Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea increderii Guvernului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea increderii Guvernului

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 9 februarie 2012
Comenteaza legea

    În conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 9 februarie 2012,
    având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comunã a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 9 februarie 2012 asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, prezentate de cãtre domnul Mihai-Rãzvan Ungureanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,
    în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicatã,

    Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre.

     ARTICOL UNIC
    (1) Se acordã încredere Guvernului, în componenţa prevãzutã în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevãzut în anexa nr. 2.
    (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

    Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comunã din 9 februarie 2012.


              PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                   ROBERTA ALMA ANASTASE

                   PREŞEDINTELE SENATULUI
                      VASILE BLAGA


    Bucureşti, 9 februarie 2012.
    Nr. 1.


    ANEXA 1
                                LISTA
                         Guvernului României

    1. Mihai-Rãzvan Ungureanu - prim-ministru
    2. Marko Bela - viceprim-ministru
    3. Gabriel Berca - ministrul administraţiei şi internelor
    4. Bogdan Alexandru Drãgoi - ministrul finanţelor publice
    5. Lucian Nicolae Bode - ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri
    6. Cristian Diaconescu - ministrul afacerilor externe
    7. Alexandru Nazare - ministrul transporturilor şi infrastructurii
    8. Laszlo Borbey - ministrul mediului şi pãdurilor
    9. Cristian Petrescu - ministrul dezvoltãrii regionale şi turismului
    10. Gabriel Oprea - ministrul apãrãrii naţionale
    11. Kelemen Hunor - ministrul culturii şi patrimoniului naţional
    12. Cãtãlin Marian Predoiu - ministrul justiţiei
    13. Rãzvan Mustea-Şerban - ministrul comunicaţiilor şi societãţii informaţionale
    14. Claudia Boghicevici - ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale
    15. Cãtãlin Ovidiu Baba - ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului
    16. Ritli Ladislau - ministrul sãnãtãţii
    17. Stelian Fuia - ministrul agriculturii şi dezvoltãrii rurale
    18. Leonard Orban - ministrul afacerilor europene


    ANEXA 2

                    PROGRAMUL DE GUVERNARE 2012
    CAP. 1
    Contextul economic şi financiar intern şi internaţional

    Programul de guvernare este elaborat într-un context internaţional încã turbulent, caracterizat de incertitudini economice ridicate la nivel european.
    În întregul spaţiu comunitar, ritmul de creştere economicã a încetinit semnificativ, estimând pentru anul 2012 o creştere sensibilã, cu 0,6% în UE-27. Unele state europene se confruntã chiar cu recesiune economicã atât în anul 2011, cât şi în anul 2012, precum Grecia şi Portugalia. Anul 2012 stã sub semnul austeritãţii la nivel european:
    ● 11 state au îngheţat salariile: Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia, Spania, Marea Britanie;
    ● 6 state au îngheţat pensiile: Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Portugalia, Slovenia;
    ● 6 state au crescut TVA: Belgia, Cehia, Franţa, Irlanda, Portugalia, Ungaria;
    ● 5 state au crescut vârsta de pensionare: Belgia, Bulgaria, Germania, Polonia, Ungaria;
    ● 2 state au redus salariile: Portugalia, Slovenia.
    Un nou Tratat de stabilitate, coordonare şi guvernanţã introduce noi reguli de conduitã fiscal-bugetarã la care România se aliniazã.
    România şi-a recâştigat stabilitatea macroeconomicã. FMI, Banca Mondialã şi Comisia Europeanã semnaleazã revenirea încrederii pe pieţele internaţionale în ţara noastrã ca urmare a determinãrii cu care au fost implementate reformele. Acordul preventiv încheiat cu acestea oferã României o plasã de siguranţã.
    România a fãcut progrese deosebite, în ciuda climatului internaţional nefavorabil. Dupã cei mai dificili trei ani de multe decenii încoace, noul Guvern preia o economie cu creştere economicã estimatã la 2,5% pentru anul 2011, mult peste media europeanã, datoritã exporturilor, a anului agricol bun şi a consumului intern. Prudenţa, responsabilitatea, echilibrul, crearea de locuri de muncã, stimularea investiţiilor şi creşterea economicã rãmân principiile de guvernare în anul 2012.
    Rata şomajului este cu douã puncte procentuale sub media europeanã. Inflaţia se aflã la cel mai mic nivel din ultimii 22 de ani. Totodatã, România înregistreazã cea mai micã datorie externã pe cap de locuitor din UE. Exporturile au atins un nou nivel record din întreaga istorie a României, atingând 45,3 miliarde euro în anul 2011. Datoria publicã se menţine la un nivel sustenabil pe termen lung, România poziţionându-se pe locul 4 în UE-27, cu 34% din PIB, faţã de media europeanã de 82,5% din PIB în anul 2011. Deficitul bugetar s-a redus de la 5,7% din PIB în anul 2008 la 4,2% în anul 2011.
    Construcţia bugetarã aferentã anului 2012 încurajeazã crearea de locuri de muncã. Continuã relansarea economicã, cu o creştere economicã între 1,8%-2,3%, cu un deficit bugetar de sub 3% (ESA) şi cu accelerarea absorbţiei fondurilor europene pentru a depãşi pragul de absorbţie efectivã de 20% la sfârşitul acestui an.
    România este singura ţarã din UE care a redus rata de politicã monetarã, cu scopul de a încuraja creditarea şi a stimula consumul populaţiei. Rata dobânzii de politicã monetarã a ajuns la 5,5% de la 6,25%. Cursul de schimb s-a menţinut stabil în perioada 2009-2011.
    Pensia medie pe economie a crescut la 772 lei în anul 2011, fiind cu 30% mai mare decât în anul 2008, iar pensia medie cu stagiu complet de cotizare şi vârstã legalã de pensionare a crescut la 1.065 lei în acelaşi an, fiind cu 21% mai mare decât în anul 2008. Salariul real şi-a reluat creşterea foarte uşoarã în anul 2011 faţã de anul anterior.
    Costurile de funcţionare ale statului s-au diminuat între timp de la 15,1% din PIB în 2009 la 12,4% din PIB în anul 2012, iar eficienţa actului guvernamental a crescut. Resursele financiare au fost reorientate cãtre investiţii pentru a stimula crearea de locuri de muncã şi pentru a înteţi relansarea economicã. Ponderea investiţiilor publice în PIB ne poziţioneazã pe primul loc între ţãrile UE. Alocãrile bugetare pentru investiţiile publice au crescut de la 32,6 miliarde lei în 2008 la 36,1 miliarde lei în 2011 şi se ridicã la 38,1 miliarde lei în anul 2012.
    Conduita economicã prudentã şi nepopulistã va evita derapajele, va îmbunãtãţi calitatea vieţii în concordanţã cu resursele disponibile şi va permite respectarea angajamentelor asumate în relaţia cu instituţiile internaţionale. România rãmâne direct conectatã la pulsul slab al economiilor europene, de care comerţul exterior este dependent în proporţie de peste douã treimi, iar investiţiile strãine directe în proporţie de peste 85%.
    Coerenţa actului de guvernare se menţine prin continuarea şi finalizarea celor 11 reforme esenţiale pentru români, demarate în ultimii 3 ani:
    1. Reforma cadrului fiscal
    2. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale
    3. Reforma salarizãrii personalului plãtit din fonduri publice
    4. Reforma administraţiei publice
    5. Reforma sistemului public de pensii
    6. Reforma legislaţiei muncii
    7. Reforma dialogului social
    8. Reforma educaţiei
    9. Reforma sãnãtãţii
    10. Reforma asistenţei sociale
    11. Reforma sistemului de justiţie

    CAP. 2
    Mãsuri pentru stimularea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncã

    Mãsurile pe termen scurt au în vedere urmãtoarele obiective:
    ● Menţinerea stabilitãţii financiare, impulsionarea investiţiilor prin absorbţia fondurilor europene şi creşterea calitãţii cheltuielilor de investiţii, pentru a accelera creşterea economicã
    ● Crearea de locuri de muncã şi protejarea intereselor economice ale populaţiei: puterea de cumpãrare, capacitatea de rambursare a creditelor bancare şi asigurarea securitãţii sociale
    ● Stimularea sãnãtãţii şi performanţei mediului de afaceri autohton
    ● Menţinerea atractivitãţii investiţionale a României în condiţiile reducerii semnificative a fluxurilor investiţionale globale ca urmare a crizei
    ● Inventarierea oportunitãţilor de investiţii şi promovarea activã a acestora
    ● Coordonarea mãsurilor de ajustare la nivel naţional cu prevederile Tratatului de stabilitate, coordonare şi guvernanţã
    ● Asigurarea condiţiilor favorabile continuãrii procesului de convergenţã economicã cu celelalte state membre ale UE, cu menţinerea de principiu a obiectivului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015, adaptat la realitãţile economico-financiare
    ● Reducerea decalajelor de competitivitate în raport cu UE, prin stimularea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, astfel încât sã fie valorificat potenţialul intelectual al poporului român
    În confruntarea cu criza economicã şi financiarã, viziunea Guvernului a urmat douã direcţii: însãnãtoşirea finanţelor publice şi stimularea relansãrii economice, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spaţiul fiscal necesar redresãrii economice.
    În primul rând, eforturile Guvernului s-au concentrat în proporţie de douã treimi pe eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice şi o treime pe creşterea veniturilor bugetare.
    În al doilea rând, a fost aplicat un pachet de mãsuri de relansare economicã, care sã conducã la crearea de locuri de muncã, stimularea investiţiilor, îmbunãtãţirea accesului la finanţare prin scheme de ajutoare şi garanţii de stat, cultivarea spiritului antreprenorial, diminuarea poverii fiscale şi administrative şi creşterea competitivitãţii economiei româneşti.
    ● Mãsuri pentru sprijinirea firmelor care angajeazã şomeri în vârstã de peste 45 ani, care sunt pãrinţi unici susţinãtori ai familiilor monoparentale sau care mai au 3 ani pânã la pensionare, tineri absolvenţi sau persoane cu handicap
    ● Acces la finanţare: programul "Mihail Kogãlniceanu", programul Start şi programul pentru tinerii debutanţi în afaceri
    ● Susţinerea industriei şi dezvoltãrii durabile: programul Rabla, programul Casa Verde, programul de creştere a competitivitãţii produselor industriale, programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, Prima Casã, mãsuri pentru promovarea exporturilor
    ● Operaţionalizarea parteneriatului public-privat
    ● Diminuarea poverii administrative şi financiare:
    - comasarea sau eliminarea a 237 de taxe şi tarife, din 491 existente la începutul anului 2009;
    - introducerea Declaraţiei unice 112 privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominalã a persoanelor asigurate;
    - crearea portalului virtual unic One Stop Shop pentru IMM-uri şi diminuarea perioadei de înfiinţare a unei firme la 3 zile
    ● Mãsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate:
    - eşalonarea la platã a obligaţiilor fiscale pentru o perioadã maximã de 5 ani;
    - încurajarea plãţii voluntare a obligaţiilor fiscale restante;
    - reglementarea compensãrii de drept: stingerea datoriilor statului şi contribuabilului când ambii au datorii unul faţã de celãlalt;
    - modificarea ordinii de stingere a obligaţiilor fiscale;
    - diminuarea dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat.
    ● Facilitãţi fiscale acordate mediului de afaceri şi instituţiilor publice:
    - introducerea posibilitãţii de opţiune între sistemul de platã trimestrial şi cel anual a impozitului pe profit;
    - susţinerea activitãţilor civice: scãderea cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe profit, în limita a 20% din impozitul pe profit şi a 3 la mie din cifra de afaceri.
    ● Simplificarea Legii contabilitãţii pentru IMM-uri: întocmirea a douã situaţii financiare în loc de 5 şi depunerea bilanţului anual în locul celor semestriale, de care beneficiazã 57% din totalul firmelor active pe piaţã
    ● Mãsuri pentru combaterea evaziunii fiscale:
    - acordarea de competenţe lãrgite organelor de inspecţie fiscalã;
    - eliminarea comerţului ilicit cu ţigarete din magazinele duty-free;
    - crearea Registrului operatorilor intracomunitari;
    - extinderea aplicãrii taxãrii inverse.
    ● Sprijinirea agriculturii: programul "Primul Siloz", Programul naţional de dezvoltare ruralã, subvenţii şi ajutoare directe.

    CAP. 3
    Principiile de guvernare

    Activitatea Guvernului se desfãşoarã în consonanţã cu urmãtoarele principii:
    1. Principiul atribuirii competenţelor exclusiv în conformitate cu Constituţia şi cu legile în vigoare;
    2. Principiul egalitãţii, nediscriminãrii şi garantãrii drepturilor fundamentale;
    3. Principiul garantãrii libertãţii de exprimare şi de asociere;
    4. Principiul respectãrii dreptului oricãrui individ la muncã decentã;
    5. Principiul eficienţei şi calitãţii în serviciile publice prestate, corelat cu principiul independenţei faţã de presiunile politice;
    6. Principiul echilibrului în normarea intervenţiei statului la nevoile economice şi sociale reale, pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei;
    7. Principiul subsidiaritãţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local;
    8. Principiul proporţionalitãţii prin limitarea conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor;
    9. Principiul contribuţiei şi al solidaritãţii în promovarea progresului social;
    10. Principiul transparenţei faţã de cetãţeni şi faţã de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţã de societatea civilã;
    11. Principiul integritãţii actului de guvernare;
    12. Principiul responsabilitãţii Guvernului în faţa Parlamentului şi a celorlalte instituţii abilitate ale statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi angajamentelor României faţã de UE;
    13. Principiul respectãrii separaţiei puterilor în stat prin limitarea numãrului ordonanţelor de urgenţã, precum şi renunţarea la iniţierea procedurii de angajare a rãspunderii Guvernului în 2012.

