Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 2 din 27 martie 2026 pentru modificarea şi completarea Statutului Colegiului Medicilor din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor din România nr. 1/2022
EMITENT: Colegiul Medicilor din România PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 275 din 6 aprilie 2026
În temeiul art. 433 lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 37 lit. b) din Statutul Colegiului Medicilor din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor din România nr. 1/2022, cu modificările ulterioare,
Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România hotărăşte:
ART. I
Statutul Colegiului Medicilor din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor din România nr. 1/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 4 mai 2022, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 69, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
"(4) Coordonatorul comisiei de jurisdicţie profesională de la nivel teritorial şi naţional îndeplineşte funcţia de preşedinte al comisiei de jurisdicţie profesională."
2. Capitolul VIII se modifică şi va avea următorul cuprins:
" CAP. VIII
Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România
SECŢIUNEA 1
Principiile anchetei disciplinare
ART. 104
(1) Constituie abatere disciplinară nerespectarea legilor şi regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, a prezentului statut, a deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum şi orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România.
(2) Fiecare membru al Colegiului Medicilor din România beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la soluţionarea cauzei.
ART. 105
(1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a medicului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancţiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) vot de blam;
d) amendă de la 100 de lei la 1.500 de lei. Plata amenzii se va face în contul colegiului teritorial, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei până la achitarea sumei;
e) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an;
f) retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România.
(2) La sancţiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie medicală ori a altor forme de pregătire profesională.
ART. 106
(1) Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile.
(2) Pe tot parcursul cercetării disciplinare, medicul are dreptul de a fi asistat.
(3) Audierea are caracter personal. Medicul şi petentul pot fi asistaţi de avocat sau de orice altă persoană, fără ca aceasta să îi poată reprezenta în cadrul audierii, cu excepţia cazurilor strict prevăzute de lege.
ART. 107
(1) Răspunderea disciplinară este angajată în funcţie de gravitatea abaterii.
(2) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea noii sancţiuni.
ART. 108
Unităţile sanitare sau cele de medicină legală au obligaţia de a pune la dispoziţia comisiilor de jurisdicţie, comisiilor de disciplină sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei.
ART. 109
Consiliile colegiilor teritoriale sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor aplicate fiecărui membru şi să o comunice, la solicitare, celor în drept. SECŢIUNEA a 2-a
Competenţa organelor jurisdicţionale
ART. 110
(1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu.
(2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri abaterile săvârşite de membrii organelor de conducere ale colegiului de la nivel teritorial şi/sau naţional şi contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.
(3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplină, obligatoriu membru al colegiului, este desemnat de direcţiile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de Ministerul Sănătăţii, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.
ART. 111
(1) Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală a colegiului teritorial, iar membrii Comisiei superioare de disciplină sunt aleşi de către Adunarea generală naţională.
(2) Membrii comisiilor de disciplină sunt aleşi din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.
(3) Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul Colegiului Medicilor din România, exceptând calitatea de membru al adunării generale a colegiului teritorial.
(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 6 ani.
(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplină, respectiv de membru al Comisiei superioare de disciplină încetează prin deces, demisie, pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România, survenirea unor situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate ori prin numirea unui alt reprezentant, în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii sau de direcţia de sănătate publică.
(6) Pentru membrii comisiilor de disciplină teritoriale, pierderea calităţii de membru al comisiei de disciplină operează şi în cazul transferului în alt judeţ.
ART. 112
Alegerea comisiilor de disciplină se va face potrivit unui regulament aprobat de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.
ART. 113
Persoana implicată în desfăşurarea anchetei disciplinare, inclusiv expertul, este incompatibilă de a se pronunţa într-un dosar dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la cauza pe care a fost desemnată să o soluţioneze, inclusiv în afara şedinţei comisiei;
b) când există un conflict de interese/un interes sau împrejurări în legătură cu cauza disciplinară, care ar putea influenţa modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile şi responsabilităţile;
c) când este soţ, rudă până la gradul al doilea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părţi sau dacă este căsătorită cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste persoane;
d) când soţul sau fostul său soţ este rudă până la gradul al doilea inclusiv cu vreuna dintre părţi;
e) când expertul face parte din organele de conducere ale colegiului teritorial ori din comisia de disciplină teritorială din cadrul judeţului în care se soluţionează dosarul, precum şi dacă face parte din organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România sau din Comisia superioară de disciplină, în cazul dosarelor soluţionate la nivel naţional.
