Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRET nr. 720 din 19 noiembrie 1964  privind aderarea Republicii Populare Romine la Declaratia asupra construirii marilor drumuri pentru circulatia internationala, adoptata la Geneva, la 16 septembrie 1950    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRET nr. 720 din 19 noiembrie 1964 privind aderarea Republicii Populare Romine la Declaratia asupra construirii marilor drumuri pentru circulatia internationala, adoptata la Geneva, la 16 septembrie 1950

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 23 din 28 decembrie 1964

Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine decreteazã:

ARTICOL UNIC
Republica Populara Romina adera la Declaraţia asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala, adoptatã la Geneva, la 16 septembrie 1950.


Preşedintele
Consiliului de Stat,
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ



DECLARAŢIE
asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*)

___________
*) Traducere.

(Textul revizuit al anexelor I şi II, în forma adoptatã de pãrţile contractante)

Subsemnaţii, legal autorizaţi, reuniti în cadrul Comisiei Economice pentru Europa,
Constienti de necesitatea dezvoltãrii în Europa a circulaţiei rutiere internaţionale,
Considerind ca pentru a stringe legãturile dintre ţãrile europene este important sa se prevadã un plan coordonat de construire şi reconstruire a drumurilor, adaptate cerinţelor circulaţiei internaţionale,
1. Declara ca adopta proiectul reţelei rutiere, asa cum este descris în anexa I alãturatã, cu titlu de plan coordonat de construire sau reconstruire a drumurilor de interes internaţional, pe care îşi propun sa-l execute în cadrul programului lor naţional de lucrãri publice sau conform posibilitãţilor de finanţare internationala.
2. Declara deasemenea ca atît construirea cît şi reconstruirea drumurilor menţionate în anexa I se va efectua conform caracteristicilor fundamentale prevãzute la punctul A din anexa II alãturatã şi se angajeazã a urmãri ca aceste drumuri sa fie dotate, eventual cu concursul organizaţiilor particulare, cu serviciile auxiliare prevãzute la punctul B al anexei menţionate.
3. Drumurile menţionate în anexa I vor fi identificate cu ajutorul unui indicator special, ale cãrui caracteristici sînt menţionate în anexa III.
4. Prezenta Declaraţie va fi deschisã semnãrii pînã la 30 iunie 1951, iar dupã aceasta data aderãrii, pentru toate ţãrile participante la lucrãrile Comisiei Economice pentru Europa.
5. Instrumentele de aderare vor fi depuse la Secretariatul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va notifica aceasta tuturor ţãrilor menţionate la punctul 4 de mai sus.
6. Prezenta Declaraţie va intra în vigoare în ziua semnãrii sale.
7. Originalul prezentei declaraţii va fi depus la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va elibera fiecãrei tari menţionate la punctul 4 de mai sus o copie certificatã pentru conformitate.
8. Cînd una din ţãrile semnatare sau aderente va dori sa aducã o modificare uneia din anexele alãturate, va cere sa fie convocatã sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa sau al oricãrui organ înlocuitor o reuniune a tuturor ţãrilor semnatare sau aderente.
Întocmit la Geneva, la 16 septembrie 1950, într-un singur exemplar redactat în limbile engleza şi franceza, ambele texte fãcînd credinţa în egala mãsura.

ANEXA 1*)

Lista şi numerele drumurilor din reţeaua internationala
- Textul de la 21 ianuarie 1963 -

___________
*) În prezenta anexa, denumirile geografice şi ortografia numelor de oraşe sînt cele folosite actualmente local şi ele nu sînt obligatoriu recunoscute şi acceptate de Pãrţile care au adoptat Declaraţia.

