Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECRET nr. 79 din 2 martie 1974 pentru modificarea Legii nr. 29/1967 cu privire la dezvoltarea activitatii de educatie fizica si sport si pentru stabilirea normelor unitare de structura la unitatile de educatie fizica si sport
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 29 din 7 martie 1974
ART. 1
Legea nr. 29/1967 cu privire la dezvoltarea activitãţii de educaţie fizica şi sport se modifica dupã cum urmeazã:
1. Articolul 7 alineatele 3, 4 şi 5 vor avea urmãtorul cuprins:
"Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport alege dintre membrii sãi biroul executiv, compus din preşedinte, prim-vicepreşedinte, cinci vicepreşedinţi, doi secretari şi membri.
Biroul executiv este organul de conducere colectivã al consiliului; între şedinţele acestuia el asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor consiliului şi exercita conducerea operativã a activitãţii.
Biroul executiv prezintã periodic Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport dãri de seama asupra activitãţii desfãşurate."
2. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport are urmãtoarea structura organizatoricã:
a) Secţia sport de performanta şi pregãtire olimpica;
b) Secţia sport de masa şi economicã.
Secţiile se constituie potrivit normelor prevãzute în <>art. 5 din Decretul nr. 103/1973 privind stabilirea normelor unitare de organizare a ministerelor şi a celorlalte organe centrale de stat, devenit Legea nr. 33/1973 ."
3. Dupã articolul 8 se introduce articolul 8^1, avînd urmãtorul cuprins:
"Art. 8^1. - Numãrul maxim de personal şi nomenclatorul funcţiilor specifice din aparatul Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, al federaţiilor sportive şi al Comitetului Olimpic Roman, precum şi numãrul maxim de personal în aparatul consiliilor locale pentru educaţie fizica şi sport, sînt prevãzute în anexele nr. 1 şi 2*), care fac parte integrantã din prezentul decret."
ART. 2
Normele unitare de structura pentru unitãţile de educaţie fizica şi sport sînt prevãzute în anexa nr. 3, care face parte integrantã din prezentul decret.
ART. 3
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne vor prezenta spre aprobare anexe la prezentul decret, cuprinzînd norme unitare de structura adaptate la specificul unitãţilor din subordine.
ART. 4
Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeaşi unitate cu nivele de salarizare mai mici, precum şi personalul devenit disponibil ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentului decret, beneficiazã de drepturile prevãzute în art. 21 din Decretul nr. l62/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
ART. 5
Articolele 1, 2, 6 şi 10 din <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 629/1968 privind unele mãsuri pentru aplicarea Legii nr. 29/1967 cu privire la dezvoltarea activitãţii de educaţie fizica şi sport, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.
ART. 6
Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire în termen de 60 de zile de la publicare.
------------
*) Anexele se comunica instituţiilor interesate.
Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUŞESCU
ANEXA 3
I. Norme de structura pentru unitãţile de educaţie fizica şi sport
1. Activitatea de educaţie fizica şi sport se organizeazã pe urmãtoarele tipuri de unitãţi:
A) Unitãţi sportive
a) asociaţii;
b) cluburi;
c) Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale;
d) centre de iniţiere;
e) centre de antrenament.
B) Consilii locale
- consilii judeţene, municipale, orãşeneşti şi de sector din municipiul Bucureşti pentru educaţie fizica şi sport.
C) Alte unitãţi
a) baze sportive;
b) complexe sportive;
e) administraţii de baze sportive;
d) centre de deservire sportiva;
e) centre de prestãri de servicii sportive;
f) Întreprinderea economicã de administrare a bazelor sportive Bucureşti.
2. Structurile organizatorice-tip pentru unitãţile de educaţie fizica şi sport sînt cele prevãzute în anexele nr. 3a) - 3h)*), care fac parte integrantã din prezentul decret.
