care au realizari deosebite în munca
b) 75% din fondul de premiere, la care se adauga sumele neconsumate din fondul prevãzut la litera a - pentru premierea salariaţilor la finele anului.
Fondul de premiere de la finele anului se repartizeazã tuturor salariaţilor, inclusiv cadrelor de conducere, proporţional cu salariul tarifar realizat şi timpul efectiv lucrat în cursul anului.
Organul colectiv de conducere poate reduce sau anula premiul acelor angajaţi care au avut, în cursul anului, unele deficiente în activitatea lor, care au influentat negativ realizarea sarcinilor de producţie sau care au avut unele abateri disciplinare.
ART. 9
În cazul în care, datoritã nerealizarii beneficiilor în a doua parte a anului, din fondul de premiere constituit potrivit prevederilor art. 8 lit. a s-au acordat premii pentru realizari deosebite care depãşesc 25% din fondul de premiere cuvenit pe baza realizarilor anuale, diferenţele respective se reduc din fondul de premiere de la sfîrşitul anului. În situaţia în care aceste premii depãşesc fondul total de premiere determinat pe baza realizarilor anuale diferenţa se recupereazã din fondul de premiere al anului urmãtor şi se vãrsa la buget. Pînã la recuperarea acestor sume, întreprinderile şi unitãţile economice nu pot acorda premii din beneficii.
ART. 10
Premiul ce se poate acorda unui salariat din fondul de premiere din beneficii, repartizat, potrivit prevederilor art. 8 lit. a şi b, nu poate depãşi trei salarii tarifare lunare de încadrare.
ART. 11
Fondul pentru premierea în cursul anului şi la sfîrşitul anului se aproba de organul colectiv de conducere şi se poate utiliza numai în limita beneficiului rãmas dupã îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin plan fata de bugetul de stat.
III. PREMII PENTRU REALIZARI DE ECONOMII DE MATERIALE ŞI FORTA DE MUNCA
ART. 12
Pentru realizari de economii de materiale şi forta de munca obţinute la locul de munca, unitãţile economice vor putea acorda în cursul anului premii conform prevederilor anexei nr. 2.
Pentru economiile realizate la materialele prevãzute în lista de la anexa nr. 2, fondul de premiere se elibereazã în afarã fondului de salarii, dacã acestea reprezintã economii nete la nivelul unitãţii economice respective, iar materialele economisite sînt puse la dispoziţia organului ierarhic superior, care va dispune de utilizarea acestora.
Pentru celelalte economii de materiale, precum şi pentru economiile de forta de munca, premiile vor fi acordate în limita fondului total de salarii scriptic al unitãţii.
Premiile pentru economii de materiale şi forta de munca se acorda indiferent dacã unitatea a realizat, sau nu beneficii.
IV. DISPOZIŢII FINALE
ART. 13
Personalul de conducere al centralelor industriale şi al celorlalte organizaţii economice cu statut de centrala, precum şi al unitãţilor economice direct subordonate (director general, director, inginer şef, contabil şef, adjunctii şi asimilaţii acestora), se premiaza în cursul anului, pentru realizari deosebite, din fondul de 0,1% ce se constituie la nivelul ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
În acelaşi scop se constituie un fond de premiere din beneficii la nivelul centralelor industriale şi al celorlalte organizaţii economice cu statut de centrala, pentru premierea cadrelor de conducere de la întreprinderile din subordine, potrivit reglementãrilor privind repartizarea beneficiilor.
Personalul de conducere al unitãţilor economice nu poate fi premiat din fondul de premiere constituit potrivit prevederilor art. 8 lit. a.
Premiile acordate personalului de conducere în condiţiile art. 8 lit. b şi ale prevederilor prezentului articol nu pot depãşi trei salarii tarifare lunare de încadrare.
ART. 14
Asupra fondului de premiere care se plãteşte din beneficii, conform prevederilor prezentei hotãrîri, nu se calculeazã cote de asigurãri sociale.
Eliberarea fondului de premiere de la sfîrşitul anului se va face în mod eşalonat pe întreprinderi, la termenele care se stabilesc de cãtre organele bancare de comun acord cu conducerile unitãţilor economice, fãrã a putea depãşi 90 de zile de la data depunerii bilanţului contabil.