ART. 114
(1) Persoanele aflate în una dintre situaţiile de la art. 113 au obligaţia de a se abţine şi de a-l informa în scris, după caz, pe preşedintele comisiei de jurisdicţie profesională teritorială sau naţională, pe cel al comisiei de disciplină teritorială sau pe cel al Comisiei superioare de disciplină, care va decide înlocuirea. În cazul în care preşedintele comisiei se află în una dintre situaţiile de la art. 113, acesta se va abţine şi va informa preşedintele colegiului teritorial.
(2) În cazul în care se constată starea de incompatibilitate a unui membru al unei comisii şi acesta nu a informat conform prevederilor alin. (1), preşedintele comisiei din care face parte va dispune înlocuirea acestuia din completul ce urmează a soluţiona cauza.
(3) Nicio persoană implicată în cercetarea sau soluţionarea unei cauze disciplinare nu va putea face declaraţii publice cu privire la cauza respectivă până la soluţionarea ei definitivă.
(4) Procedura disciplinară este o procedură nepublică, toate persoanele implicate în cercetarea şi soluţionarea unei cauze disciplinare fiind obligate să păstreze confidenţialitatea tuturor informaţiilor şi datelor despre care au luat cunoştinţă până la soluţionarea definitivă a cauzei, inclusiv faţă de organele de conducere ale colegiului teritorial sau naţional care nu sunt implicate în ancheta disciplinară. SECŢIUNEA a 3-a
Procedura de soluţionare a plângerilor
ART. 115
(1) Plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului al cărui membru este acesta.
(2) Plângerea împotriva unui membru în organele de conducere, cu excepţia membrilor în adunarea generală a colegiului teritorial, se depune la colegiul teritorial în care este înscris, care o înaintează Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România în vederea declanşării sau nedeclanşării anchetei disciplinare.
(3) În cazul în care plângerea este îndreptată împotriva mai multor medici, dintre care unul sau mai mulţi deţin funcţii de conducere, biroul consiliului colegiului teritorial va decide cu privire la declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare împotriva medicilor care nu deţin funcţii de conducere, urmând ca pentru ceilalţi să înainteze plângerea Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.
(4) În cazul în care plângerea este îndreptată împotriva unui medic care nu este membru al colegiului teritorial, dar îşi desfăşoară activitatea pe raza acelui colegiu, aceasta se va transmite în original colegiului al cărui membru este medicul.
(5) În cazul în care medicul dobândeşte calitatea de membru în organele de conducere, respectiv pierde această calitate în timpul derulării anchetei disciplinare, biroul consiliului colegiului teritorial sau al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România, după caz, va dispune prin decizie trimiterea cauzei la comisia competentă, în vederea continuării anchetei disciplinare.
ART. 116
(1) Plângerea poate fi depusă de:
a) pacient în nume propriu, prin reprezentat legal, aşa cum este definit de Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările şi completările ulterioare, prin împuternicit cu procură notarială sau curator;
b) succesorii pacientului;
c) persoane juridice, prin reprezentant legal, care au fost prejudiciate în mod direct prin conduita profesională a medicului.
(2) Plângerii i se va da curs numai în cazul în care conţine următoarele elemente de identificare:
a) numele, prenumele, domiciliul şi calitatea petentului;
b) numele şi prenumele medicului împotriva căruia se face plângerea;
c) descrierea faptei şi indicarea datei când aceasta a avut loc sau când a luat cunoştinţă de consecinţele prejudiciabile şi a locului unde aceasta s-a petrecut;
d) prejudiciul fizic şi/sau moral;
e) semnătura olografă a petentului, în original, sau semnătura electronică extinsă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea.
(3) În cazul în care petentul nu poate indica numele şi prenumele medicului împotriva căruia îşi îndreaptă plângerea, colegiul teritorial va solicita unităţilor sanitare în care medicul îşi desfăşoară activitatea informaţiile necesare identificării acestuia.
ART. 117
(1) Primind plângerea, biroul consiliului decide declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare.