A. Marile drumuri pentru circulaţia internationala

E1 London - Paris - Nice - Roma - Palermo:
London - Southampton (cu vaporul pînã la Le Havre). Le Havre - Paris - Sens - Avallon - Chagny - Macon - Lyon - Valence Bollene - Aix-en-Provence - Saint- Raphael Nice - Ventimiglia - Savona - Genova - La Spezia - Massa Carrara Migliarino - Pisa - Livorno - Roma - Ponte Garigliano - Mondragone - Napoli - Pompei - Salerno - Cosenza - Reggio di Calabria (ferry-bot de la Villa-San Giovanni şi de la Reggio di Calabria pînã la Messina) - Messina - Palermo.
E2 London - Lausanne - Milano - Brindisi:
London - Folkestone - Dover (ferry-bot pînã la Calais). Calais - Laon - Reims - Vitry-le-Francois - Saint-Dizier - Dijon - Dole - Vallorbe - Lautsanne - Martigny - Simplon Arona - Milano - Piacenza - Parma - Modena - Bologna - Forli - Cesena - Rimini - Ancona - Pescara - Foggia - Bari Brindisi.
E3 Lisboa - Paris - Stockholm:
Lisboa - Vila Franca de Xira - Coimbra Celorico da Beira - Vilar Formoso - Salamanca - Valladolid - Burgos -San Sebastian - Hendaye - Bordeaux - Tours - Paris - Lille - Kortrijk - Gent Antwerpen - Eindhoven - Venlo - Oberhausen - Hamm - Bielefeld - Bad Oeynhausen Hannover - Hamburg - Neumunster - Schleswig - Flensburg - Kolding - Vejle Frederikshavn (ferry-bot pînã la Goteborg şi Larvik, vapor pînã la Oslo) Goteborg - Orebro - Arboga - Sodertalje Stockholm.
E4 Lisboa - Bern - Kobenhavn - Stockholm - Helsinski:
Lisboa (Cacilhas) - Pegoes - Elvas - Badajos - Merida - Trujillo - Madrid - Zaragoza - Lerida - Barcelona - Le Perthus Narbonne - Nimes - Bollene - Valence- Chambery - Geneve - Nyon - Lausanne - Bern - Olten - Basel - karlsruhe Mannheim - Frankfurt a/M - Giessen - Hersfeld - Kassel - Gottingen - Northeim - Hannover - hamburg - Lubeck Fehmarn - Vordingborg - Koge - Kobenhavn - Helsingor (ferry-bot pînã la Halsingborg). Halsinborg - Varnamo - Jonkoping - Linkoping - Norrkoping - Sodertalje - Stockholm - Uppsala - Gavle - Hamrange Soderhamn - Sundsvall - Umea - Haparanda - Tornio - Oulu - Jyyaskyla - Lahti - Helsinki.
E5 London - Wien - Budapest - Beograd - Alexandroupolis - Istanbul - Ankara frontiera turco-siriana:
London - Folkestone - Dover (ferry-bot pînã la Calais şi Oostende) - Calais - Oostende - Gent - Bruxelles - Saint-Trond - Liege - Aachen - Koln - Frankfurt a/M - Aschaffenburg - Wurzburg - Nurnberg - Regensburg - Straubing - Passau Linz - Melk - Wien - Nickelsdorf - Gyor - Budapest - Szeged - Beograd - Djevdjelija Thessaloniki - Kavalla Alexandroupolis - Pherrai - Peplos - Ipsala - Tekirdag Silivri - Istanbul - Izmit - Adapazari - Bolu - Gerede - Ankara Aksaray - Adana - Iskenderun - (frontiera turco-siriana).
E6 Roma - Berlin - Oslo - Styordal:
Roma - Siena - Firenze - Bologna - Modena - Verona - Trento - Passo di Brennero/Brenner Pass - Innsbruck - Griesen Munchen - Nurnberg- Hof - Leipzig - Berlin - Neubrandenburg - Stralsund - Sassnitz (ferry-bot pînã la Trelleborg) Trelleborg - Malmo - Halsingborg - Falkenberg - Goteborg - Uddevalla - Svinesund - Moss - Oslo - Eidsvoll - Hamar Otta - Dombas - Trondheim - Stjordal.
E7 Roma - Wien - Warszawa:
Roma - Todi - Ponte San Giovanni (Perugia)- Cesena - Forli - Bologna - Ferrara - Padova - Mestre - Cervignano Udine - Tarvisio - Villach - Bruck an der Mur - Wien - Drasenhofen - Brno - Olomouc - Cesky Tesin - Krakow Radom - Warszawa.
E8 London - Den Hg - Berlin - Warszawa - (U.R.S.S.):
London - Colchester - Harwich (ferry-bot pînã la Hoek-van-Holland şi Antwerpen, vapor pînã la Esbjerg) - Hoek-vanHolland - Den Hg - Gouda - Utrecht - Amersfoort - Oldenzl - Osnabruck - Bad Oeynhausen - Hannover Magdeburg - Berlin - Poznan - Krosniewice - Lowicz - Warszawa - (U.R.S.S.).