                   PRIORITĂŢILE ANULUI 2012

    CAP. 4
    Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune. Afaceri europene

    Stadiul actual
    Gradul de absorbţie efectivã a fondurilor europene a atins nivelul de 5,55% la finalul anului 2011. Mãsurile adoptate de Guvern pentru accelerarea absorbţiei au vizat în principal creşterea transparenţei şi a corectitudinii desfãşurãrii proiectelor finanţate din fonduri structurale. S-au stabilit rolul şi funcţiile instituţiilor implicate în verificarea achiziţiilor publice cu finanţare europeanã şi s-a aprobat un cod de conduitã pentru a evita situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese de cãtre personal. Pentru accelerarea procedurilor administrative, autoritãţile de management au fost obligate sã proceseze cererile de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari în maximum 45 zile.
    Totodatã, a fost elaboratã Lista de proiecte prioritare finanţate din fonduri structurale şi de coeziune, de importanţã majorã pentru dezvoltarea socialã şi economicã a României.

    Direcţii de acţiune pentru gestionarea fondurilor europene
    ● Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene cu obiectivul atingerii unui nivel de circa 20% la finele anului 2012, prin atragerea a 6 miliarde euro din fonduri europene:
    - 2,5 miliarde euro în agriculturã, din care 1,2 miliarde euro plãţi directe şi 1,3 miliarde euro pentru dezvoltare ruralã;
    - 3,5 miliarde euro din fonduri de coeziune.
    ● Perfecţionarea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene pentru evitarea suspendãrii plãţilor şi/sau retragerea finanţãrii europene
    ● Simplificarea şi uniformizarea procedurilor de evaluare, contractare, raportare, verificare şi rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari, la nivelul tuturor programelor operaţionale
    ● Stabilirea clarã a atribuţiilor şi rolului instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control a fondurilor structurale şi de coeziune
    ● Crearea unui sistem care sã optimizeze procedurile de certificare a eligibilitãţii şi calificãrii operatorilor economici în procesul de achiziţii publice, în conformitate cu acquis-ul european în domeniu
    ● Îmbunãtãţirea cadrului de acordare a prefinanţãrii
    ● Creşterea capacitãţii administrative a autoritãţilor implicate în gestionarea fondurilor structurale prin utilizarea expertizei instituţiilor financiare internaţionale
    ● Definirea prioritãţilor pentru politica de coeziune din viitorul cadru financiar 2014-2020, pornind de la o consultare largã a actorilor implicaţi, bazatã pe stabilirea unor direcţii de dezvoltare prioritare corelatã cu introducerea unui set de indicatori calitativi viabili
    ● Întãrirea capacitãţii Fondului Român de Garantare a Creditelor (FRGC) pentru facilitarea accesului IMM-urilor sau al autoritãţilor locale la sumele necesare cofinanţãrii proiectelor
    ● Eficientizarea cadrului de asistenţã în vederea asigurãrii cofinanţãrii pentru proiectele derulate de cãtre autoritãţile locale
    ● Simplificarea legii achiziţiilor publice şi reducerea birocraţiei în procesul de verificare prealabilã şi postare în Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP).

    Direcţii de acţiune în domeniul afaceri europene
    ● Accelerarea procesului de aderare a României la spaţiul Schengen, pentru a permite accesul pânã la finalul anului 2012, şi impulsionarea dialogului politic cu statele membre care blocheazã încã aderarea României la spaţiul Schengen
    ● Promovarea în raport cu partenerii europeni a progreselor înregistrate în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV); vom continua sã susţinem o abordare obiectivã şi echilibratã din partea partenerilor, care sã recunoascã rezultatele substanţiale obţinute în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei, pânã la raportul de evaluare din varã al Comisiei Europene
    ● Semnarea şi ratificarea Tratatului pentru stabilitate, coordonare şi guvernanţã în Uniunea economicã şi monetarã
    ● Adoptarea legii de cooperare Guvern-Parlament în domeniul afacerilor europene
    ● Coordonarea politicã, împreunã cu instituţiile interne responsabile, şi dialogul cu partenerii europeni privind viitorul buget UE pentru 2014-2020

    CAP. 5
    Educaţie

    Stadiul actual
    Reforma sistemului de învãţãmânt a urmãrit dezvoltarea învãţãmântului bazat pe formarea de competenţe. Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale la finalul anului 2010, România face saltul cãtre un sistem educaţional competitiv pentru a se adapta dinamicii accelerate a pieţei muncii. Un pilon important al noii legi îl reprezintã stimularea învãţãrii pe tot parcursul vieţii. S-au definit şi clasificat universitãţile şi a demarat procesul de descentralizare din învãţãmântul preuniversitar. De asemenea, s-a introdus principiul "finanţarea urmeazã elevul", ce încurajeazã competiţia la nivelul unitãţilor de învãţãmânt şi programul "Şcoalã dupã Şcoalã", ce oferã oportunitãţi de învãţare formalã şi nonformalã pentru consolidarea competenţelor. Totodatã, a fost regândit sistemul de evaluare a elevilor şi a fost instituit Portofoliul Educaţional.

    Direcţii de acţiune
    ● Aplicarea etapizatã a prevederilor noii Legi a educaţiei naţionale
    ● Modernizarea curricularã prin centrarea curriculumului pe 8 domenii de competenţe-cheie
    ● Promovarea educaţiei timpurii prin susţinerea autoritãţilor locale în efortul de a oferi servicii educaţionale prin intermediul creşelor
    ● Susţinerea procesului de generalizarea a programului "Şcoala de dupã şcoalã"
    ● Creşterea performanţei sectorului prin formare iniţialã şi continuã
    ● Sporirea accesului la o educaţie de calitate; asigurarea calitãţii şi stimularea excelenţei în învãţãmântul superior de stat şi privat şi în cercetare
    ● Alocarea resursei financiare sporite în paralel cu creşterea eficienţei utilizãrii ei
    ● Asigurarea accesului egal şi sporit la învãţãmântul în limbile minoritãţilor naţionale
    ● În procesul de descentralizare a învãţãmântului preuniversitar se va ţine cont de situaţia specificã, precum şi de factorii de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonã, severitatea dezavantajelor, de limba de predare şi alţi factori
    ● Introducerea şi aplicarea programelor şcolare specifice privind predarea limbii materne, limbii române, istoriei şi tradiţiilor istorice, educaţiei muzicale
    ● Continuarea procesului de aplicarea a legislaţiei recent adoptate, în vederea asigurãrii dreptului la învãţãturã în limba maternã la toate nivelurile şi profilurile
    ● Asigurarea manualelor în limba de predare a minoritãţilor naţionale, conform prevederilor legale
    ● Înfiinţarea unei instituţii de formare continuã pentru perfecţionarea actului de predare în limba maghiarã
    ● Constituirea structurilor cu predare în limba minoritãţilor (maghiarã, germanã, dupã caz) la universitãţile multiculturale şi multilingve
    ● Finanţarea diferenţiatã atât studiilor de masterat în limbi de circulaţie internaţionalã şi a celor în limba minoritãţilor naţionale, cât şi a doctoratelor în cotutelã cu universitãţi de prestigiu din strãinãtate
    ● Corelarea specializãrilor obţinute în sistemul educaţional cu cerinţele pieţei muncii
    ● Continuarea proiectelor de investiţii în unitãţile de învãţãmânt în vederea modernizãrii şi dotãrii acestora.

    CAP. 6
    Sãnãtate

    Stadiul actual
    Reforma sistemului de sãnãtate urmãreşte reorganizarea sistemului spitalicesc, creşterea sustenabilitãţii financiare a sistemului sanitar şi a eficienţei sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate. În acest scop au fost introduse standardele de cost pentru servicii medicale şi normativele de personal, s-a intensificat informatizarea şi descentralizarea sistemului de sãnãtate, respectiv a crescut gradul de implicare a autoritãţilor locale în managementul spitalelor. Din totalul de 435 de spitale, 370 au fost transferate în administrarea consiliilor locale şi judeţene. Pentru controlul cheltuielilor cu medicamentele a fost impusã taxa clawback. Un pas important în vederea predictibilitãţii sistemului spitalicesc a fost adoptarea Planului naţional de paturi pentru anii 2011-2013.

    Direcţii de acţiune
    ● Continuarea reformelor legislative şi instituţionale în domeniul sãnãtãţii
    ● Implementarea, cu sprijinul autoritãţilor administraţiei publice locale, a unui proiect-pilot referitor la funcţionarea spitalelor ca fundaţii sau asociaţii
    ● Aprobarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferenţiatã, în funcţie de performanţã, a personalului din sistemul sanitar
    ● Analizarea sistemului de decontare a unor medicamente, astfel:
    - pentru acele indicaţii terapeutice care nu se regãsesc în autorizaţia de punere pe piaţã a producãtorului;
    - în cazul în care nu existã dovezi ştiinţifice clare privind un raport pozitiv risc/beneficiu, chiar dacã producãtorul a obţinut aprobarea de comercializare.
    ● Revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferite grupe diagnostice
    ● Crearea unei structuri specializate, independente, în coordonarea Ministerului Sãnãtãţii, care are ca atribuţie evaluarea noilor tehnologii şi produse medicale
    ● Evaluarea noilor tehnologii şi produse medicale de cãtre Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDSB)
    ● Creşterea sumelor alocate pentru asistenţa medicalã primarã, prin stimularea calitãţii, continuarea elaborãrii de ghiduri clinice şi revizuirea grupelor diagnostice, pe baza colectãrii şi a sintetizãrii de date privind costurile reale ale procedurilor medicale din România
    ● Continuarea extinderii reţelei centrelor de permanenţã, cu alocarea corespunzãtoare de resurse financiare necesare acoperirii unor zone cât mai largi de populaţie, cu prioritate în mediul rural
    ● Deblocarea, pânã în luna aprilie 2012, a posturilor din sistemul de sãnãtate, pentru toate grupele profesionale, în vederea acoperirii necesitãţilor urgente de personal
    ● Continuarea, de cãtre Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS), a informatizãrii sistemului de sãnãtate, prin implementarea cardului naţional de sãnãtate, a prescripţiei electronice şi a dosarului electronic al pacientului
    ● Finalizarea cu prioritate a obiectivelor de investiţii din domeniul oncologiei
    ● Dezvoltarea sistemului naţional de urgenţã
    ● Crearea cadrului legislativ care sã favorizeze sistemul de management al calitãţii în spitale pentru a susţine procesul de acreditare a acestora.

    CAP. 7
    Piaţa muncii

    Stadiul actual
    Primele mãsuri guvernamentale au vizat direct salvarea locurilor de muncã şi stimularea absorbţiei şomerilor, prin scutirea de la plata CAS şi acordarea de subvenţii angajatorilor care încadreazã în muncã şomeri. Gradul de ocupare a forţei de muncã a fost de 63% în anul 2011. Noul Cod al muncii, intrat în vigoare în luna mai 2011, a flexibilizat semnificativ raporturile de muncã. Ele sunt mai adaptate la dinamica pieţei muncii. Criteriul performanţei prevaleazã în raport cu criteriul social în contractele şi relaţiile de muncã. Munca la negru este mult mai aspru sancţionatã, în concordanţã cu directivele europene. Ca urmare a adoptãrii acestuia, la începutul lunii februarie 2012 se înregistrau 5.323.528 de contracte de muncã active, în creştere cu 156.171 faţã de luna august 2011. Dintre acestea, 92,5% reprezintã contracte de muncã pe duratã nedeterminatã. O altã lege adoptatã priveşte exercitarea unor activitãţi cu caracter ocazional desfãşurate de zilier, care a condus la simplificarea procedurilor de ocupare, pentru a reduce cazurile de muncã fãrã forme legale şi nefiscalizatã. Proiectul de lege privind sistemul asigurãrilor pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de muncã se aflã în procedurã de avizare. În curs de realizare este şi proiectul privind formarea profesionalã a adulţilor. Guvernul a promovat noua Lege a dialogului social, complementarã noului Cod al muncii, prin asumarea rãspunderii. Prin aceasta se reformeazã modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social, sunt desfiinţate contractele de muncã la nivel naţional şi se menţin doar cele la nivel de ramurã şi unitate, iar reglementãrile care vizeazã contractele colective de muncã şi soluţionarea conflictelor de muncã au fost adaptate la nevoile actuale ale României.

    Direcţii de acţiune
    ● Absorbţia eficientã a resurselor financiare europene destinate dezvoltãrii resurselor umane, astfel încât sã se asigure suportul de formare profesionalã şi ocupaţionalã (întãrirea reţelei Serviciilor Europene de Ocupare a Forţei de Muncã EURES, implementarea proiectelor Leonardo da Vinci destinate formãrii iniţiale şi continue a tinerilor şi profesioniştilor din diferite domenii, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, a altor fonduri europene)
    ● Elaborarea şi aprobarea Planului naţional pentru locuri de muncã, conform Declaraţiei politice de la Consiliul European din 30 ianuarie 2012, utilizând mecanismele dialogului social, inclusiv prin implicarea partenerilor sociali
    ● Creşterea gradului de ocupare a pieţei muncii pentru a atinge 65% în anul 2013 şi continuarea eforturilor pentru a atinge ţinta de 70%, conform Strategiei Europa 2020
    ● Restructurarea centrelor de formare profesionalã şi plasarea lor într-un sistem de competitivitate
    ● Stimularea, prin mãsuri active, a participãrii salariaţilor la formarea profesionalã continuã, cu atenţie particularã pentru persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile
    ● Combaterea fenomenului de muncã nedeclaratã prin intensificarea acţiunilor de control ale Inspecţiei Muncii şi ale altor organe de control
    ● Realizarea treptatã a sistemului de remunerare în sistemul bugetar bazat pe echitate şi coerenţã, sustenabil din punct de vedere financiar
    ● Crearea de parteneriate între instituţii cu rol de monitorizare a pieţei muncii
    ● Restructurarea şi revitalizarea dialogului social prin implementarea acestuia la nivel naţional
    ● Îmbunãtãţirea activitãţii de consiliere a şomerilor în cãutarea locurilor de muncã
    ● Mãsuri pentru încurajarea natalitãţii prin sprijinirea integrãrii pe piaţa forţei de muncã a pãrinţilor care au în întreţinere minori, prin:
    - acordarea de subvenţii angajatorilor care reintegreazã pe piaţa muncii femei cu copii sub 6 ani în întreţinere (angajarea celor care se aflã în concediu de creştere a copilului, în şomaj sau în şomaj de lungã duratã);
    - eliminarea restricţiei de angajare pe perioada concediului de îngrijire a copilului, respectiv introducerea posibilitãţii de ocupare parţialã concomitent cu deducerea proporţionalã a indemnizaţiei de creştere a copilului;
    - introducerea şi stimularea formelor alternative de angajare, precum munca la distanţã şi ocuparea parţialã.