(2) Biroul consiliului poate decide nedeclanşarea anchetei disciplinare:
a) în cazul în care plângerea nu este de competenţa Colegiului Medicilor din România;
b) atunci când plângerea nu conţine elementele obligatorii, aşa cum sunt definite la art. 116 alin. (2), dar numai după ce i se va pune în vedere petentului completarea plângerii cu elementele concrete care lipsesc;
c) atunci când plângerea este formulată cu depăşirea termenului legal prevăzut de art. 457 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Împotriva deciziei de nedeclanşare a anchetei disciplinare, persoana care a făcut plângerea poate depune contestaţie la colegiul teritorial a cărui decizie se contestă, în termen de 30 de zile de la comunicare. Aceasta se soluţionează de către Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.
(4) Decizia de declanşare a anchetei disciplinare va conţine în mod obligatoriu:
a) elementele de identificare ale plângerii prevăzute la art. 116 alin. (2) lit. a) şi b);
b) dispoziţii privind înaintarea plângerii la comisia de jurisdicţie profesională a colegiului teritorial, în vederea efectuării anchetei disciplinare;
c) dispoziţii privind declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare.
(5) Decizia se comunică petentului şi medicului/medicilor faţă de care s-a dispus declanşarea anchetei disciplinare.
ART. 118
(1) Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România sau biroul consiliului colegiului teritorial se poate sesiza şi poate dispune începerea unei anchete disciplinare şi din oficiu în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile.
(2) Decizia de autosesizare va conţine în mod obligatoriu:
a) numele, prenumele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se declanşează procedura disciplinară;
b) descrierea faptei, precum şi indicarea datei săvârşirii acesteia sau, după caz, a datei la care fapta a fost adusă la cunoştinţa publică ori a colegiului teritorial, respectiv a momentului la care au fost cunoscute consecinţele prejudiciabile, precum şi a locului în care fapta s-a produs sau a devenit cunoscută;
c) obiectul cercetării disciplinare;
d) dispoziţii privind declanşarea anchetei disciplinare;
e) acţiunile/elementele care au stat la baza luării acestei decizii, indicându-se/ataşându-se şi dovezile corespunzătoare;
f) dispoziţii privind înaintarea plângerii la comisia de jurisdicţie profesională a colegiului teritorial, în vederea efectuării anchetei disciplinare.
(3) Decizia prin care Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România a dispus declanşarea anchetei disciplinare din oficiu se trimite comisiei de jurisdicţie a colegiului teritorial competent, în vederea desfăşurării anchetei disciplinare.
(4) Biroul consiliului colegiului teritorial, atunci când ia cunoştinţă de fapte ale unui membru în organele de conducere, care sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară are obligaţia de a informa în scris Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România, care poate dispune începerea unei anchete disciplinare şi din oficiu.
ART. 119
(1) În baza deciziei biroului consiliului de declanşare a anchetei disciplinare, comisia de jurisdicţie profesională înregistrează şi constituie dosarul disciplinar.
(2) Comisia de jurisdicţie profesională va comunica părţilor decizia de declanşare a anchetei disciplinare, iar medicului îi va comunica o copie a plângerii, precum şi termenul până la care poate depune în scris apărările sale.
(3) În cazul în care se constată că sesizarea a fost formulată cu depăşirea termenului prevăzut de lege, comisia de jurisdicţie profesională va întocmi un referat prin care va propune respingerea sesizării ca tardiv introdusă, înaintând dosarul la comisia de disciplină.
ART. 120
(1) În cadrul cercetării disciplinare, comisia de jurisdicţie profesională administrează probele utile şi pertinente cauzei.
(2) În funcţie de complexitatea cauzei şi numai în măsura în care apreciază ca fiind necesar în vederea soluţionării plângerii, comisia de jurisdicţie profesională poate solicita una sau mai multe opinii de specialitate.
(3) După cercetarea faptei şi administrarea tuturor probelor necesare, comisia de jurisdicţie profesională va finaliza cercetarea disciplinară printr-un referat ce va cuprinde:
a) data şedinţei în care a fost adoptat referatul şi componenţa comisiei de jurisdicţie profesională care l-a adoptat;
b) prezentarea datelor de identificare a persoanei care a făcut sesizarea şi, respectiv, a medicului intimat;
c) prezentarea reclamaţiei şi a faptei;
d) individualizarea normei încălcate;
e) probele administrate;
f) analiza medicală a cazului;
g) atitudinea medicului pe parcursul desfăşurării anchetei;
h) concluzii şi propunerea de sancţionare a medicului sau de stingere a acţiunii disciplinare;
i) semnătura preşedintelui comisiei.