Premiile care se acorda pe baza prevederilor prezentei hotãrîri nu se iau în considerare la stabilirea cistigului mediu pentru calcularea drepturilor de personal.
ART. 15
Prevederile prezentei hotãrîri se aplica şi pentru salariaţii centralelor industriale, ai celorlalte organizaţii economice cu statut de centrala, precum şi ai ministerelor economice şi celorlalte organe centrale economice, în raport cu beneficiile obţinute pe ansamblul organizaţiei economice şi cu respectarea prevederilor art. 3, 4 şi 5.
Acoperirea financiarã a premiilor pentru centrale industriale şi celelalte organizaţii economice cu statut de Centrala se asigura din beneficiile realizate prin activitatea proprie.
Acoperirea financiarã a premiilor pentru ministere şi celelalte organe centrale economice se asigura în limita fondului de premiere prevãzut în planurile de cheltuieli ale acestora. În cazul cînd pe intreaga organizaţie economicã se depãşeşte planul de beneficii, Consiliul de Miniştri poate dispune premierea suplimentarã a salariaţilor ministerului sau organului central economic respectiv.
ART. 16
Sistemul de premiere prevãzut în prezenta hotãrîre se poate aplica şi unitãţilor cu gestiune economicã interna, la care se urmãresc şi se evidenţiazã distinct rezultatele activitãţii economice proprii. La aceste unitãţi, fondul de premiere se poate constitui şi utiliza independent de rezultatele pe centrala, combinat sau grup de uzine.
ART. 17
În aplicarea prevederilor prezentei hotãrîri, ministerele şi celelalte organe centrale, cu consultarea uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi cu avizul Ministerului Muncii şi al Ministerului Finanţelor, vor elabora regulamente de premiere pe ramuri şi sectoare de activitate.
ART. 18
În cazul în care se constata acordarea de premii din beneficii sau premii pentru economii de materiale şi forta de munca fãrã respectarea prevederilor prezentei hotãrîri, cei vinovaţi vor fi traşi la rãspundere potrivit legii, iar sumele consumate se vor retine din fondul de premiere cuvenit pentru perioada urmãtoare şi se vor vãrsa la bugetul statului.
ART. 19
Se autorizeaza Ministerul Muncii, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor ca, la propunerea ministerelor şi celorlalte organe centrale, sa avizeze indicatorii care constituie condiţie de premiere pentru unitãţile din celelalte ramuri economice, în concordanta cu indicatorii prevãzuţi la art. 4 pentru unitãţile industriale, precum şi adaptarea principiilor din prezenta hotãrîre la unitãţile economice cu specific deosebit.
ART. 20
Se recomanda Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum sa aplice în unitãţile economice subordonate prevederile prezentei hotãrîri, adaptate la specificul acestor organizaţii.
ART. 21
Pentru anul 1970 cotele de premiere din beneficiu vor fi astfel stabilite încît fondul de premiere corespunzãtor beneficiului planificat sa reprezinte 2% din fondul de salarii planificat pe acest an.
Ministerul Muncii, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor stabili, în condiţiile alineatului precedent, cotele de constituire a fondului de premiere din beneficii pentru anul 1970, pe ministere şi celelalte organe centrale, pe baza documentaţiei prezentate de acestea.
Cotele respective se vor stabili dupã modificarea indicatorilor de plan ca urmare a aplicãrii prevederilor Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 2424/1969 şi Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 2442/1969 .
Cotele de constituire a fondului de premii din beneficii pentru consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti se vor stabili, în aceleaşi condiţii, de cãtre Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã cu avizul Ministerului Muncii, Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor.
ART. 22
În termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, pe baza documentaţiei prezentate de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor prelua 2% din fondul total de salarii planificat pe anul 1970 şi vor modifica corespunzãtor ceilalţi indicatori economico-financiari pentru unitãţile care aplica aceasta hotãrîre cu excepţia celor prevãzute la art. 7, precum şi planurile de cheltuieli ale ministerelor şi celorlalte organe centrale economice.
ART. 23
Prevederile prezentei hotãrîri se aplica în mod experimental începînd cu activitatea anului 1970 la toate organizaţiile economice.