    CAP. 8
    Asigurãri sociale

    Stadiul actual
    Reforma sistemului public de pensii urmãreşte sustenabilitatea financiarã pe termen mediu şi lung. Deficitul structural al fondului de pensii din sistemul public ar fi fost cu peste 40% mai mare în anul 2011, atingând nivelul de 21 miliarde lei, în absenţa reformei sistemului public de pensii adoptate de Guvern. S-a impus principiul contributivitãţii în sistemul public de pensii. Au fost eliminate legile speciale de pensionare. S-au recalculat toate pensiile speciale în baza aceluiaşi principiu al contributivitãţii. S-a redus numãrul pensionãrilor anticipate. Totodatã, s-a interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie. A fost introdusã pensia socialã minimã de 350 lei, iar criteriile pentru acordarea pensiei de invaliditate au devenit mai stricte. De asemenea, a fost stabilitã majorarea gradualã a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru bãrbaţi şi 63 de ani pentru femei, pânã în anul 2030. Începând cu 1 ianuarie 2011 se acordã drepturile bãneşti pentru grupele I şi II de muncã, adicã pentru 1.541.000 de pensionari. Efortul bugetar pentru anul 2011 s-a ridicat la 403 milioane euro. Reforma sistemului de asistenţã socialã a urmãrit reorientarea suportului public spre categoriile sociale cu adevãrat vulnerabile şi diminuarea dependenţei faţã de sprijinul statului prin încurajarea participãrii active a persoanelor la piaţa muncii. A fost reanalizatã schema de venit minim garantat şi s-a impus o nouã grilã de evaluare mai corectã. S-au reanalizat ajutoarele de cãldurã prin eliminarea subvenţiei generalizate şi acordarea ţintitã a ajutoarelor la plata facturii de energie termicã.

    Direcţii de acţiune
    ● Implementarea legii sistemului unitar de pensii publice
    ● Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de platã a pensiilor din sistemul privat
    ● Promovarea Legii pensiilor ocupaţionale
    ● Asigurarea în sistemul public de pensii a persoanelor care nu au avut calitatea de asigurat în ultimii 5 ani
    ● Identificarea procedurilor necesare recuperãrii fostului patrimoniu al Casei de Asigurãri Sociale şi Pensii din Cooperaţia Meşteşugãreascã (CASCOM) în vederea integrãrii sale în sistemul public de pensii
    ● Continuarea procesului de raţionalizare a diferitelor tipuri de asistenţã socialã acordate atât la nivelul familiilor, cât şi la nivel individual

    CAP. 9
    Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse

    Stadiul actual
    România are de gestionat o provocare demograficã majorã având în vedere reducerea numãrului populaţiei stabile la 19 milioane de persoane şi fenomenul accelerat de îmbãtrânire. În domeniul egalitãţii de şanse a fost aprobatã o strategie pentru perioada 2010-2012. A fost introdusã o nouã formulã de acordare a indemnizaţiei pentru copiii nãscuţi începând cu 1 ianuarie 2011, prin care rãmâne la latitudinea pãrinţilor decizia de a opta între douã variante, una activã şi alta pasivã pentru creşterea copilului. În cazul în care pãrintele opteazã pentru un concediu pe o perioadã de 1 an pentru creşterea copilului, acesta primeşte o indemnizaţie lunarã de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni (nu mai puţin de 600 lei şi nu mai mult de 3.400 lei) şi un stimulent de revenire pe piaţa muncii în cuantum lunar de 500 de lei. Dacã pãrintele alege perioada maximã de 2 ani pentru creşterea copilului, se menţine cuantumul de 75% pentru indemnizaţia lunarã primitã, însã nu poate depãşi plafonul de 1.200 lei şi nu se mai acordã niciun stimulent pentru revenirea la muncã.

    Direcţii de acţiune
    ● Conturarea unei politici publice pentru stimularea natalitãţii
    ● Continuarea procesului de raţionalizare a diferitelor tipuri de asistenţã socialã acordate atât la nivelul familiilor, cât şi la nivel individual
    ● Creşterea calitãţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate
    ● Includerea creşelor în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţãrii de creşe de cãtre structurile societãţii civile
    ● Stimularea structurilor societãţii civile pentru dezvoltarea activitãţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecţiei persoanelor aflate în nevoie
    ● Dezvoltarea sistemului de consiliere juridicã gratuitã, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice
    ● Transformarea unitãţilor medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungã duratã a persoanelor vârstnice dependente
    ● Creşterea continuã a calitãţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinãtoare; sporirea numãrului de locuri de muncã adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilitãţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrãrii lor în muncã; dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi afecţiuni multiple, prin programe specifice; asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitãţi la suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la intrarea în imobile
    ● Susţinerea participãrii active a societãţii civile şi a mediului de afaceri la procesul de incluziune activã a persoanelor apte de muncã din grupurile vulnerabile
    ● Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economicã, culturalã şi politicã, prin consolidarea reprezentãrii femeilor în Parlament şi în primele douã linii ierarhice ale Guvernului
    ● Creşterea capacitãţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale
    ● Îmbunãtãţirea legislaţiei privind pensia de urmaş pentru copii
    ● Conceperea şi implementarea unui program intersectorial care vizeazã scãderea mortalitãţii infantile
    ● Conturarea unei politici publice pentru stimularea natalitãţii prin mãsuri fiscale, de flexibilizare a pieţei muncii şi de protecţie socialã:
    - acordarea de subvenţii angajatorilor care reintegreazã pe piaţa muncii femei cu copii în întreţinere sub 6 ani (angajarea celor care se aflã în concediu de creştere a copilului, în şomaj sau în şomaj de lungã duratã);
    - reconcilierea vieţii de familie cu cea profesionalã, prin crearea unui mediu de lucru "prietenos" familiilor.

    CAP. 10
    Competitivitatea, mediul de afaceri şi IMM-urile

    Stadiul actual
    Nivelul de trai al românilor depinde direct de competitivitatea economiei româneşti. Avem de recuperat un decalaj semnificativ faţã de media europeanã, având o productivitate care se ridicã la 43% din UE-27 şi doar 24 de firme la o mie de locuitori comparativ cu 42 de firme în UE. Cultivarea spiritului antreprenorial, accesul la finanţare prin cele 3 programe guvernamentale: Mihail Kogãlniceanu, Start şi Tinerii debutanţi în afaceri, sprijinirea incubatoarelor tehnologice şi de afaceri, programul "Cumpãrã româneşte", simplificarea poverii administrative şi fiscale, crearea portalului virtual unic, diminuarea perioadei de înfiinţare a unei firme la 3 zile, facilitãţile acordate contribuabililor aflaţi în dificultate au fost mãsuri guvernamentale menite sã ţinã sub control efectele negative pe care mediul de afaceri le-a resimţit în ultimii 3 ani. Consiliul Naţional pentru Competitivitate (CoNaCo) a fost creat în octombrie 2011, cu scopul de a defini interesul strategic al României pânã în 2020 şi de a elabora Strategia naţionalã de competitivitate România 2020.

    Direcţii de acţiune
    ● Finalizarea dezbaterilor publice şi adoptarea Strategiei naţionale de competitivitate România 2020
    ● Simplificarea şi îmbunãtãţirea cadrului legislativ şi administrativ
    ● Diminuarea în continuare a poverii administrative, fiscale şi a parafiscalitãţii pentru mediul de afaceri
    ● Continuarea programelor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare
    ● Simplificarea procedurilor de acordare a creditelor prin programul Mihail Kogãlniceanu
    ● Dezvoltarea culturii antreprenoriale şi încurajarea spiritului inovator
    ● Aplicarea recomandãrilor Comisiei Europene în domeniul IMM-urilor, prevãzute în documentul Small Business Act
    ● Dezvoltarea reţelei oficiilor teritoriale ale Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) şi extinderea reţelei reprezentanţelor teritoriale ale Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)
    ● Stimularea înfiinţãrii cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului UE
    ● Intensificarea dialogului şi creşterea transparenţei reglementãrilor
    ● Completarea cadrului legislativ în materie de concurenţã prin adoptarea unei noi legi a concurenţei neloiale
    ● Adoptarea de mãsuri privind deschiderea spre concurenţã a unor domenii economice caracterizate de monopoluri legale sau de structuri de oligopoli

    CAP. 11
    Cercetarea ştiinţificã, dezvoltarea şi inovarea

    Stadiul actual
    România şi-a dovedit deschiderea cãtre cercetare-dezvoltare-inovare prin implicarea în proiectul Extreme Light Infrastructure şi în programe europene aflate sub egida CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire) şi FAIR (Facility for Antiproton and Ion Research). Acestea reprezintã cele mai ample colaborãri în care au fost implicaţi cercetãtorii români. Totodatã, a fost finalizat procesul de evaluare pentru proiectele de cercetare din cadrul programelor "Idei" şi "Resurse umane". Alte contracte de finanţare pentru 20 de instituţii publice de cercetare dezvoltare, printre care spitale clinice şi universitare, universitãţi, institute naţionale, institute ale Academiei Române, au fost semnate în toamna anului 2011. Suma alocatã a fost de 142 milioane euro.

    Direcţii de acţiune
    ● Continuarea procesului de evaluare şi clasificare validatã internaţional a instituţiilor de cercetare-dezvoltare pentru reducerea fragmentãrii şi pentru stimularea modernizãrii practicilor manageriale în sistemul naţional de cercetare-dezvoltare
    ● Susţinerea proiectului ELI prin programe dedicate de formare de resurse umane, inclusiv în colaborare cu parteneri industriali, în vederea creãrii unui cluster tehnologic cu efect multiplicativ în economia româneascã
    ● Lansarea unui program de susţinere a transferului tehnologic cu modele de succes de naturã a stimula cultura antreprenorialã în rândul doctoranzilor şi tinerilor cercetãtori din România
    ● Lansarea unui program de vouchere de inovare ("innovouchers") pentru stimularea colaborãrii între întreprinderi mici şi mijlocii şi unitãţi de cercetare
    ● Elaborarea şi lansarea unui program de susţinere a acceleratoarelor de transfer tehnologic, orientat cãtre firmele nou-înfiinţate inovatoare în faza timpurie ("seed phase") prin intermediul unei scheme de ajutor de stat de minimis
    ● Modernizarea cadrului legislativ în domeniul relaţiilor de muncã în sistemul de cercetare-dezvoltare (Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare) pentru a stimula reţinerea şi promovarea tinerilor cercetãtori în România, precum şi pentru a facilita atragerea şi integrarea cercetãtorilor din strãinãtate (Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare), indiferent de naţionalitate

    CAP. 12
    Infrastructura de transport

    Stadiul actual
    Infrastructura de transport se aflã în cel mai amplu proces de modernizare şi extindere prin utilizarea resurselor financiare externe disponibile (fonduri europene nerambursabile, credite BEI), dar şi prin investiţii de la bugetul de stat.
    În perioada 2009-2011 au fost puşi în operare 122 km de autostradã, alţi 434 km aflându-se în execuţie. În aceeaşi perioadã au fost reabilitaţi peste 1.000 km de drumuri naţionale. În domeniul feroviar, au fost modernizate liniile de cale feratã Bucureşti - Constanţa şi Bucureşti - Braşov şi s-a redus durata cãlãtoriei cu trenul. Sunt în licitaţie alte douã miliarde euro de fonduri europene pentru modernizarea a 205 km pe Coridorul 4 şi pentru modernizarea a 21 de gãri, a douã poduri dunãrene (Feteşti şi Cernavodã), dar şi a podului Grãdiştea. Pentru transportul cu metroul în 2011 au fost finalizate lucrãrile la staţiile Jiului şi Parc Bazilescu şi au început lucrãrile pentru prima magistralã nouã de metrou, Magistrala 5 Drumul Taberei - Eroilor. A fost înfiinţatã Autoritatea Metropolitanã de Transport Bucureşti, instituţia publicã desemnatã sã asigure politica privind planificarea strategicã, organizarea şi controlul funcţionãrii serviciilor de transport public de cãlãtori în Bucureşti şi în zona metropolitanã.
    În aviaţie, a fost extinsã capacitatea Aeroportului Otopeni prin inaugurarea terminalului finger. A fost finalizatã prima etapã din transformarea Aeroportului Bãneasa într-un city airport, prin inaugurarea Corpului C. A fost înfiinţat Centrul Regional de Excelenţã în Aviaţia Civilã, care va îngloba toate activitãţile şi resursele Şcolii Superioare de Aviaţie Civilã, dar şi ale Aeroclubului României, ale companiei TAROM, ROMATSA sau Aeroporturi Bucureşti. Compania TAROM a devenit membrã a Sky Team şi este în proces de privatizare a unui pachet de 20% din acţiuni.
    În domeniul naval, România este, alãturi de Austria, coordonatoare a axei cãi navigabile din cadrul Strategiei Dunãrii, prin care dezvoltãm proiecte în valoare de 3 miliarde de euro. Am întreprins demersuri pentru maximizarea potenţialului portului Constanţa ca poartã de intrare în UE, prin colaborãri cu porturile din Rotterdam, Dubai, Poti şi Batumi.
    Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a devenit operaţional, preluând atribuţiile de inspecţie şi control în trafic privind respectarea reglementãrilor interne şi internaţionale în domeniul transporturilor rutiere exercitate în prezent de cãtre Autoritatea Rutierã Românã - ARR, Regia Autonomã "Registrul Auto Român" - R.A.R. şi Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. - C.N.A.D.N.R. - S.A., cu excepţia controlului desfãşurat de cãtre C.N.A.D.N.R. - S.A. în punctele de trecere a frontierei de stat a României.