(4) Dosarul disciplinar însoţit de referat se înaintează comisiei de disciplină a colegiului teritorial.
ART. 121
(1) Preşedintele comisiei de disciplină va repartiza dosarul disciplinar unui complet de judecată format din 3 membri.
(2) Completul de judecată va invita medicul împotriva căruia s-a pornit acţiunea disciplinară, în vederea respectării dreptului la apărare. Neprezentarea medicului la audiere nu împiedică continuarea şi finalizarea anchetei disciplinare.
(3) Audierea persoanei care a făcut plângerea şi a martorilor se dispune numai în măsura în care completul de judecată apreciază că se impune.
(4) Completul de judecată decide cu privire la necesitatea administrării altor probe şi nu este obligat să ţină cont de propunerea comisiei de jurisdicţie în adoptarea soluţiei finale.
(5) După finalizarea măsurilor de cercetare, completul de judecată stabileşte, prin decizie, una dintre următoarele soluţii:
a) respingerea plângerii şi stingerea acţiunii disciplinare, dacă se constată că fapta nu constituie abatere disciplinară;
b) admiterea plângerii şi aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 105;
c) stingerea acţiunii disciplinare, dacă persoana care a făcut plângerea îşi exprimă expres, în scris, nesusţinerea sau retragerea acesteia;
d) stingerea acţiunii disciplinare prin decesul medicului reclamat.
ART. 122
La individualizarea sancţiunii se va ţine seama de următoarele elemente:
a) împrejurările în care a fost săvârşită abaterea;
b) condiţiile concrete de lucru, ale dotării cu echipament de diagnostic şi tratament;
c) urmările abaterii disciplinare;
d) atitudinea medicului pe parcursul desfăşurării anchetei;
e) existenţa unei sancţiuni disciplinare pentru care nu a intervenit radierea.
ART. 123
Decizia adoptată în soluţionarea cauzei va trebui să cuprindă:
a) numărul deciziei şi data pronunţării;
b) componenţa completului de judecată;
c) descrierea faptei ce a constituit obiectul cercetării disciplinare;
d) prezentarea măsurilor de cercetare (declaraţiile părţilor, martorii care au fost audiaţi, înscrisurile, documentele cercetate şi reţinute în soluţionarea cauzei etc.);
e) una dintre soluţiile prevăzute de art. 121 alin. (5) şi motivarea în fapt şi în drept;
f) dacă este cazul, sancţiunea aplicată, temeiul legal al adoptării ei, norma încălcată ce justifică aplicarea sancţiunii;
g) termenul de contestare şi locul de depunere a contestaţiei;
h) semnătura preşedintelui completului de judecată şi ştampila colegiului teritorial.
ART. 124
(1) Decizia pronunţată se comunică medicului, persoanei care a făcut plângerea, preşedintelui colegiului teritorial şi preşedintelui Colegiului Medicilor din România.
(2) Deciziile privind aplicarea sancţiunilor care se soldează cu suspendarea sau interzicerea exercitării profesiei se comunică şi Ministerului Sănătăţii şi, respectiv, angajatorului.
ART. 125
(1) În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat, persoana care a făcut plângerea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.
(2) Dacă nu s-a formulat contestaţie sau după soluţionarea contestaţiei, decizia privind aplicarea sancţiunilor care se soldează cu suspendarea sau interzicerea exercitării profesiei se comunică şi partenerilor contractuali ai medicului sancţionat.
ART. 126
Procedura de soluţionare a plângerilor prevăzută la art. 115-125 se aplică în mod corespunzător şi la nivelul Biroului executiv, Comisiei de jurisdicţie profesională şi Comisiei superioare de disciplină ale Colegiului Medicilor din România, în cazul soluţionării în primă instanţă a plângerilor formulate împotriva medicilor care ocupă funcţii în cadrul organelor de conducere ale colegiilor teritoriale. SECŢIUNEA a 4-a
Căile de atac
ART. 127
(1) Contestaţia se formulează în scris, în termen de 15 zile de la comunicare, şi va conţine în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:
a) numele şi prenumele/denumirea contestatorului;
b) domiciliul, respectiv sediul contestatorului;
c) obiectul contestaţiei;
d) motivarea contestaţiei;
e) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia;
f) semnătura olografă a contestatorului, în original, sau semnătura electronică extinsă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 214/2024.