A) Unitãţi sportive
a) Asociaţii sportive
Asociaţiile sportive sînt organizaţii obşteşti, cu personalitate juridicã, în care se desfãşoarã activitatea de masa şi de performanta în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
Asociaţiile sportive pot fi organizate în unitãţi economice, instituţii de învãţãmînt, unitãţi militare, organizaţii de masa şi obşteşti, ministere şi alte organe centrale şi locale, precum şi în oraşe, comune şi sate, cu cel puţin 50 de membri. Asociaţiile sportive sînt subordonate atît organelor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti cu atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului, cît şi Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.
Asociaţiile sportive sînt conduse de consilii alese în adunãri generale sau conferinţe ale acestora.
Consiliul asociaţiei este alcãtuit din preşedinte, care este şi preşedintele asociaţiei, vicepreşedinţi, un secretar şi membri.
Asociaţiile sportive care au peste 3.000 de membri sau 5 secţii pe ramura de sport participante în competitiile oficiale, cu cel puţin 150 de sportivi, pot salariza funcţia de secretar.
b) Cluburi sportive
Cluburile sportive sînt organizaţii obşteşti, cu personalitate juridicã, în care se desfãşoarã activitatea sportiva de performanta.
Cluburile sportive se organizeazã cu una sau mai multe ramuri de sport, în unitãţi economice, instituţii de învãţãmînt, unitãţi militare, organizaţii de masa şi obşteşti, ministere şi alte organe centrale şi locale, precum şi în oraşe şi comune.
Cluburile sportive sînt subordonate atît ministerelor, organizaţiilor centrale şi locale de care aparţin, cît şi Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.
Cluburile sportive cu o ramura de sport se pot organiza dacã au un numãr de cel puţin 60 de sportivi (seniori, juniori şi copii), iar cele cu mai multe ramuri de sport, dacã au cel puţin 150 de sportivi. Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport poate aproba organizarea unor cluburi sportive şi cu un numãr mai mic de sportivi la ramurile de sport cu particularitãţi deosebite.
Cluburile sportive sînt conduse de consilii alese în adunãri generale sau conferinţe ale acestora. Conducerea operativã a activitãţii se asigura de biroul clubului alcãtuit din preşedinte, care este şi preşedintele consiliului şi al clubului, ajutat de vicepreşedinţi, un secretar şi membri.
Cluburile sportive cu pînã la 5 ramuri de sport pot salariza preşedintele sau un vicepreşedinte; cluburile cu 6-10 ramuri de sport pot salariza preşedintele şi un vicepreşedinte; cluburile cu peste 10 ramuri de sport, care au secţii şi sportivi de valoare internationala, pot salariza preşedintele şi 2 vicepreşedinţi.
c) Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale
Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale este o unitate de specialitate, cu personalitate juridicã, subordonata Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, prin care se asigura pregãtirea la un nivel superior a componentilor loturilor reprezentative, în scopul realizãrii obiectivelor de performanta stabilite.
Prin centru se realizeazã, în mod unitar, îndrumarea şi controlul metodico-ştiinţific şi medico-sportiv al pregãtirii, se organizeazã activitatea politica şi educativã a sportivilor şi cadrelor tehnice şi se asigura condiţiile organizatorice şi materiale necesare bunei desfasurari a procesului de pregãtire.
Centrul este organizat pe ramuri de sport şi compartimente de munca (educaţie, materiale şi echipament, economico-financiar etc.) şi îşi desfãşoarã activitatea cu personal salariat permanent sau temporar (prin scoatere din producţie sau detasarea unor antrenori care pregãtesc loturile pentru anumite acţiuni internaţionale).
Pentru rezolvarea unor sarcini deosebite ale pregãtirii şi activitãţii politice şi educative va fi folosit un activ obştesc, format din cadre cu inalta calificare.
Activitatea Centrului republican de pregãtire a loturilor naţionale este condusã de un director.