    Direcţii de acţiune
    ● Deschiderea circulaţiei pe alţi 200 km de autostradã, dupã cum urmeazã: 20,5 km Cernavodã-Medgidia, 30,8 km Medgidia-Constanţa, 21,8 km centura ocolitoare Constanţa, 12,5 km centura ocolitoare Arad, lot 1, 9,5 km Timişoara-Lugoj, 62 km Bucureşti-Ploieşti şi 18 km Sarsig-Biharia
    ● Lansarea procedurii de selecţie conform legii parteneriatului public-privat pentru autostrada Târgu Mureş-Iaşi
    ● Continuarea lucrãrilor de execuţie a Autostrãzii Transilvania
    ● Continuarea lucrãrilor de execuţie a tronsonului Nãdlac-Timişoara-Deva-Sibiu din Coridorul IV paneuropean
    ● Începerea lucrãrilor la încã 100 km de autostradã
    ● Revizuirea studiului de fezabilitate pentru ultimul tronson din Coridorul IV paneuropean, Sibiu-Piteşti, pentru a fi finanţat cu fonduri europene nerambursabile din exerciţiul financiar 2014-2020
    ● Continuarea programului de construire de centuri ocolitoare finanţat din POS T
    ● Demararea lucrãrilor de modernizare a încã 200 km de cale feratã pe Coridorul 4
    ● Finalizarea privatizãrii a 50%+1 din CFR Marfã pânã la sfârşitul anului
    ● Vânzarea la bursã a unui pachet de 20% din TAROM pentru revitalizarea companiei
    ● Finalizarea lucrãrilor la noul terminal Plecãri al Aeroportului Internaţional "Henri Coandã" în scopul asigurãrii creşterii capacitãţii de pasageri
    ● Continuarea investiţiilor în infrastructura aeroportuarã din România, inclusiv modernizarea Aeroportului Bãneasa pentru transformarea acestuia într-un "city airport"
    ● Punerea în funcţiune a Centurii feroviare a municipiului Bucureşti
    ● Demararea licitaţiei pentru lucrãrile la Magistrala 6 de metrou, care va asigura conexiunea cu Aeroportul Otopeni
    ● Începerea negocierilor pentru desemnarea partenerului privat la Magistrala 7 de Metrou Bragadiru-Voluntari
    ● Intensificarea lucrãrilor în infrastructura de transport finanţate prin programul POS T, în vederea atingerii unui volum de investiţii de 1 miliard de euro în 2012
    ● Viabilizarea companiilor de cale feratã şi achitarea arieratelor acestora

    CAP. 13
    Energie

    Stadiul actual
    Furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii industriali în ianuarie 2012 a fost asiguratã în proporţie de 51% din surse interne, restul fiind din import. Structura amestecului de gaze naturale pentru consumatorii casnici şi producãtorii de energie termicã a fost de 92% din producţia internã şi 8% din import.
    Liberalizarea preţului gazelor naturale. Preţul gazelor la consumatorii casnici şi la cei industriali din România a rãmas aproximativ constant în perioada 2009-2011. De la 1 iulie 2011, preţul gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici a fost majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, preţul final rãmâne nemodificat în perioada iulie 2011-martie 2012. La sfârşitul anului 2011, preţul mediu al gazelor din România reprezenta 68% din media UE-27 pentru consumatorii industriali şi 50% pentru consumatorii casnici.
    Liberalizarea preţului energiei electrice. Preţul energiei electrice la consumatorii casnici din România a crescut cu 10% în perioada 2009-2011, comparativ cu creşterea de 9% din UE-27. În cazul consumatorilor industriali din România preţul a rãmas aproximativ constant, în timp ce în UE-27 aceştia s-au confruntat cu o creştere de 2,8% în aceeaşi perioadã. La sfârşitul anului 2011, preţul mediu al energiei electrice din România reprezenta 73% din media UE-27 pentru consumatorii industriali şi 61% pentru consumatorii casnici.
    Strategia energeticã pentru perioada 2012-2035 se aflã în dezbatere publicã din decembrie 2011.

    Direcţii de acţiune
    ● Dublarea procentului plãţilor cãtre beneficiari din contribuţia UE în raport cu alocarea 2007-2013
    ● Elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul AGRI şi luarea unor decizii investiţionale
    ● Selectarea noilor investitori şi derularea negocierilor la proiectul Reactoarelor 3 şi 4 Cernavodã şi la proiectul Tarniţa Lãpuşteşti
    ● Identificarea de investitori pentru activele viabile din Termoelectrica şi finalizarea restructurãrii Companiei Termoelectrica
    ● Continuarea investiţiilor la centralele hidroelectrice pe Olt Racoviţa şi Câineni şi la instalaţiile de desulfurare CET Işalniţa grupurile 7 şi 8, Craiova 2
    ● Definitivarea procesului de reorganizare a sistemului energetic prin înfiinţarea noilor companii Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia
    ● Consolidarea Bursei de Energie OPCOM şi introducerea obligativitãţii încheierii tuturor contractelor de energie prin Bursa de Energie OPCOM
    ● Finalizarea strategiei energetice a României
    ● Continuarea negocierilor cu Gazprom pentru importul direct de gaze, având în vedere cã unele contracte expirã în acest an
    ● Înfiinţarea noii societãţi care va administra minele neviabile din Compania Naţionalã a Huilei şi accesarea ajutorului de stat

    Managementul companiilor
    ● Numirea primilor manageri profesionişti la Hidroelectrica, Romarm, Oltchim, Electrica Furnizare
    ● Demararea proceselor de selectare de manageri profesionişti la toate companiile care se încadreazã în prevederile ordonanţei de urgenţã privind guvernarea corporatistã
    ● Numirea noilor consilii de administraţie în funcţie de criterii de performanţã, prevãzute de lege

    Privatizãri
    ● Finalizarea proceselor de privatizare pe bursã a urmãtoarelor pachete minoritare: Transelectrica - 15%, Transgaz - 15%, Romgaz - 15%, Hidroelectrica - 10%, Nuclearelectrica - 10%, OMV Petrom - 9,84%
    ● Finalizarea privatizãrilor majoritare la Oltchim, Cuprumin şi ISCIR-CERT
    ● Iniţierea procedurilor de privatizare a noilor companii energetice Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia
    ● Demararea procesului de privatizare a unor pachete minoritare din companiile de distribuţie ale Electrica
    ● Finalizarea privatizãrilor majoritare la Electrica Furnizare şi la cele 6 companii rezultate din divizarea Electrica Serv

    CAP. 14
    Societatea informaţionalã

    Stadiul actual
    Eforturile guvernamentale urmãresc trecerea la societatea informaţionalã în România, prin dezvoltarea serviciilor şi a sistemelor informatice de interes naţional, prin interconectarea bazelor de date publice şi introducerea principiilor de e-guvernare. În domeniul comunicaţiilor electronice a fost demarat proiectul european RoNet, componentã esenţialã a Strategiei naţionale de broadband pentru asigurarea unei conexiuni de bandã largã la internet în zonele geografice defavorizate şi noul Plan sectorial pentru sectorul comunicaţii în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii. România a obţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor în anul 2013, în acest an deţinând titulatura de vicepreşedinte al Consiliului. Totodatã, am continuat aplicarea proiectului "Economia bazatã pe cunoaştere", prin lansarea programului "Asistenţã tehnicã pentru utilizarea TIC în şcoli şi biblioteci." Numãrul de adulţi care a utilizat servicii de alfabetizare digitalã a crescut cu 35% pânã în iunie 2011, comparativ cu anul 2008. Pânã în prezent au fost depuse 28 de proiecte în cadrul programului Educaţia 2000+, dintre care 15 proiecte au fost declarate câştigãtoare şi urmeazã a fi finanţate. Continuã susţinerea programelor Comenius, POSDRU, POSCCE şi Tineret în acţiune, stimularea competenţelor digitale ale elevilor şi ale cadrelor didactice, dar şi promovarea serviciilor de e-government.

    Direcţii de acţiune
    ● Urgentarea derulãrii fazelor primare în cadrul Proiectului de realizarea la nivel naţional a unei infrastructuri de broadband (RO-NET)
    ● Soluţionarea problemelor întâmpinate de proiectul pentru tranziţia la standardele de televiziune digitalã (DVB-T)
    ● Realizarea unei hãrţi digitale a reţelelor de comunicaţii majore din România.
    ● Pregãtirea documentelor legate de Agenda digitalã 2020.
    ● Lansarea sistemului pentru instruirea on-line a funcţionarilor publici
    ● Consolidarea Programului naţional de supercomputing.
    ● Finalizarea legii privind interoperabilitatea şi a Cadrului naţional de interoperabilitate
    ● Gestionarea fondurilor structurale din cadrul Axei III POS CCE
    ● Derularea proiectelor finanţate din fonduri europene
    ● Creşterea calitãţii, eficienţei şi gradului de utilizare a serviciilor publice electronice, prin simplificarea procedurilor administrative şi transpunerea acestora în format electronic
    ● Realizarea mediului comun informaţional pentru instituţiile administraţiei publice cu realizarea unei analize privind standardele de cost la nivelul administraţiei publice şi eficienţa administrativã privind aplicarea sistemelor TIC în administraţie
    ● Creşterea performanţei şi eficienţei prin reducerea incongruentelor datelor din sistemele administraţiei publice cu utilizarea extensivã a soluţiilor TIC standardizate şi interoperabile
    ● Utilizarea eficientã a spectrului de frecvenţã alocat, prin medierea interinstituţionalã între societãţile comerciale în care statul este acţionar majoritar, implicate în procesul vizat
    ● Stimularea competitivitãţii companiilor TIC, cu preponderenţã a IMM-urilor, susţinutã de activitãţi de promovare a acestui sector şi de o legislaţie adaptatã sectorului TIC
    ● Creşterea investiţiilor efectuate de furnizorii de echipamente TI şi TC în România. Promovarea companiilor TIC, precum şi comunicarea şi sprijinul asociaţiilor de profil, în special în zonele slab dezvoltate din punct de vedere industrial
    ● Creşterea productivitãţii şi competitivitãţi companiilor româneşti prin utilizarea pe larg a platformelor de schimb electronic de date/documente între cetãţeni, companii şi administraţia publicã (B2B, B2C, B2A, C2A)
    ● Revizuirea cadrului legislativ referitor la statutul profesional al specialiştilor IT, investiţiilor în sectorul TIC, precum şi al platformelor de schimb electronic
    ● Dezvoltarea de programe de dezvoltare a competenţelor digitale pe urmãtoarele direcţii: alfabetizare digitalã, dezvoltarea competenţelor pentru utilizarea avantajelor TIC în viaţa de zi cu zi şi dezvoltarea expertizei profesioniştilor ICT
    ● Creşterea absorbţiei absolvenţilor IT şi a persoanelor recalificate în IT prin facilitãţi acordate lor şi angajatorilor lor şi prin informatizarea acceleratã a sectoarelor prioritare
    ● Stimularea cercetãrii, dezvoltãrii şi inovaţiei în sectorul TIC prin atragerea de noi investitori şi furnizori de echipamente TIC care inoveazã şi/sau produc în România şi prin creşterea absorbţiei fondurilor FP7

    CAP. 15
    Agriculturã şi dezvoltare ruralã

    Stadiul actual
    Agricultura a contribuit substanţial la creşterea economicã din anul 2011, înregistrând cea mai spectaculoasã creştere în trimestrul al treilea, de peste 22%. Sprijinul pentru producãtorii agricoli în anul 2012 se ridicã la 14 miliarde lei, din care 5,9 miliarde lei reprezintã fonduri europene. În cadrul programului "Primul Siloz" au fost acordate 665 de certificate de depozit din 2009 pânã în ianuarie 2012. Prin Programul naţional de dezvoltare ruralã (PNDR) au fost finalizate 2.432 de proiecte pânã la sfârşitul lunii ianuarie 2012 şi s-au depus peste 99.200 de proiecte. Plãţile efectuate se ridicã la 3,4 miliarde euro (33,5% din alocarea 2007-2013). Pentru anul 2012 au fost stabilite 15 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiarã totalã fiind de 1,5 miliarde euro.
    În cadrul pilonului I aferent Politicii agricole comune, 99,7% din fermieri au depus electronic cereri pentru plãţi directe în anul 2011. Absorbţia se ridicã la 99,8% din Fondul European de Garantare Agricolã (FEGA) pentru plãţi directe, respectiv 100% din fondul european FEGA pentru mãsuri de piaţã. Plãţile totale efectuate s-au ridicat la 2,34 miliarde euro, din care 1,43 miliarde euro din fonduri de la UE (FEGA + FEADR). S-a închis Planul de acţiuni în relaţia cu Comisia Europeanã, asigurându-se continuitate în desfãşurarea activitãţii Agenţiei de Plãţi şi Intervenţie pentru Agriculturã (APIA) şi, implicit, a plãţilor din fonduri europene cãtre fermieri. Onorarea la timp a plãţilor directe a dus la diminuarea terenurilor nelucrate la sub un milion de hectare. S-a restructurat Administraţia Naţionalã a Îmbunãtãţirilor Funciare.

