Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 93 din 28 martie 1983 privind aprobarea statutelor organizatiilor socialiste din agricultura
În scopul reglementãrii unitare a organizãrii şi activitãţii organizaţiilor socialiste din agricultura, pe baza hotãrîrii Congresului al II-lea al consiliilor de conducere ale unitãţilor agricole socialiste, al întregii taranimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentara, silviculturii şi gospodãrirea apelor şi a Congresului al IV-lea al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, de adoptare a statutelor acestor organizaţii,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ART. 1 Se aproba statutele organizaţiilor socialiste din agricultura şi anume: a) Statutul cooperativei agricole de producţie; b) Statutul asociaţiei economice intercooperatiste; c) Statutul cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor; d) Statutul consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. Statutele fac parte integrantã din prezentul decret. ART. 2 <>Decretul Consiliului de Stat nr. 346/1977 se abroga, cu excepţia prevederilor art. 1 lit. b) privind Statutul uniunilor cooperativelor agricole de producţie, care rãmîn în vigoare.
NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România
STATUTUL cooperativei agricole de producţie
I. Scopul şi obiectul cooperativei agricole de producţie
ART. 1 Cooperativa agricolã de producţie este organizaţia economicã socialistã în care taranii se unesc de bunãvoie aducind în proprietatea cooperativei pãmîntul şi celelalte mijloace principale de producţie. În cooperativa agricolã munca este organizatã în comun, iar retribuirea se face în raport cu cantitatea şi calitatea muncii prestate, cu producţia realizatã, precum şi cu dezvoltarea economicã a cooperativei. Cooperativa agricolã de producţie are drept obiect cultivarea în comun a pãmîntului, folosirea pe scara larga a mecanizarii, chimizarii, irigatiilor, a ştiinţei şi tehnicii înaintate pentru obţinerea unor producţii agricole vegetale şi animale din ce în ce mai mari, dezvoltarea industriei mici, prelucrarea producţiei agricole, efectuarea de construcţii şi prestãri de servicii, în scopul creşterii continue a bunastarii ţãrãnimii, ridicãrii social-culturale a satului la un nivel tot mai înalt de civilizatie, sporirii contribuţiei cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, ale economiei naţionale. Prin intreaga sa activitate, cooperativa agricolã de producţie îşi aduce contribuţia la realizarea sarcinilor stabilite de Partidul Comunist Roman pentru faurirea societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism, la întãrirea aliantei dintre clasa muncitoare - clasa conducatoare a societãţii -şi taranime, la creşterea conştiinţei socialiste a ţãrãnimii. Cooperativa ricola de producţie se bucura de sprijinul permanent şi multilateral al partidului şi statului nostru, are create, prin dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale a agriculturii, condiiiile consolidãrii sale economico-organizatorice. Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii reprezintã princinalul mijloc prin care statul asigura macanizarea lucrãrilor în cooperativele agricole de producţie. Creşterea continua a producţiei, şi îndeosebi a producţiei marfa, valorificarea acesteia pe baza de contracte încheiate prin buna-învoiala cu unitãţile de stat şi cooperatiste, asigurarea aprovizionarii populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime, duc la mãrirea veniturilor cooperatorilor şi contribuie la progresul întregii tari. Cooperativa agricolã este forma cea mai potrivita pentru unirea eforturilor taranilor şi implatirea strinsa a intereselor lor cu ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societãţi; ea are un rol deosebit de însemnat în economia tarii noastre, în intreaga perioada istorica de construire a socialismului şi comunismului. ART. 2 Cooperativa agricolã de producţie îşi înfãptuieşte scopul pentru care a luat fiinta, prin: a) folosirea în comun, deplina şi eficienta a pãmîntului, conservarea şi ridicarea continua a potenţialului productiv al tuturor terenurilor agricole proprietatea cooperativei; b) gospodãrirea raţionalã a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, pe baza principiilor autoconducerii şi autogestiunii, organizarea superioarã a producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea continua a eficientei economice şi obţinerea de beneficii în toate sectoarele de activitate, asigurind astfel autofinantarea întregii activitãţi; c) întãrirea şi dezvoltarea continua a proprietãţii cooperativei, factor hotaritor al creşterii producţiei, al dezvoltãrii economice a cooperativei şi al creşterii bunastarii cooperatorilor; d) conlucrarea strinsa în producţie, pe baza de contract, cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, a carei secţie se integreaza în activitatea cooperativei; împreunã cu aceasta, rãspunde nemijlocit de realizarea producţiei agricole planificate; plata lucrãrilor executate de staţiune se face potrivit normelor legale în vigoare, pe baza de tarif pe unitatea de produs agricol, proporţional cu productiile realizate; e) cooperarea şi asocierea în producţie cu unitãţi de stat şi cooperatiste pentru realizarea de noi capacitãţi de producţie, sporirea productiilor agricole, a industriei mici şi prestãrilor de servicii, prelucrarea şi valorificarea superioarã a produselor, sprijinirea cooperatorilor şi a celorlalţi locuitori ai satelor pentru sporirea productiilor agricole în gospodãriile personale ale acestora şi valorificarea surplusului la fondul de stat; f) exploatarea raţionalã şi eficienta a amenajãrilor pentru irigaţii, a lucrãrilor de desecare şi a celor de combatere a eroziunii solului, executate din fondurile statului, precum şi a celor realizate cu contribuţia cooperativelor; g) folosirea economicã şi eficienta a sprijinului acordat de stat prin credite, asistenta tehnica, îngrãşãminte chimice, erbicide, seminţe din soiuri de mare productivitate, animale de rasa etc.; h) cointeresarea materialã a cooperatorilor prin aplicarea principiului socialist al repartiţiei dupã cantitatea, calitatea şi importanta socialã a muncii prestate, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare cooperativa în îndeplinirea planului de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli; i) ridicarea continua a nivelului profesional şi cultural al membrilor cooperativei şi satisfacerea nevoilor lor sociale; j) educarea cooperatorilor în spiritul muncii în comun, al ordinii şi disciplinei în producţie, al rãspunderii pentru buna gospodãrire, apãrare şi dezvoltare a proprietãţii cooperativei, al principiilor eticii şi echitãţii socialiste.
II. Proprietatea cooperativei agricole de producţie şi proprietatea personalã a membrilor ei
ART. 3 Proprietatea cooperativei agricole este alcãtuitã din: - pãmîntul adus de cooperatori; - animalele de munca şi de producţie, construcţiile, plantaţiile, mijloacele de transport, utilajele, instalaţiile, inventarul agricol şi celetalte bunuri aduse de cooperatori, precum şi cele obţinute ca urmare a activitãţii cooperativei agricole, ori dobîndite de aceasta în alt mod: - intreaga producţie agricolã vegetala şi animala şi orice alte produse sau venituri rezultate din activitatea cooperativei apricole; - mijloacele fixe şi circulante cu care participa la asociaţii economice intercooperatiste, la asociaţii cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, precum şi beneficiile cuvenite din activitatea acestora; - produsele şi veniturile realizate prin munca în comun a pãmîntului, proprietate de stat, dat în folosinta cooperativei. Proprietatea cooperativei, întãrirea şi dezvoltarea ei neincetata stau la baza întregii activitãţi a cooperativei agricole de producţie şi a creşterii bunastarii membrilor sãi. ART. 4 Din terenul agricol, proprietatea cooperativei, adunarea generalã poate atribui, anual, lot în folosinta fiecãrei persoane care: a) este cooperator, a realizat în anul anterior şi se angajeazã sa efectueze şi în anul în curs volumul de munca stabilit de adunarea generalã, în perioadele de timp şi potrivit cerinţelor producţiei; b) este cooperator şi lucreazã, cu aprobarea adunãrii generale, în asociaţiile economice intercooperatiste, asociaţiile cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, la care cooperativa s-a asociat; c) este cooperator, încadrat permanent, cu aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie, la întreprinderea agricolã de stat şi lucreazã direct în sectoarele de producţie agricolã şi de mecanizare ale acestei unitãţi; d) este cooperator încadrat ca mecanizator sau mecanic agricol al statiunii pentru mecanizarea agriculturii şi lucreazã în cooperativa agricolã; e) este specialist agricol, lucreazã în cooperativa agricolã şi domiciliazã în localitatea în care îşi are sediul cooperativa. Mãrimea lotului poate fi în suprafata echivalenta cu pînã la 15 ari teren arabil, în raport cu categoria de folosinta terenului şi de clasa de fertilitate naturala a solului. În zonele viticole, în cazul în care lotul atribuit în folosinta este plantat cu vie, pînã la 5 ari, nu se va calcula prin echivalare cu teren arabil. În cooperativa agricolã de producţie situata în zona de deal sau munte, adunarea generalã poate atribui loturi în folosinta personalã şi peste 15 ari, atunci cînd terenurile respective se afla pe pante mari, nemecanizabile, au fertilitate scãzutã şi prezintã dificultãţi pentru cooperativa de a le exploata. Adunarea generalã poate hotãrî, de la caz la caz, menţinerea sau atribuirea de loturi în folosinta, în cazul unor familii cu situaţii deosebite (incapacitate de munca, femei cu mulţi copii minori şi altele). Cooperatorii care se pensioneazã pãstreazã dreptul de folosinta asupra lotului pe care l-au deţinut la data pensionãrii, în condiţiile prevãzute de statut. Specialiştii agricoli care au devenit, în condiţiile legii, membri ai cooperativelor agricole de producţie şi domiciliazã în comuna îşi pãstreazã dreptul de folosinta asupra lotului pe care l-au deţinut, potrivit statutului, la data pensionãrii, dacã dobindirea calitãţii de cooperator a avut loc cu cel puţin 10 ani înainte de pensionare. În situaţia în care, prin atribuirea loturilor în folosinta, s-ar diminua suprafata agricolã în folosinta obsteasca şi atunci cînd urmeazã sa se atribuie loturi în folosinta personalã peste 15 ari, se va cere, în prealabil, aprobarea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi a direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara. Lotul va fi lucrat de cãtre titular, personal sau ajutat de membrii familiei, va fi folosit numai pentru producţia agricolã conform planului de cultura repartizat şi nu va putea fi transmis în nici un mod altor persoane. Schimbarea modului de folosinta agricolã a terenului atrage pierderea dreptului de folosire a lotului. Terenurile în cimp, repartizate ca loturi în folosinta personalã, se organizeazã în sole speciale, în apropierea satelor, asigurindu-se, cu plata, executarea mecanizata a principalelor lucrãri agricole, cooperativa sprijinã persoanele cãrora le-a atribuit loturi de teren în folosinta cu seminţe şi material sãditor din soiuri selecţionate, precum şi cu îngrãşãminte chimice. ART. 5 Constituie proprietate personalã a taranilor cooperatori: - casa de locuit şi construcţiile gospodãreşti anexe, terenul pe care se afla acestea şi curtea, a cãror suprafata totalã nu poate depãşi 250 m.p. Cînd aceasta suprafata depãşeşte 250 m.p., diferenţa se include în lotul atribuit în folosinta; - animalele de producţie, precum şi inventarul agricol marunt; - veniturile şi economiile realizate prin munca; - sumele de bani depuse anual la fondul de dezvoltare economicã a cooperativei, care constituie partea socialã în proprietatea lor; - producţia obţinutã de pe lotul atribuit în folosinta. Cooperatorii pot avea în proprietate personalã, pentru nevoi proprii, contractare, achiziţii şi vînzare la piata, un numãr nelimitat de animale de producţie, pãsãri, iepuri de casa, stupi de albine şi altele. Numãrul minim de animale pentru o gospodãrie a membrilor cooperatori este de o vacã pentru lapte sau 2-3 capre, precum şi 10 oi, un porc, 15 gaini ouatoare şi 50 pui pentru carne. Cooperatorii care contracteazã livrarea de animale şi produse animaliere la fondul de stat beneficiazã din partea cooperativei de furaje de volum şi suprafele de teren pentru producerea furajelor în cultura a doua; contractanţilor de animale ierbivore sau de produse animaliere de la acestea li se atribuie şi suprafeţe de fîneţe pentru recoltare, cu plata în natura. Aceşti cooperatori beneficiazã cu prioritate de islazuri comunale, pãşuni în pãduri, poieni şi goluri de padure şi de alte suprafele de teren pentru pasunatul animalelor. Cooperatorii care deţin sau dobîndesc animale de munca sînt obligaţi sa le înstrãineze în termenul hotãrît de adunarea generalã. Dupã expirarea termenului, acestea se valorifica de cãtre cooperativa agricolã, în contul proprietarului, în condiţiile şi cu procedura prevãzute de lege. Terenurile - cu excepţia celor pe care se afla casa de locuit, construcţiile gospodãreşti anexe şi curtea, în suprafata totalã de cel mult 250 m.p. - dobîndite prin moştenire legalã trec în proprietatea cooperativei. Cooperatorii care dobîndesc o a doua casa de locuit sînt obligaţi sa înstrãineze una din ele, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 6 Adunarea generalã poate da în proprietate personalã, cu plata, locuri de casa în suprafata de cel mult 250 m.p., din terenuri proprietatea cooperativei agricole, situate în perimetrul delimitat de planul de sistematizare al localitãţii respective, membrilor cooperativei şi persoanelor încadrate de aceasta cu contract de munca pe durata nedeterminatã, care doresc sa-şi construiascã o locuinta şi care nu au loc de casa în proprietate personalã. În aceleaşi condiţii se pot atribui locuri de casa specialiştilor şi mecanizatorilor care lucreazã în cooperativa şi au domiciliul în localitatea respectiva. ART. 7 Înstrãinarea terenurilor proprietatea cooparativei, în alte scopuri decît cele prevuzute în articolul precedent, nu poate avea loc decît în condiţiile legii, înstrãinarea celorlalte bunuri se poate face, numai cu plata, pe baza aprobãrii adunãrii generale, în condiţiile prevãzute de lege.
III. Membrii cooperativei agricole de producţie. Drepturile şi îndatoririle lor
ART. 8 Pot fi membri ai cooperativei agricole de producţie oricare producãtor agricol, mecanic agricol şi alţi oameni ai muncii necesari activitãţii cooperativei, care au împlinit virsta de 16 ani şi adera la prevederile Statutului cooperativei, aducind în proprietatea cooperativei pãmîntul, animalele de munca şi inventarul agricol principal pe care le au în proprietate. La intrarea în cooperativa, fiecare membru plãteşte taxa de înscriere stabilitã de adunarea generalã, care nu va fi mai mica de 25 lei. ART. 9 Primirea de noi membri în cooperativa agricolã de producţie se face individual, de cãtre adunarea generalã, pe baza de cerere scrisã. Fiii cooperatorilor, la împlinirea virstei de 16 ani, devin membri ai cooperativei atricole, pe baza cererii individuale şi cu aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie. ART. 10 Fiecare membru al cooperativei agricole are dreptul: a) sa munceasca în cooperativa pe musura capacitãţii şi pregãtirii sale; b) sa fie retribuit pentru munca şi rezultatele obţinute şi sa primeascã furaje pentru animalele şi pasarile din proprietatea personalã, potrivit Legii retribuirii muncii în unitãţile agricole cooperatiste; c) sa participe la conducerea treburilor cooperativei; sa ia parte la adunãrile generale, precum şi la cele ale subunitatii de producţie în care lucreazã; sa-şi exprime pãrerile şi sa facã propuneri cu privire la intreaga activitate a cooperativei; sa participe la luarea hotãrîrilor adunãrii generale; sa aleagã şi - de la virsta de 21 ani - sa fie ales în consiliul de conducere, biroul executiv şi comisia de revizie; d) sa primeascã o parte din beneficiul obţinut de cooperativa, stabilitã de adunarea generalã în raport cu contribuţia adusã la realizarea producţiei şi beneficiilor; e) sa depunã anual o suma de bani la fondul de dezvoltare economicã, care sa constituie partea socialã în proprietatea sa; sa primeascã din beneficiul cooperativei un venit anual în raport cu suma depusa la fondul de dezvoltare economicã şi în funcţie de volumul beneficiilor obţinute de cooperativa. Dupã pensionare, cooperatorii pot sa-şi menţinã partea socialã depusa şi participa în continuare la beneficii, în raport cu mãrimea acesteia. Depunerile în bani la fondul de dezvoltare economicã se fac pentru o perioada de cel puţin 5 ani. Dupã aceasta perioada, sumele depuse se pot restitui, integral sau eşalonat, pe o perioada de 2-5 ani, în raport de posibilitãţile financiare ale cooperativei. Restituirea integrala a sumelor depuse este garantatã. Sumele depuse de cooperatori, ca parte socialã, pot fi dobîndite prin moştenire, în condiţiile prevãzute de lege. Mecanizatorii şi specialiştii care lucreazã în cooperativa pot depune anual sume de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi drepturi ca şi membrii cooperativei agricole; f) sa beneficieze de sprijin şi înlesniri în condiţiile legii, pentru îmbunãtãţirea pregãtirii profesionale; g) sa beneficieze de ajutoare din fondurile statutare constituite în acest scop de cooperativa agricolã de producţie al calei membru este, în condiţiile stabilite de adunarea generalã; h) sa primeascã pensie şi indemnizaţie de asigurãri sociale, potrivit legii, dupã cum urmeazã: - pensie pentru munca depusa şi limita de virsta; - pensie pentru pierderea totalã, sau în cea mai mare parte, a capacitãţii de munca; - pensie suplimentarã; - pensie de urmaş; - indemnizaţie pentru incapacitate temporarã de munca, determinata de boli şi accidente; - concediu plãtit pentru sarcina şi lehuzie; - indemnizaţii pentru copii; - tratament medical în staţiuni balneoclimatice. Cooperatorii care lucreazã în unitãţile agricole cooperatiste, cooperatorii pensionari, precum şi membrii lor de familie, beneficiazã în mod gratuit, pe timpul internãrii în spital, de întreţinere şi medicamente. Pe timpul tratamentului ambulatoriu, cooperatorii beneficiazã de medicamente şi materiale sanitare, potrivit legii. ART. 11 Membrilor cooperativei agricole de producţie, care au rezultate deosebite în munca de intarire, dezvoltare şi apãrare a proprietãţii cooperativei şi participa activ la sporirea continua a producţiei, li se pot acorda recompense morale şi materiale, cum sînt: - multumirea verbalã; - evidentierea în adunarea subunitatii de producţie; - evidentierea publica şi în adunarea generalã pe cooperativa; - înscrierea în cartea de onoare a cooperativei agricole de producţie; - stimulente în obiecte, excursii, trimiterea la odihna şi tratament; - diplome şi insigne de cooperator fruntas; - premii pentru economii de materiale, combustibili, energie şi forta de munca. Multumirea verbalã şi evidentierile se aproba de consiliul de conducere, la propunerea şefului subunitatii de producţie. Celelalte recompense se aproba de adunarea generalã, la propunerea consiliului de conducere. ART. 12 Cooperativa agricolã de producţie care dispune de fondurile financiare necesare acorda cooperatorilor un concediu de odihna plãtit, în condiţiile stabilite de adunarea generalã, dacã lucreazã 300 de zile anual în cooperativa. ART. 13 Fiecare membru al cooperativei agricole are urmãtoarele îndatoriri: a) sa execute lucrãri de calitate în locurile stabilite şi în perioadele optime de timp prevãzute; sa realizeze numãrul de zile de lucru şi volumul de munca stabilit de adunarea generalã, necesar pentru realizarea sarcinilor de plan şi sa respecte programul de lucru stabilit. Preşedintele cooperativei agricole de producţie, celelalte cadre de conducere, personalul tehnic, economic şi administrativ, precum şi cei care lucreazã în activitãţile de industrie mica, de construcţii şi prestãri de servicii, vor participa nemijlocit la efectuarea lucrãrilor agricole în perioadele de virf ale campaniilor; b) sa respecte prevederile statutului şi ale regulamentului de ordine interioarã; sa participe la elaborarea, adoptarea şi înfãptuirea hotãrîrilor adunãrii generale, precum şi ale adunãrii subunitatii de producţie din care face parte; sa aducã la îndeplinire mãsurile stabilite de consiliul de conducere şi biroul executiv; c) sa contribuie efectiv la întãrirea, apãrarea şi dezvoltarea proprietãţii cooperativei, la prevenirea şi înlãturarea risipei şi proastei gospodariri a mijloacelor materiale şi financiare ale cooperativei; sa-şi aducã contribuţia la dezvoltarea democraţiei cooperatiste, întãrirea spiritului colectiv de munca, a disciplinei, ordinii şi legalitãţii în activitatea cooperativei, la aplicarea principiilor eticii şi echitãţii socialiste; d) sa-şi ridice în permanenta pregãtirea profesionalã, sa aplice în producţie regulile agrozootehnice şi sa-şi însuşeascã cunoştinţele necesare folosirii utilajelor, instalaţiilor, maşinilor şi tractoarelor; e) sa participe la realizarea acţiunilor de protecţie, imbunatatire şi folosire intensiva a fondului funciar, întreţinerea şi creşterea potenţialului productiv al pajiştilor, prevenirea şi înlãturarea efectelor calamitãţilor naturale. ART. 14 Cooperativa agricolã de producţie, ca forma socialistã de organizare a producţiei şi a muncii, exprima unitatea de scop şi de vointa a tuturor membrilor ei. Respectarea hotãrîrilor adoptate de adunarea generalã şi de consiliul de conducere, precum şi a mãsurilor stabilite de biroul executiv al acestuia, constituie o condiţie esenţialã pentru buna desfãşurare a activitãţii cooperativei agricole, pentru consolidarea ei economico-organizatoricã. Încãlcarea prevederilor statutului, a hotãrîrilor adunãrii generale, ale consiliului de conducere şi a mãsurilor stabilite de biroul executiv al acestuia constituie abateri care dauneaza cooperativei şi atrag rãspunderea disciplinarã şi materialã, dupã caz. Constituie abateri disciplinare: neparticiparea la munca în locurile stabilite şi în perioadele prevãzute de consiliul de conducere şi biroul executiv; neexecutarea de calitate a lucrãrilor; nefolosirea la intreaga capacitate a utilajelor; reaua gospodãrire a proprietãţii cooperativei; încãlcarea normelor de disciplina a muncii, a celorlalte îndatoriri prevãzute de statut, în condiţiile stabilite