Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 1.027 din 15 noiembrie 2012  pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 1.027 din 15 noiembrie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara

EMITENT: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII - PLENUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 802 din 29 noiembrie 2012
    Având în vedere dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, republicată,
    în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

    ART. 1
    Se aprobă Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
    ART. 2
    Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                                  Preşedintele
                     Consiliului Superior al Magistraturii,
                         judecător Alina Nicoleta Ghica

    Bucureşti, 15 noiembrie 2012.
    Nr. 1.027.


    ANEXĂ


                                   REGULAMENT
                  privind normele pentru efectuarea lucrărilor
                   de inspecţie de către Inspecţia Judiciară


    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    Prezentele norme stabilesc cadrul metodologic de desfăşurare a activităţilor de analiză, verificare şi control efectuate de Inspecţia Judiciară, în scopul definirii şi aplicării unitare a procedurilor privind efectuarea lucrărilor de inspecţie.

    SECŢIUNEA 1
    Atribuţiile Inspecţiei Judiciare

    ART. 2
    (1) Inspecţia Judiciară este o structură cu personalitate juridică, care funcţionează în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi îndeplineşte, prin inspectorii judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control, în domeniile specifice de activitate.
    (2) În exercitarea acestor atribuţii Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale.
    ART. 3
    (1) Atribuţiile de analiză, verificare şi control exercitate de inspectorii judiciari, conform dispoziţiilor art. 74 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, sunt structurate în două categorii:
    a) atribuţii privind activitatea şi conduita judecătorilor şi procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, precum şi a magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    b) atribuţii de control privind activitatea instanţelor/parchetelor.
    (2) Atribuţiile inspectorilor judiciari în legătură cu activitatea şi conduita magistraţilor constau în:
    a) verificarea sesizărilor adresate Inspecţiei Judiciare sau a sesizărilor din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, precum şi a magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. e) şi art. 71 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    b) în materie disciplinară, dispunerea şi efectuarea cercetării disciplinare, în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de judecători, procurori, inclusiv faţă de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, şi magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 71 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    c) efectuarea verificărilor privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, conform dispoziţiilor art. 36 1 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) efectuarea verificărilor privind condiţia bunei reputaţii pentru judecătorii şi procurorii în funcţie, potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    e) efectuarea verificărilor privind conduita, deontologia şi integritatea candidaţilor la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform prevederilor art. 9 pct. 16 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74/2012, cu modificările ulterioare;
    f) efectuarea verificărilor pentru soluţionarea cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei judecătorilor şi procurorilor, potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. g) şi art. 30 din Legea nr. 317/2004, republicată;
    g) efectuarea verificărilor privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie a candidaţilor la funcţia de inspector judiciar, conform prevederilor Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari.
    (3) Atribuţiile de control ale inspectorilor judiciari privind activitatea instanţelor şi parchetelor constau în:
    a) efectuarea de verificări la instanţele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile, conform dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    b) efectuarea de verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale, potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    c) efectuarea de verificări privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente, pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei şi a parchetului, a calităţii corespunzătoare a serviciului, conform prevederilor art. 74 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    d) efectuarea verificărilor prevăzute de art. 21^1 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru revocarea din funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor, pentru motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Scopul activităţii Inspecţiei Judiciare

    ART. 4
    Activitatea Inspecţiei Judiciare are drept scop:
    a) îmbunătăţirea performanţei organizaţionale a instanţelor şi parchetelor şi aplicarea unitară a normelor procedurale, prin formularea de propuneri adecvate, pe baza datelor rezultate din verificările efectuate, şi furnizarea unor informaţii obiective instituţiilor implicate în gestionarea sistemului judiciar;
    b) responsabilizarea magistraţilor, prin identificarea situaţiilor sau cazurilor care atrag răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, inclusiv a celor care au calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi a magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori care constituie încălcări ale normelor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005;
    c) propunerea măsurilor adecvate, ca urmare a verificării situaţiilor în care se invocă încălcarea reputaţiei profesionale, a imparţialităţii şi independenţei judecătorilor şi procurorilor, precum şi a independenţei sistemului judiciar;
    d) identificarea vulnerabilităţilor din sistemul judiciar, înlăturarea disfuncţionalităţilor şi prevenirea riscurilor în activitatea instanţelor şi parchetelor.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Principiile care guvernează activitatea Inspecţiei Judiciare

    § 3.1. Principiul legalităţii
    ART. 5
    Activitatea Inspecţiei Judiciare se desfăşoară în conformitate cu legea.

    § 3.2. Principiul respectării independenţei judecătorului şi procurorului şi al autorităţii de lucru judecat
    ART. 6
    (1) Verificările efectuate de Inspecţia Judiciară se desfăşoară conform dispoziţiilor art. 46 alin. (2), art. 64 alin. (2) şi art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea principiilor independenţei judecătorilor şi procurorilor, supunerii lor numai legii, precum şi autorităţii de lucru judecat.
    (2) Controlul exercitat de Inspecţia Judiciară nu poate pune în discuţie soluţia pronunţată prin hotărârile judecătoreşti supuse căilor de atac prevăzute de lege şi nici soluţiile adoptate de procurori, care pot fi verificate numai în cadrul şi limitele date de principiul controlului ierarhic sau de instanţele de judecată.

    § 3.3. Principiul imparţialităţii şi independenţei inspectorilor
    ART. 7
    (1) În exercitarea atribuţiilor specifice, inspectorii judiciari sunt obligaţi să adopte o atitudine obiectivă, echidistantă şi neutră, de natură a înlătura orice suspiciuni privind lipsa de imparţialitate.
    (2) Pentru asigurarea caracterului imparţial şi independent al activităţii, inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat.
    (3) Prin sintagma instanţele şi parchetele unde inspectorul a funcţionat se înţelege ultima instanţă sau ultimul parchet la care inspectorul judiciar şi-a desfăşurat activitatea anterior numirii.
    (4) Imparţialitatea şi independenţa exercitării atribuţiilor de către inspectorii judiciari sunt asigurate prin repartizarea aleatorie a lucrărilor.
    (5) Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu poate avea loc numai în cazurile limitativ prevăzute de lege şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.

    § 3.4. Principiul confidenţialităţii
    ART. 8
    (1) Verificările şi întocmirea lucrărilor de inspecţie se realizează cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Actele, documentele sau orice informaţii referitoare la lucrările aflate pe rolul Inspecţiei Judiciare au caracter confidenţial, cu excepţia celor care constituie, potrivit legii, informaţii de interes public.

    § 3.5. Principiul transparenţei
    ART. 9
    Activitatea Inspecţiei Judiciare se desfăşoară cu respectarea principiului transparenţei, potrivit căruia atât aspectele semnalate şi tematica controalelor, cât şi rezultatul verificărilor efectuate de inspectorii judiciari sunt aduse la cunoştinţă magistratului vizat sau, după caz, conducerii instanţelor/parchetelor.