    Direcţii de acţiune
    ● Absorbţia de fonduri europene la nivelul a 2,4-2,6 miliarde euro
    ● Creşterea gradului de absorbţie prin PNDR la circa 43% pânã la mijlocul lunii octombrie 2012, respectiv desfãşurarea în bune condiţii a depunerii de proiecte din PNDR în cele 15 sesiuni - în valoare de 1,56 miliarde euro
    ● Continuarea susţinerii financiare a activitãţii crescãtorilor de animale şi a producãtorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2012
    ● Asigurarea la timp a fondurilor (subvenţiilor) cãtre fermieri şi respectarea tuturor termenelor de platã conform legislaţiei în vigoare de cãtre APIA
    ● Implementarea proiectelor de infrastructurã ruralã pe Mãsura 3.2.2
    ● Demararea programului naţional de interfaţare cu Registrul agricol în format electronic, pentru reducerea birocraţiei şi creşterea gradului de corectitudine şi precizie a suprafeţelor declarate de fermieri la APIA
    ● Dezvoltarea în continuare a sistemelor (proiectelor) de modernizare a fermelor şi a sistemelor de agriculturã din România
    ● Continuarea procesului de organizare a structurilor asociative (organizaţii interprofesionale, grupuri şi organizaţii de producãtori), cu scopul eficientizãrii valorificãrii în piaţã a produselor proprii ale membrilor
    ● Continuarea programelor de reabilitare a sistemelor de irigaţii
    ● Asigurarea securitãţii alimentare pentru toate categoriile de cetãţeni ai României
    ● Reducerea evaziunii fiscale în agriculturã
    ● Participarea la dezbaterile organizate de forurile europene privind Politica agricolã comunã 2014-2020
    ● Urmãrirea ţintei ca România sã devinã ţarã exportatoare de produse agroalimentare
    ● Continuarea susţinerii activitãţilor crescãtorilor de animale pe baza programelor speciale pe specii şi a producãtorilor agricoli pe diferitele sectoare vegetale în anul 2012
    ● Asigurarea pentru autoritãţile publice care fac parte din grupuri de acţiune locale, a fondurilor de la bugetul de stat necesare pentru funcţionarea acestora în etapele incipiente
    ● Finalizarea proiectelor demarate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 71/2007, cu modificãrile ulterioare
    ● Mãsuri pentru reluarea exportului de bovine pe pieţe terţe, respectiv în vederea exportului de carne de porc şi produse derivate

    CAP. 16
    Turism şi dezvoltare regionalã

    Stadiul actual
    În ultimii 3 ani a fost demarat un ambiţios program de creare de noi capacitãţi turistice, de promovare a turismului românesc şi de diminuare a disparitãţilor regionale de dezvoltare economicã, în special între mediul rural şi urban. A fost demarat Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii, prin care se urmãreşte reabilitarea a 10.000 km de drumuri judeţene, alimentarea cu apã şi canalizare a localitãţilor deficitare şi modernizarea infrastructurii locale. În momentul de faţã, în toate judeţele ţãrii se desfãşoarã licitaţii pentru loturile aferente lucrãrilor de reabilitare a drumurilor judeţene. Totodatã, se lucreazã la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare cu apã a localitãţilor. Suma alocatã este de 700 milioane euro pentru aproximativ 600 de localitãţi. Modernizarea localitãţilor are ca obiectiv principal realizarea a 650 de creşe şi grãdiniţe atât în mediul urban, cât şi în cel rural (în medie 15 pe judeţ), pe 3 categorii, în funcţie de numãrul de grupe de copii. Au fost demarate procedurile de achiziţie publicã pentru 635 de creşe/grãdiniţe, cu o valoare estimatã la peste 760 milioane lei. Prin Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, 29.000 apartamente au fost reabilitate termic în perioada 2010-2011. Bugetul alocat pentru anul 2012 se ridicã la 70 milioane lei.
    Sectorul turistic a cunoscut o revigorare în anul 2011: atât sosirile, cât şi înnoptãrile în structurile de primire turisticã au crescut cu 16%, respectiv cu 12,2%. În plus, numãrul de vizitatori strãini în România a crescut cu 1,5%, în timp ce plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate au crescut cu 0,3%. Cu toate acestea, numãrul vizitatorilor strãini (7.600 persoane) rãmâne inferior numãrului de vizitatori români în strãinãtate (11.000 persoane).
    România deţine o treime din resursele naturale cu potenţial terapeutic al Europei. Sectorul de turism de sãnãtate este cunoscut şi recunoscut internaţional din cele mai vechi timpuri. Urmãrind obiectivele stabilite prin Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026 în general şi Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear în România în special, trebuie continuate mãsurile luate în vederea dezvoltãrii acestui sector.

    Direcţii de acţiune
    ● Continuarea Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii pentru reducerea disparitãţilor dintre regiuni şi dezvoltarea durabilã a teritoriului şi infrastructurii, la nivel naţional
    ● Intensificarea aplicãrii programelor privind construcţia de locuinţe
    ● Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare
    ● Creşterea performanţei energetice a clãdirilor şi extinderea reabilitãrii termice a blocurilor de locuinţe
    ● Derularea de investiţii pentru prevenirea calamitãţilor naturale: cutremure şi alunecãri de teren
    ● Armonizarea pachetului legislativ, normativ şi reglementativ din construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi locuire, cu legislaţia comunitarã
    ● Implementarea Planului de acţiune rezultat în urma analizei funcţionale a Bãncii Mondiale derulate la nivelul Ministerului Dezvoltãrii Regionale şi Turismului
    ● Elaborarea unei strategii integrate, coerente a Carpaţilor, care sã permitã dezvoltarea durabilã a zonei odatã cu valorificarea potenţialului cultural şi natural
    ● Continuarea Programului de investiţii în infrastructura turisticã şi iniţierea unui program guvernamental multianual de susţinere a dezvoltãrii turismului balnear, inclusiv în scopul facilitãrii accesului cetãţenilor la acest tip de servicii
    ● Alocarea de fonduri pentru finanţarea Programului Schi în România
    ● Actualizarea COR-ului cu funcţiile şi meseriile existente în domeniul turismului

    CAP. 17
    Protecţia mediului înconjurãtor

    Stadiul actual
    Protecţia mediului este esenţialã având în vedere cã evoluţia României se desfãşoarã în concordanţã cu principiile dezvoltãrii durabile. În acest context, Ministerul Mediului şi Pãdurilor împreunã cu instituţiile aflate în coordonarea, subordonarea şi sub autoritatea acestuia asigurã cadrul legal şi gestioneazã programe şi proiecte în acest domeniu.
    Prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) asigurãm suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, conform principiilor europene "poluatorul plãteşte" şi "responsabilitatea producãtorului".
    Simplificarea mecanismelor financiare şi a procedurilor au condus la succesul mai multor programe derulate de AFM, dintre care menţionãm în primul rând Programul Rabla şi Programul Casa Verde. În ultimii 2 ani, pentru Programul Rabla au fost alocate 1.137 milioane lei, fonduri care au permis scoaterea din uz a 305.964 de autovehicule mai vechi de 10 ani. Pe baza tichetelor din acest program au fost achiziţionate 101.766 maşini noi, din care 40.200 din industria autohtonã.
    Programul Casa Verde pentru persoane fizice a fost lansat în anul 2010. Succesul programului a fost demonstrat de numãrul mare de dosare depuse în cadrul sesiunilor de finanţare lansate. Astfel, în cei 2 ani de când funcţioneazã acest program au fost depuse 42.300 de dosare, valoarea alocatã fiind de 210 milioane lei. Pânã la aceastã datã, pentru 11.338 de case au fost montate sisteme de încãlzire şi de producere a apei calde bazate pe energie regenerabilã.
    În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura pentru apãrare împotriva inundaţiilor, în ultimii 2 ani s-au alocat cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 ani pentru punerea în siguranţã a lucrãrilor de apãrare existente, avariate de viiturile din anii anteriori şi pentru unele lucrãri noi în zonele cele mai critice.
    În ceea ce priveşte pãdurile, în anul 2010 au fost alocate pentru împãdurire fonduri de şase ori mai mari faţã de 2009, iar în 2011 de douã ori mai multe fonduri faţã de 2010. Sursele de finanţare au fost atât de la bugetul de stat, cât şi din Fondul pentru mediu. Totodatã, a fost înãsprit cadrul legal pentru combaterea tãierilor ilegale de masã lemnoasã, între altele prin promovarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificãrile ulterioare şi prin emiterea Ordinului ministrului mediului şi pãdurilor nr. 1.346/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    În ultimii 2 ani au fost intensificate acţiunile de control la nivelul tuturor instituţiilor din subordinea ministerului şi a fost întãritã colaborarea cu instituţiile abilitate ale statului din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu care a fost semnat Protocolul "Scutul pãdurii".
    În ceea ce priveşte gestionarea programului POS Mediu, perioada 2010-2011 a fost caracterizatã de o creştere considerabilã a numãrului de proiecte contractate de la 42, în valoare de 1,3 miliarde de euro la sfârşitul anului 2009, la 241 în valoare totalã de 6,5 miliarde de euro.

    Direcţii de acţiune
    ● Atragerea de fonduri europene în valoare de 700 milioane de euro, pânã la sfârşitul anului 2012, ajungând la un grad de absorbţie de cel puţin 20% din valoarea totalã alocatã POS Mediu pentru perioada 2007-2013. Pregãtirea în paralel a proiectelor pentru viitoarea perioadã de programare 2014-2020
    ● Continuarea programului naţional de dezvoltare a infrastructurii pe douã componente: consolidarea infrastructurii de apãrare împotriva inundaţiilor şi extinderea reţelei de alimentare cu apã şi canalizare
    ● Finalizarea revizuirii Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor
    ● Finalizarea strategiei naţionale de securitate a mediului
    ● Eficientizarea activitãţii de reglementare prin debirocratizarea procedurilor (avize, acorduri şi autorizaţii de mediu)
    ● Finalizarea în 2012 a Inventarului forestier naţional, ca instrument statistic în domeniul silviculturii, compatibil cu sistemele din UE
    ● Combaterea despãduririlor şi tãierilor ilegale de masã lemnoasã prin perfectarea cadrului legal şi întãrirea capacitãţii instituţiilor cu atribuţii de control
    ● Implementarea planului de management al bazinului hidrografic al Dunãrii pe teritoriul României
    ● Continuarea programelor Rabla şi Casa Verde
    ● Implementarea proiectelor aprobate în cadrul "Programului vizând protecţia resurselor de apã, sisteme integrate de alimentare cu apã, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare" şi al "Programului de realizare a pistelor pentru biciclişti"
    ● Sprijinirea producerii energiei din surse regenerabile prin implementarea proiectelor aprobate în cadrul "Programului privind instalarea sistemelor de încãlzire care utilizeazã energie regenerabilã, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încãlzire - beneficiari persoane fizice", a "Programului privind instalarea sistemelor de încãlzire care utilizeazã energie regenerabilã, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încãlzire - beneficiari unitãţi administrativ-teritoriale, instituţii publice şi unitãţi de cult" şi a "Programului privind producerea energiei din surse regenerabile"
    ● Implementarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilã prin crearea cadrului instituţional pentru monitorizarea obiectivelor şi raportarea pe domeniul dezvoltãrii durabile
    ● Elaborarea foii de parcurs privind utilizarea eficientã a resurselor la nivel naţional, în conformitate cu Strategia UE 2020 privind creşterea inteligentã, durabilã şi inclusivã
    ● Asigurarea negocierilor şi pregãtirea mandatului delegaţiei României la Conferinţa ONU privind dezvoltarea durabilã ("Rio+20"), ce va avea ca rezultat un angajament politic reînnoit pe dezvoltare durabilã la nivel global, semnat de şefii de state şi de guverne

    CAP. 18
    Politica fiscal-bugetarã

    Stadiul actual
    Reforma fiscal-bugetarã a urmãrit 3 obiective: limitarea deficitul bugetar la 3% din PIB prin diminuarea cheltuielilor şi mai buna colectare a veniturilor, diminuarea poverii administrativ-fiscale şi a evaziunii. În vederea asigurãrii unui cadru macroeconomic stabil, Legea responsabilitãţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 adoptatã în martie 2010 introduce plafoane de cheltuieli în sistemul public, limiteazã numãrul de rectificãri bugetare şi eliminã riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale. De asemenea, a fost înfiinţatã o instituţie independentã, Consiliul Fiscal, ce realizeazã prognoze, analize şi recomandãri privind politica fiscal-bugetarã. Pentru perioada 2012-2014, strategia multianualã fiscal-bugetarã urmãreşte stabilizarea economiei, crearea premiselor pentru reluarea creşterii economice şi încadrarea în ţintele prevãzute în acordul încheiat cu FMI. Planificarea multianualã oferã o perspectivã pe termen mediu şi asigurã predictibilitatea sistemului fiscal. Dintre mãsurile adoptate pentru diminuarea poverii financiare şi administrative, menţionãm: simplificarea şi îmbunãtãţirea administrãrii fiscale, sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate, acordarea de facilitãţi fiscale mediului de afaceri şi modificarea legii contabilitãţii. În ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, liniile de acţiune au vizat verificarea cu prioritate a contribuabililor cu potenţial înalt de evaziune şi fraudã fiscalã şi intervenţia operativã în domeniile cu grad ridicat de risc la evaziunea fiscalã (produse accizabile, achiziţii intracomunitare, operaţiuni de import/export). În urma eforturilor guvernamentale, deficitul bugetar sa redus treptat de la 7,3% din PIB în anul 2009 la 6,9% din PIB în anul 2010 şi ulterior la 4,2% din PIB în anul 2011. Gradul de colectare a veniturilor publice a crescut la 33,1% din PIB în anul 2011, comparativ cu 31% din PIB în anul 2009.

