Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În fata statului nostru sta sarcina infaptuirii unei noi reforme bãneşti, în scopul intaririi puterii de cumpãrare a leului, ridicãrii cursului sau extern, creşterii salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor şi îmbunãtãţirii aprovizionarii celor ce muncesc. În cei 4 ani şi jumãtate care au trecut de la reforma bãneascã din 1947, în ţara noastrã s-au produs schimbãri fundamentale. La sfârşitul anului 1947 au fost inlaturati din guvern reprezentanţii burgheziei şi lichidatã monarhia. Intreaga putere politica a fost preluatã de clasa muncitoare, aliata cu taranimea muncitoare. La 11 Iunie 1948 principalele întreprinderi industriale, de transporturi, precum şi bãncile au fost naţionalizate, devenind proprietate socialistã de stat, trecandu-se apoi la conducerea planificata a economiei naţionale. Primele planuri economice de stat ale Republicii Populare Romane pe anii 1949 şi 1950 au fost depasite, ceea ce a înlesnit trecerea la elaborarea şi înfãptuirea primului nostru plan cincinal, plan de construire a bazei economice a socialismului în ţara noastrã şi a planului de electrificare de 10 ani. Datoritã eforturilor eroice depuse de cãtre clasa muncitoare şi de cãtre toţi oamenii muncii din ţara noastrã, planul primului an al planului cincinal a fost deasemeni depãşit. În industrie nivelul de producţie atins în anul 1950 a fost depãşit cu 28% în 1951. În agricultura recoltele anului 1951 au depãşit cu peste 20% pe cele ale anului 1950, intrecandu-se pentru prima oara nivelul din 1938. În cursul îndeplinirii cu succes a planurilor anuale pe 1949 şi 1950 şi a primului an al planului cincinal s-au reconstruit numeroase întreprinderi vechi şi s-au construit noi întreprinderi socialiste; volumul investiţiilor din 1951 este de doua ori mai mare fata de cel din 1949. Productivitatea muncii în industrie creste din an în an, atingandu-se în 1951, 110% fata de anul 1950. S-au obţinut rezultate pozitive în domeniul reducerii preţului de cost al produselor industriale. Somajul, care în timpul regimului burghezo-mosieresc a adus muncitorimii din ţara noastrã crunta mizerie, suferinţe grele şi nesiguranta zilei de maine, a fost lichidat pentru totdeauna. În agricultura s-au înfiinţat câteva sute de gospodãrii de stat, s-a creat o reţea puternica de aproape 200 staţiuni de maşini şi tractoare, s-au constituit peste 1.000 de gospodãrii agricole colective, pasindu-se astfel la transformarea socialistã a agriculturii. Sectorul socialist al economiei care în 1947 nu exista încã, este acum complet predominant în industrie (95%) şi transporturi (85%). El deţine o parte importanta în agricultura (12,6% din pãmântul cultivabil, 85% din pãduri), precum şi în comerţ (76%). Comerţul exterior a devenit monopol de stat. Sistemul financiar şi de credit a fost pus în slujba statului de democratie populara. Partea precumpanitoare a bugetului de stat (doua treimi) se bazeazã pe acumularile sectorului socialist al economiei, spre deosebire de trecut, când veniturile statului, în proporţie covarsitoare constituiau o povara suportatã de oamenii muncii sub forma unor impozite ridicate - directe şi mai ales indirecte. Cheltuielile bugetare, spre deosebire de trecut, nu sunt cheltuieli de întreţinere a unui aparat poliţienesc de reprimare şi asuprire a celor ce muncesc, ci cheltuieli de finanţare a industrializarii, a reconstruirii socialiste a tarii, a dezvoltãrii culturii şi ridicãrii nivelului de trai al oamenilor muncii. În economie se intareste tot mai mult controlul prin leu. Succese de seama s-au realizat în domeniul dezvoltãrii culturii socialiste. Statul cheltuieste anual mijloace însemnate pentru crearea de noi aşezãminte de învãţãmânt, ştiinţa