prin regulamentul de ordine interioarã. Sancţiunile disciplinare care se aplica pentru nerespectarea îndatoririlor statutare sînt: a) avertismentul; b) refacerea fãrã plata a lucrurilor de calitate necorespunzãtoare ori suportarea pagubelor, în condiţiile legii, în cazul în care lucrãrile nu se mai pot reface; c) reţinerea pînã la cel mult 10% din retributia cuvenitã pentru munca prestatã; d) pierderea dreptului de retribuire suplimentarã, sub forma participãrii la beneficii, în anul respectiv; e) retragerea în timpul anului a lotului în folosinta, în cazul neparticiparii la munca şi neexecutãrii lucrãrilor la timp şi de calitate; f) trecerea pe timp limitat sau nelimitat în alta munca; g) pierderea temporarã a dreptului de vot; h) îndepãrtarea din cooperativa. Aplicarea sancţiunilor disciplinare prevãzute la lit. a), b), c), d) şi f) se hotãrãşte de cãtre consiliul de conducere, iar cele de la lit. e), g) şi h), de cãtre adunarea generalã a cooperatorilor. Aceasta hotãrãşte aplicarea şi a celorlalte sancţiuni pentru abaterile sãvîrşite de membrii consiliului de conducere şi cei ai comisiei de revizie. Plingerile cooperatorilor nemultumiti de hotãrîrile consiliului de conducere privind aplicarea sancţiunilor disciplinare se rezolva de adunarea generalã a cooperativei. Impotriva hotãrîrilor adunãrii generale, prin care s-a pronunţat îndepãrtarea din cooperativa, precum şi în celelalte cazuri, cei nemultumiti se pot adresa uniunii judeţene, iar impotriva hotãrîrilor acesteia, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Rãspunderea materialã a cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor şi a celorlalţi oameni ai muncii care lucreazã în cooperativa agricolã, pentru pagubele cauzate cooperativei agricole de producţie, prin încãlcarea cu vinovãţie a prevederilor statutare sau a hotãrîrilor organelor de conducere ale cooperativei, inclusiv prin deţinerea nelegalã a unor terenuri proprietate obsteasca, poate fi stabilitã numai în cazurile în care pagubele au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor, iar restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor ori serviciilor necuvenite, în cel mult un an de la data primirii sumelor sau bunurilor, ori de la data cînd au beneficiat de aceste servicii. Obligarea cooperatorilor, mecanizatorilor, spocialistilor agricoli şi a celorlalţi oameni ai muncii care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie la plata despãgubirilor şi la restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor şi serviciilor necuvenite se face de cãtre consiliul de conducere, iar în cazul membrilor acestuia şi celor ai comisiei de revizie, care au adus cooperativei prejudicii în aceasta calitate, de cãtre adunarea generalã a cooperatorilor. Termenul de obligare la plata despãgubirii şi emiterea deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data cînd organul care are dreptul sa hotãrascã obligarea la despãgubiri sau la restituire a luat cunostinta de producerea pagubei. Luarea la cunostinta se face la prima întrunire în plen a organului colectiv de conducere, dupã înregistrarea actului constatator de prejudicii. Dupã expirarea termenului de 60 de zile, prejudiciul se imputa, de cãtre biroul executiv al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, membrilor consiliului de conducere vinovaţi de neluarea mãsurilor necesare pentru obligarea la plata a persoanelor vinovate de producerea pagubei. Acelaşi organ verifica hoturirile adunãrii generale cu privire ia rãspunderea materialã, avînd dreptul a le suspenda sau înlocui pe cele adoptate cu nesocotirea prevederilor statutare ori a normelor legale în vigoare. Cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii şi ceilalţi oameni ai muncii care lucreazã în cooperativa, nemultumiti de obligarea la plata despãgubirilor pentru pagube aduse cooperativei, sau de modul cum li s-au rezolvat cererile referitoare la retribuirea muncii cuvenite din partea cooperativei, se pot adresa comisiei de judecata din cooperativa sau, dupã caz, judecãtoriei, în condiţiile prevãzute de lege. Plingerile cu privire la diminuarea retributiei de baza pentru nerealizarea integrala a sarcinilor şi la stabilirea retributiei suplimentare se soluţioneazã de adunarea generalã a cooperativei, iar în cazul celor care îndeplinesc funcţii de conducere, de cãtre uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, împreunã cu direcţia generalã pentru agricultura şi industria alimentara. Hotãrîrile de obligare la plata despãgubirilor şi angajamentelor de plata necontestate în termen sînt definitive şi executorii. Organele de conducere ale cooperativei agricole de producţie nu pot renunţa la drepturile legal cuvenite acesteia. ART. 15 Cel care se retrage sau este îndepãrtat din cooperativa agricolã de producţie primeşte, în bani, potrivit legii, contravaloarea partii sociale din bunurile aduse de el în cooperativa şi sumele depuse ca parte socialã la fondul de dezvoltare economicã. Adunarea generalã stabileşte pentru fiecare caz în parte, în raport cu posibilitãţile cooperativei, durata de timp şi ratele anuale prin care se va face plata. Retributia cuvenitã pentru munca depusa în cooperativa în anul în curs se plãteşte la sfîrşitul anului. În cazul cînd un cooperator - prin cãsãtorie sau din alte motive - îşi stabileşte domiciliul în alta localitate, el poate deveni membru al cooperativei pe raza cãreia se muta. Pentru aceasta, este necesarã aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de unde pleacã, precum şi a aceleia în care cere sa între. Cooperatorul îşi pãstreazã toate drepturile prevãzute în statut, iar cooperativa de unde a plecat este obligatã sa transfere cooperativei în care a fost admis contravaloarea partii sale sociale, inclusiv sumele depuse la fondul de dezvoltare economicã a cooperativei.
IV. Planificarea şi organizarea producţiei şi a muncii. Retribuirea în cooperativa agricolã de producţie
ART. 16 Cooperativa agricolã de producţie este titulara de plan şi are rãspundere contractualã proprie. Ea îşi organizeazã intreaga activitate pe baza planului de dezvoltare în perspectiva, a planului anual de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, care se întocmesc potrivit condiţiilor şi cerinţelor de dezvoltare a cooperativei, intereselor membrilor sãi şi necesitãţilor economiei naţionale; cooperativa va asigura prin plan resursele materiale, financiare şi de forta de munca necesare pentru realizarea integrala a producţiei fizice şi a sarcinilor de livrare la fondul de stat, a consumului alimentar al cooperatorilor, a necesarului de furaje, a fondului de rezerva alimentar şi de furaje şi a celorlalte fonduri prevãzute de lege şi statut. Cooperativa agricolã de producţie are obligaţia ca, în planificarea şi desfãşurarea întregii activitãţi economice, sa asigure un echilibru permanent între venituri şi cheltuieli, precum şi realizarea de beneficii, astfel încît sa se poatã constitui fondul de dezvoltare economicã şi celelalte fonduri statutare şi mijloacele necesare pentru retribuirea cooperatorilor în raport cu nivelul producţiei şi al veniturilor şi sa depunã contribuţia la fondul de pensii şi asigurãri sociale. În vederea dezvoltãrii continue a cooperativei agricole, a mobilizãrii tuturor rezervelor de sporire a producţiei şi productivitatii muncii, organele de conducere sînt sprijinite în intreaga activitate organizatoricã şi politica, legatã de realizarea planului de producţie, de uniunile cooperativelor agricole de producţie, iar în problemele de specialitate tehnice şi economice ale producţiei, de specialiştii repartizaţi sa lucreze în cooperativa, de consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi de organele agricole de stat. ART. 17 Cooperativa agricolã de producţie îşi organizeazã acele ramuri de producţie - vegetala, animala, de industrializare şi semiindustrializare, depozitare şi desfacere a producţiei agricole, de industrie mica şi artizanat, de construcţii şi prestãri de servicii - care sa asigure folosirea cît mai deplina a pãmîntului, a celorlalte mijloace de producţie, a forţei de munca şi a tuturor rezervelor pentru creşterea producţiei agricole şi sporirea veniturilor. În elaborarea planurilor de producţie şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli şi în desfãşurarea întregii activitãţi, cooperativa agricole de producţie asigura aplicarea prevederilor programelor elaborate împreunã cu celelalte unitãţi agricole cooperatiste şi de stat din cadrul consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist privind concentrarea, profilarea şi specializarea producţiei, utilizarea integrala şi eficienta a tuturor mijloacelor de producţie şi a forţei de munca, în vederea dezvoltãrii continue a fiecãrei unitãţi. În cooperativa agricolã de producţie în care exista forta de munca disponibilã, consiliul de conducere este obligat sa organizeze brigazi şi echipe care sa lucreze în alte unitãţi agricole cooperatiste şi de stat, pe santiere, la exploatãri forestiere şi în alte activitãţi, asigurind astfel utilizarea deplina pe tot parcursul anului, a forţei de munca. Sumele obţinute de la beneficiarii acestor activitãţi constituie surse suplimentare de venituri pentru cooperativa şi membrii acesteia. ART. 18 Cooperativa agricolã de producţie foloseşte mijloacele financiare proprii, creditele acordate de stat, avansurile pentru producţia marfa contractatã şi celelalte fonduri bãneşti pentru desfãşurarea corespunzãtoare a procesului de producţie, dezvoltarea diferitelor ramuri de activitate şi obţinerea unor producţii sporite cu cheltuieli cît mai mici. Organele de conducere ale cooperativei au datoria sa foloseascã judicios mijloacele destinate investiţiilor pentru punerea în funcţiune la termen a unor obiective cu eficienta ridicatã, care sa asigure dezvoltarea proprietãţii cooperativei, îndeplinirea obligaţiilor fata de stat şi sporirea retributiei cooperatorilor. Obiectivele noi de investiţii productive se pot realiza numai dupã ce se asigura folosirea integrala a celor existente. În realizarea obiectivelor se vor asigura reducerea consumului de materiale, combustibili şi energie, înlãturarea supradimensionarii construcţiilor agrozootehnice, utilizarea cu prioritate a materialelor locale, ieftine şi uşor de procurat, precum şi reducerea termenului de execuţie. Creditele se folosesc în conformitate cu destinaţia stabilitã pentru realizarea sarcinilor de plan: consiliul de conducere rãspunde de rambursarea integrala a creditelor la scadenta. ART. 19 Organizarea producţiei şi a muncii în cooperativa agricolã de producţie se realizeazã pe subunitati de producţie, iar în cadrul acestora, pe formaţii de munca. Între şefii formatiilor de munca şi cei ai subunitatilor de producţie, precum şi între aceştia din urma şi conducerea cooperativei, se încheie angajamente prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile reciproce, în vederea realizãrii productiilor planificate. Angajamentele se aproba de consiliul de conducere al cooperativei. Intreaga activitate se desfãşoarã pe baza de programe de lucru, stabilite pe zile şi lucrãri. În cooperativa agricolã de producţie lucrãrile se executa prin munca membrilor acesteia, a unor persoane încadrate de cooperativa în condiţiile prevãzute de lege, precum şi a mecanizatorilor din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi a specialiştilor retribuiţi de stat. ART. 20 Formele de organizare a producţiei şi a muncii în cooperativa agricolã de producţie şi componenta subunitatilor de producţie se stabilesc de adunarea generalã, în funcţie de condiţiile speficice ale unitãţii respective, de cerinţele concentrarii şi specializãrii producţiei. Subunitatile de producţie sînt: ferma, brigada şi sectorul, care au plan de producţie sau, dupã caz, şi buget de venituri şi cheltuieli, ce fac parte integrantã din planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli al cooperativei agricole. Şeful de ferma, brigadierul şi şeful de sector sînt aleşi de adunarea subunitatii de producţie respectiva, pe timp de 2 ani, şi sînt confirmati de adunarea generalã a cooperativei. Şefii de ferme, brigadierii şi şefii de sectoare, care nu vor fi confirmati de adunarea generalã în funcţiile în care au fost aleşi, vor fi înlocuiţi în cel mult 30 de zile. Şeful de ferma, brigadierul şi şeful de sector asigura realizarea sarcinilor de producţie ale subunitatii, organizeazã şi conduc procesul de producţie, coordoneazã şi indruma activitatea sefilor de echipa, consultindu-se cu aceştia la organizarea procesului de producţie; se ingrijesc de pãstrarea în bune condiţii a mijloacelor de producţie şi de utilizarea lor cît mai raţionalã, controleazã permanent modul cum se executa întregul volum de munca manualã şi mecanicã prevãzut în devizele de lucrãri şi organizeazã ţinerea evidentei muncii şi a realizarilor obţinute, asigura organizarea cu regularitate a adunãrilor subunitatilor de producţie şi rãspund în fata acestora pentru intreaga lor activitate. Şefii de ferme, brigadierii, şefii de sectoare, celelalte cadre tehnice şi economice din cooperativa agricolã de producţie rãspund atît fata de organele colective de conducere ale cooperativei, cît şi fata de preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef al acesteia, pentru organizarea şi desfãşurarea activitãţii, realizarea productiilor şi veniturilor planificate în subunitatile pe care le conduc. Suprafeţele de teren şi celelalte mijloace de producţie necesare desfãşurãrii în bune condiţii a procesului de producţie se repartizeazã fermelor, brigazilor şi sectoarelor, pe o perioada de mai mulţi ani. Formatia de baza în organizarea muncii în cadrul subunitatilor de producţie este echipa mixtã de mecanizatori şi cooperatori, echipa de mecanizatori sau echipa de cooperatori. Organizarea muncii pe echipe are drept scop întãrirea spiritului de munca colectivã, a disciplinei, creşterea rãspunderii întregii echipe şi a fiecãrui membru al acesteia, pentru folosirea deplina a bazei tehnico-materiale, executarea la timp şi de calitate a volumului de munca stabilit pe intreaga suprafata sau pe întregul efectiv de animale şi obţinerea productiilor prevãzute. Echipa se organizeazã cu caracter permanent, pe sole, tarlale, specii şi categorii de animale, cel puţin pe durata unui ciclu de producţie sau a unui an calendaristic. Echipa este condusã de un şef de echipa care lucreazã efectiv în producţie, desemnat de consiliul de conducere al cooperativei, dintre cei mai buni mecanizatori din echipa respectiva sau dintre cooperatorii cu cea mai mare experienta şi cu aptitudini în organizarea muncii, care se bucura de prestigiu şi autoritate în rindul membrilor echipei. Şeful de echipa asigura respectarea stricta a ordinii şi disciplinei în producţie, controleazã zilnic volumul de munca efectuat de cooperatori şi mecanizatori, calitatea lucrãrilor executate şi întocmeşte pontajul pentru fiecare membru al echipei. Cooperativa poate organiza diferite activitãţi productive, cu munca la domiciliul membrilor cooperativei. ART. 21 În cooperativa agricolã de producţie, sistemul de retribuire a muncii cuprinde urmãtoarele elemente: a) retributia de baza, în bani sau în bani şi în natura, stabilitã pe baza de tarife pe norma de munca, pe unitate de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei fizice, care constituie partea principala a retributiei totale a cooperatorilor; b) retributia sub forma de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, în cadrul planului, în bani sau în bani şi în natura; c) retributia suplimentarã sub forma de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, peste plan, în bani sau în bani şi în natura; d) spor pentru vechime neîntreruptã în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate. Forma principala de retribuire a muncii este acordul global, cu tarif pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei fizice obţinute, respectiv a prestãrilor de servicii realizate. În cooperativa agricolã de producţie se pot folosi şi urmãtoarele forme de retribuire: a) în acord direct; b) în regie; c) pe baza de cote procentuale din producţie ori din valoarea acesteia, la unele culturi. Formele de retribuire a muncii se aproba de adunarea generalã a membrilor cooperativei agricole de producţie, la propunerea consiliului de conducere, în funcţie de condiţiile specifice ale fiecãrei cooperative şi sector de activitate, asigurindu-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul producţiei şi al veniturilor prevãzute în planurile de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli. Forma de retribuire pe baza de cote procentuale se aproba de adunarea generalã, cu avizul direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. Terenurile izolate, greu accesibile, care nu se pot comasa şi lucra mecanizat, pot fi repartizate cooperatorilor pentru a le cultiva pe o perioada de 3-5 ani. În acest caz, retribuirea muncii se face în natura, în proporţie de pînã la 50%, din producţia obţinutã, cu condiţia recuperãrii în întregime a cheltuielilor efectuate de cooperativa şi realizãrii unui beneficiu de minimum 5%. Repartizarea acestor terenuri şi nivelul retributiei în natura se stabilesc de adunarea generalã a cooperativei şi se aproba de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie şi direcţia generalã pentru agricultura şi industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. Munca prestatã în cooperativa agricolã de producţie se retribuie cu tarife pe norma de munca, diferenţiate pe grupe de complexitate şi sectoare de producţie, în funcţie de puterea economicã a cooperativei, de producţie şi veniturile obţinute. Nivelul tarifelor se aproba anual de adunarea generalã a cooperatorilor. Pentru ca fiecare cooperator sa execute o gama cît mai larga de lucrãri şi sa poatã munci efectiv în tot cursul anului pentru a obţine venituri constante şi la nivel tot mai ridicat, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii, la stabilirea volumului de munca se va asigura ca în aceeaşi norma sa fie cuprinse mai multe operaţii de munca prevãzute în tehnologii. ART. 22 Cooperativele constituie fondul de retribuire şi fondul de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, în bani sau în bani şi natura. Partea în natura a acestor fonduri, destinatã cooperatorilor care lucreazã în cooperativa, executa sarcinile stabilite de adunarea generalã şi realizeazã productiile planificate, se stabileşte în limita cantitãţilor de cereale - grîu şi porumb - pentru consumul alimentar, potrivit programului de autoaprovizionare teritorialã şi cantitãţilor de porumb pentru furajarea animalelor şi pasarilor din gospodãria personalã a cooperatorilor, stabilite potrivit legii. Din producţia fizica obţinutã peste plan la culturile de grîu, porumb, cartofi, fasole boabe şi orz, cooperativa agricolã de producţie acorda cooperatorilor care au realizat volumul de munca stabilit de adunarea generalã retribuire suplimentarã în natura, sub forma participãrii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea baneficiilor obţinute peste plan, în cotele prevãzute de lege. Cooperatorilor pensionari, care participa la munca şi executa lucrãrile prevãzute în programul de lucru aprobat, li se asigura din fondul de retribuire cantitãţile de cereale stabilite prin lege, pentru consumul alimentar şi furaje. Cooperativa agricolã acorda cooperatorilor şi pensionarilor inapti de munca, precum şi copiilor orfani, cantitatea de cereale pentru consumul alimentar şi pentru furaje din fondul de ajutor, în limita cantitãţilor aprobate de adunarea generalã pentru acest fond, iar diferenţa, pînã la limita prevãzutã de lege, o acorda contra cost. În cooperativa agricolã de producţie sau în sectoarele de activitate ale acesteia, în care retributia se acorda numai în bani, cooperativa poate acorda cooperatorilor, contra cost, la preţ de contractare, cantitãţile de cereale necesare consumului alimentar pentru ei şi membrii de familie, precum şi pentru furaje, în limitele şi în condiţiile prevãzute de lege. ART. 23 Pentru munca depusa în cursul anului, cooperativa agricolã de producţie acorda, lunar, cooperatorilor, avansuri în bani, iar dupã recoltarea produselor, în natura. Drepturile totale de retribuire se determina la sfîrşitul anului, dupã încheierea bilanţului, pe baza producţiei fizice şi a beneficiului realizat pe ansamblul cooperativei şi pe fiecare formatie de munca în parte, dupã caz. ART. 24 Cooperatorilor din fermele, brigazile, sectoarele şi echipele care îşi îndeplinesc toate sarcinile ce le revin, executa lucrãrile în bune condiţii şi realizeazã producţia fizica angajata, cu respectarea cheltuielilor aferente acesteia, li se garanteazã retributia de baza şi participarea la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, prevãzute în plan. ART. 25 Adunarea generalã a membrilor cooperativei agricole de producţie stabileşte retributia personalului de conducere şi de execuţie tehnica, economicã, de alta specialitate, administrativã, de servire şi paza, în funcţie de nivelul venitului mediu realizat de cooperatorii care lucreazã nemijlocit în producţie şi realizeazã volumul de munca stabilit de adunarea generalã, valoarea producţiei fizice, mãrimea şi complexitatea unitãţii, potrivit legii. Drepturile de retribuire ale acestui personal sînt condiţionate de realizarea unui anumit volum de munca în activitatea productiva, stabilit de adunarea genenala, în limitele prevãzute de lege, în raport cu mãrimea şi complexitatea unitãţii şi volumul de munca stabilit pentru cooperatorii care lucreazã nemijlocit în producţie. Cooperatorii care îşi desfãşoarã activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificaţi în meseriile de sofer, conducãtor de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, precum şi cei care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative şi de servire, care muncesc permanent în tot cursul anului şi îşi realizeazã sarcinile ce le revin, sînt retribuiţi de cooperativa şi au vechime neîntreruptã în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, beneficiazã de un spor de vechime neîntreruptã din fondul de retribuire, în cunditiile legii. Cooperativa agricolã de producţie are îndatorirea sa asigure folosirea cît mai raţionalã a forţei de munca, reducind la minimum necesar funcţiile administrative şi consumul de norme de munca pentru activitãţile neproductive. Funcţiile administrative se stabilesc de cãtre adunarea generalã, în limitele prevãzute de lege.