În scopul folosirii mai eficiente a cadrelor de specialitate, a bazei materiale, precum şi pentru legarea mai strinsa a cercetãrii ştiinţifice de problemele practice ale pregãtirii sportivilor de inalta performanta, Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale, Centrul de cercetãri ştiinţifice şi documentare tehnica şi Centrul de medicina sportiva îşi vor desfasura activitatea sub conducerea unui consiliu, care va cuprinde pe reprezentanţii celor trei unitãţi. Preşedintele acestui consiliu va fi directorul Centrului republican de pregãtire a loturilor naţionale.
d) Centre de iniţiere
Centrele de iniţiere sînt unitãţi în care se desfãşoarã activitatea de însuşire a diferitelor sporturi de cãtre copii, tineri sau adulti, în vederea practicãrii lor.
e) Centre de antrenament
Centrele de antrenament sînt unitãţi în care se desfãşoarã activitatea de pregãtire, pentru sportul de performanta, a copiilor şi tinerilor cu aptitudini în practicarea diferitelor discipline sportive.
Centrele de iniţiere şi centrele de antrenament funcţioneazã pe lîngã asociaţii, cluburi, consilii locale pentru educaţie fizica şi sport, administraţii de baze sportive şi alte unitãţi.
Centrele de iniţiere se organizeazã cu cel puţin 30 de persoane, constituite în grupe sau echipe, iar centrele de antrenament se organizeazã cu cel puţin 20 de sportivi.
B) Consilii locale
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport se organizeazã în fiecare judeţ, municipiu, oraş şi sector al municipiului Bucureşti.
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport sînt alcãtuite din membri aleşi în conferinţa miscarii sportive din unitatea administrativ-teritorialã respectiva, cadre cu munci de rãspundere şi reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor locale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport desemneazã, dintre membrii lor, birourile executive.
Biroul executiv este alcãtuit din preşedinte, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi, secretari şi membri.
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport pot salariza urmãtoarele funcţii de conducere:
- la consiliile judeţene şi al municipiului Bururesti: prim-vicepreşedintele, 1-2 secretari şi contabilul şef;
- la consiliile municipale, orãşeneşti şi la sectoarele municipiului Bucureşti: prim-vicepreşedintele.
3. În funcţie de volumul, complexitatea, importanta şi specificul activitãţii, structura organizatoricã a unitãţilor sportive şi locale poate cuprinde:
Structura activitãţii sportive
La asociaţii, cluburi sportive şi Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale:
- secţii pe ramuri de sport;
- cercuri sportive;
- cabinete metodice;
- cabinete de medicina sportiva.
La consilii locale pentru educaţie fizica şi sport:
- comisii pe ramuri de sport;
- comisii pe probleme de specialitate;
- cabinete metodice.
Structura funcţionalã
- birouri.
Secţiile pe ramuri de sport se organizeazã pentru desfãşurarea activitãţii instructiv-educative şi de perfecţionare a sportivilor şi pot cuprinde una sau mai multe grupe (echipe) de acelaşi nivel sau de nivele diferite din aceeaşi ramura de sport, în funcţie de valoarea sportivilor şi de condiţiile materiale. Secţiile sînt conduse de un birou format din activ obştesc.
Secţiile pe ramuri de sport se pot organiza:
- la asociaţii sportive cu un numãr de cel puţin 10 membri care participa la activitatea sportiva de masa sau într-o competiţie oficialã;
- la cluburi sportive cu un numãr de cel puţin 30 de sportivi (seniori, juniori sau copii) care participa într-un campionat oficial;
- la Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale, cu un numãr de cel puţin 10 sportivi componenţi ai loturilor naţionale;
- la centre de antrenament, cu un numãr de cel puţin 20 de sportivi pentru perfecţionarea sportiva.
Cercurile sportive se organizeazã în cadrul asociaţiilor sportive, pe locuri de munca, cu cel puţin 5 persoane. Conducerea cercurilor sportive se asigura cu activ obştesc.
Cabinetele metodice asigura îndrumarea şi asistenta în problemele tehnice sportive, educative, biofiziologice şi psihologice, pe care le solicita organizarea eficienta a educaţiei fizice şi sportului de masa şi de performanta, precum şi perfecţionarea profesionalã a cadrelor de specialitate.