şi arta, pentru lãrgirea reţelei de case de odihna, sanatorii, crese şi spitale. Succesele obţinute deschid în fata tarii noastre noi posibilitãţi de dezvoltare economicã şi culturalã, cat şi de satisfacere în mãsura tot mai mare a nevoilor celor ce muncesc. Aceste succese au devenit posibile datoritã ajutorului fratesc al Uniunii Sovietice, colaborãrii economice din ce în ce mai strânse a tarii noastre cu Uniunea Sovietica şi ţãrile de democratie populara. Ele sunt rodul eforturilor eroice ale oamenilor muncii din ţara noastrã şi îndeosebi ale clasei muncitoare, în frunte cu forta conducatoare şi calauzitoare a Republicii Populare Romane - Partidul Muncitoresc Roman. Pe lângã aceste realizari se constata însã ca în perioada 1947 - 1951 s-au manifestat şi anumite fenomene care franeaza dezvoltarea economicã a tarii. Statul de democratie populara a avut de luptat impotriva haosului economic şi financiar, impotriva deficitelor bugetare cronice, inflaţiei, speculei şi bursei negre, moştenire a regimului capitalisto-mosieresc, a dominatiei capitalistilor romani şi strãini şi urmare a criminalului rãzboi antisovietic în care a fost aruncata ţara de tradatorii şi calaii poporului roman, Antonescu, Maniu, Bratianu. Reforma bãneascã din anul 1947 a pus capãt inflaţiei, a expropriat mari fonduri acumulate de burghezie, contribuind la insanatosirea vieţii economice a tarii noastre. Incercarile claselor exploatatoare de a submina reforma bãneascã din 1947 au fost infrante cu hotãrâre de cãtre clasa muncitoare. În perioada ce s-a scurs dupã reforma bãneascã din 1947, speculantii şi alte elemente capitaliste de la oraşe şi sate, agenţii de tot felul ai imperialismului american şi englez au dus o munca de subminare a puterii leului şi de dezorganizare a circulaţiei mãrfurilor între oraş şi sat. Elementele capitaliste de la oraşe şi sate manevreaza cu mãrfurile alimentare de larg consum pe care le deţin în mari cantitãţi, dar nu le scot pe piata decât în parte, fãcând specula şi umfland preţurile. Preţul produselor agricole a crescut pe piata neorganizata de peste trei ori fata de 1947, în timp ce preţurile mãrfurile industriale cerute de ţãrani au rãmas aproape la acelaşi nivel. Aceasta duce la slabirea schimbului între oraş şi sat, temelia economicã a aliantei între clasa muncitoare şi taranimea muncitoare. Creşterea industriei şi dezvoltarea oraşelor duc la o cerere tot mai mare de produse agricole. În acelaşi timp înfãptuirea reformei agrare care a dat ţãrãnimii muncitoare peste un milion hectare pãmânt, sprijinirea de cãtre stat a ţãrãnimii muncitoare prin credite şi avansuri, anularea unor datorii ale ţãrãnimii cãtre stat, îngrãdirea de cãtre stat a exploatãrii chiaburesti, numeroase avantaje acordate ţãrãnimii muncitoare - toate acestea au dus dupã sine creşterea veniturilor şi un surplus de produse agricole-marfa, în gospodariilor taranesti. Cu toate serioasele avantaje pe care le-a adus ţãrãnimii statul de democratie populara, piata n-a fost suficient aprovizionata cu produse agricole trebuincioase consumului şi producţiei industriale. Agricultura în ansamblul ei a rãmas în urma fata de ritmul ridicat de dezvoltare a industriei şi construcţiilor. Datoritã nivelului coborat al colectarilor de produse agricole şi muncii nesatisfacatoare a organelor de colectare - statul nu a putut concentra în mâinile sale cantitãţi suficiente de produse agricole pentru a asigura complet aprovizionarea pe baza de cartela şi pentru a putea exercita influenta necesarã asupra preţurilor pe piata neorganizata. Datoritã cauzelor arãtate mai sus, normele de aprovizionare stabilite pe cartele nu se îndeplinesc integral pentru unele produse, iar muncitorii şi functionarii sunt obligaţi sa cheltuiasca o buna parte