Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
EXPUNERE DE MOTIVE
Perfecţionarea şi modernizarea învãţãmântului din ţara noastrã, parte integrantã a dinamicii dezvoltãrii sociale în procesul fauririi societãţii socialiste multilateral dezvoltate, implica adaptarea şi îmbunãtãţirea cadrului institutional al învãţãmântului, în concordanta cu imperativele actuale şi viitoare ale societãţii.
Dând expresie unor asemenea cerinţe, pe baza conceptiei ştiinţifice a partidului şi statului nostru, prin politica şcolarã pe care o promoveazã, alãturatul Decret pentru modificarea Legii învãţãmântului înscrie principiul dublei subordonari a unora dintre facultãţile şi secţiile instituţiilor de învãţãmânt superior, lãrgirea componentei consiliilor profesorale şi senatelor universitare, precum şi posibilitatea numirii în funcţii de personal didactic asociat al unor specialişti din unitãţile productive şi de cercetare sau din aparatul de partid şi de stat.
Structura şi conţinutul învãţãmântului asa cum sunt reflectate prin îmbunãtãţirile aduse Legii învãţãmântului prin decretul sus-menţionat, sunt orientate spre realizarea cerinţelor fundamentale ale învãţãmântului: asocierea organicã a acestuia cu producţia şi cercetarea, întãrirea unitãţii dintre latura instructiva şi cea educativã, dezvoltarea unui sistem de învãţãmânt activ şi elastic.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ART. I
<>Legea nr. 11/1968 privind învãţãmântul în Republica Socialistã România se modifica dupã cum urmeazã:
1. Dupã articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 13^1. - Facultãţile şi secţiile din învãţãmântul superior tehnic, agricol, medical şi sportiv, precum şi unele facultãţi şi secţii din celelalte instituţii de învãţãmânt superior, funcţioneazã atât în subordinea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmântului, cat şi a altor ministere sau organe centrale pentru care se pregãtesc specialişti cu calificare superioarã.
Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine facultãţi şi secţii rãspund împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmântului de stabilirea profilurilor şi specialitatilor, a planurilor şi programelor de învãţãmânt şi cercetare ştiinţificã, în concordanta cu nevoile şi direcţiile de dezvoltare economicã şi social-culturalã, de organizarea şi desfãşurarea practicii în producţie a studenţilor, precum şi de asigurarea şi dezvoltarea bazei materiale a învãţãmântului.
Facultãţile şi secţiile care funcţioneazã în dubla subordonare se stabilesc prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri."
2. Articolul 129, alineatele 1, 2 şi 3 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 129. - Consiliul profesoral este format din rector, ca preşedinte, prorectorii instituţiei de învãţãmânt superior, decanii facultãţilor şi profesori, profesori consultanţi, conferenţiari, şefi de lucrãri (lectori) şi asistenţi, aleşi de consiliile profesorale ale facultãţilor, câte un reprezentant al organizaţiei Partidului Comunist Roman şi organizaţiei sindicale, precum şi din preşedintele Uniunii Asociaţiei Studenţeşti sau al asociaţiei studenţeşti, dupã caz, şi alţi reprezentanţi ai studenţilor aleşi de asociaţiile studenţeşti din instituţia de învãţãmânt superior, ca membri.
Din consiliul profesoral mai fac parte, ca membri, şi câte un reprezentant al ministerelor şi altor organe centrale cãrora le sunt subordonate facultãţile şi secţiile instituţiei de învãţãmânt superior, un reprezentant al consiliului popular municipal, muncitori cu inalta calificare din unele unitãţi productive şi care au sarcini de îndrumare a practicii în producţie a studenţilor, câte un specialist din institute de cercetare şi proiectare cu care instituţia de învãţãmânt superior a stabilit raporturi de colaborare.
Numãrul membrilor consiliului profesoral va fi astfel stabilit de cãtre rector încât sa asigure o reprezentare a personalului didactic de cel puţin 2/3 din numãrul membrilor consiliului."
3. Articolul 140, alineatele 1 şi 2, precum şi alineatul nou introdus dupã acestea, va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 140. - Consiliul profesoral este format din decan, ca preşedinte, prodecanii facultãţii, profesori, profesori consultanţi, conferenţiari, şefi de lucrãri (lectori) şi asistenţi, aleşi de adunarea întregului personal didactic al facultãţii şi confirmati de consiliul profesoral al instituţiei de învãţãmânt superior, câte un reprezentant al organizaţiei Partidului Comunist Roman şi organizaţiei sindicale, precum şi din preşedintele asociaţiei studenţeşti şi alţi reprezentanţi ai studenţilor aleşi de asociaţia studenteasca din facultate, ca membri.
Din consiliul profesoral mai fac parte, ca membri, şi câte un reprezentant al ministerelor şi altor organe centrale, cãrora le este subordonata facultatea, un reprezentant al consiliului popular municipal, muncitori cu inalta calificare din unele unitãţi productive şi care au sarcini de îndrumare a practicii în producţie a studenţilor, câte un specialist din institute de cercetare şi proiectare cu care facultatea a stabilit raporturi de colaborare.
Numãrul membrilor consiliului profesoral va fi astfel stabilit de cãtre rector încât sa se asigure o reprezentare a personalului didactic de cel puţin 2/3 din numãrul membrilor consiliului."
4. Articolul 211 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 211. - Posturile didactice din învãţãmântul superior sunt ocupate cu personal didactic titular sau suplinitori. Aceste posturi pot fi ocupate şi cu personal didactic asociat, prevederile Statutului personalului didactic aplicându-se în mod corespunzãtor."
ART. II
Consiliile profesorale ale instituţiilor de învãţãmânt superior şi consiliile profesorale ale facultãţilor, constituite potrivit dispoziţiilor legale anterioare, îşi vor continua activitatea pana la constituirea noilor consilii profesorale, nu mai târziu de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret.
Preşedintele Consiliului de Stat,
Nicolae Ceauşescu
Bucureşti, 8 martie 1972.
Nr. 80.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