V. Repartizarea producţiei, utilizarea mijloacelor materiale şi bãneşti. Constituirea beneficiilor şi a fondurilor
ART. 26 Dezvoltarea proprietãţii cooperativei agricole de producţie este izvorul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale, al creşterii nivelului de viata al cooperatorilor. Aceasta se realizeazã prin folosirea în întregime şi în mod eficient a mijloacelor materiale şi bãneşti, obţinerea unor producţii şi rezultate financiare care sa asigure acoperirea în întregime a cheltuielilor din venituri proprii, desfãşurarea unei activitãţi rentabile, care sa permitã ca din beneficiul obţinut sa se repartizeze în fiecare an, în mod obligatoriu, mijloacele necesare, la fondul de dezvoltare economicã, în vederea reluarii, pe scara larga, a procesului de producţie. ART. 27 Producţia fizica planificata se repartizeazã în urmãtoarea ordine: a) plata în natura pentru lucrãrile executate de staţiunile pentru mecanizarea agriculturii; b) restituirea împrumuturilor primite în natura; c) constituitrea fondului de seminţe; d) livrarea cantitãţilor contractate la fondul de stat; e) constituirea fondului de retribuire în natura; f) constituirea fondului de furaje, în cantitãţile necesare, atît pentru complexele zootehnice, la care este asociata cooperativa, cît şi pentru fermele gospodãreşti proprii; g) constituirea fondului de rezerva pentru consumul alimentar şi pentru furaje; h) constituirea fondului de ajutor în natura, pentru pensionari şi alte persoane inapte de munca; i) constituirea fondului de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor în natura. Cooperativa agricolã de producţie asigura, atât prin plan, cat şi prin repartizarea producţiei în natura, în raport cu numãrul şi speciile de animale şi cu normele de consum stabilite, furajele de volum necesare atît pentru nevoile proprii, cat şi pentru cooperatorii care deţin animale, precum şi o rezerva care sa ajungã la 25-30% din necesarul anual de consum. Producţia fizica obţinutã peste plan la grâu, porumb, orz, cartofi şi fasole boabe se repartizeazã pentru: livrare la fondul de stat, rezerva alimentara şi de furaje şi penbru retribuirea suplimentarã în natura a cooperatoriior şi celorlalţi oameni ai muncii, sub forma participãrii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor obţinute peste plan, în proportiile stabilite prin lege. ART. 28 Producţia globalã obţinutã în timpul anului se repartizeazã dupã cum urmeazã:
A. Cheltuieli materiale - seminţele şi materialul de plantat; - furajele consumate de animale şi asternutul; - plata lucrãrilor efectuate de SMA pentru producţia anului curent; - ingrasamintele chimice şi naturale, insectofungicidele şi erbicidele aplicate; - amortizarea fondurilor fixe aferente anului respectiv; - medicamente şi material biologic; - alte cheltuieli materiale şi gospodãreşti.
B. Producţia neta Creşterea permanenta a producţiei nete constituie sursa principala a dezvoltãrii proprietãţii obşteşti şi a ridicãrii nivelului de viata al cooperatorilor. Producţia neta reprezintã valoarea nou creata şi se determina ca diferenţa între producţia globalã şi cheltuielile materiale aferente. Producţia neta la care se adauga dobinzile şi alte venituri încasate, se repartizeazã pentru: a) retribuirea muncii; b) contribuţia la fondul de pensii şi asigurãri sociale, calculatã în condiţia prevãzute de lege; c) impozitte pe terenuri, pe fondul de retribuire şi pe veniturile din activitãţile industriale; d) prime de asigurare; e) fondul de ajutor; f) cheltuieli cu pregãtirea cadrelor şi practica în producţie; g) contribuţia bãneascã pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc, potrivit legii; h) eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti; i) alte cheltuieli prevãzute de lege.
C. Constituirea şi repartizarea beneficiului în bani şi în natura Beneficiul exprima, în mod sintetic, rezultatul activitãţii economice a cooperativei şi se constituie dupã repartizarea din producţia neta a cheltuielilor prevãzute la lit. B. Beneficiul planificat se repartiyzeaza pentru: a) fondul de dezvoltare economicã, cel puţin 70% care reprezintã 18% din producţia neta; b) fondul mijloacelor circulante, pînã la 5%; c) fondul social-cultural şi sportiv, pînã la 1%; d) fondul de rezerva alimentar şi de furaje, în cereale, pînã la 7%; e) fondud intercooperatist de întrajutorare, pînã la 2%; f) fondul de participare a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, pînã la 15%. Din beneficiul obţinut de cooperativa agricolã de producţie se constituie, de asemenea, fondul de participare la beneficii pentru partea socialã din depunerile în bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor la fondul de dezvoltare economicã a cooperativei. Beneficiul realizat peste plan se repartizeazã pentru: a) fondul de dezvoltare economicã, 25%; b) suplimentarea fondului de participare a cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, 50%; c) fondul de rezerva alimentar şi de furaje, în cereale, cartofi şi alte produse, 22%; d) fondul social-cultural şi sportiv, 3%.
D. Constituirea şi destinaţia fondurilor a) La fondul de dezvoltare economicã constituit din beneficiu se adauga: - sumele pentru amortizarea fondurilor fixe; - dapunerile în bani, ca parte socialã, ale cooperatorilor, precum şi ale mecanizatorilor şi specialiştilor care lucreazã în cooperativa. Pãrţile sociale ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor la fondul de dezvoltare al cooperativei agricole de producţie nu pot depãşi 50% din valoarea proprietãţii obşteşti; - alte surse, potrivit legii. Fondul de dezvoltare economicã se foloseşte pentru: - realizarea investiţiilor, inclusiv plata în natura şi în bani a forţei de munca folositã pentru acestea; - rambursarea creditelor pentru investiţii şi a dobinzilor aferente; - restituirea din depunerile în bani, ca parte socialã, ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor, potrivit legii; - contribuţia la fondul social al asociaţiilor economice intercooperatiste, al asociaţiilor cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, ahizitii şi desfacere a mãrfurilor. Fondurile rezultate din depunerile în bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor la fondul de dezvoltare se folosesc, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a cooperatorilor, numai pentru investiţii productive destinate dezvoltãrii averii obşteşti, care sa ducã la creşterea continua a producţiei şi a beneficiilor cooperativei. b) Fondul mijloacelor circulante, constituit din beneficiu şi alte surse legale, se utilizeazã pentru constituirea stocurilor normate de materii prime, materiale, seminţe şi material de plantat, îngrãşãminte chimice, furaje, animale ţinere şi la ingrasat şi alte elemente de natura mijloacelor circulante, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor aferente producţiei neterminate. c) Fondul social-cultural şi sportiv constituit din beneficiu - la care se adauga sumele încasate din manifestãrile cultural-artistice şi sportive şi alte surse legale - se foloseşte pentru finanţarea cheltuielilor necesare desfãşurãrii acţiunilor din acest domeniu de activitate. d) Fondul de rezerva alimentar şi de furaje se constituie în natura, în scopul ajutorarii cooperatorilor şi pentru crearea unei rezerve de furaje care sa fie utilizate în caz de calamitati naturale şi recolte slabe şi se foloseşte potrivit hotãrîrii adunãrii generale a cooperatorilor. e) Fondul intercooperatist de întrajutorare se constituie în cereale şi în bani. Acest fond se administreazã de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie şi este destinat pentru sprijinirea cooperativelor agricole de producţie cu greutãţi economice temporare, sub forma de împrumut. f) Fondul de participare a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor se repartizeazã acestora în raport cu contribuţia adusã la realizarea producţiei şi a beneficiilor. g) Fondul de participare la beneficii a cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor pentru sumele depuse la fondul de dezvoltare economicã a cooperativei se constituie din beneficiul anual realizat, în limita unei cote stabilitã de adunarea generalã, care sa asigure deponentilor un venit anual de 6%, calculat în funcţie de mãrimea totalã a sumei depuse şi perioada scursa de la depunere. În cazul depãşirii beneficiului planificat, venitul anual pnate fi aprobat de adunarea generalã între 6 şi 8%. În situaţia în care nu se realizeazã beneficiul planificat, se garanteazã un venit anual de 5%, calculat în raport de suma deputa la partea socialã.
VI. Organele de conducere şi de revizie ale cooporativei agricole de producţie
A. Adunarea generalã ART. 29 Adunarea generalã este organul suprem de conducere al cooperativei agricole de producţie care asigura participarea directa a cooperatorilor la conducerea treburilor acesteia, reprezintã forma de manifestare plenara a principiilor democraţiei cooperatiste -, singura în mãsura sa hotãrascã asupra întregii activitãţi economice, financiare şi organizatorice a acesteia. ART. 30 Adunarea generalã este formatã din toţi membrii cooperativei agricole de producţie. Ea se întruneşte ori de cîte ori este nevoie şi cel puţin o data pe trimestru. Adunarea generalã este legal constituitã dacã sînt prezenţi cel puţin jumãtate din numãrul membrilor cooperativei care participa la munca, iar hotãrîrile luate sînt valabile dacã au întrunit votul majoritãţii celor prezenţi la adunare. Hotãrîrile pentru alegerea consiliului de conducere şi a comisiei de revizie, aprobarea planului de dezvoltare în perspectiva şi a planului anual de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, repartizarea beneficiilor, organizarea şi retribuirea muncii, participarea la constituirea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, participarea la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte cooperative agricole de producţie sau organizaţii de stat ori ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, la lucrãri de interes comun, aprobarea regulamentului de ordine interioarã, precum şi îndepãrtarea din cooperativa a unui membru, sînt valabile dacã au întrunit cel puţin doua treimi din voturile membrilor cooperativei agricole de producţie prezenţi la adunarea generalã. Hotãrîrile se iau prin vot deschis şi se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedintele cooperativei şi membrii prezidiului adunãrii. În cazul cînd adunarea generalã, din motive bine justificate (lipsa de spaţiu pentru adunare, depãrtarea prea mare a fermelor, brigazilor şi sectoarelor fata de locul de adunare etc.) nu se poate tine cu toţi membrii cooperativei agricole de producţie participanţi la munca, se va constitui cu împuterniciţi, aleşi dintre membri, în proporţia ce se va stabili la adunarea generalã a cooperativei agricole de producţie. Alegerea imputernicitilor se face pe ferme, brigazi şi sectoare, o data pe an. Înaintea adunãrilor generale constituite prin împuterniciţi, se vor tine adunãri ale fermelor, brigazilor, sectoarelor, urmînd ca împuterniciţii, în adunarea generalã, sa prezinte pãrerile exprimate în adunãrile subunitatilor de producţie. Dupã fiecare adunare generalã, împuterniciţii vor informa pe cei care i-au ales despre dezbaterile şi hotãrîrile adunãrii generale. La adunãrile generale constituite din împuterniciţi pot sa participe, de asemenea, cu vot consultativ, şi oricare din membrii cooperativei. Adunarea constituitã din împuterniciţi exercita toate atribuţiile adunãrii generale, în condiţiile prevãzute de prezentul statut. ART. 31 Persoanele încadrate de cooperativa agricolã de producţie cu contract de munca şi cele retribuite de stat, care lucreazã în unitatea respectiva, sînt membri ai colectivelor de munca, au dreptul sa participe la dezbaterea în adunãrile generale a tuturor problemelor cu privire la realizarea sarcinilor de producţie şi sa-şi exprime pãrerea în orice problema a activitãţii acesteia. Ei aleg şi pot fi aleşi, dupã caz, în consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie. ART. 32 Convocarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie se face de cãtre consiliul de conducere, fie din proprie initiativa, fie la cererea comisiei de revizie sau a cel puţin o treime din numãrul membrilor cooperativei, ori la cererea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Anunţarea ordinii de zi, a datei şi locului unde urmeazã sa se ţinã adunarea generalã se face cu cel puţin 5 zile înainte. ART. 33 Adunarea generalã a cooperativei agricole de producţie are urmãtoarele atribuţii: a) dezbate şi aproba planul de dezvoltare în perspectiva, planul anual de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli stabileşte volumul investiţiilor din fonduri proprii şi din credite; aproba repartizarea producţiei şi a beneficiilor realizate de cooperativa, constituirea şi utilizarea fonriurilor statutare; b) alege pe preşedinte şi vicepreşedinţii cooperativei agricole de producţie, pe ceilalţi membri ai consiliului de conducere, membrii comisiei de revizie, stabileşte numãrul membrilor biroului executiv şi confirma pe şefii de ferme, brigazi şi sectoare, aleşi în adunãrile subunitatilor de producţie. Alegerea se face din rindurile celor mai buni cooperatori, mecanizatori, tehnicieni, specialişti şi alte categorii de personal care muncesc în cooperativa agricolã de producţie şi au o bogata experienta, sînt buni organizatori şi cunoscãtori ai problemelor agriculturii, apreciati pentru calitãţile lor morale şi profesionale. Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie, precum şi preşedintele acesteia - aleşi de adunarea generalã a membrilor cooperativei - se confirma de comitetul executiv al consiliului popular judeţean, cu avizul uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie; c) analizeazã şi hotãrãşte asupra darilor de seama şi a rapoartelor prezentate de consiliul de conducere şi comisia de revizie; d) aproba încheierea contractului cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, avînd ca obiect executarea în rãspundere comuna a lucrãrilor agricole, precum şi a altor contracte economice, în condiţiile legii; e) analizeazã posibilitãţile de valorificare a producţiei marfa şi aproba vînzarea acesteia, cu prioritate, la fondul de stat, precum şi a disponibilului de produse cãtre unitãţile de stat sau cooperatiste, asociaţiile economice intercooperatiste şi direct consumatorilor, în condiţiile legii; f) analizeazã mersul lucrãrilor agricole şi celelalte activitãţi productive, realizarea investiţiilor, îndeplinirea obligaţiilor contractuale, rambursarea creditelor, achitarea celorlalte obligaţii de piata scadente, rezultatele financiare şi adopta hotãrîri corespunzãtoare; g) analizeazã şi aproba formele de organizare a producţiei şi a muncii, numãrul de personal tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ, normele de munca, tarifele de plata şi formele de retribuire, potrivit legii; h) stabileşte volumul de munca ce urmeazã sa fie efectuat de cãtre membrii cooperativei agricole de producţie şi celelalte persoane, în condiţiile legii; i) aproba acordarea de ajutoare în limita fondului de ajutor constituit de cooperativa agricolã de producţie; j) hotãrãşte asupra folosirii fondului social-cultural şi sportiv; k) hotãrãşte, în funcţie de interesele generale ale cooperativei, condiţiile în care consiliul de conducere poate pune la dispoziţia membrilor cooperativei agricole de producţie, contra cost, atelaje pentru nevoi personale; l) hotãrãşte asupra participãrii cooperativei agricole de producţie la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte unitãţi economice, cooperatiste şi de stat; m) aproba regulamentul de ordine interioarã, al cooperativei agricole de producţie; n) aproba scãderea din gestiune a valorilor materiale lipsa, constatate peste normele legale şi trecerea acestora pe costuri de producţie, în cazurile cînd lipsurile nu se datoresc culpei unor persoane, precum şi a altor pagube, în condiţiile prevãzute de lege; o) aproba participarea cooperativei la constituirea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie; p) hotãrãşte suspendarea temporarã a dreptului de vot al cooperatorilor care, fãrã a avea motive bine întemeiate, nu îndeplinesc volumul de munca stabilit de adunarea generalã; r) hotãrãşte asupra retragerii, în timpul anului, a lotului în folosinta de la cooperatorii care nu participa la munca sau nu executa lucrãrile stabilite de adunarea generalã; s) rezolva intimpinarile fãcute de cooperatori la cererile soluţionate nesatisfãcãtor de cãtre consiliul de conducere; s) aproba unificarea cu alte cooperative agricole de producţie sau divizarea unitãţii respective şi hotãrãşte asupra schimburilor şi comasarilor de terenuri, precum şi a scoaterii definitive sau temporare din folosinta agricolã a unor suprafeţe de teren, în condiţiile legii. Adunarea generalã exercita şi orice alte atribuţii care rezulta din prezentul statut, din statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi din legi.