(2) Contestaţia se depune sub sancţiunea nulităţii la comisia de disciplină de la nivel teritorial, care, în termen de 10 zile lucrătoare, este obligată ca împreună cu dosarul cauzei să o trimită Comisiei superioare de disciplină.
(3) Contestaţia este suspensivă de executare.
(4) Prin contestaţie nu pot fi invocate aspecte care nu au făcut obiectul plângerii ce a stat la baza declanşării anchetei disciplinare, sub sancţiunea nulităţii acestora.
ART. 128
(1) În situaţia în care Comisia de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute la art. 127 alin. (1), va cere contestatorului ca, în termen de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă această situaţie, să completeze contestaţia. În cazul în care contestatarul nu se conformează solicitării Comisiei de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România sau dacă contestaţia nu conţine elementele prevăzute la art. 127 alin. (1) lit. a) şi b), aceasta va fi înaintată de urgenţă Comisiei superioare de disciplină, cu propunerea de respingere.
(2) Dispoziţiile procedurale prevăzute la art. 120-124 şi art. 125 alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte soluţionarea contestaţiilor.
(3) Contestaţia se va comunica părţilor din dosar.
ART. 129
(1) După audierea contestatorului şi, eventual, administrarea probelor considerate necesare, Comisia superioară de disciplină pronunţă o decizie prin care stabileşte una dintre următoarele soluţii:
a) respinge contestaţia şi menţine dispoziţiile deciziei pronunţate la nivel teritorial;
b) admite, în tot sau în parte, contestaţia şi dispune anularea, în tot sau în parte, a deciziei pronunţate la nivel teritorial;
c) anulează în tot sau în parte decizia pronunţată la nivel teritorial şi constată contestaţia rămasă fără obiect, pentru motive procedurale constatate din oficiu şi care atrag nulitatea deciziei.
(2) În cazul admiterii contestaţiei, Comisia superioară de disciplină poate dispune trimiterea dosarului disciplinar în vederea refacerii procedurii disciplinare la nivel teritorial, cu respectarea prevederilor legale, sau poate reţine cauza în vederea judecării fondului. Trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în soluţionarea cauzei.
(3) Refacerea procedurii disciplinare la nivel teritorial poate fi dispusă pentru încălcarea aspectelor procedurale, chiar dacă acestea au fost constatate din oficiu de Comisia superioară de disciplină şi nu au fost invocate expres, prin contestaţie.
(4) Pentru plângerile soluţionate în primă instanţă, Comisia superioară de disciplină adoptă una dintre soluţiile prevăzute la art. 121 alin. (5).
ART. 130
(1) Decizia Comisiei superioare de disciplină are valoare de act judecat definitiv şi nu mai poate fi atacată la nivelul Colegiului Medicilor din România.
(2) Împotriva deciziei de sancţionare emise de Comisia superioară de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat poate formula o acţiune în anulare la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază îşi desfăşoară activitatea. SECŢIUNEA a 5-a
Radierea sancţiunilor disciplinare
ART. 131
Sancţiunile prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. a)-d) se radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. e), în termen de un an de la data expirării perioadei de interdicţie.
ART. 132
(1) În situaţia în care prin decizia comisiei de disciplină s-a aplicat una dintre sancţiunile prevăzute la art. 105 alin. (1), comisia de disciplină/Comisia superioară de disciplină va comunica decizia departamentului de avizări al colegiului teritorial unde este înscris medicul, pentru introducerea sancţiunii în sistemul informatic de evidenţă a membrilor Colegiului Medicilor din România.
(2) În situaţia în care, prin decizia comisiei de disciplină, au fost dispuse şi măsurile prevăzute la art. 105 alin. (2), radierea sancţiunii se va face numai după prezentarea dovezii ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de comisia de disciplină.
(3) Decizia de radiere a sancţiunii se comunică persoanelor în drept.
ART. 133
În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. f), medicul poate face o nouă cerere de redobândire a calităţii de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă de interdicţie a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data aplicării sancţiunii de către comisiile de disciplină."
ART. II
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România,
Cătălina Poiană
Bucureşti, 27 martie 2026.
Nr. 2.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