din salariul lor pentru a cumpara mãrfuri agricole, alimentare, la preţuri de specula. Elementele capitaliste din oraşe şi sate, chiaburimea şi speculantii se imbogatesc pe socoteala clasei muncitoare şi a ţãrãnimii muncitoare. Concentrand astfel în aceleaşi mâini fonduri bãneşti însemnate şi mari cantitãţi de mãrfuri de consum, exercita presiuni asupra pietii, incercand sa loveasca economiceste şi politiceste în regimul de democratie populara. Insuficienta folosire a parghiilor impozitelor şi colectarilor pentru îngrãdirea creşterii elementelor capitaliste la sate, a ingaduit chiaburimii sa profite de pe urma mãsurilor luate de regimul de democratie populara în vederea sprijinirii ţãrãnimii muncitoare. În unele ramuri ale economiei naţionale s-au manifestat serioase lipsuri organizatorice; nu s-a dus cu destula perseverenta lupta pentru continua ridicare a productivitatii muncii, reducerea preţului de cost, raţionalã întrebuinţare a mijloacelor bãneşti şi un regim strict de economii. Proasta calitate a semnelor bãneşti, circulaţia unor semne bãneşti ce s-au pãstrat încã din timpul monarhiei rasturnate de poporul nostru, sau a altor semne bãneşti cu efigii necorespunzãtoare noului caracter al statului nostru, numeroase falsificãri de bani organizate îndeosebi de dusmanii din afarã ai Republicii Populare Romane, au contribuit şi ele la slabirea circulaţiei bãneşti în ţara. Toate acestea au provocat o oarecare creştere peste normal a volumului de semne bãneşti aflate în circulaţie şi slabirea puterii de cumpãrare a leului. Deficientele existente fac necesarã aplicarea unei reforme bãneşti menite sa punã în circulaţie bani noi, cu putere de cumpãrare mult mai mare, care vor înlocui banii vechi cu o putere de cumpãrare mai mica. Aceasta reforma bãneascã: - va întãri cursul leului ridicand conţinutul lui în aur; - va stabili cursul leului pe baza de rubla sovietica, ceea ce înseamnã stabilirea cursului banilor nostri pe baza valutei celei mai stabile din lume, valuta U.R.S.S., ţara cu care avem cele mai strânse legãturi economice şi de la care primim cel mai mare sprijin, şi nu pe baza dolarului, de care era înainte legat cursul leului şi care este o valuta nestabila, inflationista, lovitã de criza, valuta a carei putere de cumpãrare este în continua scãdere. Reforma bãneascã se va infaptui pe baza urmãtoarelor principii: Schimbul banilor în circulaţie în numerar se va face diferenţiat; sumele mai mici vor fi preschimbate în condiţiuni mai avantajoase. Cu prilejul aplicãrii reformei bãneşti, salariile muncitorilor şi funcţionarilor precum şi veniturile taranilor ce vor proveni din colectari şi achiziţii, fãcute de organele de stat şi cooperatie, precum şi alte venituri din munca ale populaţiei, vor fi menţinute la acelaşi nivel şi vor fi plãtite în bani noi pe baza de 20 lei vechi pentru un leu nou ţinând seama de noul nivel de preţuri. Depunerile la casele de economii vor fi recalculate în condiţiuni mai avantajoase decât preschimbarea numerarului, aceasta mãsura având ca scop favorizarea micilor depunatori, oameni ai muncii şi, deasemeni, stimularea depunerilor la casele de economii. Reforma bãneascã, pusã în aplicare în ţara noastrã pe baza principiilor expuse mai sus este diametral opusã "reformelor bãneşti" din ţãrile capitaliste. În S.U.A. finanţarea pregãtirilor de rãzboi impotriva U.R.S.S. şi ţãrilor de democratie populara duce la devalorizarea accelerata a dolarului şi creşterea mizeriei poporului muncitor. În Anglia, în Septembrie 1949 s-a fãcut deja o devalorizare a lirei sterline fata de dolar, care a adus noi lipsuri celor ce muncesc, creşterea somajului şi înseamnã o tot mai mare aservire a Britaniei fata de S.U.A. Şi mai grava este starea în semicoloniile americane şi