Cabinetele metodice se organizeazã pe lîngã consiliile judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru educaţie fizica şi sport şi cluburi sportive şi îşi desfãşoarã activitatea cu personal salariat şi activ obştesc din domeniul educaţiei fizice şi sportului şi al stiintelor ajutatoare: antrenori, profesori, medici, ingineri, biochimisti, sociologi, psihologi etc.
Cabinetele de medicina sportiva se organizeazã şi funcţioneazã potrivit prevederilor Decretului nr. 296/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile sanitare.
Comisiile pe ramuri de sport asigura îndrumarea, dezvoltarea şi organizarea activitãţii de pregãtire şi competitionala specifica fiecãrei ramuri sportive. Ele se organizeazã pe lîngã consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport şi funcţioneazã cu activ obştesc.
Comisiile pe probleme de specialitate sînt compartimente de munca comune mai multor ramuri de sport (sporturi individuale, jocuri sportive, pregãtirea şi perfecţionarea cadrelor, propaganda şi educaţie, materiale şi echipament sportiv, construcţii de baze sportive etc.), organizate pe lîngã unitãţile sportive.
La consiliile judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru educaţie fizica şi sport, comisiile îşi desfãşoarã activitatea cu salariaţi şi activ obştesc şi pot salariza un şef de comisie, dacã sînt cel puţin 5 persoane salarizate.
Comisiile organizate pe lîngã celelalte unitãţi sportive îşi desfãşoarã activitatea cu activ obştesc.
Birourile se constituie potrivit normelor prevãzute la <>art. 9 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
C) Alte unitãţi
a) Bazele sportive sînt unitãţi fãrã personalitate juridicã, organizate pentru desfãşurarea activitãţii sportive de pregãtire şi competitionala şi pot fi conduse de un şef de baza.
b) Complexele sportive sînt unitãţi fãrã personalitate juridicã care cuprind o grupare de construcţii sportive destinate antrenamentelor şi competiţiilor sportive, amplasate în acelaşi loc sau în locuri diferite şi pot fi conduse de un şef de complex.
Bazele şi complexele sportive se pot organiza pe lîngã unitãţi sportive, unitãţi economice, instituţii de învãţãmînt, unitãţi militare, organizaţii de masa şi obşteşti, ministere şi alte organe centrale şi locale, precum şi în oraşe, comune şi sate.
e) Administraţiile de baze sportive sînt unitãţi cu personalitate juridicã prin care se realizeazã administrarea, întreţinerea şi amenajarea bazelor sportive şi complexelor sportive proprii, precum şi prestarea de servicii specifice activitãţii de educaţie fizica şi sport (organizarea de cantonamente, tabere, competitii interne şi internaţionale).
d) Centrele de deservire sportiva sînt unitãţi fãrã personalitate juridicã care asigura organizarea unor activitãţi şi condiţiile materiale necesare practicãrii unor exercitii sau ramuri de sport, în scopul dezvoltãrii fizice şi menţinerii sãnãtãţii populaţiei.
e) Centrele de prestãri de servicii sportive sînt unitãţi fãrã personalitate juridicã şi se organizeazã potrivit normelor de structura specifice aprobate pentru activitatea de gospodãrie comunalã şi locativã, avînd ca scop punerea la dispoziţia populaţiei, contra cost, a unor materiale şi echipamente, baze sportive, precum şi alte servicii.
f) Întreprinderea economicã de administrare a bazelor sportive Bucureşti este unitate economicã cu personalitate juridicã prin care se realizeazã administrarea, întreţinerea şi amenajarea bazelor sportive de interes naţional, executarea unor lucrãri de construcţii, extinderi şi modernizãri, producerea de materiale şi echipament sportiv destinate loturilor reprezentative, precum şi prestarea de servicii specifice activitãţii de educaţie fizica şi sport (organizarea de cantonamente, tabere, competitii interne şi internaţionale).
Întreprinderea se organizeazã potrivit urmãtoarei structuri:
Structura activitãţii de producţie
- ateliere de producţie;
- loturi de construcţii-montaj, reparaţii, întreţinere şi amenajare de baze sportive;
- baze şi complexe sportive;
- centre de iniţiere;
- unitãţi de alimentaţie şi unitãţi de prestaţii hoteliere pentru sportivi;
- centre de prestãri de servicii sportive.