    CAP. II
    Procedura de soluţionare a sesizărilor privind activitatea şi conduita judecătorilor, procurorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    SECŢIUNEA 1
    Procedura efectuării verificărilor prealabile

    § 1.1. Modalităţile de sesizare
    ART. 10
    (1) Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată de ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi de către orice persoană interesată, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători, procurori şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Petiţiile înaintate Inspecţiei Judiciare de către ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără menţionarea expresă a exercitării atribuţiilor de titular al acţiunii disciplinare, prevăzute de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, se înregistrează şi se soluţionează conform procedurii prevăzute pentru cazurile în care Inspecţia Judiciară este sesizată din oficiu sau de o persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii.
    (3) Sesizările care nu sunt semnate de petenţi, nu conţin datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, după înregistrarea în registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, se clasează de către inspectorul-şef, prin rezoluţie definitivă.
    (4) Prin adresa de comunicare către petent a rezoluţiei de clasare se precizează posibilitatea de a formula o nouă sesizare, cu îndeplinirea condiţiilor legale.
    (5) În cazul în care aspectele semnalate în sesizările adresate Inspecţiei Judiciare excedează atribuţiilor sau competenţei acesteia, petiţiile se înaintează instituţiilor competente, prin adresă semnată de inspectorul-şef; măsura se comunică persoanei care a formulat petiţia.
    (6) Sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare se realizează pe baza procesului-verbal întocmit de inspectorul-şef sau a procesului-verbal întocmit de inspectorul judiciar şi avizat de şeful direcţiei corespunzătoare şi de inspectorul-şef.

    § 1.2. Desemnarea inspectorilor judiciari
    ART. 11
    (1) După înregistrare, în raport cu calitatea persoanei vizate, sesizările se repartizează de inspectorul-şef spre soluţionare uneia dintre cele două direcţii de inspecţie judiciară.
    (2) În cazul în care sesizarea priveşte atât un judecător/magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi un procuror, lucrarea se înregistrează distinct la ambele direcţii de inspecţie.
    (3) Prin repartizare aleatorie, şefii direcţiilor de inspecţie desemnează inspectorul judiciar sau, în cauzele complexe, echipa de inspectori judiciari care urmează să efectueze verificările şi stabilesc termenul de soluţionare a lucrărilor.
    (4) Termenul de 45 de zile prevăzut de art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, poate fi prelungit cu încă 45 de zile, la solicitarea motivată a inspectorului judiciar sau a echipei de inspectori judiciari, în funcţie de complexitatea sesizării, de volumul de lucru al inspectorului/echipei de inspectori desemnaţi sau de existenţa altor motive întemeiate.
    (5) În funcţie de natura sesizării şi de urgenţa acesteia, şeful de direcţie poate stabili un termen de soluţionare mai scurt decât cel de 45 de zile.
    (6) În cazul de conexitate prevăzut de art. 45 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, republicată, sesizările se conexează la prima lucrare înregistrată la Inspecţia Judiciară, pe baza referatului întocmit de inspectorii judiciari învestiţi cu soluţionarea sesizărilor ulterioare, avizat de şeful direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare.
    (7) Procedura de soluţionare a lucrărilor conexate este aceea corespunzătoare primei sesizări înregistrate la Inspecţia Judiciară, indiferent de titularul acţiunii disciplinare.
    (8) În cazul sesizării din oficiu prin proces-verbal întocmit de inspectorul judiciar, pentru respectarea principiului continuităţii, dosarul nou-format se soluţionează de către inspectorul judiciar care a dispus sesizarea.

    § 1.3. Desfăşurarea verificărilor prealabile
    ART. 12
    (1) După primirea dosarului, în funcţie de aspectele sesizate, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari solicită instanţelor sau parchetelor vizate, prin adresă semnată de unul dintre inspectorii desemnaţi, relaţiile necesare soluţionării lucrării şi prevăzute de dispoziţiile art. 73 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, republicată.
    (2) Verificările efectuate de conducerea instanţelor/parchetelor în vederea comunicării relaţiilor solicitate se derulează cu respectarea dispoziţiilor art. 46 alin. (2), art. 64 alin. (2) şi art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Rezultatul verificărilor şi înscrisurile solicitate de inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari, precum şi înscrisurile considerate relevante de către conducerea instanţei/parchetului se transmit direct Inspecţiei Judiciare, prin curier, fax ori prin poşta specială, precum şi prin poşta electronică, pe adresa de e-mail a inspectorului judiciar semnatar al adresei, situaţie în care documentele se scanează.
    (4) În raport cu aspectele sesizate, inspectorii judiciari pot utiliza, în completarea relaţiilor comunicate de instanţă/parchet, şi următoarele surse de documentare:
    a) informaţii din baza de date din sistemul informatic ECRIS al instanţelor/parchetelor;
    b) date şi informaţii din evidenţele Inspecţiei Judiciare sau ale Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv actele de control anterioare, lucrările efectuate pentru soluţionarea unor sesizări ce au legătură cu cele supuse verificărilor;
    c) acte, relaţii de la alte instituţii sau autorităţi, precum şi de la orice alte persoane fizice sau juridice;
    d) orice alte date, informaţii sau relaţii pe care le consideră necesare pentru soluţionarea sesizării.
    ART. 13
    (1) În cazul în care pentru lămurirea aspectelor sesizate este necesară şi efectuarea de verificări directe, inspectorii judiciari, de regulă, anunţă, în prealabil, conducerea instanţei/parchetului cu privire la data prezentării şi obiectul verificărilor.
    (2) În situaţiile în care se impune efectuarea unor verificări inopinate, prin excepţie, comunicarea prezenţei inspectorilor judiciari la sediul instanţei/parchetului şi a obiectului verificărilor se realizează după finalizarea acestora.
    (3) Verificările prealabile directe, de regulă, se efectuează în timpul programului de lucru al instanţei sau parchetului; cu acordul conducerii instanţei/parchetului, verificările pot fi efectuate şi după orele de program.
    ART. 14
    (1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari pot desfăşura următoarele activităţi:
    a) accesarea bazei de date a sistemului informatic ECRIS al instanţei/parchetului;
    b) examinarea registrelor, mapelor de hotărâri şi a altor evidenţe ale instanţei/parchetului unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul/procurorul verificat;
    c) examinarea lucrărilor care au legătură cu aspectele sesizate;
    d) solicitarea copiilor de pe documentele apreciate ca fiind relevante pentru soluţionarea lucrării;
    e) solicitarea relaţiilor sau actelor pe care le consideră necesare de la alte autorităţi şi instituţii, precum şi de la persoane fizice sau juridice care au cunoştinţă despre aspectele sesizate;
    f) solicitarea unui punct de vedere judecătorului/procurorului sau magistratului asistent a cărui activitate este vizată sau de la ceilalţi judecători/procurori/magistraţi asistenţi şi de la personalul instanţei/parchetului, cu acordul acestora; în situaţia în care persoana de la care se solicită un punct de vedere nu este de acord să poarte discuţii cu inspectorii judiciari sau să îşi exprime în scris poziţia, se încheie un proces-verbal în care se consemnează această împrejurare;
    g) orice alte activităţi sau verificări necesare lămuririi aspectelor sesizate.
    (2) Verificările prealabile efectuate de inspectorii judiciari, ca urmare a unei sesizări, sunt, de regulă, limitate la aspectele semnalate. Inspectorii judiciari pot însă constata, cu ocazia efectuării verificărilor, orice alte încălcări ale normelor legale sau regulamentare, situaţie în care întocmesc un proces-verbal de sesizare din oficiu în condiţiile art. 10 alin. (6).