engleze. Astfel, în Iugoslavia banda de spioni şi asasini a lui Tito-Rankovici a infaptuit de curând o devalorizare a dinarului, scãzând cursul anterior al dinarului fata de dolar de şase ori, ceea ce demonstreaza încã odatã falimentul economiei Iugoslaviei şi înseamnã noi suferinţe ingrozitoare pentru popoarele Iugoslaviei robite imperialistilor americani de cãtre clica fascista de la Belgrad. În opoziţie cu ceea ce se petrece în ţãrile capitaliste unde cursa inarmarilor duce la inflaţie, la devalorizare, care înseamnã intensificarea exploatãrii celor ce muncesc, a somajului şi a lipsurilor pentru populaţia muncitoare, - reforma bãneascã ce se înfãptuieşte în Republica Populara Romana va ridica cursul banilor nostri fata de celelalte valute, va întãri puterea lor de cumpãrare, va servi avantului economiei noastre pe drumul construirii socialismului, ridicand nivelul de trai al oamenilor muncii. Condiţiunile schimbului lovesc în elementele capitaliste de la oraşe şi sate, - îndeosebi chiaburimea, - care prin specula au contribuit la creşterea preţurilor produselor agricole alimentare pe piata neorganizata şi a ingreuiat şi sabotat realizarea planurilor de colectari şi de achiziţii a produselor agricole. Ei vor trebui, cu prilejul reformei bãneşti, sa restituie statului celor ce muncesc ceea ce au acumulat pe cai ilegale. Odatã cu reforma bãneascã se vor reduce preţurile comerciale la o serie de mãrfuri importante de larg consum, cum sunt: painea, carnea, zahãrul, pastele fainoase, preparatele din carne, produsele zaharoase, vinuri, sare, tesaturi, confectiuni şi tricotaje, tigari şi alte mãrfuri - reduceri care creazã populaţiei însemnate foloase materiale. În acest fel, drept rezultat al reformei bãneşti şi al reducerii preţurilor comerciale mai sus arãtate, poporul va primi, în locul leului aflat în circulaţie, cu o putere de cumpãrare scãzutã, un leu nou - cu o putere de cumpãrare simtitor mai mare. Unele sacrificii necesare în momentul schimbului pe care le vor face paturile muncitoare ale populaţiei vor fi cu prisosinta compensate de avantaje materiale rezultate din reducerea preţurilor şi din toate urmãrile reformei bãneşti. Dupã înfãptuirea reformei bãneşti o buna parte din mãrfurile de larg consum (pâine, petrol, tigari, chibrituri s.a.) vor avea preţuri, exprimate în subdiviziuni de leu - în bani. Leii noi şi banii noi vor avea o putere de cumpãrare mult sporitã. Acest lucru impune oamenilor muncii o grija deosebita în cheltuirea veniturilor lor, ei având îndatorirea pe de o parte de a întrebuinţa banii cu chibzuinta şi economie, iar pe de alta parte de a veghea ca elementele speculative sa nu submineze noii nostri bani sanatosi şi puternici. Dar înfãptuirea reformei bãneşti, prelevarea acumularilor bãneşti ilegale nu rezolva de la sine, în condiţiunile menţinerii sistemului de aprovizionare pe cartela, lipsurile şi greutatile în aprovizionarea populaţiei muncitoare. Sistemul de aprovizionare pe baza de cartela şi existenta mai multor preţuri pentru acelaşi produs reprezintã în Republica Populara Romana o mãsura vremelnic necesarã, care arata ca în ţara noastrã mai exista greutãţi în domeniul producţiei şi repartiţiei mãrfurilor de larg consum, greutãţi ce nu au fost încã inlaturate. Punerea de ordine în circulaţia bãneascã, creşterea producţiei de mãrfuri de larg consum şi concentrarea lor în mâinile statului în cantitãţi îndestulãtoare pentru aprovizionarea populaţiei şi pentru exercitarea influentei necesare asupra preţurilor pietii neorganizate, vor face posibile într-un viitor apropiat noi reduceri de preţuri comerciale, desfiinţarea regimului de aprovizionare pe baza de cartele şi trecerea la preţuri comerciale unice, ceea ce va insemna o noua ridicare a salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor, cat şi a veniturilor ţãrãnimii muncitoare. Pentru realizarea acestor sarcini însemnate, sunt necesare o seama de condiţii: - mãrirea producţiei industriale a bunurilor de larg consum atât la întreprinderile de importanta republicanã, la întreprinderile locale, subordonate Sfaturilor Populare, precum şi la întreprinderile cooperaţiei meşteşugãreşti; - mãrirea producţiei-marfa în agricultura, atât la gospodãriile de stat, gospodãriile colective, intovarasirile de lucrare în comun a pãmântului, cat şi la gospodãriile individuale ale taranilor muncitori; - lupta consecventa pentru mãrirea continua a productivitatii muncii în industrie şi agricultura; - lupta consecventa pentru reducerea preţului de cost şi, drept urmare, a preţurilor de vânzare; - lupta hotãrâtã pentru realizarea regimului de severe economii în intreaga economie nationala precum şi la organele de administraţie; - un control riguros asupra cheltuirii fondului de salarii; - concentrarea în mâinile statului de resurse de mãrfuri suficiente pentru asigurarea aprovizionarii fãrã cartele a populaţiei şi pentru a acţiona în sens regulator asupra pieţei neorganizate; - întãrirea legãturii de producţie şi de comerţ între oraş şi sat, temelia economicã a aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, prin îndreptarea raportului dintre preţurilor mãrfurilor agricole şi ale celor industriale; - controlul respectãrii termenelor de plata a impozitelor şi taxelor datorate statului şi al îndeplinirii obligaţiilor de colectari; - întãrirea disciplinii financiare şi de plan. Sistemul banesc al statului democraţiei populare se întemeiazã pe intreaga bogatie şi putere a economiei tarii, pe volumul crescand al mãrfurilor produse, pe industria şi agricultura sa în dezvoltare şi devine cu atât mai puternic cu cat forta economicã a statului sporeşte. Ca şi anul 1947, în anul 1952, ne bucuram de marele ajutor al Uniunii Sovietice prin acordurile economice anuale şi de lungã durata, prin ajutorul tehnic şi ştiinţific, prin dezvoltarea colaborãrii economice în cadrul Sovromurilor şi în mai multe alte forme. Ridicarea conţinutului în aur a leului corespunde dezvoltãrii economiei noastre naţionale, ridicãrii potenţialului sau de producţie, perspectivelor sale de viitor. Reforma bãneascã se face în primul rând în folosul clasei muncitoare, deoarece: - este o noua lovitura puternica data poziţiilor claselor exploatatoare şi o mãsura de ingradire a chiaburimii şi speculantilor din oraş; - înseamnã creşterea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor; - serveşte opera de industrializare socialistã a tarii. Reforma bãneascã se face, deasemeni, în folosul ţãrãnimii muncitoare, deoarece: - îi pune la dispoziţie bani puternici, cu putere sporitã de cumpãrare, care vor ridica valoarea veniturilor realizate de taranimea muncitoare; - lovind în chiaburii speculanti, reforma bãneascã loveste în exploatatorii crunti ai taranilor muncitori şi ajuta taranimea muncitoare în lupta de ingradire a exploatãrii chiaburesti; - taranimea muncitoare va beneficia în egala mãsura cu muncitorii de la oraşe, de reducerea preţurilor comerciale la bunurile de larg consum. Reforma bãneascã se face în interesul intaririi aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare; ea loveste în dusmanul comun - exploatatorii capitalisti, şi pune la dispoziţia oamenilor muncii de la oraşe şi sate bani mai puternici, care vor ajuta la dezvoltarea schimbului de mãrfuri între oraş şi sat. Reforma bãneascã din 1952 este menita sa ridice importanta şi rolul banilor în economia nationala, contribuind la industrializarea socialistã a tarii, la reconstructia socialistã a agriculturii şi mecanizarea ei, la întãrirea legãturii dintre industrie şi agricultura, mãrirea volumului schimbului dintre oraş şi sat, ridicarea puterii de cumpãrare a leului, aprovizionarea mai buna şi mai ieftina a oamenilor muncii cu cele necesare traiului, ridicarea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor, precum şi a veniturilor ţãrãnimii muncitoare. Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman hotãrãsc: I. Reforma bãneascã ART. 1 Cu începere din 28 Ianuarie 1952 se pun în circulaţie bani noi, model 1952 şi anume: a) Bilete ale Bãncii de Stat a Republicii Populare Romane de câte 10 lei, 25 lei şi 100 lei; b) bilete de tezaur ale statului, emise de Ministerul de Finanţe, de câte 1 leu, 3 lei şi 5 lei din hârtie, precum şi monete divizionare de 1 ban, 3 bani, 5 bani, 10 bani şi 25 bani. ART. 2 Cu începere din 28 Ianuarie 1952 toate sumele de lei vechi în numerar aflate la populaţie, la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, la gospodãrii agricole colective, precum şi la întreprinderile particulare, îşi pierd puterea circulatorie şi sunt supuse preschimbarii. ART. 3 Banca de Stat este insarcinata cu efectuarea schimbului banilor vechi în noi bilete ale Bãncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanţe şi moneta divizionara, model 1952. Schimbul se efectueazã pe întreg teritoriul Republicii Populare Romane în curs de patru zile, adicã începând din 28 Ianuarie 1952 pana la 31 Ianuarie 1952 inclusiv. Sumele de bani vechi neprezentate la schimb în termenul stabilit, se anuleazã. ART. 4 Conţinutul în aur al noului leu se stabileşte la 0,079346 grame aur fin. ART. 5 Preţul de cumpãrare al aurului de cãtre Banca de Stat se fixeazã la 12 lei şi 45 bani pentru 1 gram aur fin. ART. 6 Pe baza conţinutului în aur fin al noului leu, prevãzut la art. 4 al prezentei Hotãrâri, cursul leului fata de rubla se stabileşte începând din 28 Ianuarie 1952, la 2 lei 80 bani pentru una rubla. Banca de Stat va stabili cursul valutelor strãine fata de leu în mod corespunzãtor. În cazul ca în viitor, valutele strãine îşi vor schimba conţinutul lor în aur sau cursurile, Banca de Stat va stabili cursul acestor valute fata de leu. ART. 7 Banii vechi se vor schimba în bilete ale Bãncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanţe şi moneta divizionara fãrã limitare, precum urmeazã: Pentru populaţie şi întreprinderile particulare schimbului se face în mod individual, pe baza urmãtoarelor norme: a) sumele în numerar pana la 1.000 lei vechi, inclusiv se vor schimba în raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou; b) sumele în numerar pana la 3.000 lei vechi inclusiv, se vor schimba astfel: 1.000 lei în raportul prevãzut la punctul "a" de mai sus, iar restul pana la 3.000 lei vechi inclusiv, în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou; c) sumele în numerar peste 3.000 lei vechi se vor schimba astfel: 3.000 lei vechi se vor schimba în condiţiile prevãzute la punctul "b" de mai sus, iar restul se va schimba în raportul de 400 lei vechi pentru 1 leu nou. Pentru întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, schimbul numerarului se va face în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou. ART. 8 Achitarea ordinelor de plata, dispoziţiilor de plata, cecurilor, mandatelor poştale, gropurilor poştale, în favoarea persoanelor particulare sau asociaţiilor de persoane particulare, pentru care mijloacele bãneşti necesare au intrat la instituţiile de stat pana la punerea în circulaţie a noului leu se va face în condiţiile prevãzute la art. 7 al prezentei Hotãrîri. ART. 9 În acelaşi timp cu punerea în circulaţie a noilor bani, se va face recalcularea depunerilor spre fructificare la C.E.C., în modul urmãtor: a) soldul depunerilor pana la 1.000 lei vechi inclusiv, se