B. Consiliul de conducere ART. 34 Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie conduce activitatea în intervalul dintre adunãrile generale şi este format din 15-35 membri aleşi de cãtre aceasta, prin vot deschis, pe timp de doi ani. Consiliul are urmãtoarea componenta: a) preşedinte, funcţie care este îndeplinitã de preşedintele cooperativei agricole de producţie; b) vicepreşedinţii cooperativei; c) membri: inginerul şef şi contabilul şef, conducatori ai subunitatilor de producţie, precum şi 7-17 persoane alese de adunarea generalã din rindul cooperatorilor şi al celorlalte categorii de persoane care lucreazã în cooperativa. Membrii consiliului de conducere, care în intervalul dintre alegeri se dovedesc a fi necorespunzatori, pot fi înlocuiţi de adunarea generalã. ART. 35 Consiliul de conducere îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului muncii colective. Hotãrîrile şi mãsurile ce se adopta trebuie sa fie rezultatul examinãrii pãrerilor şi propunerilor facute de membrii consiliului. Consiliul de conducere, în întregul sau, şi fiecare membru în parte rãspund în fata adunãrii generale pentru intreaga activitate. Consiliul de conducere tine şedinţe, de regula, o data pe luna. Şedinţele sînt convocate şi conduse de cãtre preşedinte. Hotãrîrile se iau cu majoritate de voturi din numãrul membrilor consiliului. Consiliul de conducere raporteazã periodic, în fata adunãrii generale, despre activitatea pe care o desfãşoarã. ART. 36 Consiliul de conducere asigura respectarea prevederilor statutare, planificarea curenta şi de perspectiva a activitãţii de producţie şi financiare, rãspunde de înfãptuirea ferma a hotãrîrilor adoptate de adunarea generalã, de realizarea integrala a sarcinilor de plan, de dezvoltarea şi apãrarea proprietãţii cooperativei agricole de producţie, precum şi de executarea obligaţiilor cooperativei asumate fata de stat, izvorite din lege sau contract. Pentru realizarea acestor sarcini, consiliul de conducere are urmãtoarele atribuţii: a) asigura întãrirea economico-financiarã a cooperativei, dezvoltarea şi apãrarea proprietãţii acesteia, folosirea deplina şi eficienta a pãmîntului, conservarea şi ridicarea potenţialului sau productiv, utilizarea integrala a celorlalte mijloace de producţie, aplicarea riguroasã a normelor prevãzute în tehnologii, folosirea judicioasã a tuturor mijloacelor materiale, financiare şi a forţei de munca, pentru obţinerea de producţii cît mai mari cu cheltuieli cît mai mici pe unitatea de produs; b) întocmeşte şi supune adunãrii generale spre aprobare proiectul planului de dezvoltare în perspectiva, proiectul planului anual de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli şi face propuneri de repartizare a sarcinilor de producţie pe ferme, brigazi şi sectoare; c) organizeazã producţia şi munca, asigura condiţiile necesare realizãrii planului de producţie, creşterii producţiei vegetale şi animale, industriale şi a prestãrilor de servicii, a productivitatii muncii şi a eficientei întregii activitãţi; d) exercita un control exigent şi permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor, ia mãsuri pentru respectarea stricta a ordinii şi disciplinei în munca de cãtre toţi cooperatorii şi celelalte persoane care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie; e) asigura respectarea democraţiei cooperatiste şi condiţiile necesare pentru participarea directa şi efectivã a tuturor cooperatorilor la conducerea întregii activitãţi a cooperativei agricole de producţie; f) organizeazã acţiuni cultural-educative şi sportive de masa, de educare socialistã şi comunista a cooperatorilor; g) desemneazã, din rindurile sale, membrii biroului executiv al consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie, în limita numãrului stabilit de adunarea generalã; h) analizeazã lunar şi ori de cîte ori este nevoie, în consiliu şi în adunãri pe subunitati de producţie, realizarea planului de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, participarea la munca, precum şi realizarea obligaţiilor asumate fata de stat, şi ia mãsurile necesare; i) asigura executarea hotãrîrilor proprii şi ale adunãrii generale cu privire la recuperarea pagubelor aduse proprietãţii cooperativei, în termenele prevãzute de prezentul statut sau lege; j) organizeazã, cu sprijinul specialiştilor din cooperativa, consfatuiri de producţie şi schimburi de experienta cu şefii subunitatilor de producţie şi membrii cooperativei agricole de producţie; k) ia mãsuri pentru ridicarea continua a calificãrii membrilor cooperativei agricole de producţie, prin organizarea cursurilor de instruire agrozootehnice de masa şi prin trimiterea lor la cursuri de calificare; l) prezintã adunãrii generale anual, trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie, dãri de seama şi rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a hotãrîrilor acesteia, realizarea planului de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, respectarea statutului şi face propuneri concrete pentru îmbunãtãţirea continua a activitãţii cooperativei agricole de producţie; m) numeşte şefii de echipa; n) încadreazã, aproba transferul şi desface contractul de munca, aplica sancţiuni disciplinare şi obliga la plata despãgubirilor personalul încadrat cu contract de munca; o) analizeazã modul de rezolvare a cererilor şi sesizarilor cooperatorilor, cerceteazã şi soluţioneazã pe acelea care se referã la probleme din competenta sa; p) analizeazã modul de realizare a mãsurilor privind asigurarea condiţiilor de munca şi viata ale cooperatorilor. Consiliul de conducere exercita şi orice alte atribuţii care rezulta din prezentul statut, statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi legi.
C. Biroul executiv ART. 37 Biroul executiv al consiliului de conducere se compune din 5-11 membri şi este alcãtuit din preşedintele şi vicepreşedinţii cooperativei agricole de producţie, inginerul şef, contabilul şef, şefii de ferme, brigazi, sectoare şi alte cadre din rindul membrilor consiliului de conducere cu munci de rãspundere în cooperativa. Numãrul membrilor biroului executiv se stabileşte de adunarea generalã a cooperatorilor, iar componenta nominalã a acestuia, de cãtre consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie. Preşedintele biroului executiv este preşedintele cooperativei agricole de producţie. ART. 38 Biroul executiv are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã activitatea curenta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a bugetului de venituri şi cheltuieli; b) ia mãsuri pentru folosirea deplina a mijloacelor de producţie şi a forţei de munca; c) analizeazã şi ia mãsuri pentru valorificarea eficienta a produselor, pe baza contractelor încheiate; d) urmãreşte operativ realizarea investiţiilor şi intrarea obiectivelor în funcţiune la termenele prevãzute; e) urmãreşte şi ia mãsuri de asigurare a bazei materlale necesarã subunitatilor de producţie, pentru realizarea sarcinilor de plan; f) ia mãsuri pentru a se crea condiţii cooperatorilor sa efectueze volumul de munca stabilit de adunarea generalã; g) organizeazã ţinerea evidentei mijloacelor de producţie, a muncii efectuate, a veniturilor şi cheltuielilor în toate ramurile de activitate ale conperativei agricole de producţie şi asigura respectarea corelatiilor între acestea; h) rezolva problemele sociale şi de munca ale cooperatorilor şi asigura întocmirea dosarelor de pensionare ale acestora; i) cerceteazã şi rezolva operativ cererile şi sesizãrile cooperatorilor privind problemele din competenta sa, comunicindu-le soluţiile şi mãsurile luate; j) ia mãsuri operative pentru aplicarea normelor de tehnica securitãţii muncii şi a pazei contra incendiilor; k) exercita orice alte atribuţii care rezulta din statut şi legi, precum şi sarcinile stabilite de consiliul de conducere şi adunarea generalã. Biroul executiv adopta hotãrîri cu majoritatea de voturi din numãrul membrilor. ART. 39 Preşedintele cooperativei agricole de producţie asigura şi rãspunde de conducerea curenta a activitãţii acesteia şi de aplicarea hotãrîrilor adunãrii generale, ale consiliului de conducere şi ale biroului executiv, cu respectarea stricta a legilor şi a celorlalte dispoziţii legale, cît şi a normelor democraţiei cooperatiste. Preşedintele poarta rãspunderea pentru realizarea planului de producţie, bugetului de venituri şi cheltuieli, dezvoltarea şi folosirea integrala şi eficienta a mijloacelor de producţie şi a forţei de munca, îndeplinirea obligaţiilor cooperativei fata de stat, pentru realizarea celorlalte atribuţii stabilite de lege. Preşedintele organizeazã şi urmãreşte îndeplinirea zilnica a sarcinilor privind intreaga activitate a cooperativei, controleazã modul de utilizare şi pãstrare a bunurilor acesteia, urmãreşte respectarea drepturilor cooperatorilor şi informeazã consiliul de conducere asupra îndeplinirii hotãrîrilor. În luarea mãsurilor operative, preşedintele se consulta cu membrii consiliului de conducere, ai biroului executiv şi cu specialiştii din cooperativa agricolã de producţie. În raporturile cu organele de stat, cu unitãţile economice socialiste, precum şi cu persoanele fizice, cooperativa agricolã de producţie este reprezentatã prin preşedinte. Angajarea patrimonialã a cooperativei agricole de producţie se face prin semnatura preşedintelui, contabilului şef şi a inginerului şef. În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia se îndeplinesc de cãtre unul din vicepreşedinţi, desemnat în acest scop de cãtre consiliul de eonducere. ART. 40 Inginerul şef, contabilul şef şi ceilalţi specialişti care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie rãspund în fata adunãrii generale şi a consiliului de conducere de realizarea sarcinilor de producţie şi economice, a livrãrilor la fondul de stat, precum şi pentru pagubele materiale aduse cooperativei din vina lor şi în legatura cu munca lor, potrivit legii.
D. Comisia de revizie ART. 41 Comisia de revizie este organul de verificare a gestiunii cooperativei agricole de producţie şi este formatã din 5-7 membri aleşi, prin vot deschis, de adunarea generalã, pe timp de doi ani. Comisia alege, dintre membrii sãi, un preşedinte. Comisia de revizie îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului muncii colective; hotãrîrile se iau cu majoritate de voturi din numãrul membrilor comisiei. Comisia de revizie este subordonata numai adunãrii generale, fata de care rãspunde pentru activitatea depusa. Ea verifica activitatea gospodareasca şi financiarã a consiliului de conducere, înregistrarea tuturor veniturilor în bani şi în natura, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, pãstrarea în bune condiţii a bunurilor proprietatea cooperativei; verifica modul cum au fost rezolvate de consiliul de conducere cererile şi sesizãrile membrilor cooperativei agricole de producţie. Preşedintele comisiei de revizie participa, de regula, la şedinţele consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie şi, cu deosebire, cînd se dezbat problemele gospodãririi şi gestionãrii proprietãţii cooperativei. ART. 42 Pe baza constatãrilor fãcute, comisia de revizie întocmeşte un proces-verbal, în care arata rezultatele verificãrii; face consiliului de conducere propuneri concrete pentru luarea mãsurilor corespunzãtoare de imbunatatire a muncii, recuperarea eventualelor pagube aduse proprietãţii cooperativei agricole de producţie şi sancţionarea celor vinovaţi de abateri sau nereguli în gospodãrirea bunurilor acesteia; urmãreşte aplicarea mãsurilor stabilite şi aprobate de cãtre adunarea generalã. Comisia de revizie este obligatã sa prezinte adunãrii generale, trimestrial, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte asupra constatãrilor fãcute. Cînd se constata abateri grave, comisia de revizie are obligaţia de a cere consiliului de conducere sa convoace adunarea generalã pentru discutarea acestora şi stabilirea de mãsuri corespunzãtoare, sesizind, în acelaşi timp, şi celelalte organe în drept.
VII. Alte prevederi
ART. 43 Cooperativa agricolã de producţie este persoana juridicã. Denumirea şi sediul cooperativei agricole de producţie se stabilesc de cãtre adunarea generalã. ART. 44 Cooperativa agricolã de producţie îşi pãstreazã numerarul disponibil în cont la Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. Ridicarea numerarului se face numai pe baza dispoziţiei scrise, semnatã de preşedinte, împreunã cu contabilul şef sau loctiitorii acestora. ART. 45 Cooperativa agricolã de producţie poate participa, cu aprobarea adunãrii generale, la acţiuni de întrajutorare şi cooperare pentru executarea de lucrãri de interes comun în domeniul irigatiilor, indiguirilor, desecarilor şi altor lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, precum şi pentru constituirea de asociaţii intercooperatiste în domeniile şi în condiţiile prevãzute de statutul acestor asociaţii. Cooperativa agricolã de producţie poate participa la acţiuni de cooperare şi asociere cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, potrivit prevederilor statutare. ART. 46 În vederea infaptuirii în condiţii cît mai bune a scopului pentru care a luat fiinta, cooperativa agricolã de producţie se poate asocia în uniuni, în care caz are obligaţia sa aducã la îndeplinire hotãrîrile şi sa ţinã seama de recomandãrile uniunii judeţene şi ale Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi sa respecte statutul acestora.
STATUTUL asociaţiei economice intercooperatiste
I. Scopul şi constituirea asociaţiei economice intercooperatiste
ART. 1 Pentru înfãptuirea politicii partidului privind dezvoltarea şi modernizarea continua a agriculturii cooperatiste şi sporirea aportului acesteia la progresul economiei naţionale, cooperativele agricole din cadrul aceluiaşi consiliu unic agroindustrial de stat şi cooperatist pot constitui asociaţii economice intercooperatiste. Asocierea cooperativelor agricole de producţie creeazã cadrul larg de promovare a tehnicii înaintate, de realizare a concentrarii şi modernizãrii producţiei, profilarii şi specializãrii unitãţilor, în vederea consolidãrii şi dezvoltãrii continue, economice şi organizatorice, a fiecãrei cooperative agricole ca unitate de-sine-stãtãtoare, creşterii veniturilor cooperatorilor şi sporirii contribuţiei agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. ART. 2 Asocierea între cooperativele agricole contribuie la creşterea continua a producţiei şi productivitatii muncii, valorificarea în condiţii superioare şi cu eficienta a resurselor materiale şi financiare, folosirea raţionalã a forţei de munca, la creşterea proprietãţii fiecãrei cooperative agricole de producţie. ART. 3 Asociaţia economicã intercooperatista îşi desfãşoarã activitatea pe baza hotãrîrilor de partid, legilor statului şi prezentului statut. ART. 4 Asociaţia economicã intercooperatista se constituie pe baza liberului consimtamint a doua sau mai multe cooperative agricole de producţie din raza aceluiaşi consiliu unic agroindustrial de stat şi cooperatist. Asociaţia promoveazã şi respecta, în intreaga sa activitate, principiul autonomiei cooperativelor agricole de producţie. ART. 5 Asociaţia economicã intercooperatista se constituie ca întreprindere economicã pentru construirea de complexe mari zootehnice, sere şi solarii, înfiinţarea de noi plantaţii pomicole şi viticole, proprietate a cooperativelor agricole de producţie, pentru depozitarea, prelucrarea şi valorificarea produselor agroalimentare, efectuarea de construcţii, activitãţi industriale şi prestãri de servicii. În cadrul consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist se constituie, de regula, o singura asociaţie economicã intercooperatista cu acelaşi profil. ART. 6 Asociaţia economicã intercooperatista se constituie de cãtre cooperativele agricole interesate, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, cu sprijinul uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi al direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara, pe baza documentaţiei, din care sa rezulte: a) obiectul activitãţii şi avantajele tehnice şi economice ce rezulta din asociere; b) situaţia economico-financiarã a cooperativelor ce solicita a se asocia, contribuţia ce urmeazã a fi adusã de acestea şi influentele asupra dezvoltãrii economice şi organizatorice ulterioare a cooperativelor asociate şi a veniturilor cooperatorilor; c) aportul asaciatiei economice intercooperatiste la creşterea producţiei şi a productivitatii muncii la întãrirea economico-organizatoricã a cooperativelor asociate; d) asigurarea forţei de munca necesarã asociaţiei, din cadrul cooperativelor asociate; e) eficienta economicã a activitãţii asociaţiei. ART. 7 Adunarea generalã a cooperatorilor din fiecare cooperativa agricolã examineazã documentaţia de constituire a asociaţiei, hotãrãşte asupra asocierii cooperativei şi aprba: - actul constitutiv; - contribuţia cu mijloace bãneşti a cooperativei agricole la constituirea fondului social; - contribuţia cu suprafeţe de teren pentru amplasarea noilor capacitãţi de producţie zootehnice şi înfiinţarea de noi plantaţii viticole şi pomicole, cu suprafeţe de teren destinate producerii legumelor şi rasadurilor în sere şi solarii, precum şi cele destinate producerii furajelor de volum pentru asociaţiile economice intercooperatiste zootehnice; - cantitãţile de furaje, materii prime şi materiale, produsele pentru depozitare, prelucrare şi valorificare, animalele pentru ingrasare, precum şi alte bunuri materiale ce vor fi livrate contra cost asociaţiei intercooperatiste; - participarea cu forta de munca la activitatea asociaţiei; - termenele de predare a contribuţiei stabilite. Documentaţia pentru constituirea asociaţiei, adoptatã de adunãrile generale ale cooperatorilor, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, avizatã de direcţia generalã judeteana pentru agricultura şi industria alimentara şi uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, se înainteazã pentru aprobare Ministerulul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. În acelaşi mod se procedeazã şi în cazul extinderii capacitãţilor de producţie la asociaţiile economice intercooperatiste. ART. 8 Asociaţia economicã intercooperatista are personalitate juridicã, pe care o dobîndeşte, odatã cu recunoaşterea constituirii de cãtre comitetul executiv al consiliului popular judeţean, este titulara de plan şi are rãspundere contractualã proprie, fiind obligatã sa asigure realizarea sarcinilor de producţie şi de livrare la fondul de stat, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 9 Fondul social al asociaţiei economice intercooperatiste se compune din mijloacele fixe şi circulante cu care participa cooperativele agricole. Suprafeţele de teren prevãzute la art. 7 se evalueaza la predarea lor, potrivit reglementãrilor legale, de cãtre o comisie desemnatã de biroul executiv al consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, iar valorile astfel stabilite reprezintã pãrţi sociale ale unitãţilor asociate. Aceste terenuri rãmîn în proprietatea cooperativelor asociate. ART. 10 Fondul social al asociaţiei intercooperatiste se mãreşte prin: - cotele-pãrţi din beneficii repartizate pentru fondul de dezvoltare economicã şi fondul mijloacelor circulante; - valoarea subscrierilor ulterioare ale cooperativelor asociate; - pãrţile sociale ale cooperativelor care adera ulterior la asociaţie.