    § 1.4. Finalizarea verificărilor prealabile. Dispoziţii generale
    ART. 15
    Finalizarea verificărilor prealabile se constată printr-un proces-verbal întocmit de către inspectorii judiciari, care au efectuat verificările.
    ART. 16
    (1) Dacă în urma verificărilor prealabile efectuate se constată disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor sau parchetelor ori elemente de practică neunitară, inspectorii judiciari întocmesc, alături de rezoluţia de clasare sau propunere de clasare, o notă în care sunt evidenţiate aspectele constatate şi propunerile formulate.
    (2) În cazurile în care soluţionarea sau reglementarea aspectelor semnalate sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, nota, avizată de inspectorul-şef, se înaintează secţiei corespunzătoare sau Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
    ART. 17
    (1) În situaţia în care Inspecţia Judiciară este sesizată cu aspecte care au făcut obiectulunor verificări anterioare, pentru care, după caz, s-a formulat răspuns sau s-a dispus clasarea, respingerea sesizării, cercetarea disciplinară sau exercitarea acţiunii disciplinare de către Inspecţia Judiciară, noua sesizare primeşte acelaşi număr de înregistrare cu cel al sesizării anterioare.
    (2) În cazul prevăzut de alin. (1), inspectorul judiciar desemnat întocmeşte un referat cu propunere de arhivare a lucrării, care se avizează de către şeful direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare.
    (3) Măsura dispusă, conform alin. (2), se comunică petentului, iar, în cazul sesizării Inspecţiei Judiciare în temeiul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, titularului acţiunii disciplinare i se transmite rezultatul verificărilor anterioare, prin adresă semnată de inspectorul-şef.
    (4) Sesizările ulterioare cu acelaşi conţinut se arhivează, fără răspuns către petent, pe baza referatului întocmit de inspectorul judiciar desemnat.
    (5) Dacă noua sesizare cuprinde şi aspecte noi, care nu au făcut obiectul verificărilor anterioare, aceasta se înregistrează sub număr nou şi se efectuează verificări prealabile cu privire la aspectele nou-sesizate, conform dispoziţiilor art. 11-14.
    (6) În cazul prevăzut la alin. (5), după soluţionarea lucrării, titularului acţiunii disciplinare i se comunică şi rezultatul verificărilor anterioare.

    § 1.5. Finalizarea verificărilor prealabile în cazul sesizării Inspecţiei Judiciare în condiţiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată
    ART. 18
    (1) În situaţia în care se constată, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari dispun, prin rezoluţie, clasarea sesizării.
    (2) Rezoluţia de clasare se întocmeşte, de regulă, în termen de 10 zile de la finalizarea verificărilor prealabile şi cuprinde date referitoare la: data şi modalitatea de sesizare, aspectele sesizate, conţinutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, situaţia de fapt reţinută şi argumentarea soluţiei, raportat la aspectele sesizate şi la rezultatul verificărilor, precum şi dispoziţiile legale aplicabile în speţă.
    (3) Rezoluţia de clasare, semnată de inspectorii judiciari, este supusă verificării şi avizării de către şeful direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi inspectorul-şef.
    (4) După avizare, rezoluţia de clasare se comunică petiţionarului, persoanei vizate prin sesizare şi, după caz, instituţiilor care au transmis sesizarea, prin adresă semnată de inspectorul-şef.
    ART. 19
    (1) În situaţia în care, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, se constată că există indicii cu privire la săvârşirea unor abateri disciplinare, inspectorii judiciari dispun, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare, de regulă, în termen de 7 zile de la data finalizării verificărilor prealabile.
    (2) Rezoluţia prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele menţiuni: data şi modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conţinutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, situaţia de fapt reţinută, fundamentarea soluţiei de începere a cercetării disciplinare, raportat la aspectele sesizate, rezultatul verificărilor şi dispoziţiile legale aplicabile în speţă.

    § 1.6. Finalizarea verificărilor prealabile în cazul sesizării Inspecţiei Judiciare în condiţiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată
    ART. 20
    (1) În situaţia în care, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile unei abateri disciplinare, în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării verificărilor prealabile inspectorii judiciari întocmesc rezoluţia cu propunere de clasare, care se comunică titularilor acţiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-şef.
    (2) Dispoziţiile referitoare la conţinutul rezoluţiei, prevăzute de art. 18 alin. (2), se aplică în mod corespunzător.
    ART. 21
    (1) În cazul în care, primind rezoluţia cu propunerea de clasare, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dispune motivat completarea verificărilor prealabile, acestea se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării la Inspecţia Judiciară, de regulă, de către inspectorii judiciari care au întocmit rezoluţia.
    (2) Finalizarea completării verificărilor prealabile se constată de inspectorii judiciari, prin proces-verbal.
    (3) În situaţia în care, ca urmare a completării verificărilor, se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc o nouă rezoluţie cu propunere de clasare.
    (4) În conţinutul acestei rezoluţii se includ, alături de datele prevăzute de art. 18 alin. (2), următoarele menţiuni: data finalizării completării verificărilor prealabile, aspectele noi rezultate din completarea verificărilor şi fundamentarea propunerii de clasare prin raportare şi la aceste aspecte.
    ART. 22
    (1) Dacă în urma completării verificărilor se constată existenţa indiciilor privind săvârşirea unor abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc rezoluţie cu propunere de începere a cercetării disciplinare.
    (2) Dispoziţiile art. 19 alin. (2) referitoare la conţinutul rezoluţiei se aplică în mod corespunzător.
    ART. 23
    Rezoluţia cu propunere de începere a cercetării disciplinare se înaintează titularului acţiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-şef, în termen de 7 zile de la data finalizării verificărilor prealabile.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Cercetarea disciplinară

    § 2.1. Dispoziţii generale
    ART. 24
    (1) În vederea exercitării acţiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecţia Judiciară, prin inspectorii judiciari.
    (2) Cercetarea disciplinară se efectuează, în raport cu calitatea persoanei vizate, de către inspectorii din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori, care, după caz, au dispus ori au propus începerea cercetării disciplinare. În caz de imposibilitate a persoanelor menţionate anterior, precum şi în situaţia în care inspectorul judiciar care a efectuat verificările prealabile a propus clasarea sesizării potrivit dispoziţiilor art. 45 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 317/2004, republicată, cercetarea disciplinară se efectuează de către un alt inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef, ca urmare a repartizării aleatorii.
    (3) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data începerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea.
    (4) Pentru motive întemeiate cercetarea disciplinară poate fi prelungită cu maximum 30 de zile.
    (5) Prelungirea cercetării disciplinare se dispune prin rezoluţie de către inspectorul-şef, în temeiul solicitării motivate formulate de inspectorul judiciar sau de echipa de inspectori judiciari.
    (6) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia existenţa sau inexistenţa vinovăţiei.
    (7) Cercetarea disciplinară se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal.
    ART. 25
    (1) Pe durata cercetării disciplinare, în cazul în care inspectorul sau echipa de inspectori judiciari apreciază că exercitarea în continuare a funcţiei de către judecătorul/procurorul cercetat ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurii disciplinare sau că această procedură este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei, formulează o notă cu propunere de suspendare din funcţie a magistratului până la finalizarea procedurii.
    (2) Nota cu propunerea de suspendare din funcţie a magistratului conţine următoarele menţiuni: data şi modalitatea sesizării, aspectele semnalate prin sesizare, argumentarea propunerii de suspendare din funcţie.
    (3) Nota se înaintează, prin adresă semnată de inspectorul-şef, secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