    Direcţii de acţiune
    ● Reducerea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB în anul 2012 (în sistem ESA)
    - preocupare pentru majorarea prudentã a salariilor din sectorul public şi a pensiilor, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru;
    - adoptarea unor politici salariale responsabile în sectorul public, care sã asigure sustenabilitate fiscalã şi sã ajute la pãstrarea competitivitãţii;
    - elaborarea şi aprobarea legii privind amnistia fiscalã pentru funcţionarii publici;
    - introducerea unui nou regulament UE ce va permite reducerea temporarã a cotei de cofinanţare cu 10 puncte procentuale;
    - înlocuirea treptatã a subvenţiilor de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri primite din partea UE;
    - asigurarea unui sistem fiscal predictibil şi stabil;
    - revizuirea sistemului fiscal, cu asistenţa tehnicã a FMI, pentru a acoperi lacunele şi a spori eficienţa acestuia● Atingerea nivelului minim al accizelor pentru motorinã conform Tratatului de aderare la UE
    ● Asigurarea unui nivel de 4% din PIB în anul 2012 a cheltuielilor de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe
    ● Analiza, actualizarea şi publicarea strategiei de management al datoriei în mod anual, pânã la finele lunii decembrie 2012
    ● Implementarea planurilor de acţiune adoptate ca rãspuns la constatãrile analizelor funcţionale, cu realizarea rapoartelor trimestriale de progres
    ● Reducerea numãrului taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal, de la 237 în prezent la cel mult 100, conform bunelor practici internaţionale
    ● Combaterea evaziunii fiscale
    - îmbunãtãţirea selecţiei şi managementului dosarelor pe bazã de analizã de risc informatizatã, pentru o mai bunã alocare a resurselor de inspecţie fiscalã;
    - implementarea controlului comerţului electronic;
    - întãrirea controlului în trafic prin creşterea numãrului de acţiuni ale echipelor mobile şi prin prezenţa mai activã în teren;
    - extinderea informatizãrii, îmbunãtãţirea şi interconectarea sistemelor informatice utilizate în activitatea de inspecţie fiscalã
    ● Creşterea eficienţei şi dinamicii colectãrii veniturilor:
    - îmbunãtãţirea managementului arieratelor (prin monitorizarea mai bunã a arieratelor mari şi recente) şi reducerea volumului arieratelor (în special prevenirea formãrii de noi arierate);
    - continuarea îmbunãtãţirii organizatorice a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã (ANAF) în vederea creşterii eficienţei prin reducerea constantã a costului colectãrii;
    - extinderea activitãţii de imprimare centralizatã a actelor administrative fiscale (Centrul de imprimare rapidã de la Râmnicu Vâlcea)
    ● Analiza modalitãţilor de taxare a marilor averi
    ● Încurajarea conformãrii voluntare:
    - stimularea depunerii on-line a declaraţiilor şi a plãţilor electronice;
    - actualizarea şi dezvoltarea metodologiei privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale;
    - republicarea Codului fiscal şi a Codului de procedurã fiscalã

    CAP. 19
    Administraţie publicã eficientã şi mai puţin costisitoare

    Stadiul actual
    Reforma administraţiei publice a urmãrit furnizarea serviciilor publice axate pe nevoile cetãţenilor, prin simplificare, eficientizare şi diminuarea costurilor de funcţionare a instituţiilor publice. Costurile de funcţionare ale aparatului bugetar s-au redus cu 2,7 puncte procentuale, de la 15,1% din PIB la 12,4% din PIB, în perioada 2009-2012. Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii guvernamentale, iar, prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publicã centralã şi localã, aparatul bugetar a fost redus cu 198.544 persoane în ultimii 3 ani. Politica de noi angajãri în sectorul public a fost restricţionatã: se ocupã un post la 7 posturi vacantate. România a recurs la redimensionarea aparatului bugetar urmãrind principiul performanţei individuale şi a eficienţei la nivelul fiecãrei instituţii. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 5,8 puncte procentuale (de la 45,6 miliarde lei în 2010 la 39,8 miliarde lei în 2012), în timp ce cheltuielile de investiţii au crescut cu 5,5 puncte procentuale (de la 32,6 miliarde lei în 2010 la 38,1 miliarde lei în 2012), pentru a susţine crearea de noi locuri de muncã în economie. Un aparat bugetar mai puţin costisitor şi corect dimensionat contribuie la atenuarea dezechilibrelor macroeconomice şi la diminuarea birocraţiei excesive. Banca Mondialã indicã creşterea uşoarã a calitãţii actului de guvernare, prin dublarea indicatorului anual de eficienţã guvernamentalã în perioada 2008-2010, dar spaţiul rãmas pentru îmbunãtãţiri este semnificativ.

    Direcţii de acţiune
    ● Creşterea calitãţii şi accesului la servicii publice, prin dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de performanţã în sectorul serviciilor comunitare de utilitãţi publice. Performanţa administraţiei publice va fi mãsuratã în raport cu contribuabilul, prin timpul de aşteptare la ghişeu, de soluţionare a unor proceduri administrative, prin numãrul de deplasãri la o unitate administrativã pentru a rezolva o problemã, numãrul de instituţii la care un cetãţean trebuie sã apeleze pentru aceeaşi problemã, prin existenţa alternativelor în cazul diferitelor proceduri
    ● Consultarea on-line a situaţiei fiscale personale la zi şi posibilitatea plãţii taxelor on-line
    ● Transparenţa cheltuielilor publice, creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi îmbunãtãţirea predictibilitãţii acesteia, prin promovarea Codului finanţelor publice locale
    ● Definitivarea şi promovarea proiectului legii privind Codul administrativ al României, precum şi monitorizarea armonizãrii legislaţiei ca urmare a adoptãrii Codului administrativ al României
    ● Regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabilã şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate
    ● Elaborarea proiectului Codului de procedurã administrativã şi stabilirea unor proceduri unitare de lucru
    ● Monitorizarea noii Strategii Naţionale Anticorupţie 2012-2015 în sectorul de administraţie publicã localã
    ● Îndeplinirea obiectivelor Programului operaţional Dezvoltarea capacitãţii administrative prin utilizarea în totalitate a fondurilor alocate şi atingerea indicatorilor fixaţi, pânã la finalul perioadei de implementare (anul 2015), conform reglementãrilor europene
    ● Finalizarea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate prin eliminarea blocajelor create prin normele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã
    ● Implementarea unui sistem de comunicare on-line între autoritãţile publice la nivel judeţean, fapt care ar conduce la soluţionarea cu celeritate a problemelor, precum şi la scãderea anumitor cheltuieli
    ● Reorganizarea serviciilor publice deconcentrate prin transferul de atribuţii cãtre autoritãţile publice locale şi preluarea atribuţiilor de control, monitorizare şi inspecţie de cãtre prefect
    ● Crearea cadrului legal privind extinderea utilizãrii limbii materne în relaţiile cu serviciile publice deconcentrate
    ● Formarea continuã a personalului din administraţia publicã, punându-se accent pe perfecţionarea în domeniul întocmirii proiectelor şi accesãrii fondurilor europene
    ● Creşterea gradului de predictibilitate a politicilor publice prin instituirea unui instrument de planificare a reglementãrilor
    ● Introducerea unui sistem coordonat de formulare a politicilor guvernamentale în concordanţã cu Strategia fiscal-bugetarã pe termen mediu
    ● Introducerea analizelor de impact aprofundate în vederea fundamentãrii politicilor publice prioritare corelat cu dezvoltarea de metodologii sectoriale de evaluare preliminarã a impactului, la nivelul administraţiei publice centrale
    ● Creşterea gradului de transparenţã şi îmbunãtãţirea procesului de consultare în etapele de elaborare a politicilor publice

    CAP. 20
    Justiţia şi politici anticorupţie

    Stadiul actual
    Au fost adoptate 4 noi coduri: Codul civil, Codul penal, Codul de procedurã civilã şi Codul de procedurã penalã, pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunãtãţirea gradului de accesibilitate. Codul civil este deja în vigoare. A fost iniţiat şi finalizat procesul de elaborare a noii Strategii Naţionale Anticorupţie 2011-2014.
    Comisia Europeanã a dat publicitãţii douã rapoarte de monitorizare în anul 2011, preponderent pozitive, arãtând progresele importante realizate de autoritãţile implicate în MCV. În anul 2011 a continuat implementarea Proiectului finanţat de Banca Internaţionalã de Reconstrucţie şi Dezvoltare - "Reforma sistemului judiciar".
    La nivelul Ministerului Justiţiei a fost operaţionalizat Biroul pentru prevenirea criminalitãţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE. Noua structurã a reuşit sã se impunã pe plan internaţional prin modul prompt de soluţionare a cererilor de date şi informaţii, câştigând încrederea structurilor similare de la nivelul UE, ca şi al agenţiilor naţionale precum Direcţia Naţionalã Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism (DIICOT).
    România a ratificat Acordul de înfiinţare a Academiei Internaţionale Anticorupţie (IACA), acord semnat de ministrul justiţiei în 2010.

    Direcţii de acţiune
    ● Continuarea procesului de pregãtire a sistemului judiciar pentru implementarea etapizatã a celor 3 coduri, urmãrindu-se urmãtoarele rezultate: scurtarea duratei proceselor judiciare, simplificarea procedurii de judecatã, diminuarea costurilor actului de justiţie, îmbunãtãţirea actului de justiţie prin creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecãtorilor şi a procurorilor, împãrţirea mai judicioasã a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie
    ● Lupta împotriva corupţiei, prevenirea criminalitãţii şi cooperarea cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE, inclusiv consolidarea Biroului pentru prevenirea criminalitãţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE
    ● Aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2011-2014, bazatã pe 3 tipuri de intervenţii: prevenire, educaţie şi combatere. În materie de prevenire ne referim în special la: inventarul mãsurilor obligatorii pentru toate instituţiile publice, consolidarea integritãţii în sistemul judiciar şi Parlament, transparenţa finanţãrii partidelor politice şi a campaniilor electorale, derularea procedurilor de achiziţii publice, calitatea mediului de afaceri şi a administraţiei publice. În ceea ce priveşte educaţia sunt vizate formarea profesionalã a propriilor angajaţi şi campaniile de informare publicã. Mãsurile de combatere urmãresc DNA şi Agenţia Naţionalã de Integritate (ANI) ca piloni principali ai luptei anticorupţie, care au nevoie de stabilitate legislativã şi instituţionalã, protecţia intereselor financiare ale UE, consolidarea mecanismelor administrative de control şi audit intern, confiscarea şi valorificarea produselor infracţiunilor de corupţie
    ● Continuarea implementãrii recomandãrilor cuprinse în cadrul MCV
    ● Dezvoltarea infrastructurii, îmbunãtãţirea bazei materiale şi a condiţiilor de lucru în cadrul instanţelor şi a celorlalte instituţii din sistemul judiciar
    ● Continuarea implementãrii Proiectului finanţat de BIRD - "Reforma sistemului judiciar"
    ● Dezvoltarea sistemului de probaţiune, prin promovarea legilor relevante pentru sistemul de probaţiune din perspectiva pregãtirii implementãrii noului Cod penal
    ● Implementarea proiectelor cu finanţare europeanã aflate în derulare

    CAP. 21
    Ordine publicã şi siguranţa cetãţeanului

    Stadiul actual
    Acţiunile demarate în ultimii 3 ani au urmãrit creşterea gradului de siguranţã pentru cetãţeni, precum şi îmbunãtãţirea mecanismelor de rãspuns şi gestionare a situaţiilor de urgenţã. Intensificarea activitãţilor specifice de cãtre Poliţia Românã pentru creşterea siguranţei stradale şi reducerea victimizãrii populaţiei prin accidente de circulaţie au dus la reducerea cu 0,7% a accidentelor grave de circulaţie şi scãderea cu 14,8% a numãrului de persoane decedate în anul 2011. Se promoveazã un nou concept privind realizarea centrelor integrate de coordonare a intervenţiei, în prezent fiind în curs de implementare un proiect-pilot la nivelul capitalei. Informatizarea principalelor procese de la nivelul structurilor de ordine publicã prin proiecte cu finanţare din fonduri structurale a condus la realizarea Sistemului informatic al cazierului judiciar român (ROCRIS) şi integrarea acestuia cu Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), a Sistemului naţional de date genetice judiciare - care asigurã schimbul automat de date genetice cu ţãrile semnatare ale Acordului Prum şi a sistemelor informatice de gestiune a fluxurilor informaţionale privind managementul evenimentelor - SIMIEOP (MAI), SNRI (IGPR), SURE (IGJR), SMISU (IGSU).