va recalcula în raportul de 50 lei vechi pentru 1 leu nou; b) soldul depunerilor pana la 3.000 lei vechi inclusiv se va recalcula astfel: 1.000 lei vechi, în condiţiile prevãzute la punctul "a" de mai sus, iar restul pana la 3.000 lei vechi se recalculeazã în raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou; c) soldul depunerilor peste 3.000 lei vechi se va recalcula astfel: 3.000 lei vechi, în condiţiile prevãzute la punctul "b" de mai sus, iar restul se recalculeazã în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou. ART. 10 Timbrele poştale, fiscale, colile timbrate, aflate în circulaţie pana la data reformei bãneşti, sunt supuse preschimbarii cu timbre noi "I. L. Caragiale", în raportul de 200 lei vechi pentru un leu nou. Cu începere de la data de 28 Ianuarie 1952, nu se vor mai putea utiliza decât timbrele noi. ART. 11 Disponibilitãţile bãneşti ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat cooperatiste şi obşteşti, cat şi ale gospodariilor agricole colective, aflate în conturi la instituţiile de credit sau în conturi reciproce, se vor recalcula în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou. ART. 12 Disponibilitãţile bãneşti ale întreprinderilor particulare industrialo-comerciale, aflate în conturi la instituţiile de credit, se recalculeazã astfel: a) suma necesarã activitãţii normale a întreprinderilor, care nu va depãşi suma salariilor plãtite muncitorilor înregistraţi pentru a doua jumãtate a lunii precedente, se va schimba în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou; b) restul se va recalcula în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou. ART. 13 Sumele datorate între întreprinderi, instituţii şi organizaţii, obligaţiile de plata ale populaţiei fata de stat se recalculeazã în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou. În acelaşi raport se recalculeazã şi datoriile în lei ale Republicii Populare Romane, fata de statele strãine, fãcute dupã 1945. ART. 14 Ambasadele, Legatiile şi oficiile diplomatice ale statelor strãine, acreditate pe lângã Guvernul Republicii Populare Romane, vor putea schimba, în ziua de 28 Ianuarie 1952, la unitãţile Bãncii de Stat, toate sumele de lei vechi provenite din valuta strãinã cedata Bãncii de Stat în luna Ianuarie a.c. pana la data reformei bãneşti. Schimbul acestor sume se efectueazã în raportul 20 lei vechi pentru 1 leu nou. ART. 15 Începând din 28 Ianuarie 1952, salariile, pensiile, bursele, ajutorul familial de Stat, precum şi toate preţurile şi tarifele în vigoare pana la data reformei bãneşti se recalculeazã prin împãrţirea sumelor respective cu coeficientul 20. ART. 16 Prin excepţie de la prevederile art. 2 al prezentei Hotãrîri, în zilele de 28 şi 29 Ianuarie a.c., se vor putea plati în lei vechi la preţuri vechi, înmulţite de zece ori, ratia de pâine, transportul persoanelor pe cãile ferate, tramvaiul şi autobuzul, ziarele, convorbirile telefonice interne, telegramele interne, biletele de cinematograf, teatre, muzee şi bãi. Abonamentele la tramvaie rãmân valabile pana la 31 Ianuarie a.c. ART. 17 Persoanele care vor induce în eroare organele de schimb prin cereri de preschimbare a unor sume ce nu aparţin acelora care le prezintã; orice prezentare de date false în legatura cu aplicarea Hotãrîrii de fata, precum şi abaterile de orice fel de la prevederile prezentei Hotãrâri se pedepsesc conform legii sabotajului economic. ART. 18 La oraşe schimbul se va face pentru toţi cetãţenii de la 16 ani în sus, pe baza prezentãrii buletinelor de populaţie. La sate, schimbul se va face pe baza listelor cuprinzând numele cetãţenilor de la varsta de 16 ani în sus, domiciliaţi în comuna respectiva. Aceste liste vor purta viza preşedintelui Comitetului Executiv al Sfatului Popular