    § 2.2. Procedura cercetării disciplinare
    ART. 26
    (1) În vederea efectuării cercetării disciplinare, inspectorul judiciar comunică magistratului, faţă de care s-a dispus începerea cercetării disciplinare, invitaţia de participare la cercetarea disciplinară şi o copie a rezoluţiei prin care s-a început cercetarea disciplinară.
    (2) Actele prevăzute la alin. (1) şi adresa de înaintare, semnate de inspectorul judiciar, se înmânează persoanei cercetate, prin intermediul preşedintelui instanţei/secţiei sau al prim-procurorului/şefului secţiei parchetului unde funcţionează magistratul vizat, sub semnătură de primire, pe dovada de comunicare.
    (3) După semnarea dovezii de comunicare, aceasta este remisă Inspecţiei Judiciare prin fax şi, în original, inspectorului judiciar sau echipei de inspectori judiciari care efectuează cercetarea disciplinară, în momentul prezentării la instanţă/parchet.
    (4) În cazul în care se refuză primirea actelor prevăzute la alin. (1) sau semnarea dovezii de comunicare a acestora, se întocmeşte de către preşedintele instanţei/secţiei sau prim-procurorul/şeful secţiei parchetului un proces-verbal în care se consemnează această împrejurare; procesul-verbal se transmite Inspecţiei Judiciare, conform dispoziţiilor alin. (3).
    (5) Dacă persoana cercetată este plecată din ţară sau lipseşte de la sediul instanţei/parchetului pentru o perioadă mai lungă de timp, aceasta este înştiinţată despre începerea cercetării disciplinare în modalitatea stabilită de inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari; modalitatea de ducere la îndeplinire a înştiinţării se consemnează într-un proces-verbal.
    (6) În cazul în care s-au făcut toate demersurile necesare şi nu s-a putut lua legătura cu persoana cercetată disciplinar, această situaţie se menţionează într-un proces-verbal.
    (7) Nerealizarea procedurii de comunicare, din motive obiective, nu împiedică efectuarea cercetării disciplinare şi nu afectează valabilitatea acesteia.
    ART. 27
    (1) La data stabilită pentru efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari se prezintă la sediul instanţei/parchetului, unde funcţionează persoana cercetată disciplinar.
    (2) În cursul cercetării disciplinare, având în vedere caracterul administrativ al procedurii, nu se poate recuza inspectorul judiciar care efectuează cercetarea disciplinară. Ori de câte ori, faţă de calitatea persoanei cercetate, imparţialitatea cercetării disciplinare ar putea fi afectată, inspectorul-şef poate dispune, în condiţiile legii, redistribuirea lucrării, din oficiu sau la cererea motivată a inspectorului judiciar care efectuează cercetarea disciplinară, a persoanei cercetate ori a autorului sesizării.
    (3) Refuzul persoanei cercetate disciplinar de a se prezenta la cercetare se constată prin proces-verbal şi nu împiedică efectuarea cercetării.
    (4) În caz de imposibilitate obiectivă de prezentare la cercetare a persoanei vizate, se încheie un proces-verbal şi se întocmeşte o nouă invitaţie, prin care se fixează o altă dată pentru efectuarea cercetării disciplinare.
    (5) În cazul în care, din cauza neprezentării în mod repetat la cercetare a magistratului vizat sau a imposibilităţii repetate de îndeplinire a procedurii de comunicare cu acesta, indiferent de natura motivului, există posibilitatea depăşirii termenului maxim de 90 de zile, prevăzut de art. 46 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată, sau a termenului de maximum 2 ani de la data săvârşirii faptei, prevăzut de art. 46 alin. (7) din acelaşi act normativ, cercetarea disciplinară se efectuează şi în lipsa persoanei cercetate, fără ca această situaţie să afecteze valabilitatea cercetării.
    ART. 28
    (1) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptă.
    (2) Pe baza actului prin care s-a pus în mişcare acţiunea penală, comunicat de organul de urmărire penală, inspectorul judiciar sau, după caz, echipa de inspectori judiciari dispune, prin rezoluţie, suspendarea cercetării disciplinare până la data la care a devenit definitivă soluţia pronunţată în cauza care a determinat suspendarea.
    (3) După comunicarea de către organul de urmărire penală a soluţiei definitive pronunţate în cauza care a determinat suspendarea, se dispune, prin rezoluţie, de către inspectorul judiciar sau, după caz, de către echipa de inspectori judiciari reluarea cercetării disciplinare, care continuă de la ultimul act efectuat în cauză.
    ART. 29
    (1) În situaţia în care persoana vizată se prezintă la data stabilită pentru efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar îi pune la dispoziţie dosarul cuprinzând probele administrate în cursul verificărilor prealabile.
    (2) După studierea dosarului, inspectorul judiciar sau unul din membrii echipei de inspectori judiciari procedează la ascultarea persoanei cercetate şi încheie în acest sens un proces-verbal de ascultare, în care se consemnează conţinutul declaraţiei date; procesul-verbal de ascultare este semnat pe fiecare pagină de persoana cercetată şi de inspectorul judiciar care efectuează cercetarea disciplinară. Persoana cercetată poate fi asistată de un avocat ori de un alt judecător ori procuror.
    (3) Dacă persoana cercetată a întocmit o declaraţie scrisă cu privire la aspectele cuprinse în rezoluţia de începere a cercetării disciplinare, aceasta se ataşează la dosarul de cercetare disciplinară.
    (4) Ascultarea persoanei cercetate de către inspectorul judiciar sau unul din membrii echipei de inspectori judiciari, care efectuează cercetarea disciplinară, este obligatorie şi în cazul în care se depune la dosar declaraţie scrisă.
    (5) Refuzul persoanei cercetate de a da declaraţii nu împiedică efectuarea cercetării şi se consemnează într-un procesul-verbal, precum şi în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.
    ART. 30
    (1) După ascultarea persoanei cercetate, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari procedează la verificarea apărărilor şi la administrarea probelor solicitate în apărare.
    (2) În cazul existenţei unei imposibilităţi de administrare a unora dintre probele solicitate sau în cazul în care inspectorul/echipa de inspectori judiciari apreciază că probele solicitate nu sunt utile şi pertinente pentru determinarea împrejurărilor săvârşirii faptei sau a existenţei ori inexistenţei vinovăţiei, respinge motivat probele respective, consemnând în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare probele solicitate şi motivele care au determinat respingerea acestora.
    (3) Respingerea administrării probelor solicitate, în condiţiile prevăzute de alin. (2), nu afectează valabilitatea cercetării şi nu împiedică persoana cercetată să reitereze cererea sa de probaţiune în faţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) Inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari, în funcţie de aspectele rezultate din declaraţia persoanei cercetate sau din probele depuse de aceasta în apărare, poate administra din oficiu orice alte probe pe care le consideră necesare pentru stabilirea faptelor şi urmărilor acestora, a împrejurărilor în care au fost săvârşite, a existenţei ori inexistenţei vinovăţiei, consemnând în procesul-verbal de efectuare a cercetării probele administrate din oficiu.
    (5) În cazul ascultării altor persoane, inspectorul judiciar sau unul dintre membrii echipei de inspectori judiciari procedează la consemnarea declaraţiei într-un proces-verbal care se semnează, pe fiecare pagină, de persoana ascultată şi de inspectorul judiciar care a consemnat declaraţia.
    (6) Dacă persoanele a căror ascultare se solicită sau este considerată necesară de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari refuză să dea declaraţii, această împrejurare se consemnează într-un proces-verbal, precum şi în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.
    (7) După administrarea tuturor probelor, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari prezintă persoanei cercetate toate probele administrate în cursul efectuării cercetării disciplinare, aspect care este consemnat în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.
    (8) În cazul în care sunt formulate obiecţiuni de către persoana cercetată, acestea se consemnează în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.