Structura funcţionalã
- birouri;
- servicii.
Atelierele de producţie se constituie potrivit normelor prevãzute la <>art. 4 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
Loturile de construcţii-montaj, reparaţii, întreţinere şi amenajãri de baze sportive se constituie potrivit normelor de structura specifice aprobate pentru unitãţile de construcţii-montaj.
Unitãţile de alimentaţie şi unitãţile de prestaţii hoteliere pentru sportivi se constituie potrivit normelor de structura specifice aprobate pentru activitatea de comerţ interior şi turism.
Birourile şi serviciile se constituie potrivit normelor prevãzute la <>art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
II. Personalul din unitãţile de educaţie fizica şi sport
Personalul din unitãţile de educaţie fizica şi sport se compune din urmãtoarele categorii:
A) Personal de specialitate sportiva
a) personal de conducere;
b) personal de execuţie de specialitate.
B) Personal din aparatul funcţional şi de deservire
a) personal de conducere;
b) personal de execuţie de specialitate;
c) personal de execuţie administrativ;
d) personal de deservire;
e) muncitori.
III. Nomenclatorul funcţiilor specifice de conducere şi de execuţie (de specialitate şi administrative)
A) Funcţii de conducere
a) Consilii locale pentru educaţie fizica şi sport:
- prim-vicepreşedinte;
- secretar;
- şef de comisie.
b) Cluburi sportive:
- preşedinte;
- vicepreşedinte.
c) Asociaţii sportive:
- secretar.
d) Baze şi complexe sportive:
- şef de complex sportiv;
- şef de baza sportiva.
B) Funcţii comune de execuţie
- antrenor categoria I, II, III, IV;
- instructor principal, instructor;
- organizator principal de acţiuni sportive, organizator de acţiuni sportive.
Funcţiile comune de conducere şi de execuţie pentru personalul tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ sînt cele prevãzute în <>Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
În cazuri justificate, pe baza reglementãrilor în rigoare, se vor putea folosi şi unele funcţii specifice altor ramuri sau sectoare de activitate care se dovedesc a fi necesare în activitatea de educaţie fizica şi sport.
Numãrul posturilor din unitãţile de educaţie fizica şi sport se stabileşte de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport sau de ministere şi alte organe centrale şi locale, potrivit criteriilor de normare prevãzute la pct. IV din prezenta anexa.
Consiliul de Miniştri va stabili echivalarea funcţiilor existente cu cele prevãzute în prezentul nomenclator.
IV. Criterii de normare pentru personalul din unitãţile sportive
Cluburi, asociaţii sportive şi centre
1. Antrenor: - 1 post la o grupa sau echipa de nivel I, cu cel puţin 10 sportivi care participa în sistemul divizionar A sau la competitii similare acestuia;
- 1 post la o grupa sau echipa de nivel II, cu cel puţin 15 sportivi care participa în sistemul divizionar B, sistemul de calificare, divizia C la fotbal, precum şi la alte competitii similare acestora;
- 1 post la cel puţin 30 de sportivi organizati într-o grupa sau echipa de nivel III, specializatã în pregãtirea copiilor, juniorilor şi tineretului, selecţionaţi pentru activitatea sportiva de performanta. La acest nivel sînt încadrate şi grupele sau echipele din sistemul competitional local, divizii sau campionate judeţene, municipale sau orãşeneşti, al cãror sportivi depãşesc virsta stabilitã pentru juniori şi tineret;
- 1 post de antrenor sau instructor la cel puţin 30 de persoane participante la centre de iniţiere, centre de deservire sportiva sau activitatea de modelism.
Stabilirea numãrului de sportivi cu care lucreazã un antrenor, diferenţiat pe ramuri de sport, precum şi gradarea grupelor sau echipelor pe nivele, se vor face potrivit normativelor elaborate de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport. Pentru anumite probe şi sportivi de valoare deosebita, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport va putea aproba încadrarea de antrenori pentru un numãr mai mic de sportivi decît cel prevãzut în criteriile de mai sus.