    Direcţii de acţiune
    ● Creşterea gradului de siguranţã publicã şi întãrirea sentimentului de securitate în rândul cetãţenilor
    ● Întãrirea capacitãţii de intervenţie şi acţiune împotriva grupurilor infracţionale prin dinamizarea activitãţilor din sfera combaterii infracţionalitãţii comise de grupuri organizate, structurate şi nestructurate, realizate de efectivele de crimã organizatã, investigaţii criminale şi operaţiuni speciale
    ● Dezvoltarea capacitãţii de combatere a fraudelor în cooperare cu celelalte instituţii de aplicare a legii prin desfãşurarea de activitãţi comune din sfera combaterii evaziunii fiscale şi contrabandei
    ● Creşterea calitãţii asistenţei medicale de urgenţã şi descarcerare, îmbunãtãţirea pregãtirii personalului, precum şi investiţii în dotare prin:
    - operaţionalizarea Serviciului Mobil de Urgenţã, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) la întreg teritoriul naţional;
    - operaţionalizarea a 50 de noi echipaje de prim ajutor medical de urgenţã;
    - dotarea serviciilor de urgenţã profesioniste cu 200 de ambulanţe de prim ajutor şi 45 de ambulanţe de reanimare, 235 de autospeciale de stingere cu apã şi spumã, 6 autospeciale de intervenţie la accidente colective, 16 autospeciale de primã cercetare şi evaluare CBRN, 43 de autospeciale pentru descarcerãri grele şi 6 centre de comandã şi control, prin Programul operaţional regional;
    - instruirea a 20 de piloţi care executã misiuni SMURD cu elicoptere EC 135 la simulatorul de zbor al Poliţiei Federale Germane din Sankt Augustin;
    - participarea personalului la antrenamentele organizate de Organizaţia REGA - Elveţia, în cadrul Proiectului european REGA - SMURD (Air Rescue Project), în activitãţi de sprijin (siguranţa zborului, proceduri, echipare, instrumente de planificare a zborului)
    ● Îmbunãtãţirea managementului situaţiilor de crizã prin creşterea capabilitãţilor structurilor operative, informatizarea proceselor şi asigurarea interoperabilitãţii sistemelor informatice la nivelul centrelor de conducere
    ● Profesionalizarea personalului încadrat în poliţia localã
    ● Modificarea legislaţiei privind poliţia localã prin stabilirea unor atribuţii clare privind ordinea şi siguranţa cetãţeanului
    ● Întãrirea cooperãrii dintre poliţia localã şi toate structurile MAI
    ● Revizuirea legislaţiei privind statutul şi funcţionarea firmelor private de pazã, protecţie şi transport de valori prin instituirea unor reguli mai stricte privind selecţia personalului
    ● Definirea în mod clar a atribuţiilor specifice personalului fiecãrei structuri de poliţie, jandarmerie şi poliţie localã

    CAP. 22
    Diplomaţie şi afaceri externe

    Stadiul actual
    Evoluţiile la nivel european au ocupat rolul central pe agenda externã pentru promovarea intereselor naţionale şi ale UE în general. Susţinerea activã a extinderii UE şi abordarea deschisã a aspiraţiilor ţãrilor candidate şi potenţial candidate au fost şi rãmân linii de acţiune pentru diplomaţia regionalã şi europeanã. Aceasta înseamnã, în primul rând, menţinerea Balcanilor de Vest între prioritãţile agendei de lucru UE, prin construirea unui pol de stabilitate şi democraţie în sud-estul Europei, ancorat în procesul de extindere. Au fost sprijinite, în plan bilateral şi în cadrul UE, procesele de transformare demarate în 2011 în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Obiectivul central îl constituie revitalizarea relaţiilor politice şi economice cu ţãrile din regiune în noul context regional. În ceea ce priveşte Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii (SUA), a intrat în vigoare Acordul privind amplasarea sistemului de apãrare împotriva rachetelor balistice al SUA în România şi s-a adoptat Declaraţia privind Parteneriatul strategic România-SUA pentru secolul XXI. În aria promovãrii intereselor economice ale României, un obiectiv prioritar rãmâne securitatea energeticã, element determinant al securitãţii naţionale şi al stabilitãţii europene şi regionale. Continuãm, la nivel comunitar şi cu parteneri regionali, demersurile de promovare a proiectelor prioritare, cu o atenţie specialã în etapa imediat urmãtoare asupra concretizãrii unor decizii majore vizând dezvoltarea coridorului sudic.

    Direcţii de acţiune
    ● 2012 marcheazã intrarea în etapa pregãtirii aranjamentelor de implementare a Parteneriatului strategic cu SUA.
    ● Aprofundarea parteneriatelor României - bilaterale, regionale şi în plan multilateral-tematic-, începând cu parteneriatele şi relaţiile bilaterale speciale cu statele UE (Polonia, Franţa, Italia, Ungaria, Marea Britanie, Germania şi Spania, Bulgaria, partenerii nordici etc.), continuând cu parteneriatul strategic relansat cu SUA, precum şi cu parteneriatele strategice şi relaţiile de cooperare consolidatã cu actori importanţi pe diverse direcţii geografice (Turcia, Azerbaidjan, Coreea de Sud, China, Japonia)
    ● Intensificarea eforturilor pentru sporirea rolului României în implementarea programului european Strategia Dunãrii
    ● Promovarea şi sprijinirea acţiunii şi aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova (negocierile pentru Acordul de asociere şi Zona aprofundatã de comerţ liber, operaţionalizarea dialogului pe vize) în vecinãtatea esticã
    ● Iniţierea procedurilor interne de ratificare de cãtre Parlament a Tratatului de aderare a Croaţiei la UE
    ● Stimularea şi amplificarea unei noi dinamici a relaţiilor bilaterale cu Federaţia Rusã şi Ucraina
    ● Dezvoltarea unei dimensiuni practice, bazatã pe proiecte, a Parteneriatului strategic cu Turcia (negocierea şi adoptarea Planului de acţiune), precum şi o nouã dinamicã a relaţiilor cu China (sau puteri emergente precum Brazilia şi India)
    ● Creşterea performanţei activitãţii consulare, în conformitate cu dezvoltarea comunitãţilor româneşti şi cu aşteptãrile acestora, prin extinderea reţelei de misiuni diplomatice/oficii consulare ale României în strãinãtate (este în curs procedura de înfiinţare a Biroului consular de la Erbil, Irak; se va demara demersul de deschidere a Consulatului general al României de la Zajecear, Republica Serbia)
    ● Pe agenda de securitate, prioritarã este pregãtirea Summitului NATO de la Chicago, inclusiv din punctul de vedere al declarãrii capabilitãţii interimare a NATO privind apãrarea antirachetã şi promovãrii iniţiativei Smart defense a secretarului general NATO.

    CAP. 23
    Cultura

    Una dintre principalele direcţii de acţiune, în cadrul strategiei anticrizã, a fost alocarea prioritarã de fonduri pentru investiţii. Strategia de investiţii s-a axat pe consolidarea şi modernizarea infrastructurii culturale prin implementarea unor programe dupã cum urmeazã:
    1. Reabilitarea de monumente istorice şi modernizarea instituţiilor publice de culturã din subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu sprijinul Bãncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.
    Printre obiectivele de investiţii majore finalizate în anul 2011 se numãrã noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, demarat în 2009, care a presupus un efort financiar de aproape 105 milioane euro, Muzeul Naţional de Artã al României - Palatul Regal, cu o valoare a investiţiei de 15.820.508 euro, fãrã TVA. Dintre investiţiile aflate în curs de execuţie cu termen de finalizare în anul 2013 amintim Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" Bucureşti, Complexul Naţional Moldova Iaşi - Palatul Culturii. Alte 10 proiecte de investiţii demarate (Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri") sau în curs de licitaţie în anul 2012 (Opera Naţionalã Bucureşti, Muzeul Ţãranului Român, Muzeul Naţional "George Enescu" - Palatul Cantacuzino, Muzeul Kalinderu, Biblioteca Francezã Omnia Craiova - Filialã a Bibliotecii Naţionale a României).
    2. Continuarea Programului naţional de restaurare în anul 2012: În anul 2011 acesta a cuprins restaurarea a 326 de obiective, monumente istorice, din care s-au finalizat 40, la care se adaugã 41 de proiecte de consolidare.
    3. Programul de amenajare muzeisticã: În anul 2011 a fost inaugurat Muzeul Naţional de Istorie Naturalã "Grigore Antipa" din Bucureşti. Investiţii cu termen de finalizare în anul 2012: douã muzee din subordinea Complexului Naţional Muzeal Moldova Iaşi - Muzeul "Mihail Kogãlniceanu" şi Muzeul "Poni Cernãtescu".
    Totodatã, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a iniţiat în anul 2011 demersurile pentru fundamentarea Programului operaţional sectorial pentru culturã, aferent perioadei de programare a fondurilor structurale şi de coeziune 2014-2020.
    În domeniul finanţãrii proiectelor şi programelor culturale, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a susţinut 224 de evenimente culturale, în domeniul teatrului, culturii scrise, muzicii, cinematografiei şi al artelor vizuale, un accent deosebit punându-se pe promovarea interculturalitãţii.

    Direcţii de acţiune
    ● Susţinerea şi promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetãţenilor: acces la culturã şi participare la viaţa culturalã a tuturor categoriilor de populaţie, din toate zonele şi mediile sociale, în interdependenţa şi interrelaţia acestora cu celelalte drepturi fundamentale
    ● Stimularea şi dezvoltarea lecturii publice, prin garantarea accesului liber, gratuit şi nelimitat la documentele aflate în biblioteci prin programul Biblionet
    ● Stimularea şi dezvoltarea artelor spectacolului în spaţiul teatral, muzical şi coregrafic
    ● Accelerarea Programului naţional de digitizare a patrimoniului cultural naţional mobil, prin implicarea tuturor instituţiilor culturale deţinãtoare de bunuri culturale de patrimoniu
    ● Protejarea patrimoniului cultural naţional, a celui aparţinând culturii minoritãţilor naţionale, precum şi a patrimoniului imaterial, prin programe şi mãsuri specifice privind evaluarea, restaurarea şi conservarea, respectiv punerea lor în valoare şi reinserţia în viaţa comunitãţii, prin dezvoltarea de proiecte integrate şi de reţele de cooperare, respectiv prin atragerea de fonduri nerambursabile pentru acestea
    ● Finanţarea restaurãrii a 329 de obiective, monumente istorice, prin Programul Naţional de Restaurare, respectiv continuarea susţinerii financiare a proiectelor de restaurare a unor clãdiri culturale de importanţã naţionalã
    ● Protejarea patrimoniului arheologic prin reglementarea statutului juridic al siturilor arheologice şi lãrgirea cadrului juridic al asigurãrii finanţãrilor prin Programul naţional de cercetãri arheologice sistematice
    ● Demararea unui amplu program privind inventarierea, cercetarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a cetãţilor dacice din Munţii Orãştiei
    ● Sprijinirea producţiei de film şi a distribuţiei acesteia în anul 2012 cu o sumã concurentã cu cea din anul 2011
    ● Continuarea promovãrii culturii scrise atât pe plan naţional, cât şi internaţional
    ● Elaborarea şi implementarea (într-o primã fazã prin proiecte-pilot) a unei politici publice pentru dezvoltarea prioritarã a turismului cultural, bazã a dezvoltãrii durabile în plan local, în colaborare cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi Turismului
    ● Pregãtirea unui program operaţional dedicat sectorului culturii pentru urmãtoarea perioadã programaticã bugetarã a fondurilor structurale, 2014-2020
    ● Promovarea valorilor culturii române, precum şi a celor aparţinând minoritãţilor naţionale în circuitul cultural internaţional şi susţinerea mobilitãţii creatorilor, artiştilor, specialiştilor din sectorul culturii
    ● Formalizarea parteneriatelor interministeriale dintre Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei Cercetãrii Tineretului şi Sportului, Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi Turismului şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în vederea atingerii obiectivelor programului de guvernare
    ● Dezvoltarea cooperãrii în domeniul culturii cu state europene şi cu alte state, precum şi promovarea identitãţii etnice, culturale şi lingvistice a minoritãţilor naţionale

    CAP. 24
    Tineret şi sport

    Stadiul actual
    Activitãţile pentru sprijinirea tinerilor şi promovarea sportului au urmãrit diversificarea oportunitãţilor, creşterea participãrii şi a incluziunii sociale în rândul acestora. Autoritatea Naţionalã pentru Sport şi Tineret (ANST) a elaborat Strategia naţionalã cu privire la informarea şi consilierea tinerilor pentru anul 2011 şi a organizat "Şcolile de varã" şi "Universitãţile de varã". De asemenea, a fost organizat Concursul naţional de proiecte de tineret şi Concursul naţional de proiecte studenţeşti, vizând ca prioritate participarea civicã şi economicã a tinerilor. Au fost finanţate 36 de proiecte de tineret şi 25 de proiecte studenţeşti. La nivelul ANST au fost implementate 20 de proiecte în cadrul Programului de susţinere a acţiunilor de tineret, la care au participat 70.000 de tineri.
    În domeniul sportului, s-au desfãşurat programele naţionale "Promovarea sportului de performanţã", "Sportul pentru toţi" şi "Întreţinerea, funcţionarea şi dezvoltarea bazei materiale sportive". Totodatã, au fost înregistrate 413 structuri sportive şi au fost constituite 3 federaţii sportive naţionale. În cursul anului 2011 a continuat implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene: "Ruraltin - servicii integrate şi personalizate pentru tinerii din mediul rural", construcţia instituţiei "Lucrãtorul de tineret" pentru integrarea tinerilor în societate şi programul "European spirit through sports without frontiers".