II. Organizarea, funcţionarea şi conducerea asociaţiei economice intercooperatiste
ART. 11 Asociaţia economicã intercooperatista se organizeazã şi îşi desfãşoarã activitatea pe principiile autoconducerii şi autogestiunu economico-financiare, pe baza planului de dezvoltare în perspectiva, a planului anual de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli, prin gospadarirea cu maxima eficienta a mijloacelor materiale şi financiare de care dispune, acoperirea cheltuielilor din veniturile proprii, realizarea de beneficii în condiţiile prevãzute de lege. Asociaţia economicã intercooperatista cu profil agricol valorifica producţia marfa la fondul de stat, potrivit prevederilor de plan şi contractelor economice încheiate. Dupã livrarea cantitãţilor contractate la fondul de stat, asociaţiile economice intercooperatiste pot desface prin asociaţiile de valorificare sau direct cãtre populaţie, în condiţiile legii, legume, fructe şi struguri de masa din producţia obţinutã. ART. 12 Activitatea în asociaţia economicã intercooperatista se realizeazã prin munca membrilor cooperativelor asociate şi a altor persoane încadrate în condiţiile prevãzute de lege. Cooperatorii care lucreazã în asociaţii beneficiazã de drepturile prevãzute în Statutul cooperativei agricole de producţie. Pentru executarea lucrãrilor mecanizate, asociaţia economicã încheie contracte cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii din raza sa de activitate. Producţia în asociaţia economicã intercooperatista se organizeazã pe ferme şi sectoare, iar în cadrul acestora, munca se organizeazã pe echipe de mecanizatori, de mecanizatori şi cooperatori sau numai de cooperatori, constituite pe o perioada de cel puţin un ciclu de producţie sau un an calendaristic. Mãrimea echipei se stabileşte de consiliul oamenilor muncii, în funcţie de profilul de activitate al acesteia şi de condiţiile specifice în care lucreazã, în limitele stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Echipa este condusã de un şef de echipa desemnat de consiliul oamenilor muncii al asociaţiei economice intercooperatiste. Echipa ia în primire, de la şeful de ferma, suprafata de teren sau efectivele de animale, dupã caz, cu adãposturile şi celelalte mijloace necesare executãrii lucrãrilor şi realizãrii producţiei. Obligaţiile principale şi rãspunderile ce revin echipei, fermei şi sectorului se înscriu într-un angajament încheiat între şeful de ferma, respectiv de sector, şi şeful de echipa, şi se aproba de consiliul oamenilor muncii al asociaţiei. Angajamentul se semneazã de toţi membrii echipei. ART. 13 Retribuirea muncii se face pe baza de acord global sau de acord direct, cu tarife pe unitatea de produs sau la mia de lei producţie obţinutã, potrivit legii. Drepturile de retribuire în asociaţiile economice intercooperatiste se stabilesc pe baza retributiei şi tarifelor de plata în bani sau în bani şi în natura, în condiţiile prevãzute de lege pentru cooperativele agricole de producţie şi în funcţie de producţia obţinutã, de veniturile şi beneficiile realizate, astfel încît în fiecare unitate sa se asigure autogestiunea şi autofinantarea. Drepturile în natura se acorda de cooperativele asociate, în limitele şi în condiţiile stabilite pentru cooperatori. Drepturile de retribuire ale cooperatorilor din asociaţiile economice intercooperatiste cu profil agrozootehnic, care executa acelaşi volum de lucrãri şi realizeazã aceleaşi producţii cu cele prevãzute pentru întreprinderile agricole de stat, se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 57/1974, aplicabile acestor întreprinderi, de grad şi profil similar. Drepturile de retribuire ale cooperatorilor din asociaţiile economice intercooperatiste cu alt profil decît cel agrozootehnic se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 57/1974, aplicabile unitãţilor economice de stat sau ale cooperaţiei meşteşugãreşti, de grad şi profil similar, dacã executa acelaşi volum de lucrãri şi realizeazã aceleaşi producţii. ART. 14 Încadrarea personalului cu contract de munca se face potrivit prevederilor legii retribuirii muncii în unitãţile agricole cooperatiste. ART. 15 Organele de conducere colectivã ale asociaţiei economice intercooperatiste sînt: consiliul asociaţiei, adunarea generalã a oamenilor muncii, consiliul oamenilor muncii şi biroul executiv al consiliului oamenilor muncii. ART. 16 Consiliul asociaţiei este format din preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef din fiecare cooperativa asociata, precum şi din cîte 2-3 cooperatori fruntasi, aleşi de adunãrile generale ale acestor cooperative. Fiecare cooperativa agricolã are dreptul la un singur vot, indiferent de valoarea partii sociale cu care a contribuit sau de numãrul persoanelor care o reprezintã în consiliul asociaţiei. Consiliul asocitatiei poate lua hotãrîri numai dacã toate cooperativele asociate sînt reprezentate. ART. 17 Consiliul asociaţiei are urmãtoarele atribuţii principale: a) aproba planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli, programul de investiţii şi dãrile de seama privind activitatea de producţie şi economico-financiarã, în scopul realizãrii obligaţiilor asumate prin contracte, asigurarea echilibrului financiar şi autofinantarea asociaţiei; b) aproba repartizarea beneficiilor, în limitele prevãzute de statut; c) hotãrãşte asupra primirii altor cooperative agricole în asociaţie; d) hotãrãşte asupra cererilor de retragere din asociaţie, staibilind condiţiile şi termenele de restituire a contravalorii partii sociale; e) hotãrãşte îndepãrtarea din asociaţie a cooperativei agricole care nu-şi respecta obligaţiile asumate, stabilind condiţiile şi termenele de restituire a contravalorii partii sociale aduse de aceasta cooperativa; f) aproba regulamentul de ordine interioarã; g) alege din rindurile sale, pe timp de 2 ani, preşedintele asociaţiei şi membrii comisiei de revizie; h) hotãrãşte, cu avizul direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara şi al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, încadrarea în munca, transferul şi desfacerea contractului de munca directorului, inginerului şef şi contabilului şef al asociaţiei, precum şi specialiştilor din consiliul oamenilor muncii; i) desemneazã, la propunerea adunãrii generale a oomenilor muncii, ca membri în consiliul oamenilor muncii, cadre cu funcţii de rãspundere: inginerul şef şi contabilul şef, presedinta comisiei de femei, şefi ai unor compartimente de munca, precum şi alţi specialişti din cadrul asociaţiei; j) desface contractul de munca, stabileşte rãspunderea disciplinarã şi materialã a persoanelor desemnate în consiliul oamenilor muncii; k) aproba scãderea din gestiune a lipsurilor de valori materiale constatate peste normele legale şi trecerea acestora pe costurile de producţie, cînd lipsurile nu se datoresc culpei unei persoane fizice, precum şi a altor pagube, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale. Consiliul asociaţiei se întruneşte semestrial şi ori de cîte ori este necesar, din initiativa preşedintelui, la cererea unei treimi din numãrul cooperativelor asociate, a comisiei de revizie sau a consiliului oamenilor muncii. Consiliul asociaţiei adopta hotãrîri cu majoritate de voturi, cu excepţia cazurilor prevãzute la lit. a), b), c), d) şi g), cînd hotãrîrile se adopta cu unanimitate de voturi. Hotãrîrile care angajeazã patrimoniul cooperativelor agricole asociate sînt valabile numai dupã adoptarea lor de cãtre adunãrile generale ale cooperatorilor. Reprezentanţii fiecãrei cooperative agricole asociate informeazã cu regularitate adunãrile generale ale cooperatorilor asupra hotãrîrilor luate de consiliul asociaţiei, precum şi privitor la rezultatele obţinute în activitatea economicã a acesteia. Cooperativa agricolã asociata care considera ca, prin votul exprimat în numele sau, a fost depãşit mandatul pe care l-a dat reprezentanţilor şi ca hotãrîrea adoptatã de consiliul asociaţiei nu corespunde intereselor asociaţiei intercooperatiste sau intereselor proprii, are dreptul sa se adreseze, în termen de 30 de zile, uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie cu cerere de suspendare, reexaminare sau anulare a hotãrîrii. În astfel de cazuri, dacã cooperativa agricolã nu este multumita de modul cum a fost soluţionatã cererea, are dreptul sa se adreseze, în termen de 30 de zile, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Organele prevãzute la alineatul precedent pot decide suspendarea, reexaminarea sau anularea hotãrîrii reclamate în termen de 15 zile de la primirea sesizãrii. ART. 18 Preşedintele asociaţiei economice intercooperatiste are urmãtoarele atribuţii: a) urmãreşte înfãptuirea hotãrîrilor adoptate de consiliul asociaţiei şi respectarea obligaţiilor contractuale; b) convoacã consiliul asociaţiei, în conformitate cu prevederile din prezentul statut; c) informeazã consiliul asociaţiei asupra modului cum se infaptuiesc hotãrîrile şi mãsurile adoptate; d) indruma şi controleazã activitatea consiliului oamenilor muncii al asociaţiei. ART. 19 Comisia de revizie a asociaţiei este formatã din 3-5 membri. Comisia verifica activitatea gospodareasca şi financiarã desfasurata de consiliul oamenilor muncii, înregistrarea veniturilor, respectarea reguli1or de efectuare a cheltuielilor, pãstrarea în bune condiţii a bunurilor asociaţiei; verifica modul cum au fost rezolvate cererile şi sesizãrile adresate consiliului oamenilor muncii. Comisia de revizie este subordonata numai consiliului asociaţiei, fata de care rãspunde pentru activitatea depusa. Pe baza constatãrilor fãcute, comisia de revizie prezintã propuneri consiliului asociaţiei sau, dupã caz, consiliului oamenilor muncii, pentru luarea mãsurilor de imbunatatire a muncii, de recuperare a pagubelor aduse asociaţiei şi de sancţionare a celor vinovaţi. Comisia de revizie urmãreşte aplicarea mãsurilor luate de consiliul asociaţiei şi de consiliul oamenilor muncii, sesizind în acelaşi timp, dupã caz, şi alte organe competente, ori de cîte ori constata fapte a cãror gravitate reclama aceasta. Comisia de revizie prezintã consiliului asociaţiei, anual şi ori de cîte ori este nevoie, rapoarte asupra activitãţii desfãşurate. ART. 20 Adunarea generalã a oamenilor muncii este formatã din cooperatori şi ceilalţi oameni ai muncii care lucreazã în asociaţie. Adunarea se convoacã semestrial sau ori de cîte ori este nevoie, în şedinţe ordinare, din initiativa consiliului oamenilor muncii sau la cererea a cel puţin o treime din numãrul oamenilor muncii din asociaţie şi are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) dezbate planurile de producţie cincinale şi anuale şi bugetele de venituri şi cheltuieli, precum şi mãsurile ce se impun în vederea mobilizãrii depline a rezervelor interne, creşterii productivitatii muncii şi eficientei economice a întregii activitãţi; b) aproba angajamentele privind depãşirea indicatorilor de plan şi mãsurile tehnico-organizatorice necesare pentru îndeplinirea lor; c) dezbate periodic realizarile obţinute şi stabileşte mãsurile ce urmeazã a se lua pentru îndeplinirea planului de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli; d) repartizeazã fondul de participare a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, în raport cu contribuţia adusã la realizarea acestora; e) aproba numãrul de membri în consiliul oamenilor muncii, în biroul executiv al acestuia, precum şi numãrul de reprezentanţi ai cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii în consiliu; f) alege reprezentanţi din rindul cooperatorilor şi al celuilalt personal muncitor, care sa facã parte din consiliul oamenilor muncii, şi hotãrãşte revocarea celor care nu au desfãşurat o activitate corespunzãtoare; g) desemneazã persoanele care vor îndeplini funcţiile de preşedinte şi prim-vicepreşedinte în consiliul oamenilor muncii; h) alege un reprezentant al cooperatorilor care lucreazã direct în producţie, în funcţia de vicepreşedinte al consiliului oamenilor muncii. Adunarea generalã a oamenilor muncii este legal constituitã dacã sînt prezenţi cel puţin doua treimi din numãrul cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii care compun adunarea generalã. ART. 21 Consiliul oamenilor muncii este format din 5-35 membri, numãrul acestora fiind stabilit de adunarea generalã a oamenilor muncii, în raport cu volumul şi complexitatea producţiei, de gradul de dispersare a activitãţii şi numãrul personalului din asociaţie. Consiliul oamenilor muncii are urmãtoarea componenta: - preşedinte, funcţie în care este desemnat secretarul organizaţiei de partid pe asociaţie; - prim-vicepreşedinte, funcţie în care este desemnat directorul asociaţiei; - vicepreşedinţi: un reprezentant al oamenilor muncii care lucreazã direct în producţie, secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist şi presedinta comisiei de femei din asociaţie; - membri: inginerul şef şi contabilul şef, conducatori ai celor mai importante compartimente şi subunitati de producţie, desemnaţi de consiliul asociaţiei, precum şi 2-17 oameni ai muncii aleşi de adunarea generalã. Consiliul oamenilor muncii se convoacã lunar şi ori de cîte ori este necesar, de preşedintele consiliului, din proprie initiativa, la cererea preşedintelui asociaţiei sau a comisiei de revizie. Consiliul adopta hotãrîri cu majoritatea de voturi din numãrul total al membrilor. ART. 22 Consiliul oamenilor muncii asigura îndeplinirea hotãrîrilor consiliului asociaţiei, a adunãrii generale a oamenilor muncii şi a celorlalte obligaţii legale; rãspunde de buna gospodãrire şi folosire, potrivit legii, a întregii suprafeţe de teren, de dezvoltarea şi sporirea continua a producţiei, aplicarea riguroasã a normelor prevãzute de tehnologii, folosirea judicioasã a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, astfel încît sa se realizeze toate sarcinile de plan şi sa se obţinã o eficienta maxima a activitãţii, în care scop are urmãtoarele atribuţii principale: a) elaboreazã şi supune dezbaterii adunãrii generale a oamenilor muncii şi aprobãrii consiliului asociaţiei, proiectul planului de producţie anual şi cincinal şi bugetul de venituri şi cheltuieli; b) stabileşte mãsuri tehnico-organizatorice şi asigura aplicarea lor în vederea realizãrii planului de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli, mobilizãrii rezervelor interne şi valorificãrii superioare a potenţialului economic; c) prezintã consiliului asociaţiei şi adunãrii generale a oamenilor muncii dãri de seama asupra activitãţii economico-financiare şi stabileşte mãsuri pentru realizarea integrala a indicatorilor de plan şi bugetului de venituri şi cheltuieli; d) ia mãsuri operative pentru îmbunãtãţirea organizãrii producţiei şi a muncii; e) analizeazã periodic structura cheltuielilor de producţie şi eficienta economicã a activitãţii, asigurind utilizarea raţionalã a mijloacelor materiale şi bãneşti proprii şi împrumutate, a forţei de munca, precum şi îmbunãtãţirea continua a calitãţii produselor; f) hotãrãşte asupra încadrãrii în munca, rãspunderii disciplinare, rãspunderii materiale transferãrii şi desfacerii contractului de munca al cadrelor de conducere, cu excepţia celor prevãzute la art. 17 alin. 1 lit. h) şi j); g) stabileşte mãsuri pentru asigurarea integritãţii patrimoniului asociaţiei şi recuperarea pagubelor aduse avutului obştesc; h) rezolva problemele sociale şi de munca ale personalului muncitor şi asigura întocmirea dosarelor de pensionare ale acestuia; i) examineazã propunerile comisiei de revizie şi ale organelor de control financiar şi ia mãsuri corespunzãtoare; j) organizeazã formaţii culturale şi sportive proprii sau în colaborare cu cooperativele agricole asociate; k) asigura luarea mãsurilor pentru cunoaşterea şi aplicarea legilor, a hotãrîrilor de partid şi de stat; asigura condiţiile materiale şi sprijinã activitatea de ridicare a nivelului constiinlei socialiste, în scopul dezvoltãrii unei atitudini înaintate fata de munca şi avutul obştesc; l) desemneazã membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii; m) analizeazã periodic modul în care biroul executiv al consiliului oamenilor muncii aduce la îndeplinire atribuţiile stabilite prin statut şi legi, precum şi sarcinile ce-i revin din hotãrîrile organelor de conducere colectivã ale asociaţiei. Consiliul oamenilor muncii în întregul sau şi fiecare membru în parte rãspund pentru intreaga activitate în fata consiliului asociaţiei şi a adunãrilor generale ale cooperativelor agricole asociate. ART. 23 Biroul executiv al consiliului oamenilor muncii se compune din 3-11 membri desemnaţi dintre membrii consiliului. Numãrul membrilor biroului executiv se aproba de adunarea generalã a oamenilor muncii. Biroul executiv este alcãtuit din directorul asociaţiei care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al biroului, inginerul şef, contabilul şef şi alte cadre de conducere şi specialişti. ART. 24 Biroul executiv al consiliului oamenilor muncii al asociaţiei are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi urmãreşte îndeplinirea sarcinilor de plan şi a bugetului de venituri şi cheltuieli; stabileşte mãsuri pentru folosirea deplina a capacitãţilor de producţie, utilizarea raţionalã a forţei de munca şi a timpului de lucru; b) ia mãsuri pentru încheierea la timp a contractelor economice şi respectarea disciplinei contractuale; c) ia mãsuri pentru aprovizionarea cu materii prime şi materiale, animale, furaje etc.; d) încadreazã, aproba transferul, desface contractul de munca, aplica sancţiuni disciplinare şi obliga la plata despãgubirilor personalul de execuţie; e) prezintã rapoarte în fata consiliului oamenilor muncii asupra activitãţii desfãşurate; f) aplica sancţiunile prevãzute la art. 14 lit. a), b), c), d) şi f) din Statutul C.A.P. membrilor cooperativelor asociate, care lucreazã în asociaţie, pentru abaterile de la disciplina muncii; g) îndeplineşte orice alte atribuţii, prevãzute de statut şi legi, şi sarcini stabilite de consiliul oamenilor muncii. ART. 25 Membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii rãspund de buna gospodãrire şi folosire a tuturor mijloacelor materiale şi financiare ale asociaţiei şi de respectarea prevederilor legale, precum şi pentru pagubele cauzate unitãţii din vina lor. Angajarea cheltuielilor materiale şi bãneşti se face numai de cãtre directorul şi contabilul şef al asociaţiei, în limitele stabilite de consiliul asociaţiei. Directorul şi contabilul şef rãspund de respectarea disciplitnei de plan, contractuale şi financiare, de luarea mãsurilor pentru asigurarea integritãţii avutului obştesc, dezvoltarea şi gospodãrirea eficienta a bunurilor asociaţiei. ART. 26 Directorul asigura conducerea curenta a asociaţiei şi aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor organelor de conducere colectivã ale asociaţiei, în care scop: a) ia mãsuri, potrivit dispoziţiilor legale, pentru realizarea prevederilor de plan, buna organizare a producţiei şi a muncii, prevenirea accidentelor şi imbolnavirilor profesionale; b) adopta mãsuri pentru aplicarea şi îmbunãtãţirea tehnologiilor de producţie, organizeazã controlul tehnic de calitate; c) asigura aprovizionarea ritmica cu materii, materiale, produse, combustibili şi energie, ia mãsuri pentru reducerea consumului de materii prime şi materiale; eliminarea cheltuielilor neproductive; d) asigura aplicarea principiului muncii colective în activitatea biroului executiv; e) informeazã operativ organele de conducere colectivã ale asociaţiei asupra desfãşurãrii activitãţii. Directorul reprezintã asociaţia în relaţiile cu persoanele juridice şi fizice. ART. 27 Beneficiul rezultat din activitatea asociaţiei se determina ca diferenţa între încasãrile din valorificarea producţiei obţinute, prestãri de servicii, alte venituri şi cheltuieli de producţie aferente, precum şi cheltuielile care se suporta direct din rezultatele financiare; cheltuielile cu pregãtirea cadrelor şi practica în producţie; contribuţia bãneascã pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc, potrivit legii; cotizatia la Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, calculatã în cota de 1% din producţia neta; alte cheltuieli prevãzute de lege. Beneficiul prevãzut în bugetul de venituri şi cheltuieli se repartizeazã pentru: a) cote-pãrţi cuvenite cooperativelor asociate, proporţional cu partea socialã a fiecãreia, cel puţin 65% pentru: - restituirea creditelor de investiţii; - completarea veniturilor proprii ale cooperativelor; b) fondul de dezvoltare economicã al asociaţiei, cel puţin 20%; c) fondul mijloacelor circulante al asociaţiei, pînã la 5%; d) fondul social-cultural şi sportiv al asociaţiei, pînã 1%; e) fondul de rezerva al asociaţiei, pînã la 2%; f) fondul intercooperatist de întrajutorare, pînã la 2%: g) fondul de participare a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii din asociaţie la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, pînã la 5%. Beneficiul realizat peste plan se repartizeazã pentru: a) cote-pãrţi cuvenite cooperativelor asociate, pentru completarea veniturilor în bani ale acestora, 45%; b) fondul de dezvoltare economicã al asociaţiei, 20%; c) fondul mijloacelor circulante al asociaţiei, 7%; d) suplimentarea fondului de participare a cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, 25%; e) fondul social-cultural şi sportiv, 3%. Beneficiul se repartizeazã cooperativelor agricole asociate proporţional cu partea socialã a fiecãreia. În caz de nefolosire, fondurile constituite din beneficiu se repartizeazã pentru anul urmãtor, cu aceleaşi destinaţii. ART. 28 Fondurile statutare ale asociaţiei economice intercooperatiste se constituie şi se utilizeazã potrivit hotãrîrii consiliului asociaţiei, în limitele prevãzute de prezentul statut. Fondul de dezvoltare economicã se constituie din: pãrţile sociale ale cooperativelor agricole asociate, destinate investiţiilor; sumele alocate anual din beneficiile realizate; amortizarea fondurilor fixe, precum şi din alte surse, potrivit legii. Fondul de dezvoltare economicã se foloseşte pentru realizarea investiţiilor. În cazurile în care beneficiile cuvenite cooperativelor agricole nu asigura rambursarea creditelor pentru investiţii şi plata dobinzilor aferente acestora, se folosesc şi disponibilitãţile din fondul de dezvoltare economicã al asociaţiei economice intercooperatiste.
III. Drepturile şi obligaţiile cooperativelor care au constituit asociaţia economicã intercooperatista
ART. 29 Cooperativele agricole asociate au urmãtoarele drepturi: a) sa participe la elaborarea şi adoptarea hotãrîrilor privind intreaga activitate a asociaţiei economice intercooperatiste; b) sa primeascã din beneficiul obţinut de asociaţie cota-parte în raport cu partea socialã a fiecãreia; c) sa beneficieze, cu prioritate, contra cost, de prestãrile de servicii şi de aprovizionarea cu materiile şi materialele produse de asociaţie; d) sa se retragã din asociaţie. Retragerea se face la cererea cooperativei agricole, cu aprobarea consiliului asociaţiei, la data şi în condiţiile stabilite de acesta. ART. 30 Cooperativele agricole asociate au urmãtoarele obligaţii: a) sa participe la formarea fondului social la nivelul şi termenele stabilite, precum şi la sporirea acestuia, în condiţiile aprobate de adunãrile generale ale cooperatorilor; b) sa furnizeze asociaţiei, la preţ de contractare sau, în lipsa acestuia, la preţ de achiziţie, animale, furaje şi alte produse, în condiţiile şi la termenele stabilite prin contracte economice; c) sa asigure forta de munca necesarã pentru realizarea obiectivelor de investiţii şi desfãşurarea activitãţii de producţie, respectînd întocmai numãrul de persoane şi termenele prevãzute în contractele încheiate cu asociaţia; d) sa rãspundã pentru obligaţiile asumate de asociaţie, proporţional cu partea socialã a fiecãreia; e) sa plãteascã penalitãţi, dobinzi şi despãgubiri, ca urmare a neîndeplinirii integrale şi la timp a obligaţiilor ce le revin fata de asociaţia economicã intercooperatista.
IV. Prevederi finale
ART. 31 Asociaţia economicã intercooperatista beneficiazã de acelaşi sprijin din partea statului ca şi cooperativele agricole de producţie, cu excepţia retributiei specialiştilor şi a plãţii indemnizaţiilor de stat prevãzute pentru cadrele de conducere. ART. 32 Litigiile cu caracter patrimonial ivite între asociaţie şi cooperativele asociate, precum şi cu alte asociaţii economice intercooperatiste sau cooperative agricole, se rezolva de uniunile cooperativelor agricole de producţie. ART. 33 Asociaţia economicã intercooperatista îşi înceteazã activitatea cu aprobarea consiliului asociaţiei în condiţiile prevãzute de lege.