Pentru întreprinderile agricole de stat, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, precum şi pentru unitãţile de comerţ exterior, de construcţii-montaj, de proiectare şi cercetare, organele centrale care coordoneazã activitatea acestor unitãţi, cu avizul Ministerului Muncii, Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor, vor prezenta Consiliului de Miniştri, în termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei hotãrîri, propuneri de reglementãri specifice, avînd la baza principiile de premiere din aceasta hotãrîre.
ART. 24
Premiile acordate pînã la publicarea prezentei hotãrîri pentru realizarile deosebite din anul 1970 se considera ca bine plãtite.
Pentru activitatea depusa în anul 1969, premiile anuale se vor acorda în continuare conform prevederilor Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 914/1968 , cu modificãrile ulterioare, dupã cum urmeazã:
- pe baza rezultatelor obţinute pe întregul an, la unitãţile la care experimentarea noului sistem de salarizare a început înaintea datei de 30 iunie 1969
- pe baza rezultatelor obţinute în semestrul II/1969, la unitãţile la care experimentarea noului sistem de salarizare a început în perioada 1 iulie - 31 decembrie 1969.
ART. 25
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrîri, anexa nr. V şi capitolul I din anexa nr. VI la Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 914/1968 , cu modificãrile ulterioare, se abroga.
Preşedintele Consiliului de Miniştri,
ION GHEORGHE MAURER
ANEXA 1
Modul de determinare a cotelor de premiere
A. La unitãţile planificate cu beneficii
Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti stabilesc cotele de premiere pentru organizaţiile economice subordonate, astfel:
1. Se determina fondul de premiere prin aplicarea cotei de premiere aprobate la beneficiul net planificat pe total minister, organ central sau consiliu popular judeţean ori al municipiului Bucureşti.
2. Fondul de premiere rezultat se raporteazã la fondul total de salarii scriptic planificat (inclusiv sumele pentru plata muncii personalului permanent, din fondul de salarii nescriptic sau care se elibereazã în afarã fondului de salarii) pentru toate unitãţile economice subordonate, obtinindu-se cota de premiere fata de fondul de salarii.
3. Cota de premiere stabilitã conform punctului 2 se aplica la fondul de salarii al fiecãrei unitãţi economice planificate cu beneficii, rezultind fondul de premiere la care au dreptul aceste unitãţi.
4. Fondul de premiere determinat conform punctului 3 se raporteazã la beneficiul planificat al unitãţii economice respective, obtinindu-se cota de premiere din beneficiu.
5. Ministerele şi celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în funcţie de condiţiile de realizare de cãtre fiecare unitate subordonata a beneficiului planificat (inzestrarea tehnica, modificarea structurii producţiei etc.), de ponderea exportului în totalul producţiei, precum şi de alţi factori care influenţeazã volumul beneficiilor, vor putea stabili cote de premiere din beneficiu mai mari sau mai mici decît cele rezultate potrivit punctului 4. Aceasta diferentiere se poate face numai în limita fondului de premiere corespunzãtor cotei de premiere din beneficiu aprobate pentru organul central sau consiliul popular.
Cota astfel stabilitã serveşte la calcularea fondului de premiere, conform prevederilor art. 3 din hotãrîre.
6. Modul de stabilire a cotelor de premiere prevãzut la punctele 1 - 5 inclusiv se aplica corespunzãtor de cãtre fiecare organ coordonator (centrala industriala, grup de uzine, combinat, trust etc.) pentru unitãţile subordonate.
B. La unitãţile miniere şi la Trustul de amenajare şi valorificare a stufului, planificate cu dotatii de stat.
La unitãţile miniere, precum şi la Trustul de amenajare şi valorificare a stufului, planificate cu dotatii de stat per sold anual, fondul de premiere se determina prin aplicarea cotei de premiere, stabilite potrivit punctului 2, la fondul de salarii planificat anual al unitãţilor respective.
ANEXA 2
ACORDAREA DE PREMII
pentru economii de materiale şi forta de munca obţinutã la locul de munca
A. Premierea pentru economii de materiale
1. Premierea se acorda pentru economii de materii prime, materiale auxiliare, combustibili şi energie, realizate prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deşeuri, perisabilitate sau spargeri etc.