    § 2.3. Finalizarea cercetării disciplinare
    ART. 31
    (1) La finalizarea cercetării disciplinare se întocmeşte un proces-verbal de efectuare a cercetării disciplinare, în care se menţionează toate activităţile realizate pe parcursul cercetării disciplinare, precum şi orice alte aspecte relevante pentru modalitatea de desfăşurare a procedurii.
    (2) După încheierea procesului-verbal de efectuare a cercetării disciplinare nu se mai administrează alte probe şi nu se iau în considerare înscrisurile depuse.
    ART. 32
    (1) În situaţia în care Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, se întocmeşte de către inspectorul judiciar sau, după caz, de către echipa de inspectori judiciari o rezoluţie privind rezultatul cercetării disciplinare, în termen de cel mult 7 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.
    (2) Rezoluţia prevăzută la alin. (1) conţine următoarele menţiuni: data şi modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conţinutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, data începerii cercetării disciplinare, data finalizării cercetării disciplinare, situaţia de fapt rezultată din verificările prealabile şi din cercetarea disciplinară, apărările formulate de magistrat pe parcursul verificărilor prealabile şi cercetării disciplinare, fundamentarea propunerii de respingere a sesizării sau de admitere a sesizării şi de exercitare a acţiunii disciplinare, raportate la aspectele sesizate şi la rezultatul verificărilor şi cercetării, precum şi la dispoziţiile legale aplicabile în speţă.
    (3) Rezoluţia se înaintează titularilor acţiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-şef, în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea cercetării.
    (4) În situaţia în care, primind rezoluţia, titularul acţiunii disciplinare dispune completarea cercetării disciplinare, aceasta se efectuează, de regulă, de către acelaşi inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data când a fost înregistrată solicitarea de completare la Inspecţia Judiciară.
    (5) După efectuarea completării cercetării disciplinare, se întocmeşte de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari o nouă rezoluţie, care se comunică titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia.
    (6) Rezoluţia prevăzută de alin. (5) conţine, pe lângă aspectele cuprinse în rezoluţia anterioară, şi următoarele menţiuni: data finalizării completării cercetării disciplinare, aspectele noi rezultate ca urmare a completării dispuse, fundamentarea propunerii de respingere a sesizării sau de admitere a sesizării şi de exercitare a acţiunii disciplinare, raportate la aspectele rezultate din completarea cercetării.
    ART. 33
    (1) În situaţia în care Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată, în termen de 30 de zile de la data finalizării cercetării disciplinare, se dispune de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari, prin rezoluţie, una din următoarele soluţii:
    a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
    b) respingerea sesizării, în cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii disciplinare.
    (2) Dispoziţiile referitoare la conţinutul rezoluţiei, prevăzute de art. 32 alin. (2), se aplică în mod corespunzător.
    (3) Rezoluţiile prevăzute de alin. (1) lit. a) şi b) sunt supuse avizării de către şeful de direcţie şi confirmării de către inspectorul-şef.
    (4) Inspectorul-şef poate dispune, din oficiu sau la propunerea şefului de direcţie, prin rezoluţie motivată:
    a) completarea cercetării disciplinare;
    b) infirmarea rezoluţiei emise de inspectorul judiciar sau de echipa de inspectori judiciari.
    (5) Completarea cercetării disciplinare se efectuează în cel mult 30 de zile de la data dispunerii acesteia, de regulă, de către acelaşi inspector judiciar sau aceeaşi echipă de inspectori judiciari.
    (6) După completarea cercetării disciplinare, se întocmeşte de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari o nouă rezoluţie, care cuprinde, în mod corespunzător, menţiunile prevăzute de art. 32 alin. (6).
    (7) Prin rezoluţia prevăzută de alin. (4) lit. b), inspectorul-şef poate dispune una din următoarele soluţii:
    a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
    b) respingerea sesizării.
    ART. 34
    Rezoluţia de admitere a sesizării prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. a), confirmată de inspectorul-şef, precum şi rezoluţia emisă de inspectorul-şef, în condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (7) lit. a), se comunică magistratului cercetat şi se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult 30 zile de la data finalizării cercetării, prin adresă semnată de inspectorul-şef.
    ART. 35
    Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. b), confirmată de inspectorul-şef, precum şi rezoluţia emisă de inspectorul-şef, în condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (7) lit. b), se comunică persoanei care a formulat sesizarea, magistratului vizat şi, după caz, instituţiilor care au transmis sesizarea, prin adresă semnată de inspectorul-şef.
    ART. 36
    (1) Rezoluţiile de respingere a sesizării prevăzute de art. 35 pot fi contestate de persoana care a făcut sesizarea, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile, la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti.
    (2) În cazul în care, prin hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, se dispune desfiinţarea rezoluţiei contestate şi trimiterea dosarului la Inspecţia Judiciară pentru continuarea procedurii disciplinare, dosarul este repartizat aleatoriu, conform dispoziţiilor art. 11 alin. (1) -(3) care se aplică în mod corespunzător.
    (3) Termenul de soluţionare a dosarului nu poate fi mare de 30 de zile şi se stabileşte astfel încât să nu se împlinească termenul de prescripţie al răspunderii disciplinare.
    (4) Dispoziţiile referitoare la efectuarea şi completarea cercetării disciplinare, precum şi la soluţiile care pot fi dispuse de inspectorii judiciari, prin rezoluţie, se aplică în mod corespunzător.
    ART. 37
    (1) În situaţia în care, în cursul cercetării disciplinare, se constată că există indicii cu privire la încălcarea de către magistratul cercetat a normelor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari întocmesc, în mod distinct, un raport, prin care se sesizează secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aspectele constatate.
    (2) Raportul întocmit conform prevederilor alin. (1) conţine următoarele menţiuni: data şi modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conţinutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, actele efectuate în cursul cercetării disciplinare, data finalizării cercetării disciplinare, prezentarea situaţiei de fapt şi a apărărilor formulate de persoana cercetată, soluţia pronunţată în urma cercetării disciplinare, argumentarea sesizării secţiei Consiliului Superior al Magistraturii privind încălcarea normelor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, raportate la rezultatul verificărilor prealabile şi al cercetării disciplinare şi la dispoziţiile legale incidente în speţă.
    (3) Raportul, avizat de şeful de direcţie de inspecţie judiciară şi de inspectorul-şef, este înaintat secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistratură, în termen de cel mult 30 zile de la data finalizării cercetării.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Procedura efectuării verificărilor privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor

    ART. 38
    (1) Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi de către orice persoană, în legătură cu încălcarea de către judecători, procurori şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a normelor Codului deontologic al judecătorilor sau procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005.
    (2) Dispoziţiile art. 10 alin. (3) - (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) - (7) se aplică în mod corespunzător.
    (3) Dispoziţiile referitoare la procedura efectuării verificărilor prealabile, prevăzute de art. 12 - 14, se aplică în mod corespunzător.
    ART. 39
    (1) În cadrul verificărilor se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia existenţa sau inexistenţa vinovăţiei.
    (2) În cazul în care se apreciază că sunt necesare verificări directe, inspectorul judiciar comunică magistratului verificat data stabilită pentru efectuarea verificărilor, printr-o invitaţie, la care se anexează copia sesizării.
    (3) Procedura de efectuare a verificărilor se desfăşoară conform dispoziţiilor art. 26 alin. (2) - (7) şi art. 27 alin. (1) - (4), care se aplică în mod corespunzător.
    (4) În cazul în care, din cauza neprezentării în mod repetat la efectuarea verificărilor a magistratului vizat sau a imposibilităţii repetate de îndeplinire a procedurii de comunicare cu acesta, indiferent de natura motivului, există posibilitatea depăşirii termenului maxim de 90 de zile, prevăzut de art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, sau a termenului de un an de la data săvârşirii faptei, verificarea se efectuează şi în lipsă, fără ca acest lucru să afecteze valabilitatea acesteia.
    (5) În situaţia în care judecătorul/procurorul faţă de care se efectuează verificările se prezintă la data stabilită pentru efectuarea verificărilor, procedura prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (2) - (5), art. 30 şi 31 se aplică în mod corespunzător.
    ART. 40
    (1) Rezultatul verificărilor privind încălcarea normelor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor se consemnează într-un raport întocmit de către inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari.
    (2) Raportul întocmit conform prevederilor alin. (1) conţine următoarele menţiuni: data şi modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conţinutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, prezentarea situaţiei de fapt şi a apărărilor formulate de persoana verificată, argumentarea soluţiei propuse secţiei Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul verificărilor şi dispoziţiile legale incidente în speţă.
    (3) Raportul, avizat de şeful de direcţie de inspecţie judiciară şi de inspectorul-şef, este înaintat secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistratură, în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării verificării.
    (4) În procedura de avizare a raportului, inspectorul-şef, din oficiu sau la propunerea şefului de direcţie, poate dispune, prin rezoluţie, completarea verificărilor.
    (5) Completarea verificărilor se efectuează, în termen de maximum 30 de zile de la data rezoluţiei inspectorului-şef, de către acelaşi inspector judiciar sau aceeaşi echipă de inspectori judiciari, întocmindu-se un nou raport.
    (6) Raportul prevăzut de alin. (5) conţine, pe lângă aspectele cuprinse în raportul anterior, şi următoarele menţiuni: data finalizării completării verificărilor, aspectele noi rezultate ca urmare a completării, argumentarea soluţiei propuse secţiei Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere aspectele rezultate din completarea verificărilor.
    (7) Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Procedura efectuării verificărilor privind condiţia bunei reputaţii pentru judecătorii şi procurorii în funcţie

    ART. 41
    (1) Verificările referitoare la condiţia bunei reputaţii pentru judecătorii şi procurorii în funcţii se efectuează, ca urmare a sesizării din oficiu a Inspecţiei Judiciare, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a oricărei persoane interesate.
    (2) Dispoziţiile art. 10 alin. (3) - (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) - (7) se aplică în mod corespunzător.
    (3) Procedura de efectuare a verificărilor prevăzută de art. 12 - 14 şi art. 39 se aplică în mod corespunzător.
    ART. 42
    (1) Pe parcursul procedurii de verificare şi constatare a condiţiei de bună reputaţie, în cazul în care inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari apreciază că exercitarea în continuare a funcţiei de către judecătorul/procurorul vizat ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurii sau că această procedură este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei, formulează o notă cu propunere de suspendare din funcţie a magistratului până la finalizarea procedurii.
    (2) Nota cu propunerea de suspendare din funcţie a magistratului conţine următoarele menţiuni: data şi modalitatea sesizării, aspectele semnalate prin sesizare, argumentarea propunerii de suspendare din funcţie.
    (3) Nota se înaintează, prin adresă semnată de inspectorul-şef, secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
    ART. 43
    (1) Rezultatul verificărilor referitoare la condiţia bunei reputaţii pentru judecătorii şi procurorii în funcţii se consemnează într-un raport întocmit de către inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari.
    (2) Dispoziţiile prevăzute de art. 40 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
    (3) Raportul prevăzut la alin. (1), avizat de şeful direcţiei de inspecţie judiciară şi de inspectorul-şef, se comunică judecătorului/procurorului verificat şi persoanei care a înaintat sesizarea, în vederea formulării de obiecţii, în termen de 15 zile de la data întocmirii.
    (4) Obiecţiile se formulează în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului şi se transmit Inspecţiei Judiciare.
    (5) După expirarea termenului prevăzut de alin. (4), raportul de inspecţie prevăzut la alin. (1), împreună cu materialul care a stat la baza întocmirii acestuia, eventualele obiecţii formulate de magistratul vizat şi de persoana care a înaintat sesizarea, precum şi, dacă este cazul, împreună cu răspunsul Inspecţiei Judiciare referitor la acestea se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (6) În situaţia în care secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune retrimiterea raportului pentru completarea verificărilor, aceasta se efectuează de către acelaşi inspector judiciar sau de către aceeaşi echipă de inspectori judiciari, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea la Inspecţia Judiciară a dispoziţiei secţiei.
    (7) După completarea verificărilor dispuse de secţia Consiliului Superior al Magistraturii, se întocmeşte un nou raport, care conţine atât datele cuprinse în raportul anterior, cât şi următoarele menţiuni: data finalizării completării verificărilor, aspectele noi rezultate ca urmare a completării, argumentarea soluţiei propuse secţiei Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul completării verificărilor.
    (8) Raportul prevăzut de alin. (7), avizat de şeful direcţiei de inspecţie judiciară şi de inspectorul-şef, în termen de 15 zile de la data întocmirii, se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Procedura de efectuare a verificărilor privind conduita, deontologia şi integritatea candidaţilor la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    ART. 44
    (1) Verificările privind conduita, deontologia şi integritatea candidaţilor la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se efectuează de către inspectorii judiciari, la solicitarea comisiei de organizare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform dispoziţiilor art. 9 pct. 16 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74/2012, cu modificările ulterioare.
    (2) Dispoziţiile art. 11 alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător.
    ART. 45
    Conform dispoziţiilor art. 25 alin. (6) şi art. 26 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74/2012, cu modificările ulterioare, verificările privind conduita, deontologia şi integritatea candidaţilor la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizează:
    a) conduita profesională în timpul şedinţei de judecată şi relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul exercitării funcţiei;
    b) relaţiile cu colegii, grefierii, restul personalului instanţei ori al parchetului la care au funcţionat ori al personalului instanţelor sau al parchetelor superioare ori inferioare ierarhic;
    c) conduita în societate;
    d) integritatea, evitarea conflictelor de interese de orice natură, imparţialitatea;
    e) modul în care se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi a judecătorului/procurorului.
    ART. 46
    (1) Verificările privind conduita profesională în timpul şedinţei de judecată şi relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul exercitării funcţiei se realizează de inspectorii judiciari prin asistarea la şedinţele de judecată, precum şi prin solicitarea de relaţii de la barou, corpul experţilor şi interpreţilor.
    (2) În vederea efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1), inspectorul judiciar solicită conducerii instanţei/secţiei sau parchetului planificarea în şedinţele de judecată a judecătorului/procurorului de şedinţă şi asistă la şedinţele de judecată, fără a anunţa, în prealabil, magistratul vizat sau conducerea instanţei/parchetului.
    (3) Inspectorul judiciar înştiinţează, ulterior asistării la şedinţa de judecată, conducerea instanţei cu privire la activitatea desfăşurată şi obiectul verificărilor.
    (4) În raport cu calitatea candidatului, se solicită relaţii de la parchetul de pe lângă instanţa unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul sau, după caz, de la instanţa corespunzătoare parchetului unde candidatul este procuror.
    ART. 47
    (1) Verificarea aspectelor prevăzute la art. 45 lit. b) şi c) se realizează prin discuţii între inspectorul judiciar şi colegii candidatului, grefierii, restul personalului instanţei/parchetului la care a funcţionat sau al personalului instanţelor/parchetelor superioare ori inferioare ierarhic.
    (2) Conţinutul discuţiilor dintre inspectorul judiciar şi colegii, grefierii, restul personalului instanţei ori al parchetului, personalul instanţelor/parchetelor superioare sau inferioare ierarhic şi conducerile instanţelor/parchetelor este consemnat, în rezumat, într-un proces-verbal, fără a se indica nominal autorul fiecăreia dintre susţineri.
    ART. 48
    (1) Pentru verificarea aspectelor referitoare la integritatea şi imparţialitatea candidatului şi evitarea conflictelor de interese de orice natură inspectorul judiciar analizează cazurile în care au fost formulate cereri de recuzare a candidatului sau cereri de abţinere de către acesta, situaţiile în care candidatul a semnalat colegiului de conducere conflictele de interese de orice natură şi modul de soluţionare.
    (2) În vederea efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1), inspectorul judiciar poate solicita relaţii de la parchetul competent sau de la orice alte instituţii cu competenţă în domeniu şi poate utiliza date sau informaţii din evidenţele Inspecţiei Judiciare şi ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la candidat.
    (3) Cu acordul candidatului, pot fi consultate de către inspectorul judiciar fişele şi rapoartele întocmite de comisia de evaluare cu privire la activitatea profesională a acestuia.
    ART. 49
    Inspectorul judiciar analizează, în cadrul discuţiilor cu candidatul, modul în care acesta se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi a judecătorului.
    ART. 50
    (1) După finalizarea verificărilor, inspectorul judiciar întocmeşte un proces-verbal, în care consemnează toate activităţile efectuate, precum şi orice alte aspecte relevante cu privire la modul de desfăşurare a procedurii.
    (2) Inspectorul judiciar întocmeşte un raport care cuprinde următoarele: data sesizării Inspecţiei Judiciare, data efectuării verificărilor, prezentarea pe scurt a conţinutului verificărilor, data finalizării verificărilor, concluziile rezultate în urma efectuării verificărilor.
    (3) Raportul este înaintat comisiei de organizare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin adresă semnată de inspectorul-şef.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Procedura de efectuare a verificărilor privind activitatea profesională şi îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii la funcţia de inspector judiciar