STATUTUL cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor
I. Scopul cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor
ART. 1 Pentru înfãptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, safisfacerea cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale cu bunuri de consum şi servicii de calitate superioarã, cooperativele agricole de producţie pot organiza acţiuni de cooperare şi se pot asocia cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. Acţiunile de cooperare şi asociere au drept scop generalizarea, în mod organizat, a experienţei înaintate în domeniul producţiei agricole, prin amplasarea mai buna a culturilor în cadrul unor asolamente, crearea unor sectoare unice în domeniul pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, ameliorãrii şi exploatãrii pasunilor Şi finetelor naturale, aşezarea mai judicioasã a creşterii diferitelor specii de animale, concentrarea şi integrarea producţiei agricole şi specializarea unitãţilor, introducerea tehnologiilor moderne şi, pe aceasta baza, creşterea producţiei şi sporirea eficientei economice a activitãţii, în condiţii reciproc avantajoase; aceste acţiuni contribuie la dezvoltarea unitarã a activitãţii de prelucrare, industrializare şi valorificare superioarã a producţiei agricole, la dezvoltarea industriei mici, a activitãţii de construcţii şi prestãri de servicii, paralel cu consolidarea economicã şi organizatoricã a fiecãrei unitãţi. Acţiunile de cooperare şi asociere se organizeazã şi se realizeazã cu sprijinul consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, respectîndu-se întocmai hotãrîrile de partid şi legile statului.
II. Organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de cooperare
ART. 2 Cooperarea, în sensul prezentului statut, reprezintã organizarea unor acţiuni de producţie, prestãri de servicii, economice şi tehnice între unitãţi agricole cooperatiste, precum şi între acestea şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, de pe raza consiliului unic agroindustrial sau din afarã acestuia. În producţia vegetala, suprafeţele cuprinse în acţiunea de cooperane se dau în rãspundere, în vederea executãrii tuturor lucrãrilor şi obţinerii producţiei planificate, unitãţii care deţine suprafata cea mai mare de teren sau altei unitãţi care are cele mai bune condiţii de organizare a producţiei şi de exploatare a terenurilor, stabilitã de consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist. Cooperarea contribuie la dezvoltarea activitãţii economice în fiecare localitate, la creşterea continua a puterii economice a fiecãrei unitãţi, sporirea veniturilor cooperatorilor şi lucrãtorilor din aceste unitãţi şi creşterea aportului lor la dezvoltarea economiei naţionale. ART. 3 Cooperarea se organizeazã pe baza acordului de vointa al cooperativelor agricole de producţie, al unitãţilor de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. În cadrul activitãţii de cooperare, unitãţile îşi pãstreazã autonomia şi dreptul de proprietate, respectiv de administrare directa, asupra mijloacelor de producţie angajate în activitatea ce se realizeazã în comun. Ele îşi organizeazã şi coreleazã reciproc activitatea, pe baza planului de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli şi rãspund de buna gospodãrire şi folosire a întregii suprafeţe de teren, de dezvoltarea şi sporirea continua a producţiei, aplicarea riguroasã a normelor prevãzute în tehnologii, folosirea judicioasã a tuturor mijloacelor materiale şi financiare. ART. 4 Cooperarea urmãreşte ridicarea nivelului de dezvoltare economico-organizatoricã a unitãţilor, în principal prin: a) exploatarea, modernizarea şi extinderea capacitãţilor de producţie existente; b) concentrarea producţiei şi specializarea unitãţilor; c) folosirea raţionalã a pãmîntului şi a celorlalte mijloace de producţie şi a forţei de munca; d) introducerea tehnologiilor moderne, organizarea ştiinţificã a producţiei şi a muncii; e) îmbunãtãţirea fertilizarii solului şi combaterii dãunãtorilor; f) asigurarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime, materiale şi alte bunuri necesare procesului de producţie: g) producerea, depozitarea, prelucrarea şi valorificarea superioarã a produselor agricole şi neagricole; h) organizarea şi dezvoltarea micii industrii, a activitãţilor de construcţii şi prestãri de servicii; i) executarea şi exploatarea unor lucrãri de îmbunãtãţiri funciare. ART. 5 La solicitarea unitãţilor interesate în cooperare, consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist constituie, împreunã cu acestea, o comisie pentu elaborarea documentaţiei cu privire la necesitatea, oportunitatea şi eficienta economicã a activitãţii ce face obiectul cooperãrii. Pe baza documentaţiei întocmite, activitatea de cooperare se aproba de organul ierarhic superior al unitãţii de stat, la propunerea consiliului oamenilor muncii al acesteia, şi de adunarea generalã a fiecãrei cooperative agricole de producţie sau de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, dupã caz, cu acordul direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara, uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi, respectiv al uniunii judeţene a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. ART. 6 Activitatea de cooperare se desfãşoarã pe baza contractului de cooperare, încheiat între unitãţi, care cuprinde: - obiectul şi durata cooperãrii; - contribuţia fiecãrei pãrţi la activitatea de cooperare; - drepturile, obligaliile şi rãspunderile pãrţilor; - condiţiile de modificare, prelungire sau reziliere a contractului. Contractul de cooperare se încheie pe baza aprobãrii consiliului oamenilor muncii din unitatea de stat şi a adunãrii generale a membrilor fiecãrei cooperative agricole de producţie sau de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor care participa la cooperare. ART. 7 Unitãţile care coopereazã îşi prevãd în planurile de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli mijloacele necesare pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor cuprinse în contractul de cooperare. Cheltuielile necesare efectuãrii lucrãrilor pe sole şi celelalte suprafeţe cuprinse în acţiunea de cooperare se suporta de cãtre fiecare unitate, în raport cu suprafata detinuta, potrivit legii. ART. 8 În cadrul activitãţii de cooperare, pentru realizarea în comun a unor produse sau servicii, din veniturile obţinute se acoperã cheltuielile de producţie efectuate de fiecare unitate, în limita celor planificate, corelate cu gradul de realizare a planului, iar rezultatele financiare se împart proporţional cu contribuţia unitãţilor respective. În sectorul vegetal, producţia obţinutã se împarte proporţional cu suprafata de teren detinuta de fiecare unitate, în raport cu producţia medie realizatã pe inteaga suprafata. ART. 9 Organul de conducere al acţiunii de cooperare este consiliul de cooperare, format din preşedintele cooperativei agricole, directorul asociaţiei, al unitãţii de stat sau preşedintele cooperativei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, inginerii şefi şi economistii şefi sau contabilii şefi din unitãţile care coopereazã. Preşedintele consiliului de cooperare este directorul unitãţii de stat sau preşedintele uneia din cooperativele agricole de producţie, în cazul cooperãrii acestora cu unitãţi ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. ART. 10 Consiliul de cooperare urmãreşte respectarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor partiilor; stabileşte mãsuri şi rãspunde de realizarea activitãţii cuprinse în contractul de cooperare. Conducãtorii unitãţilor care fac parte din consiliul de cooperare informeazã cu regularitate organele colective de conducere din unitãţile pe care le reprezintã asupra mãsurilor stabilite şi desfãşurãrii activitãţii de cooperare. ART. 11 Nerespectarea de cãtre pãrţi a obligaţiilor asumate prin contractul de cooperare atrage sancţiunile prevãzute în Legea contractelor economice. ART. 12 Prevederile prezentului statut se aplica corespunzãtor şi la acţiunile de cooperare între asociaţiile economice intercooperatiste sau asociaţiile economice dintre cooperativele agricole de producţie şi unitãţile de stat cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor.
III. Constituirea şi funcţionarea asociaţiilor
ART. 13 Cooperativele agricole se pot asocia cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, pe baza principiului liberului consimtamint, pentru înfiinţarea de noi capacitãţi de producţie, depozitare, prelucrare şi prestãri de servicii, proprietate de stat şi cooperatista, prin contribuţia pãrţilor din fondurile de dezvoltare economicã ale acestora. Fiecare dintre pãrţile asociate îşi pãstreazã dreptul de proprietate şi celelalte drepturi, corespunzãtor contribuţiei aduse. ART. 14 Asociaţia se constituie între cooperativele agricole de producţie şi unitãţi ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor de pe raza consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi unitãţi de stat agricole sau industriale, pentru: construirea de complexe mari zootehnice, sere şi solarii; înfiinţarea de plantaţii pomicole şi viticole; depozitarea, prelucrarea şi valorificarea produselor agricole; construcţii, activitãţi industriale şi prestãri de servicii. ART. 15 La solicitarea unitãţilor interesate în asociere, consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist constituie, împreunã cu acestea, o comisie pentru elaborarea documentaţiei de constituire a asociaţiei, din care sa rezulte: a) obiectul activitãţii asociaţiei şi avantajele tehnice şi economice care rezulta din asociere pentru pãrţi; b) aportul asociaţiei la creşterea producţiei şi productivitatii muncii, la întãrirea economico-organizatoricã a unitãţilor asociate; c) contribuţia unitãţilor asociate la constituirea fondului social cu suprafeţe de teren şi fonduri bãneşti, precvm şi termenele de predare a acestora; d) cantitãţile de furaje, materii prime şi materiale, produsele pentru depozitare şi prelucrare, efectivele de animale pentru ingrasare ce vor fi livrate, contra cost, asociaţiei de cãtre fiecare umitate; e) asigurarea forţei de munca necesare asociaţiei; f) eficienta economicã a activitãţii asociaţiei. Elabararea documentaţiilor se face cu sprijinul consiliului unic agroindutstrial, al direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara şi uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, al organului ierarhic superior al unitãţii de stat şi, dupã caz, al uniunii judeţene a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. ART. 16 Documentaţia de constituire şi proiectul actului constitutiv se supun aprobãrii adunãrilor generale ale cooperativelor agricole şi ale unitãţilor cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor sau consiliilor oamenilor muncii ale unitãţilor de stat, dupã care se avizeazã de comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi se înainteazã Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi, dupã caz, ministerului de profil sau Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor. ART. 17 Asociaţia se înfiinţeazã prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi a organului ierarhic superior al unitãţii de stat care se asociaza şi, dupã caz, a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii, Desfacere a Mãrfurilor. Asociaţia dobîndeşte personalitate juridicã la data aprobãrii infiintarii ei de cãtre Consiliul de Stat. Extinderea şi modernizarea capacitãţilor de producţie ale asociaţiilor economice dintre cooperativele agricole de producţie şi unitãţile de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor se fac cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara şi, dupã caz, a ministerului de profil sau a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor, pe baza aprobãrii organelor de conducere colectivã ale unitãţilor asociate, şi se includ în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. Asociaţia este titulara de plan şi are rãspundere contractualã proprie, fiind obligatã sa asigure realizarea sarcinilor de producţie şi de livrare la fondul de stat; ea îşi desfãşoarã intreaga activitate pe principiile autoconducerii şi autogestiunii economico-financiare şi este obligatã sa gospodareasca cu maxima eficienta mijloacele materiale şi financiare de care dispune, sa-şi acopere cheltuielile din veniturile proprii şi sa realizeze beneficii, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 18 Asociaţia constituitã între cooperative agricole şi unitãţi de stat se organizeazã şi funcţioneazã potrivit normelor ce se aplica în unitãţile de stat, avînd în raporturile cu statul aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi unitãţile de stat, inclusiv finanţarea şi creditarea activitãţii curente de producţie. Asociaţia este subordonata organului ierarhic superior al unitãţii de stat asociate. Asociaţia constituitã de cooperative agricole de producţie şi unitãţi ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor se organizeazã şi funcţioneazã potrivit normelor ce se aplica în unitãţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. Cooperatorii care lucreazã în asociaţie cu aprobarea adunãrii generale beneficiazã de toate drepturile prevãzute în Statutul cooperativei agricole de producţie, potrivit legii. Pentru munca prestatã de cooperatori, asociaţia vireazã lunar cooperativelor agricole de producţie drepturile de retribuire, impozitul şi contribuţia pentru asigurãri sociale aferente, cota-parte din cheltuielile comune şi generale, precum şi o cota-parte din beneficiu calculatã la suma totalã a acestor cheltuieli. ART. 19 Regimul de preţuri privind aprovizionarea tehnico-materialã şi valorificarea produselor în asociaţiile constituite între cooperative agricole şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, cu profit agricol sau de prelucrare, depozitare şi valorificare a produselor agricole, este cel prevãzut pentru cooperativele agricole de producţie. ART. 20 Fondul social al asociaţiei se compune din mijloace fixe şi circulante şi suprafeţele de teren cu care participa unitãţile asociate. Suprafeţele de teren se evalueaza la predarea lor, potrivit reglementãrilor legale, de cãtre o comisie desemnatã de biroul executiv al consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, iar valoarea astfel stabilitã reprezintã pãrţi sociale ale unitãţilor asociate. Terenurile aduse de unitãţile cooperatiste rãmîn în proprietatea lor, iar cele aduse de unitãţile de stat rãmîn în proprietatea statului. Fondul social se mãreşte pe parcursul activitãţii prin: a) cotele-pãrţi din beneficii, repartizate pentru fondul de dezvoltare economicã şi fondul mijloacelor circulante; b) valoarea subscrierilor ulterioare ale pãrţilor; c) pãrţile sociale ale unitãţilor care adera ulterior la asociaţie. Contribuţia cooperativelor agricole de producţie asociate la crearea fondului social se finanţeazã din fonduri proprii şi credite angajate de acestea potrivit reglementãrilor legale. Valoarea subscrierilor se aproba de adunãrile generale ale oamenilor muncii din unitãţile de stat şi de cãtre adunãrile generale ale cooperativelor asociate. ART. 21 Asociaţia poate organiza ferme, sectoare, secţii, ateliere şi alte asemenea subunitati care îşi desfãşoarã activittatea pe principiul gestiunii economice, fãrã personalitate juridicã. Gradarea asociaţiei, nomenclatorul de funcţiuni, normativul de personal, retribuirea şi participarea la beneficii se fac în aceleaşi condiţii ca şi pentru unitãţile de stat cu profil similar. ART. 22 Conducerea asociaţiei se înfãptuieşte, potrivit principiului conducerii colective, de consiliul asociaţiei, de adunarea generalã a oamenilor muncii, consiliul oamenilor muncii şi biroul executiv al consiliului oamenilor muncii. Organizarea şi funcţionarea acestora sînt supuse în mod corespunzãtor dispoziţiilor legale privind organizarea şi conducerea unitãţilor de stat. ART. 23 Consiliu1 asociaţiei este format din preşedinţii, inginerii şefi şi contabilii şefi din cooperativele agricole de producţie, directorul, inginerul şef şi contabilul şef al unitãţii de stat asociate şi, dupã caz, preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef al unitãţii cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor. Din consiliul asociaţiei mai fac parte 3-5 cooperatori aleşi, pe timp de 2 ani, de adunãrile generale ale cooperativelor agricole de producţie, 3-5 reprezentanţi ai muncitorilor desemnaţi de organul colectiv de conducere al unitãţii de stat şi, dupã caz, 3-5 reprezentanţi ai unitãţii cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor asociate. Preşedintele consiliului asociaţiei constituitã de cooperative agricole de producţie şi o unitate de stat este directorul acesteia, iar în cazul asociaţiei create de cooperative agricole de producţie şi o unitate a cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, unul din preşedinţii cooperativelor agricole. Consiliul asociaţiei se întruneşte semestrial şi ori de cîte ori este nevoie, din initiativa preşedintelui sau la cererea uneia din unitãţile asociate, şi adopta hotãrîri cu unanimitate de voturi, fiecare unitate avînd dreptul la un vot. Consiliul asociaţiei are urmãtoarele atribuţii: a) aproba planul de producţie anual şi de perspectiva şi bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi darea de seama privind activitatea economico-financiarã a asociaţiei; b) hotareste, cu avizul direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara şi al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, încadrarea în munca a directorului, inginerului şef şi contabilului şef al asociaţiei; desface contractele de munca ale acestora şi stabileşte rãspunderea lor disciplinarã şi materialã; c) desemneazã, la propunerea adunãrii generale a oamenilor muncii, ca membri în consiliul oamenilor muncii, cadre cu funcţii de rãspundere: inginerul şef şi contabilul şef, presedinta comisiei de femei, şefi ai unor connpartimente de munca, precum şi alţi specialişti din cadrul asociaţiei; d) aproba volumul cheltuielilor ce se pot face pe seama costurilor de producţie; aproba scãderea din gestiune a lipsurilor de valori materiale constatate peste normele legale şi trecerea acestora pe costurile de producţie, cînd lipsurile nu se datoresc culpei unei persoane fizice, precum şi altor pagube, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale; e) aproba repartizarea beneficiilor obţinute; f) controleazã intreaga activitate a asociaţiei. Membrii consiliului asociaţiei informeazã periodic conducerile colective ale unitãţilor pe care le reprezintã, cu privire la realizarea planului de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli ale asociaţiei, precum şi la modul de îndeplinire a sarcinilor ce li s-au încredinţat în reprezentarea unitãţii în consiliul asociaţiei. ART. 24 Adunarea generalã a oamenilor muncii se convoacã semestrial şi ori de cîte ori este nevoie de comitetul sindicatului, de comun acord cu consiliul oamenilor muncii, sau la cererea a cel puţin o treime din numãrul oamenilor muncii şi are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) dezbate planul de perspectiva, planurile de producţie cincinale, anuale şi bugetele de venituri şi cheltuieli, precum şi mãsurile ce se impun în vederea mobilizãrii depline a rezervelor interne; creşterii productivitatii muncii şi eficientei economice a întregii activitãţi; b) aproba angajamentele privind depãşirea indicatorizor de plan şi mãsurile tehnico-organizatorice necesare pentru indeglinirea lor; c) aproba contractul colectiv de munca; d) analizeazã mersul îndeplinirii planului, a angajamentelor şi prevederilor din contractul colectiv de munca şi stabileşte mãsuri pentru realizarea acestora; e) repartizeazã fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, în raport cu contribuţia adusã şi cu vechimea în unitate; f) aproba numãrul de membri în consiliul oamenilor muncii şi în biroul executiv al acestuia, precum şi numãrul de reprezentanţi ai oamenilor muncii în consiliu; g) alege reprezentanţii oamenilor muncii care fac parte din consiliul oamenilor muncii şi hotãrãşte revocarea celor care nu au desfãşurat o activitate corespunzãtoare; h) desemneazã persoanele care vor îndeplini funcţiile de preşedinte, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte în consiliul oamenilor muncii; i) alege un reprezentant al oamenitlor muncii care lucreazã direct în producţie, în funcţia de vicepreşedinte al consiliului oamenilor muncii. Adunarea generalã a oamenilor muncii este valabil constituitã dacã sînt prezenţi cel puţin doua treimi din numãrul personalului muncitor din asociaţie. ART. 25 Consiliul oamenilor muncii este format din 5-35 membri, în funcţie de volumul şi complexitatea producţiei, gradul de dispersare a activitãţii şi numãrul personalului din