De asemenea se acorda premii pentru economiile realizate prin prelungirea duratei normate de funcţionare a unor instalaţii sau utilaje la care aceasta prelungire reprezintã o economie de materiale, cum ar fi prelungirea duratei normate de folosire a unui cuptor Martin, a cilindrilor la laminoare etc. Lista instalaţiilor şi utilajelor la care economia de materiale rezultatã din prelungirea duratei normate de funcţionare se poate premia se stabileşte de ministere şi celelalte organe centrale coordonatoare.
2. Premiile se acorda de regula muncitorilor de la locurile de munca unde s-au realizat economii. În cazul în care la realizarea economiilor au contribuit direct cadre tehnice care participa la conducerea şi executarea procesului de producţie, premiile se pot acorda şi acestora.
3. Premiile se acorda diferenţiat în funcţie de importanta materialelor, de dificultatea obţinerii economiilor, precum şi de valoarea materialelor, putind fi, dupã caz, pînã la 30%, 40% sau 50% din valoarea economiei realizate.
Lista materialelor pentru a cãror economisire se acorda premii de pînã la 30% din valoarea economiei realizate se stabileşte de întreprinderi, cea a materialelor pentru care se acorda premii de pînã la 40% - de cãtre organizaţiile economice cu statut de centrala, iar cea a materialelor pentru care se acorda premii de pînã la 50% - de cãtre ministere, alte organe centrale economice şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru unitãţile coordonate de acestea. Pentru unitãţile care nu fac parte dintr-o organizaţie cu statut de centrala, ministerele, organele centrale sau comitetele executive ale consiliilor populare prevãzute mai sus vor aproba şi lista materialelor pentru care se acorda premii de pînã la 40% din valoarea economiilor obţinute.
4. Premiile se acorda cu îndeplinirea urmãtoarelor condiţii:
a) economiile sa fie realizate fãrã a dãuna calitãţii produselor, respectîndu-se riguros prescripţiile de calitate, precum şi, acolo unde este cazul, normele de tehnica a securitãţii muncii (cum ar fi, de exemplu, cazul lemnului de mina);
b) economiile sa fie masurabile şi sa rezulte din documentele de evidenta al întreprinderii;
c) economiile sa fie realizate fata de normele de consum stabilite pentru locul de munca respectiv. Normele de consum pe locuri de munca trebuie stabilite astfel încît sa se încadreze în norma de consum pe produs sau pe întreprindere, stabilitã prin plan sau care a stat la baza întocmirii planului preţului de cost şi financiar;
d) sa nu se depãşeascã valoric normele de consum stabilite pentru totalitatea celorlalte materiale normate, utilizate la locul de munca respectiv.
5. Sumele necesare pentru plata premiilor se elibereazã de banca astfel:
a) în cazul în care, la materialele prevãzute în lista alãturatã, economiile realizate la fiecare poziţie în parte reprezintã economii nete la nivelul întreprinderii, materialele economisite fiind puse la dispoziţia organului ierarhic superior al acesteia, fondul necesar pentru plata premiilor în cotele stabilite va fi eliberat de banca, pe baza confirmãrii organului ierarhic superior, peste fondul de salarii planificat. Calculul economiilor la aceste materiale se va face cumulat de la începutul anului. Organul ierarhic superior va dispune utilizarea acestor materiale de cãtre întreprindere, fie pentru realizarea unei producţii suplimentare peste cea planificata în cadrul reglementãrilor legale în vigoare, fie pentru realizarea producţiei planificate în perioada urmãtoare, reducind în mod corespunzãtor repartiţiile aferente de materiale, fie va distribui aceste materiale altor unitãţi;
b) în cazul în care economiile realizate de unii salariaţi la materialele prevãzute în lista alãturatã nu se regãsesc ca economii nete pe intreaga întreprindere sau se referã la alte materiale decît cele stabilite în aceasta lista, premiile cuvenite vor fi acordate în limita fondului total de salarii scriptic al întreprinderii.