    ART. 51
    (1) Verificările privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie, precum şi alte aspecte relevante din activitatea profesională şi conduita candidaţilor la funcţia de inspector judiciar se efectuează la solicitarea comisiei de examinare, prevăzută la art. 11 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012.
    (2) Dispoziţiile art. 11 alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător.
    ART. 52
    (1) Principalele aspecte vizate de verificările cu privire la îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie, precum şi la alte aspecte relevante din activitatea şi conduita candidaţilor la funcţia de inspector judiciar sunt prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. a)-e).
    (2) Dispoziţiile art. 46 - 49 şi art. 50 alin. (1) - (2) referitoare la procedura de efectuare a verificărilor se aplică în mod corespunzător.
    (3) Raportul întocmit de inspectorul judiciar este înaintat comisiei de examinare prevăzute la art. 11 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Procedura de efectuare a verificărilor pentru soluţionarea sesizărilor cu privire la independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor şi a cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei acestora

    ART. 53
    (1) Verificările pentru soluţionarea sesizărilor cu privire la independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor şi a cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei acestora se efectuează la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Cererile privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei adresate de judecători şi procurori direct Inspecţiei Judiciare se înaintează, pe cale administrativă, Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) Dispoziţiile art. 11 alin. (1) - (6), art. 12, 13 şi ale art. 14 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
    ART. 54
    (1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport întocmit de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari.
    (2) Raportul întocmit conform prevederilor alin. (1) conţine următoarele menţiuni: data şi modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conţinutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, prezentarea situaţiei de fapt şi argumentarea soluţiei propuse Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul verificărilor şi dispoziţiile legale incidente în speţă.
    (3) După avizarea de către şeful direcţiei de inspecţie judiciară şi de inspectorul-şef, raportul se comunică judecătorului/procurorului vizat, în vederea formulării de obiecţiuni.
    (4) Obiecţiile se formulează în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului şi se transmit Inspecţiei Judiciare.
    (5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (4), raportul de inspecţie prevăzut la alin. (1), împreună cu materialul care a stat la baza întocmirii acestuia, eventualele obiecţii formulate de magistrat, precum şi, dacă este cazul, răspunsul Inspecţiei Judiciare referitor la acestea se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

    CAP. III
    Realizarea lucrărilor de inspecţie referitoare la atribuţiile de control ale Inspecţiei Judiciare

    SECŢIUNEA 1
    Procedura de efectuare a controalelor de către Inspecţia Judiciară

    § 1.1. Dispoziţii generale
    ART. 55
    În exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b), c), d) şi h) din Legea nr. 317/2004, republicată, Inspecţia Judiciară, prin inspectorii judiciari, desfăşoară, în principal, următoarele tipuri de control:
    a) controlul privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor, ce decurg din legi şi regulamente, de către conducerea instanţei sau parchetului;
    b) controlul privind respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către judecători/procurori şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor;
    c) controlul tematic;
    d) controlul privind remedierea deficienţelor constate ca urmare a unor verificări anterioare.
    ART. 56
    (1) Controalele prevăzute la art. 55 lit. a)-d) şi domeniile specifice de activitate în care se exercită controlul se stabilesc, prin ordin, anual sau ori de câte ori se impune de către inspectorul-şef, după consultarea inspectorilor judiciari, ori la propunerea ministrului justiţiei, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ordinul inspectorului-şef se comunică Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Plenul sau secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot dispune, prin hotărâre, efectuarea de către Inspecţia Judiciară a controalelor prevăzute la art. 55 lit. a)-d), precum şi a oricăror altor controale, în condiţiile legii.
    ART. 57
    În cadrul controlului prevăzut la art. 55 lit. a) se verifică modul de îndeplinire de către judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente pentru a asigura buna funcţionare a instanţei sau a parchetului şi calitatea corespunzătoare a serviciului public.
    ART. 58
    (1) Controlul prevăzut la art. 55 lit. b) vizează verificarea respectării de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor a normelor procedurale şi regulamentare privind primirea şi înregistrarea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile.
    (2) În cazul parchetelor, obiectul controlului constă în verificarea respectării de către procurori şi personalul auxiliar de specialitate a normelor procedurale şi regulamentare privind primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale.
    ART. 59
    Controlul tematic are ca obiect verificarea respectării normelor procedurale şi regulamentare privind un anumit domeniu de activitate sau compartiment din cadrul instanţelor şi al parchetelor.
    ART. 60
    Controlul privind remedierea deficienţelor constatate ca urmare a unor verificări anterioare vizează îndeplinirea măsurilor dispuse pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor şi pentru îmbunătăţirea performanţei instanţei sau parchetului verificat.