2. Instructor: - pentru activitatea de educaţie fizica şi sport de masa
- 1 post la 1.500 de salariaţi sau locuitori înscrişi în asociaţiile sportive de cartier;
- pentru activitatea sportiva de performanta
- 1 post la cel puţin 4 secţii pe ramura de sport cu minimum 10 norme de antrenori, în funcţie de valoarea secţiilor;
- 1 post la Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale;
- pentru activitatea de radioamatori
- 1 post la fiecare radioclub judeţean.
3. Maestru de balet şi pianist corepetitor: - cîte 1 post la fiecare secţie feminina de gimnastica sportiva sau moderna.
4. Organizator de acţiuni sportive: - 1 post pe unitate la cluburile de fotbal;
- 1 post pe unitate, dacã are cel puţin 5 secţii de performanta participante în campionatele republicane.
5. Masor: - 1-3 posturi pe unitate, stabilite diferenţiat de C.N.E.F.S., în funcţie de numãrul şi valoarea secţiilor;
- 1 post la o secţie de fotbal din campionatul categoriei A sau B.
6. Personal economic-administrativ:
- contabil şef - 1 post la fiecare club sportiv;
- contabil, casier - 2 posturi la fiecare club sportiv de categoria I;
- 1 post la fiecare asociaţie sportiva cu cel puţin 5 secţii de performanta participante în sistemul competitional republican;
- secretar-dactilograf sau dactilograf - 1 post pe unitate;
- îngrijitor, curier, portar - 1 post pe unitate;
- magaziner - 1 post la fiecare club sportiv;
- 1 post la fiecare asociaţie sportiva de categoria I.
7. Baze şi complexe sportive:
a) personal tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ:
- contabil şef complex - 1 post la fiecare complex de categoria I;
- tehnician - 1 post la fiecare baza sportiva;
- organizator de acţiuni sportive - 1 post la fiecare complex sportiv; - contabil, casier, funcţionar administrativ sau altele asemãnãtoare - 1 post pe unitate;
- magaziner - 1 post pentru fiecare baza sportiva care deserveste minimum 200 de sportivi.
b) personal de deservire:
- amenajator de baza sportiva - 1 post (pe tura) pentru:
- 5.000 mp teren gazonat sau 1.500-2.000 mp teren cu zgura sau sala de sport;
- bazin de inot şi polo, baza nautica sau hipica, patinoar artificial;
- 1.000 mp pirtie schi.
- muncitor necalificat - 1 post la fiecare 700 mp de întreţinere baza sportiva (pe tura);
- 1 post la fiecare 100 cuiere pentru vestiare (pe tura);
- 1 post pentru o pista de popice (pe tura);
- cîte 1 post pentru fiecare instalatie de tir (pe tura);
- armurier - 1 post pe unitate;
- frigoriferist - 1 post la o instalatie de frig cu 1-3 compresoare (pe tura);
- marangoz - 1 post la 30 de ambarcatiuni;
- conducãtor ambarcatiuni - 1 post la fiecare baza nautica;
- îngrijitor lot calarie şi crescator, îngrijitor cabaline - 1 post la 4 cai.
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport va stabili, în funcţie de aceste criterii, norme diferenţiate pe tipuri de baze şi complexe sportive şi pe categorii de personal, în raport cu volumul activitãţii şi specificul fiecãrui loc de munca.
Numãrul altor categorii de muncitori calificaţi care asigura întreţinerea şi repararea bazelor sportive şi a materialului şi echipamentului sportiv va fi stabilit în funcţie de volumul activitãţii, pe baza normelor de munca specifice fiecãrei meserii.
Numãrul posturilor de paza de la bazele şi complexele sportive se stabileşte potrivit reglementãrilor legale în vigoare.
Consiliul Nalional pentru Educaţie Fizica şi Sport poate avea în subordine unitãţi cu alt specific, care se organizeazã potrivit normelor de structura aprobate pentru ramura din care fac parte.
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