asociaţie. Consiliul oamenilor muncii are urmãtoarea componenta: - preşedinte, funcţie în care este desemnat secretarul organizaţiei de partid pe asociaţie; - prim-vicepreşedinte, funcţie în care este desemnat directorul asociaţiei; - vicepreşedinţi: preşedintele comitetului sindicatului, un reprezentant al oamenilor muncii care lucreazã direct în producţie, secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist din asociaţie şi presedinta comisiei de femei din unitate; - membri: directorul adjunct sau, dupã caz, inginerul şef şi contabilul şef, şefii unor compartimente de munca şi ai celor mai importante subunitati de producţie, precum şi 2-17 oameni ai muncii aleşi de adunarea generalã. Consiliul oamenilor muncii se convoacã lunar şi ori de cîte ori este necesar, de cãtre preşedinte, din proprie initiativa sau la cererea preşedintelui consiliului asociaţiei, a directorului asociaţiei sau a uneia din unitãţile asociate. Consiliul adopta hotãrîri cu majoritatea de voturi ale membrilor sãi. Consiliul oamenilor muncii aduce la îndeplinire hotãrîrile consiliului asociaţiei şi ale adunãrii generale a oamenilor muncii; consiliul rãspunde de buna gospoddrire şi folosire, potrivit legii, a întregii suprafeţe de teren, de dezvoltarea şi sporirea continua a producţiei, aplicarea riguroasã a normelor prevãzute în tehnologii, folosirea judicioasã a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, astfel încît sa realizeze sarcinile de plan şi sa obţinã o eficienta maxima a întregii activitãţi, în care scop are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã şi supune spre aprobare consiliului asociaţiei planurile de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli anuale şi de perspectiva; b) stabileşte şi aplica mãsuri tehnice, economice şi organizatorice pentru realizarea planului şi rãspunde de intreaga activitate a asociaţiei; c) analizeazã şi informeazã consiliul asociaţiei şi adunarea generalã a oamenilor muncii asupra modului în care s-au îndeplinit indicatorii economico-financiari pe asociaţie şi stabileşte mãsuri pentru realizarea integrala a acestora; d) aproba bilanţul contabil; analizeazã evoluţia acumularilor bãneşti şi rentabilitatea, structura cheltuielilor şi a stocurilor de valori materiale şi ia mãsuri pentru utilizarea cu maximum de eficienta a fondurilor de producţie; e) hotãrãşte asupra încadrãrii în munca, transferãrii, rãspunderii disciplinare, rãspunderii materiale şi desfacerii contractelor de munca ale persoanelor cu munci de rãspundere, cu excepţia celor prevãzute la art. 23 lit. b); f) elaboreazã, împreunã cu comitetul sindicatului, contractul colectiv de munca şi îl supune aprobãrii adunãrii generale a oamenilor muncii, analizeazã periodic îndeplinirea prevederilor acestuia, realizarea mãsurilor de protecţie a muncii, de combatere a poluarii mediului înconjurãtor; g) asigura luarea de mãsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea legilar, a hotãrîrilor de partid şi de stat; asigura condiţii materiale şi sprijinã activitatea de ridicare a nivelului conştiinţei socialiste, în scopul dezvoltãrii unei atitudini înaintate fata de munca, de apãrare şi gospodãrire a avutului obştesc; h) desemneazã membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii; i) analizeazã periodic modul în care biroul executiv al consiliului oamenilor muncii aduce la îndeplinire atritbutiile conferite de lege şi hotãrîrile adoptate de consiliul oamenilor muncii; j) îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege şi statut şi însãrcinãri stabilite de consiliul asociaţiei şi adunarea generalã a oamenilor muncii sau de organele de conducere colectivã ale forului ierarhic superior cãruia îi este subordonata asociaţia. Consiliul oamenilor muncii, în întregul sau, şi fiecare membru în parte rãspund pentru intreaga activitate în fata consiliului asociaţiei şi a adunãrii generale a oamenilor muncii. ART. 26 Biroul executiv al consiliului oamenilor muncii se compune din 3-11 membri. Numãrul membrilor biroului executiv se aproba de adunarea generela a oamenilor muncii, iar componenta nominalã, de cãtre consiliul oamenilor muncii. Biroul executiv este alcãtuit din: directorul asociaţiei care îndeplineşte funcţia de preşedinte al biroului, inginerul şef, contabilul şef, alte cadre de conducere şi specialişti din cadrul asociaţiei, numiţi de consiliul oamenilor muncii din rindul membrilor sãi. ART. 27 Biroul executiv al consiliului oamenilor muncii al asociaţiei are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi urmãreşte îndeplinirea sarcinilor de plan şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale asociaţiei şi subunitatilor de producţie; stabileşte mãsuri pentru folosirea deplina a capacitãţilor de producţie, utilizarea raţionalã a forţei de munca şi a timpului de lucru; b) stabileşte mãsuri pentru încheierea la timp a contractelor economice şi asigura livrarea produselor la termenele prevãzute în contract; c) aproba - în limitele stabilite de lege - documentaţiile tehnico-economice pentru investiţiile prevãzute în plan, punerea în funcţiune a obiectivelor de investiţii şi ia mãsuri pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici; d) analizeazã modul în care se gestioneazã bunurile materiale şi ia mãsuri pentru asigurarea integritãţii patrimoniului unitãţii şi recuperarea pagubelor aduse avutului obştesc; e) încadreazã, desface contractul de munca, aplica sancţiuni disciplinare şi obliga la plata despãgubirilor personalul de execuţie; f) prezintã rapoarte în fata consiliului oamenilor muncii asupra modului în care au fost aduse la îndeplinire hotãrîrile luate; g) îndeplineşte în mod corespunzãtor orice alte atribuţii prevãzute de lege şi statut şi însãrcinãri stabilite de consiliul oamenilor muncii. ART. 28 Membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii rãspund pentru buna gospodãrire şi folosire a tuturor mijloacelor materiale şi financiare ale asociaţiei şi respectarea prevederilor legale în adoptarea hotãrîrilor; ei au rãspunderea materialã colectivã pentru pagubele cauzate unitãţii din vina lor. Angajarea cheltuielilor materiale şi bãneşti ale unitãţii se face numai de cãtre directorul şi contabilul şef al asociaţiei, în limitele stabilite de consiliul asociaţiei. Directorul şi contabilul şef rãspund de respectarea disciplinei de plan, contractuale şi financiare, de luarea mãsurilor pentru asigurarea integritãţii avutului obştesc, dezvoltarea şi gospodãrirea eficienta a bunurilor încredinţate. ART. 29 Directorul asociaţiei asigura conducerea curenta a unitãţii, aduce la îndeplinire hotãrîrile organelor de conducere colectivã ale asociaţiei, precum şi sarcinile stabilite de organele forului ierarhic superior cãreia îi este subordonata, în care scop: - ia mãsuri pentru realizarea tuturor indicatorilor de plan ai asociaţiei, buna organizare a producţie şi muncii, ridicarea continua a eficientei economice a unitãţii, crearea condiţiilor de munca corespunzãtoare pentru întregul personal muncitor; - stabileşte mãsuri pentru aprovizionarea ritmica a procesului de producţie, pentru reducerea consumurilor de materii prime, materiale şi eliminarea cheltuielilor neproductive; - asigura aplicarea principiului muncii colective în activitatea biroului executiv; - informeazã operativ organele de conducere colectivã ale asociaţiei asupra desfãşurãrii activitãţii. Directorul reprezintã asociaţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice. Directorul îndeplineşte orice alte atritbutii ce-i revin potrivit dispoziţiilor legale. ART. 30 În asociaţie se organizeazã şi funcţioneazã comisiile pe domenii, care sprijinã organele de conducere colectivã în adoptarea şi aplicarea mãsurilor necesare realizãrii sarcinilor de plan şi sporirii eficientei economice a întregii activitãţi. Componenta nominalã a comisiilor pe probleme se stabileşte de adunarea generalã a oamenilor muncii; comisiile îşi desfãşoarã activitatea potrivit legii. ART. 31 Unitãţile asociate au urmãtoarele drepturi: a) sa participe la elaborarea şi adoptarea hotãrîrilor privind intreaga activitate a asociaţiei; b) sa primeascã cota-parte din beneficiul obţinut de asociaţie; c) sa participe la sporirea fondului social. ART. 32 Unitãţile asociate au urmãtoarele obligaţii: a) sa participe la formarea fondului social, la nivelul şi termenele stabilite; b) sa furnizeze asociaţiei animale, furaje şi alte produse în condiţiile şi la termenele stabilite prin contractele economice; c) sa asigure forta de munca necesarã pentru realizarea obiectivelor de investiţii şi desfãşurarea activitãţii de producţie; d) sa rãspundã pentru obligaţiile asumate de asociaţie, proporţional cu partea socialã a fiecãreia; e) sa plãteascã, potrivit legii, penalitãţi, dobinzi şi orice despãgubiri, ca urmare a neîndeplinirii integrale şi la timp a obtigatiilor ce le revin fata de asociaţie. ART. 33 Beneficiul din activitatea asociaţiei se determina ca diferent între încasãrile din valorificarea producţiei obţinute, prestãri de servicii, alte venituri şi cheltuielile de producţie aferente, precum şi cheltuielile care se suporta direct din rezultatele financiare; cheltuielile cu pregãtirea cadrelor şi practica în producţie; contribuţia bãneascã pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc; cotizatia la Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, calculatã în cota de 1% din producţia neta; alte cheltuieli prevãzute de lege. Beneficiul planificat se repartizeazã pentru: a) cote-pãrţi cuvenite unitãţilor asociate, cel puţin 50%; b) fondul de dezvoltare economicã, cel puţin 20%; c) fondul mijloacelor circulante, pînã la 8%. La stabilirea cotei se va tine seama de creşterea anuala planificata a mijloacelor circulante; d) fondul de rezerva, pînã la 2%. Acest fond se foloseşte pentru nevoi de producţie, acţiuni sociale şi sportive, cu aprobarea consiliului asociaţiei; e) fondul de asigurare, pînã la 15%; f) fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, pînã la 5%, dar nu mai mult decît cota anuala asupra fondului de retribuire aprobatã, pentru unitãţile de stat, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. Fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor se poate utiliza numai în limita beneficiului planificat, rãmas dupã repartizarea cotelor-pãrţi cuvenite unitãţilor asociate şi constituirea fondurilor prevãzute la alin. 2 lit. b) - e). Beneficiul realizat peste plan se repartizeazã pentru: a) cote-pãrţi cuvenite unitãţilor asociate, 45%; b) fondul de dezvoltare economicã, 20%; c) fondul mijloacelor circulante, 5%; d) pentru acţiuni sociale, 5%; e) suplimentarea fondului de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, stabilitã în condiţiile legii, în raport cu cãile prin care s-a obţinut, 25%. La asociaţiile constituite cu unitãţi ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, repartizarea beneficiilor se face dupã achitarea impozitului pe venit, calculat potrivit legii. Beneficiul se repartizeazã unitãţilor asociate, proporţional cu partea socialã a fiecãreia, existenta la începutul anului. Fondurile repartizate din beneficiul planificat şi peste plan, cu excepţia celor pentru constituirea şi suplimentarea fondului de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor şi a cotelor-pãrţi cuvenite unitãţilor asociate, se pãstreazã în contul asociaţiei. În caz de nefolosire, fondurile constituite din beneficiu se repartizeazã pentru anul urmãtor, cu aceleaşi destinaţii. ART. 34 Retragerea din asociaţia constituitã de cooperative agricole de producţie şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor se poate face la cererea acestora, prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a organului de stat ierarhic superior al unitãţii de stat sau, dupã caz, a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor. ART. 35 Litigiile patrimoniale ivite între asociaţie şi unitãţile asociate, precum şi cu alte unitãţi, se rezolva de Arbitrajul de Stat.
STATUTUL consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist
I. Scopul şi obiectul consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist
ART. 1 Pentru înfãptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, aplicarea principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, unitãţile agricole de stat şi cooperatiste se constituie în consilii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, forma superioarã de organizare şi conducere a agriculturii. ART. 2 Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist asigura cadrul organizatoric necesar conducerii întregii activitãţi agricole şi dezvoltãrii economico-sociale a localitãţilor, luãrii tuturor mãsurilor pentru concentrarea producţiei, folosirea deplina şi în mod unitar a pãmîntului, a bazei tehnico-materiale Şi a forţei de munca, în vederea creşterii producţiei şi productivitatii muncii, livrãrilor la fondul de stat, în condiţiile desfãşurãrii unei activitãţi de inalta eficienta economicã şi sporirii, pe aceasta baza, a veniturilor cooperatorilor şi ale celorlalţi oameni ai muncii din unitãţile componente. ART. 3 Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist rãspunde de coordonarea şi îndrumarea, în mod unitar, a activitãţii de producţie a unitãţilor componente, de adoptarea şi realizarea mãsurilor privind profilarea şi specializarea acestor unitãţi, de stabilirea şi aplicarea riguroasã, în condiţiile prevãzute de lege, a normelor de executare a lucrãrilor agricole, de înfãptuirea programelor de dezvoltare şi îndeplinirea planurilor de producţie în toate unitãţile. În intreaga sa activitate, consiliul unic agroindustrial asigura aplicarea ferma a mecanismului economico-financiar, creşterea exigenţei şi a spiritului de rãspundere a tuturor oamenilor muncii din unitãţile agricole componente în utilizarea judicioasã a fondurilor materiale şi bãneşti, reducerea continua a cheltuielilor de producţie şi aplicarea unui regim sever de economii, instaurarea ordinii şi disciplinei ferme în toate sectoarele de producţie. ART. 4 Consiliul unic agroindustrial asigura, în fiecare unitate componenta, punerea în valoare a resurselor locale de materii prime şi materiale, a materialelor refolosibile, utilizarea deplina a forţei de munca, prin organizarea unor activitãţi de prelucrare şi industrializare a produselor agricole, de producere a materialelor de construcţii, a bunurilor de consum şi artizanale, realizare şi reconditionare de piese, repere şi subansamble pentru nevoile proprii şi ale altor unitãţi, de extindere a prestãrilor de servicii pentru populaţie şi unitãţile socialiste, executare de instalaţii pentru valorificarea potenţialului energetic local şi altele. ART. 5 Consiliul unic agroindustrial rãspunde de organizarea şi realizarea acţiunilor de cooperare şi asociere în producţia agricolã, în prelucrarea şi valorificarea superioarã a acesteia, precum şi în domeniul activitãţilor industriale, de construcţii şi prestãri de servicii, în vederea asigurãrii creşterii producţiei, în condiţii de inalta eficienta, a consolidãrii economico-financiare a fiecãrei unitãţi. ART. 6 În intreaga sa activitate, consiliul unic agroindustrial aplica principiile democraţiei socialiste şi autonomiei unitãţilor componente, asigura ca acţiunile ce se organizeazã sa corespundã intereselor fiecãrei unitãţi, ale cooperatorilor, celorlalţi oameni ai muncii şi intereselor generale ale statului, ale întregii societãţi. ART. 7 În îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor pe care le are, consiliul unic agroindustrial îşi organizeazã şi desfãşoarã activitatea pe baza de programe de dezvoltare, care cuprind sarcini ce îi revin din programele naţionale, elaborate pentru agricultura: Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist asigura amplasarea noilor capacitãţi de producţie şi dezvoltarea activitãţilor în localitalile de pe raza sa, astfel încît sa se realizeze în mod armonios dezvoltarea economicã şi socialã a acestora. În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul unic agroindustrial îşi desfãşoarã activitatea cu respectarea riguroasã a hotãrîrilor de partid şi a legilor statului.
II. Constituirea şi funcţionarea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist
ART. 8 Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist are în componenta urmãtoarele unitãţi care au sediul pe teritoriul sau: a) staţiunea pentru mecanizarea agriculturii; b) întreprinderile agricole de stat şi întreprinderile de sere; c) cooperativele agricole de producţie; d) asociaţiile economice intercooperatiste şi asociaţiile dintre cooperative agricole şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor; e) ferme ale unitãţilor agricole de stat şi ale unitãţilor care îşi au sediul pe raza altor consilii, inclusiv cele piscicole şi sericicole; f) întreprinderile de stat pentru creşterea şi ingrasarea porcilor; g) institutele, staţiunile centrale şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolã sau ferme ale acestora; h) liceele agroindustriale şi staţiunea didactica experimentala; i) centrul sau formatiile de protecţia plantelor; j) circumscripţii sanitare-veterinare şi centrul de reproducţie şi selecţie a animalelor sau punctele de insamintari artificiale; k) unitãţile cu profil agricol din subordinea altor ministere şi organe centrale. Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist se constituie pe baza hotãrîrilor adunãrilor generale ale unitãţilor componente, cu aprobarea comitetului executiv al consiliului popular judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. ART. 9 Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist asigura, în intreaga sa activitate, respectarea riguroasã a principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare. Consiliul funcţioneazã pe principiul unitãţilor bugetare şi are buget propriu de cheltuieli, repartizat din bugetul direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara. ART. 10 Consiliul unic agroindustrial este titular de plan, pe care îl primeşte de la consiliul popular judeţean, prin direcţia generalã pentru agricultura şi industria alimentara, pe fiecare unitate agricolã de stat şi cooperatista, precum şi insumat pe unitãţile componente. Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist, împreunã cu unitãţile agricole, efectueazã repartizarea sarcinilor de plan pe sole, diferenţiat în funcţie de gradul de favorabilitate, de potenţialul de producţie al terenului şi de baza tehnico-materialã de care dispun, asigurind realizarea nivelurilor de producţie prevãzute în plan. Planul se supune spre dezbatere şi aprobare în adunarea generalã a fiecãrei unitãţi agricole şi, dupã aceea, în adunarea generalã a consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. ART. 11 Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, în calitate de unitate specializatã a consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, împreunã cu unitãţile agricole de stat şi cooperatiste componente, organizeazã şi asigura executarea lucrãrilor agricole în perioadele optime, cu respectarea normelor tehnologice, folosirea cu randament ridicat a parcului de tractoare şi maşini agricole, întãrirea ordinii şi disciplinei în munca, în scopul creşterii producţiei agricole şi a eficientei economice. Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii rãspunde de dotarea cu tractoare şi maşini agricole, controleazã folosirea raţionalã şi respectarea normelor tehnice de întreţinere a mijloacelor mecanice, executa repararea utilajelor, reconditionarea pieselor şi subansamblelor da schimb, precum şi aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi, piese şi materiale, necesare desfãşurãrii normale a lucrãrilor mecanizate pentru toate unitãţile agricole. ART. 12 Întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie, staţiunea pentru mecanizarea agriculturii şi celelalte unitãţi agricole din componenta consiliului unic agroindustrial îşi pãstreazã personalitatea juridicã şi sînt, fiecare în parte, titulare de plan pentru sarcinile ce le revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi au rãspundere contractualã proprie, fiind obligate sa asigure realizarea sarcinilor de producţie şi de livrare la toate culturile şi activitãţile agricole, în condiţiile prevãzute de lege. În conformitate cu principiile autoconducerii şi autogestiunii economico-financiare, fiecare unitate agricolã de stat şi cooperatista este obligatã sa gospodareasca cu maxima eficienta mijloacele materiale şi financiare de care dispune, sa-şi acopere cheltuielile din veniturile proprii şi sa realizeze beneficii, în condiţiile prevãzute de lege. În executarea planului propriu de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli, unitãţile componente au raporturi directe pe baza de contract, atît cu unitãţi din cadrul consiliului unic, cît şi cu unitãţi din afarã acestuia.