    § 1.2. Activitatea premergătoare efectuării controlului
    ART. 61
    Echipele de control şi perioadele în care se desfăşoară verificările, obiectivele controlului şi structura raportului de control, precum şi data predării raportului de control se stabilesc, prin ordin al inspectorului-şef, la propunerea şefului direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare, după consultarea inspectorilor judiciari.
    ART. 62
    (1) În vederea efectuării controlului, echipa de inspectori judiciari desemnată solicită conducerii instanţei/parchetului unde urmează a se efectua verificările comunicarea datelor şi informaţiilor necesare în raport cu obiectivele controlului, printr-o adresă avizată de şeful direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare.
    (2) Echipa de inspectori judiciari poate utiliza şi informaţiile relevante aflate în evidenţele Inspecţiei Judiciare şi ale Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi pe cele accesibile în sistemul informatic ECRIS al instanţei/parchetului verificat.
    (3) După comunicarea relaţiilor solicitate şi examinarea datelor prevăzute la alin. (2), echipa de inspectori judiciari realizează o planificare a activităţilor de control, care se aduce la cunoştinţa conducerii instanţelor/parchetelor verificate.
    (4) Coordonatorul echipei de control, desemnat de şeful direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare prin consultarea membrilor echipei de inspectori judiciari, stabileşte strategia de efectuare a verificărilor, repartizarea atribuţiilor şi modalitatea de întocmire a raportului.

    § 1.3. Modalitatea de desfăşurare a controlului
    ART. 63
    (1) La data stabilită, echipa de control se prezintă la sediul instanţei sau al parchetului unde urmează a se efectua verificările şi aduce la cunoştinţa conducerii instanţei/parchetului componenţa echipei, obiectivele controlului, planificarea activităţilor de control şi programul de lucru.
    (2) Verificările se efectuează, de regulă, în timpul programului de lucru al instanţei sau al parchetului; cu acordul conducerii instanţei/parchetului, verificările pot fi efectuate şi după orele de program.
    (3) În funcţie de volumul de activitate, specificul fiecărei instanţe sau parchet, obiectivele controlului şi aspectele identificate în activitatea instanţei sau parchetului, se stabileşte procentul lucrărilor supuse verificărilor, care se efectuează prin sondaj.
    (4) Controlul se desfăşoară conform obiectivelor stabilite.
    (5) În cazul constatării unor disfuncţionalităţi majore în activitatea instanţelor/parchetelor controlate, echipa de inspectori judiciari solicită inspectorului-şef extinderea verificărilor sau a obiectivelor controlului.
    (6) În situaţia în care, pe parcursul verificărilor, se constată că există indicii privind săvârşirea unei abateri disciplinare sau de încălcare a normelor Codului deontologic de către judecători, procurori sau magistraţi asistenţi, inspectorul judiciar/echipa de inspectori judiciari întocmeşte un referat cu propunere de sesizare din oficiu a Inspecţiei Judiciare şi îl înaintează inspectorului-şef.
    (7) Sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare se realizează pe baza procesului-verbal întocmit de inspectorul-şef, ca urmare a analizei referatului prevăzut la alin. (6).

    § 1.4. Finalizarea controlului
    ART. 64
    (1) După finalizarea verificărilor, echipa de inspectori judiciari prezintă conducerii instanţei/parchetului principalele constatări şi concluziile preliminare ale controlului.
    (2) Raportul de control se întocmeşte de echipa de inspectori judiciari, conform structurii stabilite.
    (3) În conţinutul raportului prevăzut la alin. (2) sunt prezentate, în mod clar, concis şi sintetic, următoarele date: modalitatea de stabilire a controlului şi echipei de control, obiectivele controlului, aspectele pozitive din activitatea instanţei/parchetului care pot fi generalizate ca bune practici, deficienţele constatate, concluziile şi propunerile echipei de inspectori judiciari.
    (4) În cazul în care se constată o interpretare sau aplicare neunitară a unor dispoziţii legale sau regulamentare ori în situaţia existenţei unor dispoziţii legale care suscită mai multe interpretări, în cuprinsul raportului se prezintă punctul de vedere al instanţei sau al parchetului, precum şi, dacă este cazul, constatările echipei de inspectori judiciari cu privire la respectarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
    (5) În situaţia în care verificările efectuate evidenţiază exercitarea necorespunzătoare de către persoanele cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, în raportul de control se menţionează şi se argumentează propunerea de revocare a acestor persoane din funcţia de conducere.
    (6) Raportul de control, după avizarea de către şeful direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare şi inspectorul-şef, este comunicat instanţei/parchetului verificat, pentru formularea unor eventuale obiecţii, în termenul stabilit de echipa de inspectori judiciari.
    (7) După împlinirea termenului prevăzut la alin. (6), raportul şi eventualele obiecţii formulate de instanţa/parchetul verificat se înaintează secţiei corespunzătoare sau Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
    ART. 65
    (1) În cazul în care obiecţiile formulate de instanţa/parchetul verificat sunt considerate întemeiate, Secţia sau Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune completarea verificărilor, cu indicarea în scris şi motivat a aspectelor ce urmează a fi completate.
    (2) În această situaţie, după efectuarea completărilor dispuse, se întocmeşte un nou raport care cuprinde datele menţionate în raportul de control iniţial şi rezultatul verificărilor suplimentare efectuate.
    (3) După aprobarea de către Secţia sau Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, raportul de control se publică pe pagina de internet a Inspecţiei Judiciare, cu respectarea dispoziţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Procedura de efectuare a verificărilor în cazul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

    ART. 66
    Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor şi procurorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se dispune de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară.
    ART. 67
    (1) Pentru stabilirea incidenţei cazului de revocare din funcţia de conducere a judecătorilor şi procurorilor, prevăzut de dispoziţiilor art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, verificările efectuate de Inspecţia Judiciară vizează: modalitatea de exercitare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale.
    (2) La verificarea organizării eficiente a activităţii sunt avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.
    (3) La verificarea comportamentului şi comunicării sunt avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.
    (4) La verificarea asumării responsabilităţii sunt avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
    (5) La verificarea aptitudinilor manageriale sunt avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.
    ART. 68
    (1) Dispoziţiile privind procedura de efectuare a controlului, prevăzute la art. 61, 62 şi art. 63 alin. (1), (2), (6) şi (7), se aplică în mod corespunzător.
    (2) După finalizarea verificărilor, echipa de inspectori judiciari întocmeşte un raport, în conţinutul căruia sunt menţionate: modalitatea de stabilire a controlului şi echipei de control, obiectivele controlului, aspectele rezultate din verificările efectuate, concluziile şi propunerile corespunzătoare situaţiei de fapt reţinute.
    (3) Raportul, după avizarea de către şeful direcţiei de inspecţie judiciară şi inspectorul-şef, este înaintat secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

                                        -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016