local. ART. 19 Orice falsuri în liste, care se vor constata în decursul schimbului sau cu prilejul controlului ce se va efectua ulterior, vor fi sancţionate conform codului penal. II. Reducerea preţurilor comerciale Creşterea producţiei în întreprinderile de stat şi cooperatiste, ridicarea sistematica a productivitatii muncii şi scãderea preţului de cost au creat condiţiile reducerii preţurilor cu amãnuntul la produsele de larg consum. Ca urmare a reducerii preţurilor cu amãnuntul la mãrfurile ce se desfac prin reţeaua comerţului de stat şi cooperatist, populaţia va câştiga peste 10 miliarde lei. Aceasta reducere de preţuri va determina deasemeni reducerea preţurilor şi la piata neorganizata, astfel ca totalul câştigului realizat de populaţie va reprezenta o suma şi mai mare. ART. 20 Preţurile comerciale ale mãrfurilor alimentare şi industriale enumerate mai jos se reduc dupã cum urmeazã:
Pâine şi produse de patiserie
- Pâine alba ....................... cu 5%
- Franzelute şi impletituri ........ cu 5%
- Cornuri, chifle şi covrigi ....... cu 5%
- Biscuiti, turta dulce ............ cu 10%
Paste fainoase şi crupe
- Paste fainoase ................... cu 20%
- Gris ............................. cu 17,50%
- Fulgi de ovaz .................... cu 20%
Carne, preparate din carne şi conserve cu carne
- Carne de bovine .................. cu 10%
- Carne de ovine ................... cu 15%
- Carne de porcine ................. cu 5%
- Mezeluri, carne afumata, sunca
presata şi alte preparate de
carne ............................ cu 8%
- Conserve de carne ................ cu 20%
Zahãr, produse zaharoase şi coloniale
- Zahãr tos ........................ cu 10%
- Zahãr cubic ...................... cu 7%
- Bomboane şi alte produse
zaharoase ........................ cu 10%
- Halva ............................ cu 10%
- Prajituri ........................ cu 10%
- Siropuri din fructe, limonada şi
inghetata ........................ cu 10%
- Conserve din fructe (compoturi) .. cu 10%
- Surogate de cafea ................ cu 10%
- Sare macinata şi sare bulgari .... cu 5%
- Sare extra, sare specialã de masa
şi sare de bucatarie ............. cu 10%
- Sare iodata ...................... cu 15%
Tesaturi de bumbac
- Covercot, barchet, stamba, zefir,
finet, scotiana, "Horia" ......... cu 5%
- Doc .............................. cu 8%
- Panza albita şi nealbita ......... cu 10%
Tesaturi de mãtase artificiala ..... cu 10%
Confectiuni şi tricotaje
- Confectiuni pentru copii ......... cu 15%
- Confectiuni din tesaturi de bumbac
pentru adulti .................... cu 5%
- Tricotaje pentru copii ........... cu 15%
- Tricotaje din bumbac pentru adulti,
cu excepţia ciorapilor şi
sosetelor ........................ cu 5%
- Ciorapi şi sosete din bumbac,
pentru bãrbaţi şi femei .......... cu 10%
- Tricotaje din mãtase artificiala
pentru adulti .................... cu 10%
Incaltaminte
- Incaltaminte din piele pentru
adulti ........................... cu 5%
- Incaltaminte din piele pentru
copii ............................ cu 15%
- Incaltaminte de cauciuc pentru
copii ............................ cu 20%
- Ghetute de copii mici din velur .. cu 25%
- Incaltaminte tip III
(cu surogate) .................... cu 20%
- Pantofi tenis şi baschet, pentru
adulti ........................... cu 10%
Medicamente şi produse
farmaceutice ....................... cu 15%
Cãrţi literare şi ştiinţifice ...... cu 15%
Caiete şcolare ..................... cu 20%
Jucarii ............................ cu 20%
Parfumerie şi cosmetice ............ cu 20%
Vinuri de masa şi vinuri de
regiune ............................ cu 5%
Tigari: Marasesti, Naţionale, Mures,
Olt ................................ cu 5%
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