III. Atribuţiile consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist
ART. 13 În vederea infaptuirii scopului pentru care a fost constituit, consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist are urmãtoarele atribuţii, pentru îndeplinirea cãrora poarta intreaga rãspundere: a) asigura, împreunã cu conducerile unitãţilor agricole de stat şi cooperatiste componente, precum şi cu organele de specialitate judeţene, buna gospodãrire şi folosire, potrivit legii, a tuturor suprafeţelor de teren, creşterea continua a fertilitatii solului, aplicarea programelor de executare şi exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, sistematizarea şi organizarea teritoriului; urmãreşte ca activitatea de producţie vegetala a unitãţilor componente sa se realizeze în mod unitar, pe baza programului stabilit prin proiectul de organizare şi exploatare agricolã; b) ia mãsuri pentru zonarea raţionalã a culturilor şi organizarea, pe întregul teritoriu, a unitãţilor componente, a asolamentelor, cu terenurile grupate pe sole, independent de deţinãtorii terenurilor, astfel încît sa se asigure folosirea raţionalã a întregului potenţial productiv al pãmîntului, aplicarea unitarã a tehnologiilor şi utilizarea aceloraşi norme de consum de îngrãşãminte, pesticide şi alte materiale; c) acţioneazã pentru realizarea unor sectoare unice în domeniul pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, ameliorãrii şi exploatãrii pasunilor şi finetelor naturale. În cadrul sectoarelor respective, unitãţile agricole îşi pãstreazã dreptul de proprietate sau, dupã caz, de administrare directa; d) asigura repartizarea judicioasã a creşterii animalelor pe specii şi categorii în cadrul unitãţilor componente; împreunã cu conducerile acestor unitãţi, ia mãsuri pentru realizarea efectivelor şi producţiei animaliere planificate; rãspunde de creşterea producţiei de furaje şi de dezvoltarea bazei furajere în unitãţile din componenta sa, asigurind în întregime, din producţie proprie, necesarul de furaje pentru efectivele de animale ale acestora şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin pentru fondul de stat; e) urmãreşte şi rãspunde de realizarea sarcinilor de livrare a produselor la fondul de stat şi de încasarea de cãtre unitãţi a sumelor cuvenite, corespunzãtor calitãţii produselor; f) stabileşte, cu sprijinul organelor agricole judeţene şi al unitãţilor de cercetare agricolã, normele pentru executarea lucrãrilor agricole pe sole şi culturi, în limitele prevãzute de lege; controleazã şi asigura aplicarea normelor pentru fiecare sola şi cultura în parte şi rãspunde, împreunã cu conducerile unitãţilor agricole, de executarea întocmai a tehnologiilor de producţie stabilite şi a normelor tehnice privind executarea lucrãrilor agricole, transportul şi depozitarea întregii producţii agricole principale şi secundare; stabileşte, împreunã cu unitãţile de cercetare din zona şi cu conducerile unitãţilor agricole, pe fiecare unitate componenta, soiurile şi hibrizii de cereale şi plante tehnice pe asolament şi pe fiecare sola în parte, potrivit legii; g) sprijinã conducerile unitãţilor agricole componente pentru întãrirea ordinii, disciplinei şi creşterea responsabilitãţii în munca, în mobilizarea cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii din unitãţile componente, pentru executarea lucrãrilor în locurile stabilite şi în perioadele optime de timp, potrivit programului de lucru, ia mãsuri ca întreg personalul de conducere şi administrativ din unitãţile agricole sa participe nemijlocit la efectuarea lucrãrilor în perioadele de virf ale campaniilor agricole; h) rãspunde de organizarea şi realizarea acţiunilor de cooperare şi asociere pentru creşterea producţiei şi a eficientei economice; stabileşte unitãţile care iau în rãspundere terenurile cuprinse în acţiunile de cooperare în producţia vegetala, îşi vederea executãrii tuturor lucrãrilor şi obţinerii productiilor planificate; i) urmãreşte ca staţiunea pentru mecanizarea agriculturii sa încheie contracte economice cu unitãţile agricole, pentru asigurarea şi folosirea raţionalã a mijloacelor mecanice în executarea mecanizata a lucrãrilor agricole, conform normelor tehnologice pentru realizarea productiilor planificate; ia mãsuri pentru executarea tuturor lucrãrilor 1a termenele optime şi de buna calitate; analizeazã periodic modul cum se îndeplinesc contractele şi ia mãsuri pentru efecturea plãţii lucrãrilor cãtre staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, potrivit legii; j) stabileşte, împreunã cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii şi cu conducerile unitãţilor, mãrimea formatiilor de mecanizare, în funcţie de volumul şi structura lucrãrilor agricole mecanizate prevãzute în tehnologii; ia mãsuri pentru organizarea, în mod unitar, a activitãţii de exploatare a amenajãrilor de irigaţii; stabileşte, împreunã cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii şi cu unitãţile agricole componente, programul de lucrãri pe campanii şi urmãreşte respectarea acestuia; k) urmãreşte realizarea planului de aprovizionare cu utilaje, insectofungicide, îngrãşãminte şi alte materiale; organizeazã, cu consimţãmîntul unitãţilor componente, redistribuirea, între unitãţi, în condiţiile legii, a materiilor prime, materialelor şi utilajelor disponibile, în vederea lichidãrii imobilizarilor şi a stocurilor supranormative; organizeazã, împreunã cu conducerile unitãţilor componente, intrajutorarea cu seminţe, material de plantat, îngrãşãminte, alte mijloace de producţie, precum şi cu forta de munca; l) ia mãsuri pentru organizarea, în cadrul unitãţilor componente, a activitãţii de industrializare şi semiindustrializare a produselor agricole, de morarit şi panificatie, de prelucrare a furajelor şi alte activitãţi de prelucrare şi valorificare a produselor agricole, prin crearea, potrivit normelor legale, a unor capacitãţi de producţie dimensionate corespunzãtor necesitãţilor de consum din zona; m) întreprinde mãsuri eficiente pentru dezvoltarea industriei mici, a construcţiilor şi prestãrilor de servicii, în strinsa corelare cu unitãţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor şi cu alte unitãţi industriale de pe raza consiliului atît pentru satisfacerea nevoilor proprii ale unitãţilor, cît şi ale populaţiei; n) ia mãsuri de realizare, în termenele prevãzute, a planului de investiţii al unitãţilor componente, asigura receptionarea corespunzãtoare a obiectivelor de investiţii şi urmãreşte exploatarea lor la parametrii proiectati; o) indruma şi controleazã aplicarea normelor de organizare a producţiei şi a muncii şi de retribuire în unitãţile componente; sprijinã activitatea de organizare a subunitatilor de producţie, iar în cadrul acestora, a echipelor care sa execute lucrãrile în acord global, în condiliile prevãzute de lege; p) indruma şi controleazã ţinerea corecta a evidentei contabile, acţioneazã pentru simplificarea acesteia şi pentru reducerea personalului administrativ; r) analizeazã periodic, cu sprijinul direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara, uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi sucursalei Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, stadiul îndeplinirii programelor de dezvoltare, a planurilor de producţie şi bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unitãţilor componente şi stabileşte mãsurile corespunzãtoare; s) indruma şi sprijinã organele de conducere colectivã ale unitãţilor componente în dezvoltarea şi întãrirea democraţiei, perfecţionarea continua a mijloacelor şi formelor de participare activa a cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii la dezbaterea şi adoptarea hotãrîrilor privind activitatea unitãţilor agricole, pregãtirea şi desfãşurarea adunãrilor generale; s,) sprijinã conducerile unitãţilor agricole în organizarea învãţãmîntului agrozootehnic de masa, în repartizarea şi folosirea în producţie a cadrelor, potrivit pregãtirii, capacitãţii şi experienţei fiecãruia; t) promoveazã dezvoltarea schimburilor de experienta, generalizarea metodelor înaintate în organizarea producţiei şi muncii, organizeazã în cadrul unitãţilor componente loturi demonstrative, unitãţi, ferme şi brigazi model în producţia vegetala şi creşterea animalelor; se preocupa de introducerea în producţie a rezultatelor cercetãrii ştiinţifice, a experienţei înaintate; t,) indruma activitatea de organizare a intrecerii socialiste între unitãţile componente, pentru realizarea şi depãşirea planurilor de producţie şi bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unitãţilor; participa la intrecerea socialistã orgsnizata între consiliile unice; u) indruma, analizeazã şi controleazã în unitãţile agricole din componenta sa modul de rezolvare a problemelor politice, economice, sociale, culturale şi de munca ale cooperatorilor şi ale celorlalţi oameni ai muncii; urmãreşte constituirea şi utilizarea fondurilor sociale potrivit reglementãrilor legale; v) acorda gospodariilor populaţiei de pe raza sa de activitate asistent tehnica şi sprijin în asigurarea de seminţe şi material sãditor din soiuri selecţionate, îngrãşãminte chimice, animale de rasa pentru obţinerea, de pe terenurile ce le deţin, a unor producţii cît mai mari de legume, cartofi şi fructe, precum şi pentru creşterea bovinelor, porcinelor, ovinelor şi pasarilor, animalelor pentru blana, a viermilor de mãtase şi albinelor; x) ia, împreunã cu cooperativele agricole de producţie, mãsuri pentru concentrarea terenurilor din cimp repartizate ca loturi în folosinta personalã, în sole special amenajate, în apropierea satelor, asigurind, contra plata, executarea mecanizata, de cãtre staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, a principalelor lucrãri agricole; îndeplineşte orice alte atribuţii legate de continua perfecţionare a activitãţii unitãţilor agricole din cadrul consiliului.
IV. Organele de conducere ale consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist
ART. 14 Organele prin care se exercita conducerea colectivã a consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist sînt: adunarea generalã, consiliul de conducere şi biroul executiv. Adunarea generalã a consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist este formatã din: a) membrii consiliilor de conducere şi ai consiliilor oamenilor muncii din unitãţile componente; b) personalul cu activitate permanenta la consiliu; c) reprezentanţi ai altor unitãţi de stat şi ai cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, participante la activitãţile economice de cooperare şi asociere; d) preşedinţii birourilor executive ale consiliilor populare comunale şi orãşeneşti de pe raza consiliulul unic agroindustrial. ART. 15 Preşedinte al consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi al consiliului de conducere al acestuia este un activist de partid şi de stat, iar prim-vicepreşedinte, unul dintre directorii sau preşedinţii unitãţilor componente. ART. 16 Adunarea generalã a consiliului unic agroindustrial are urmãtoarele atribuţii: a) aproba numãrul membrilor consiliului de conducere şi biroului executiv, în limitele stabilite prin prezentul statut; b) alege dintre membrii sãi, prin vot deschis, pe timp de doi ani, consiliul de conducere şi desemneazã prim-vicepreşedintele consiliului, ca preşedinte al biroului executiv; c) hotãrãşte, cu respectarea principiilor democraţiei socialiste şi ale autonomiei unitãţilor din cadrul consiliului, asupra principalelor probleme organizatorice, economice şi sociale care privesc activitatea unitãţilor componente; d) aproba planul de producţie, bugetul de venituri şi cheltuieli şi program de mãsuri ale consiliului unic agroindustrial; e) analizeazã darilede seama şi rapoartele consiliului de conducere şi stabileşte mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii unitãţilor componente, în vederea realizãrii indicatorilor de plan şi consolidãrii economico-financiare a acestora; f) aproba documentaţiile privind cooperarea şi constituirea asociaţiilor economice intercooperatiste şi a asociaţiilor ce se realizeazã unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, sprijinã şi urmãreşte desfãşurarea activitãţii de cooperare şi asociere. ART. 17 Hotãrîrile adunãrii generale a consiliului unic agroindustrital, care angajeazã patrimonial unitãţile componente, se aplica numai dupã aprobarea lor de cãtre organele de conducere colectivã ale acestora, în funcţie de competenta stabilitã prin lege sau statut. Consiliul unic agroindustial de stat şi cooperatist poate supune şi în prealabil aprobãrii organelor de conducere colectivã ale unitãţilor componente acţiunile asupra cãrora urmeazã sa ia hotãrîri. ART. 18 Adunarea generalã a consiliului unic agroindustrial se întruneşte semestrial şi ori de cîte ori este necesar; ea poate fi convocatã de cãtre preşedintele consiliului din initiativa proprie, la cererea consiliului de conducere sau a unei treimi din numãrul unitãţilor componente. Adunarea generalã a consiliului unic agroindustrial este legal constituitã dacã sînt prezenţi doua treimi din numãrul membrilor, iar hotãrîrile se adopta cu majoritatea de voturi din numãrul total al membrilor prezenţi la adunare. Membrii adunãrii generale a consiliului unic agroindustrial rãspund fata de aceasta pentru aducerea la îndeplinire, în cadrul unitãţilor pe care le reprezintã, a hotãrîrilor adoptate. ART. 19 Conducerea activitãţii consiliului unic agroindustrial - între adunãrile generale - se asigura de cãtre consiliul de conducere, alcãtuit din 31-43 membri. Din consiliul de conducere fac parte: a) preşedintele, inginerul şef, economistul şef şi inginerul zootehnist ai consiliului unic agroindustrial; b) directorul, inginerul şef şi contabilul şef ai statiunii pentru mecanizarea agriculturii; c) preşedinţii, inginerii şefi şi contabilii şefi ai cooperativelor agricole de producţie; d) directorii, inginerii şefi şi contabilii şefi ai unitãţilor agricole de stat; e) şefii şi responsabilii economici din fermele întreprinderilor cu sediul pe raza altor consilii; f) directorii şi contabilii şefi ai asociaţiilor economice intercooperatiste şi ai asociaţiilor dintre cooperativele agricole şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor; g) directorul institutului, statiunii centrale sau statiunii de cercetare şi producţie agricolã; h) şeful circumscripţiei sanitar-veterinare; i) preşedinţii birourilor executive ale consiliilor populare comunale şi orãşeneşti de pe raza consiliului; j) cooperatori şi muncitori fruntasi din sectoarele de producţie ale unitãţilor agricole care fac parte din consiliile de conducere ale acestora. ART. 20 Consiliul de conducere are urmãtoarele atribuţii: a) rãspunde de organizarea şi desfãşurarea întregii activitãţi organizatorice, politice şi social-culturale, pentru realizarea planurilor de producţie, a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unitãţilor componente şi îndeplinirea obligaţiilor asumate de acestea prin contractele de livrare a produselor la fondul de stat şi celelalte contracte economice încheiate; b) elaboreazã propuneri de programe privind dezvoltarea şi modernizarea agriculturii în cadrul consiliului; c) dezbate dãrile de seama ale biroului executiv, aproba şi hotãrãşte mãsurile necesare; d) controleazã modul de îndeplinire a indicatorilor de plan aferenţi unitãţilor agricole de stat şi cooperatiste din raza sa de activitate; e) indeplinegte orice alte atribuţii potrivit prezentului statut sau a cãror necesitate rezulta din activitatea consiliului unic agroindustrial. ART. 21 Consiliul de conducere se întruneşte trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie, fiind convocat de preşedintele consiliului din initiativa sa sau la cererea unei treimi din membrii sãi, ori la cererea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi a direcţiei generale pentru agrirultura şi industria a1imentara. Consiliul de conducere poate lucra valabil în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi şi adopta hotãrîri cu majoritatea voturilor celor prezenţi. ART. 22 Consiliul de conducere şi fiecare membru în parte rãspund pentru activitatea lor în fata adunãrii generale a consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. ART. 23 Biroul executiv este alcãtuit din 13-17 membri şi se compune din: directorul statiunii pentru mecanizarea agriculturii, preşedinţii cooperativelor agricole de producţie, directorii unitãţilor agricole de stat, directorul institutului, al statiunii centrale sau al statiunii de cercetãri, directorii asociaţiilor economice intercooperatiste şi ai celor dintre cooperativele agricole şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, şefii fermelor unitãţilor agricole de stat, în situaţia în care unitatea îşi are sediul pe teritoriul altui consiliu, inginerul şef, economistul şef şi inginerul zootehnist din cadrul consiliului unic, şeful circumscripţiei sanitare-veterinare, alte cadre de conducere din unitãţile componente, desemnate de consiliul de conducere. Preşedinte al biroului executiv este prim-vicepreşedintele consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist; acesta este desemnat de adunarea generalã a consiliului unic dintre directorii sau preşedinţii unitãţilor componente, cu acordul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi consiliului popular judeţean. La şedinţele biroului executiv participa şi preşedintele consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. ART. 24 Biroul executiv rezolva problemele curente ale activitãţii consiliului unic, organizeazã îndeplinirea hotãrîrilor şi recomandãrilor adunãrii generale şi ale consiliului de conducere. Biroul executiv prezintã consiliului de conducere dãri de seama asupra activitãţii desfãşurate şi propuneri de mãsuri pentru realizarea indicatorilor de plan. ART. 25 Biroul executiv se întruneşte lunar şi ori de cîte ori este nevoie, fiind convocat de preşedintele biroului. Biroul executiv adopta hotãrîri cu majoritatea de voturi din numãrul membrilor sãi. ART. 26 Preşedintele consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist rãspunde fata de comitetul judeţean de partid de intreaga activitate care se desfãşoarã pe raza consiliului, de producţia agricolã şi industriala; de gospodãrirea localitãţilor, de asigurarea autoaprovizionarii teritoriale, de activitatea politica şi culturalã, de munca de partid. Pentru realizarea producţiei, folosirea deplina şi eficienta a pãmîntului, a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, a forţei de munca, aplicarea tehnologiilor moderne, folosirea corespunzãtoare a specialiştilor, îndeplinirea în întregime a prevederilor privind predarea la fondul de stat a produselor agroalimentare, realizarea achiziţiilor de produse vegetale şi animaliere de la gospodãriile populaţiei, preşedintele consiliului rãspunde fata de comitetul judeţean de partid, comitetul executiv al consiliuIui popular judeţean şi direcţia generalã pentru agricultura şi industria alimentara. Preşedintele consiliului unic agroindustrial asigura îndeplinirea tuturor atribuţiilor consiliului, cu respectarea stricta a dispoziţiilor legale şi a prevederilor statutare. ART. 27 Prim-vicepreşedintele consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist - preşedinte al biroului executiv - coordoneazã activitatea curenta a consiliului unic şi rãspunde de efectuarea la timp şi de calitate a tuturor lucrãrilor agricole şi de obţinerea producţiei planificate, de utilizarea raţionalã a mijloacelor mecanice şi tehnice, de activitatea de transporturi, de executarea şi folosirea eficienta a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, de efectuarea lucrãrilor terasiere cu utilaje grele, precum şi de activitatea de investiţii. De asemenea, rãspunde împreunã cu ceilalţi membri ai consiliului şi conducerile unitãţilor componente de aplicarea mãsurilor pentru reducerea consumului de materiale şi combustibili. Împreunã cu preşedintele consiliului şi ceilalţi membri ai consiliului, rãspunde de folosirea corespunzãtoare a specialiştilor, asigura buna funcţionare a activitãţii biroului executiv al Consiliului de conducere al consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. ART. 28 Biroul executiv şi fiecare membru în parte rãspund pentru activitatea lor în fata consiliului de conducere, a adunãrii generale a consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi a direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara. ART. 29 În cadrul consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist îşi desfãşoarã activitatea permanenta inginerul şef, economistul şef, inginerul zootehnist, planificatorul (tehnicianul), personalul din centrele de reproducţie şi selecţie a animalelor, care executa lucrãrile de insamintari artificiale pe raza consiliului, precum şi lucrãtorii cu sarcini de îndrumare a producţiei agricole de profil din unitãţile de prelucrare a produselor agricole, repartizaţi pe consiliu. Inginerul şef al consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist rãspunde de realizarea sarcinilor de plan pentru intreaga producţie agricolã, în toate unitãţile agricole componente ale consiliului; indruma, controleazã şi rãspunde de cultivarea integrala a terenurilor agricole, de realizarea în termen a lucrãrilor, de respectarea amplasarii culturilor pe sole şi aplicarea tehnologiilor stabilite, de activitatea de chimizare şi aplicarea programului de irigare a culturilor, de folosirea judicioasã a bazei tehnico-materiale. De asemenea, sprijinã conducerile unitãţilor în stabilirea ordinii şi prioritatii lucrãrilor şi modului de efectuare a acestora, producerea şi asigurarea seminţelor de calitate superioarã; coordoneazã activitatea lucrãtorilor cu sarcini de îndrumare a producţiei agricole vegetale, din cadrul unitãţilor de prelucrare a produselor agricole, repartizaţi pe consiliu. Economistul şef rãspunde de realizarea sarcinilor de plan în domeniul economico-financiar, de respectarea stricta a prevederilor legale privind gospodãrirea judicioasã a fondurilor materiale şi bãneşti; în condiţiile asigurãrii unei eficiente sporite şi a echilibrului financiar; asigura aplicarea cu strictele a noului mecanism economic şi ia mãsuri pentru încadrarea în normele de consum de materiale şi combustibili aprobate şi de rentabilizare a tuturor unitãţilor componente. Inginerul zootehnist al consiliului unic rãspunde de realizarea sarcinilor de plan privind efectivele şi produsele animaliere, indruma şi rãspunde de executarea în termen a acţiunilor şi mãsurilor privind asigurarea bazei furajere pe sortimente, reproductia şi selecţia animalelor, precum şi de respectarea tehnologiilor de exploatare pe specii şi categorii de animale în toate unitãţile componente. De asemenea, coordoneazã activitatea lucrãtorilor cu sarcini de îndrumare a producţiei animaliere, din unitãţile de prelucrare a produselor animaliere, repartizaţi pe consiliu. Planificatorul (tehnicianul) rãspunde de urmãrirea operativã a realizãrii indicatorilor de plan la unitãţile componente ale consiliului; activitatea acestuia este coordonata direct de inginerul şef al consiliului. Toţi specialiştii care lucreazã în unitãţile de producţie din cadrul consiliului unic sînt subordonaţi acestuia. Ca reprezentanţi ai statului, specialiştii care lucreazã în unitãţile de stat sau cooporatiste rãspund direct de realizarea sarcinilor de producţie şi economice ce le revin. ART. 30 În raporturile cu unitãţile de stat, organizaţiile cooperatiste şi obşteşti, precum şi cu persoanele fizice, consiliul unic agroindustrial este reprezentat prin preşedinte care, împreunã cu economistul şef, angajeazã consiliul unic agroindustrial în limitele stabilite de cãtre adunarea generalã.
V. Alte prevederi
ART. 31 Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist asigura plata drepturilor de retribuire cuvenite specialiştilor şi celuilalt personal, precum şi a indemnizaţiilor ce se acorda cooperatori ce îndeplinesc funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte scos din producţie, şefi de ferme şi de brigada din cooperativele agricole de producţie, în condiţiile prevãzute de lege. Activitatea financiarã a consiliului unic se realizeazã prin aparatul funcţional al statiunii pentru mecanizarea agriculturii. ART. 32 Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist are acelaşi sediu cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii sau cu o alta unitate din componenta sa. ART. 33 Consiliul unic agroindustrial este indrumat, în intreaga munca organizatoricã şi politica desfasurata în scopul realizãrii sarcinilor de plan, de cãtre comitetul judeţean de partid. Consiliul popular judeţean, prin direcţia generalã pentru agricultura şi industria alimentara, în colaborare cu uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie şi sucursala Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, asigura îndrumarea activitãţii consiliului unic agroindustrial, în vederea realizãrii sarcinilor stabilite prin lege şi prin prezentul statut. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