    Direcţii de acţiune:
    Tineret
    ● Susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilitãţi reduse în vederea asigurãrii egalitãţii de şanse
    ● Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi instituţional intern cu legislaţia şi directivele UE în materie de tineret şi sport
    ● Elaborarea Strategiei naţionale pentru tineret
    ● Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului şi a internshipului şi alte mãsuri legislative
    ● Lãrgirea gamei de burse şi sporuri sociale pentru studenţi şi generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student, indiferent de forma sau caracterul învãţãmântului
    ● Reglementarea rolului, responsabilitãţilor şi interacţiunea cu şcoala a consiliilor de elevi
    ● Înfiinţarea de centre noi de consultanţã şi informare pentru tineret şi crearea unei reţele a acestor centre
    ● Sprijinirea creãrii unor produse bancare de creditare pentru studenţi
    ● Sprijinirea întreprinzãtorilor şi fermierilor tineri, prin programe educative şi de consultanţã menite sã dezvolte cultura antreprenorialã
    ● Lãrgirea posibilitãţilor de integrare socialã pentru copii şi tineri cu dizabilitãţi sau proveniţi de la centre de plasament
    ● Predarea taberelor şcolare şi de tineret închise sau nefuncţionale autoritãţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform funcţiei iniţiale, reabilitarea acelora care funcţioneazã şi adaptarea lor la standardele UE prin parteneriate publice-private
    ● Înfiinţarea în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale de tineret a 8 centre pentru tineret în cele 8 regiuni de dezvoltare, cu responsabilitãţi directe în atragerea fondurilor comunitare şi în implementarea de proiecte strategice pe domeniul tineret. Aceste centre vor încheia parteneriate bilaterale cu centre de tineret din Republica Moldova
    ● Înfiinţarea unei direcţii de programe de tineret România - Republica Moldova care va viza încurajarea şi finanţarea activitãţilor de tineret în parteneriat şi cooperare între organizaţiile neguvernamentale din România şi Republica Moldova
    ● Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate publice-private
    ● Susţinerea activitãţilor de tineret specifice minoritãţilor naţionale, pentru întãrirea diversitãţii şi incluziunea socialã a acestora
    ● Sprijinirea cu prioritate a programelor, iniţiativelor menite sã faciliteze asumarea unui rol în viaţa publicã al tineretului
    ● Sprijinirea angajãrii tinerilor în conformitate cu specializãrile obţinute pentru a stopa exodul forţei de muncã tinere şi specializate din ţarã şi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forţei de muncã tinere
    Sport
    ● Organizarea de întreceri sportive internaţionale, susţinute şi cofinanţate de Guvern, în ramurile sportive unde România exceleazã
    ● Elaborarea strategiei naţionale, cu accent pe sportul de masã, şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizatã cu prevederile UE în materie
    ● Implicarea şi cointeresarea autoritãţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean
    ● Dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului în şcoli, stabilirea unor sisteme de competiţii la nivel local, regional şi naţional
    ● Susţinerea introducerii evenimentelor sportive şcolare în agenda competiţiilor întocmitã de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
    ● Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcã a cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activitãţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive
    ● Stabilirea unor relaţii de colaborare între şcoli şi cluburi sportive
    ● Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane cãtre aceastã disciplinã
    ● Asigurarea unei traiectorii de tip "dublã carierã" sportivilor de performanţã, prin asigurarea educaţiei şi calificãrii într-o altã profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate
    ● Construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional
    ● Înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivã
    ● Menţinerea României printre primele 15 naţiuni ale lumii la Jocurile Olimpice - Londra 2012, precum şi obţinerea unor rezultate de prestigiu la campionatele mondiale şi europene în anul 2012
    ● Dezvoltarea sportului de masã şi a infrastructurii sportive
    ● Valorificarea economicã a activitãţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv
    ● Creşterea rolului educaţiei fizice şi al sportului în şcoli
    ● Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului şi sprijinirea sportului de performanţã

    CAP. 25
    Apãrare şi securitate naţionalã

    Stadiul actual
    În domeniul apãrãrii naţionale s-a reuşit dezvoltarea capacitãţii de decizie şi acţiune a organismului militar în vederea afirmãrii intereselor României şi valorificãrii oportunitãţilor în cadrul comunitãţii europene, euroatlantice şi internaţionale.

    Direcţii de acţiune
    ● Consolidarea profilului României în cadrul NATO şi UE
    ● Menţinerea angajãrii în lupta împotriva terorismului prin continuarea participãrii la operaţiunile din Afganistan în cadrul ISAF (International Security Assistance Force)
    ● Dezvoltarea contribuţiei României la Politica europeanã de securitate şi apãrare din cadrul UE prin participarea la operaţia ATALANTA
    ● Creşterea contribuţiei la asigurarea securitãţii şi stabilitãţii regionale
    ● Adoptarea proiectului Strategiei militare a României în Guvern, dupã aprobarea de cãtre Parlamentul României a Cartei Albe a Apãrãrii
    ● Stabilirea prioritãţilor în achiziţiile de echipamente militare în funcţie de necesarul de capabilitãţi critice şi de resursele financiare alocate
    ● Asigurarea unei coordonãri optime a instituţiilor implicate în aplicarea managementului resurselor umane, prin programe integrate pentru toate instituţiile angrenate în activitãţi din domeniul apãrãrii, ordinii publice şi siguranţei naţionale
    ● Întãrirea controlului parlamentar asupra forţelor armate şi reglementarea mecanismelor de realizare a acestui control în conformitate cu valorile şi principiile constituţionale

    CAP. 26
    Politici în domeniul relaţiilor interetnice

    Stadiul actual
    În ultimii ani, situaţia minoritãţilor din România s-a îmbunãtãţit în mod consistent, prin adoptarea unor reglementãri în acord cu principiile europene privind drepturile minoritãţilor. În anul 2008 România a ratificat Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, iar în anul 2011 a depus primul raport periodic. Anual, Guvernul României finanţeazã prin bugetul de stat activitatea organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale. Prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice, în anul 2011 au fost finanţate 79 de proiecte, s-au realizat în parteneriat alte 30 de programe, urmând ca finanţarea sã fie asiguratã în mod continuu şi în anul 2012.
    Principiul de bazã în relaţiile interetnice trebuie sã fie egalitatea deplinã de drepturi şi şanse egale de afirmare a identitãţii. Guvernul României se va implica în asigurarea dreptului de a-şi pãstra, exprima şi dezvolta liber identitatea etnicã pentru toţi cetãţenii aparţinând minoritãţilor naţionale, astfel încât sã se poatã manifesta pe deplin în viaţa publicã, în administraţie şi justiţie, în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, cu angajamentele României asumate în procesul de integrare în UE, precum şi cu documentele europene şi internaţionale în materie. Va fi stimulat efortul comun şi dialogul cu minoritãţile naţionale în vederea îmbunãtãţirii actului decizional şi afirmãrii identitãţii etnice.

    Direcţii de acţiune
    ● Combaterea discriminãrii şi promovarea toleranţei
    ● Promovarea valorilor diversitãţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase, inclusiv prin acţiuni afirmative
    ● Încurajarea dialogului interetnic
    ● Eliminarea oricãrei forme de extremism, şovinism, antisemitism
    ● Îmbunãtãţirea situaţiei romilor şi continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populaţia romã şi societatea în ansamblu
    ● Crearea cadrului legal privind extinderea utilizãrii limbii materne în administraţie
    ● Adoptarea de mãsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare
    ● Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minoritãţilor naţionale din România
    ● Sprijinirea demersurilor la nivelul UE ce vizeazã crearea unui cadru comun de acţiune în domeniul relaţiilor interetnice
    ● Implementarea noii strategii naţionale pentru romi, în conformitate cu strategia-cadru a UE
    ● Sprijinirea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritãţilor Naţionale şi adaptarea cadrului legislativ în vederea facilitãrii absorbţiei fondurilor europene de cãtre instituţie
    ● Pentru continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minoritãţilor naţionale, în acord cu cerinţele integrãrii României în UE, se au în vedere urmãtoarele direcţii de acţiune:
    - lãrgirea cadrului existent al învãţãmântului în limba maternã pe specialitãţi şi niveluri de instruire - primar, profesional, gimnazial, universitar, prin aplicarea noii legi a educaţiei;
    - consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentãrii proporţionale şi consultãrii politice a minoritãţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local;
    - asigurarea unor programe în limba maternã la radio şi televiziune pentru toate minoritãţile naţionale, în special pentru comunitatea maghiarã, astfel încât sã se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternã la nivel naţional;
    - asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional.
    Pentru a se realiza eficient aceste obiective este necesarã orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile. În acest sens se vor avea în vedere:
    ● finanţarea unor activitãţi specifice pe bazã de proiecte şi programe de dezvoltare culturalã şi interculturalã specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional;
    ● promovarea diversitãţii culturale în scopul eliminãrii prejudecãţilor şi recunoaşterii valorilor comune;
    ● sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizãrii unei dezvoltãri durabile în zone tradiţionale.
    Problematica legatã de comunitatea romilor reprezintã un domeniu aparte, care necesitã atât eforturi pe plan intern, cât şi corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate, în special în urma aprobãrii strategiei-cadru la nivelul UE. Considerãm necesare punerea în aplicare a recent aprobatei strategii guvernamentale pentru 2012-2020, precum şi implementarea unor programe specifice, menite sã asigure îmbunãtãţirea substanţialã a situaţiei romilor, prin:
    ● consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local;
    ● realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunitãţilor de romi;
    ● rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizãrii, a gazului metan, a salubritãţii;
    ● eficientizarea mãsurilor ce vizeazã aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activitãţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civicã, prevenirea infracţionalitãţii);
    ● implementarea în bune condiţii a Acordului-cadru privind contribuţia financiarã elveţianã în ceea ce priveşte fondul tematic de sprijinire a comunitãţilor de romi.


    ANEXĂ

                                PROIECŢIA
          indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2012-2015



┌──────────────────────────────────────────┬────────┬────────┬────────┬────────┐
│                                          │  2012  │  2013  │  2014  │  2015  │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Produsul intern brut     - miliarde lei   │ 595,0  │ 633,0  │  673,8 │  717,5 │
│                         - creştere realã,│  2,1   │  3,4   │   3,6  │   3,9  │
│                           % -            │        │        │        │        │
│din care, valoarea                        │        │        │        │        │
│adãugatã brutã în:                        │        │        │        │        │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│- Industrie                               │  2,9   │  3,7   │  3,9   │  4,1   │
│- Agriculturã, silviculturã, pisciculturã,│  0,0   │  0,9   │  1,5   │  1,9   │
│  exploatare forestierã                   │        │        │        │        │
│- Construcţii                             │  4,2   │  4,9   │  5,0   │  5,1   │
│- Servicii                                │  1,5   │  3,2   │  3,4   │  3,9   │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Consumul final                            │  1,8   │  2,2   │  2,5   │  2,8   │
│Consumul individual efectiv               │  1,8   │  2,2   │  2,6   │  2,9   │
│al gospodãriilor                          │        │        │        │        │
│Consumul colectiv efectiv al              │  1,5   │  1,8   │  2,0   │  2,5   │
│administraţiei publice                    │        │        │        │        │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Formarea brutã de capital fix             │  4,8   │  7,2   │  8,0   │  7,8   │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Export de bunuri şi servicii              │  7,4   │  8,3   │  7,5   │  7,2   │
│Import de bunuri şi servicii              │  7,7   │  7,9   │  7,7   │  7,3   │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Export de bunuri         - milioane euro  │ 50.285 │ 56.570 │ 63.755 │ 71.915 │
│                                          │  11,0  │  12,5  │  12,7  │  12,8  │
│Import de bunuri (CIF)   - milioane euro  │ 60.970 │ 68.650 │ 77.435 │ 87.425 │
│                                          │  11,3  │  12,6  │  12,8  │  12,9  │
│Import de bunuri (FOB)   - milioane euro  │ 56.275 │ 63.365 │ 71.475 │ 80.695 │
│                                          │  11,3  │  12,6  │  12,8  │  12,9  │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Soldul balanţei          - (FOB-FOB) -    │ -5.990 │ -6.795 │ -7.720 │ -8.780 │
│comerciale                                │        │        │        │        │
│milioane euro                             │        │        │        │        │
│                         - (FOB-CIF)      │-10.685 │-12.080 │-13.680 │-15.510 │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Contul curent            - milioane euro  │ -5.835 │ -6.415 │ -6.865 │ -7.670 │
│                         - % din PIB      │  -4,2  │  -4,3  │  -4,3  │  -4,5  │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Creşterea preţurilor de consum            │        │        │        │        │
│- sfârşitul anului, %                     │  3,5   │   2,8  │   2,5  │   2,3  │
│- medie anualã, %                         │  3,0   │   2,9  │   2,8  │   2,5  │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Deflatorul PIB                            │  3,6   │   2,9  │   2,8  │   2,5  │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Cursul de schimb mediu   - lei/euro       │  4,26  │  4,22  │  4,20  │  4,17  │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Numãrul mediu de         - mii persoane   │ 4.550  │ 4.600  │ 4.655  │ 4.720  │
│salariaţi (BFM)                           │        │        │        │        │
│                         - %              │  0,7   │  1,1   │  1,2   │  1,4   │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Numãrul de şomeri        - mii persoane   │  410   │  400   │  385   │  365   │
│înregistraţi                              │        │        │        │        │
│(la sfârşitul anului)                     │        │        │        │        │
│- rata şomajului         - %              │  4,5   │  4,3   │  4,1   │  3,9   │
│înregistrat                               │        │        │        │        │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Populaţia ocupatã totalã                  │  9.325 │  9.425 │  9.545 │  9.675 │
│(AMIGO), mii persoane                     │        │        │        │        │
│                                          │   0,9  │   1,1  │   1,3  │   1,4  │
│                                          │        │        │        │        │
│Numãr mediu de salariaţi                  │  6.220 │  6.275 │  6.345 │  6.425 │
│(AMIGO), mii persoane                     │        │        │        │        │
│                                          │   0,7  │   0,9  │   1,1  │   1,3  │
│                                          │        │        │        │        │
│Şomeri BIM (AMIGO),                       │   720  │   700  │   670  │   660  │
│mii persoane                              │        │        │        │        │
│- rata şomajului BIM, %                   │   7,2  │   6,9  │   6,6  │   6,4  │
├──────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Câştigul salarial        - lei            │ 2.117  │ 2.210  │  2.310 │ 2.410  │
│mediu brut               - %              │  4,5   │  4,4   │   4,5  │  4,3   │
│Câştigul salarial        - lei            │ 1.540  │ 1.606  │  1.677 │ 1.749  │
│mediu net                - %              │  4,2   │  4,3   │   4,4  │  4,3   │
│Câştigul salarial real   - %              │  1,2   │  1,4   │   1,6  │  1,8   │
└──────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┘
    Sursa: Comisia Naţionalã de Prognozã, februarie 2012


                    _________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Parlamentul Romaniei, HOTARARE nr. 1 din 9 februarie 2012

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016