B. Premierea pentru economii de forta de munca
6. Salariaţii - muncitori sau personal tehnic-administrativ, executanti direct la locul de munca - care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor mãsuri de imbunatatire a tehnologiei, de organizare a producţiei etc. ce duc la economii de forta de munca (prin reducerea formatiei de lucru, reducerea timpului normat de munca etc.), se premiaza lunar, timp de 12 luni de la data aplicãrii mãsurii respective şi a modificãrii corespunzãtoare a normelor de munca cu 30% din valoarea economiei de manopera efectiv realizatã în fiecare luna, ca urmare a mãsurii aplicate; în urmãtoarele 12 luni se acorda lunar un premiu reprezentind 10% din economia de manopera efectiv realizatã, iar apoi, timp de 12 luni, un premiu de 5% din economia de manopera efectiv realizatã.
Premiile se acorda cu condiţia ca aplicarea mãsurilor respective sa nu ducã la scãderea producţiei prevãzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalatie şi sa nu dãuneze calitãţii produselor.
7. Premierea se acorda numai dacã salariatul sau salariaţii care au contribuit la elaborarea sau aplicarea mãsurilor respective continua sa lucreze la locul de munca unde se realizeazã economia.
În cazul în care, datoritã încetãrii fabricãrii produsului respectiv, a unor modificãri în tehnologia de fabricaţie sau în organizarea producţiei, locul de munca sau operatia la care s-a realizat economia de manopera se desfiinţeazã, premiul se acorda numai pentru perioada în care s-au obţinut efectiv economiile.
8. Premiile pentru economii de forta de munca se plãtesc în limita fondului total de salarii scriptic al întreprinderii.
C. Prevederi comune
9. În cazul în care aplicarea mãsurilor pentru realizarea de economii de materiale şi de forta de munca necesita efectuarea anumitor cheltuieli, acestea se deduc din economia realizatã, premiile acordindu-se în raport de economia neta.
10. Premiile pentru economii de materiale şi de forta de munca se includ în preţul de cost al perioadei în care se face plata.
11. În cazul în care economiile de materiale şi de forta de munca se realizeazã pe baza unor invenţii sau inovaţii pentru care se acorda recompensele prevãzute de lege, autorii acestora nu pot beneficia şi de premiile prevãzute la art. 12 din prezenta hotãrîre.
LISTA
materialelor şi materiilor prime la care sumele necesare pentru plata premiilor pentru economii obţinute la locul de munca se elibereazã de banca, peste fondul de salarii planificat, în condiţiile punctului 5 litera a
Materii prime siderurgice şi materiale metalurgice
1. minereu de fier;
2. cocs metalurgic furnale;
3. cocs metalurgic turnatorie;
4. cãrbuni cocsificabili;
5. metale feroase sub forma de profile laminate şi indoite, cilindri de laminor, ţevi, oţet, beton, bare trase, tabla, sirma, benzi, burlane de foraj, electrozi de sudura;
6. materiale neferoase şi aliajele lor sub forma de blocuri, lingouri, lichid, deşeuri, profile laminate şi indoite, ţevi, sirma;
7. mercur;
8. feroaliaje;
9. caramizi refractare bazice;
10. abrazive;
11. electrocorindon;
12. electrozi de grafit;
13. aluminiu.
Combustibili
1. gaze naturale;
2. toţi combustibilii lichizi şi carburanţi;
3. combustibili solizi (cãrbuni) numai pentru C.F.R. şi termocentrale electrice.
Materiale de construcţii
1. azbest fibra;
2. ciment;
3. geamuri.
Materiale chimice
Toate materiile prime pentru industria chimica şi materialele chimice repartizate de Consiliul de Miniştri.
Materiale lemnoase
Toate materialele lemnoase.
Materiale electrotehnice
1. acumulatori;
2. cabluri
3. conductori.
Materii prime pentru industria uşoarã
1. bumbac fibra;
2. piei brute bovine;
3. lina fina şi semifina;
4. celofibra tip bumbac şi lina;
5. fibre liberiene
6. fire de toate tipurile (bumbac, lina şi artificiale);
7. talpa bovine;
8. piei fete.
Materii prime pentru industria alimentara
1. sfecla de zahãr reducerea pierderilor
2. seminţe oleaginoase tehnologice de prelucrare.
Minereuri nemetalifere
1. caolin;
2. bauxita.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