E9 Amsterdam - Basel - Genova:
Amsterdam - Utrecht - Eindhoven - Mstricht - Liege - Bastogne - Arlon - Luxembourg - Metz - Sarrebourg Strasbourg - Mulhouse - Basel - Olten - Luzern - Arth - Andermatt - Lugano - Chiasso - Como - Milano - Tortona Serravalle - Genova.
E10 Paris - Bruxelles - Den Hg - Amsterdam:
Paris - Bapaume - Cambrai - Mons - Bruxelles - Antwerpen - Breda - Rotterdam - Den Hg - Amsterdam - Den Oever (via Afsluitdijk) - Leeuwarden - Groninnen.
E11 Paris - Salzburg:
Paris - Vitry-le-Francois - Saint-Dizier - Ligny-en-Barrois - Nancy - Sarrebourg - Strasbourg - Karlsruhe - Stuttgart Augsburg - Munchen - Rosenheim - Salzburg.
E12 (Paris) - Praha - Warszawa - (Leningrad şi Moskva):
(Paris) - Ligny-en-Barrois - Metz - Srbrucken - Mannheim - Heilbronn - Schwab. Hall - Nurnberg - Plzen - Praha Hradec Kralove - nachod - Klodzko - Wroclaw - Lodz - Lowicz - warszawa - Bialystok - (U.R.S.S. - Leningrad şi Moskva).
E13 Lyon - Venezia:
Lyon - Chambery - Modane - Torino - milano - Brescia - Verona - Vicenza Padova - mestre - Venezia.
E14 Trieste - Praha - Szczecin:
Trieste - Ronchi - Udine - Tarvisio - Villach - Salzburg - Linz - Tabor - Praha - Mlada Boleslav - Jablonec - Novy Svet - Jelenia Gora - Szczecin.
E15 Hamburg - Berlin - Praha - (Budapest):
Hamburg - Perleberg - Berlin - Dresden - Cinvald - Praha - Brno - Breclav - Bratislava -(Budapest).
E16 Bratislava - Gdynia:
Bratislava - Zilina - Cesky Tesin - Katowice - Piotrkow - Lodz - Swiecie - Gdansk - Gdynia.
E17 Chagny - Salzburg:
Chagny - Dijon - Belfort - Basel - Olten - Zurich - Winterthur - St. Gallen - St. Margrethen - Innsbruck - Worgl Salzburg.
E18 Stavanger - Oslo - Stockholm:
Stavanger - Kristiansand - Larvik - Drammen - Oslo - Orje - Karlstad - Orebro - Arboga - Koping - Enkoping Stockholm.
E19 Igoumenitsa - Ioannina - Korinthos:
Igoumenitsa - Ioannina - Arta - Agrinion - Antirion - Rion - Korinthos.
E20 (Frontiera greco-iugoslava) - Sofia (Frontiera greco-iugoslava) - Florina - Vevi - Edessa - Thessaloniki - Serai - Sofia.
E21 Aosta - Torino - Savona.
E21 a Martigny - Grand Saint-Bernard - Aosta.
E21 b Geneve - Bonneville - Mont-Blanc - Aosta.
E22 Berlin - Wroclaw - Opole - Bytom - Krakow - Rzeszow - Przemysl - (U.R.S.S.).
E23 Ankara - Kirsehir - Kayseri - Sivas - Erzincan - Erzurum - Agri - (frontiera turco-iraniana).
E24 Komurler - Gaziantep - Urfa - Mardin - Izre - Hakkari - Bajirge - (frontiera turco-iraniana).
E25 Burgas - Madrid - Bailen - Sevilla - Cadiz - Algeciras.
E26 Barcelona - Tarragona - Castellon de la Plana - Valencia - Granada - Malaga - Algeciras.

B. Ramificatii şi legãturi transversale

E31 London - St. Albans - Northampton - Doncaster - Scotch-Corner - Carlisle - Abington - Glasgow.
E32 Abington - Edinburgh.
E33 Northampton - Conventry - Cannock - Warrington - Liverpool.
E34 Cannock - Shrewsbury - Corwen - Holyhead.
E35 Amsterdam - Amersfoort - Zwolle - Groningen - Winschoten - Oldenburg - Bremen - Hamburg.
E36 Hoek-van-Holland - Rotterdam - Gouda - Utrecht - Arnhem - Oberhausen - Koln.
E37 Breda - Gorinchem - (Utrecht).
E38 Breda - Eindhoven.
E39 Antwerpen - Heerlen - Aachen.
E40 Bruxelles - Namur - Bastogne.
E41 (Calais) - Valenciennes - Mons - Charleroi - Namur - Liege.
E42 Phalsbourg - Sarreguemines - Srbrucken - Luxembourg - Echternach - Bitburg - Prum - Euskirchen - Koln.
E43 Avallon - Dijon.
E44 Belfort - Mulhouse.
E45 Dole - La Cure - La Faucille - Gex - Geneve.
E46 Lyon - Amberieu - Geneve.
E47 Aix-en-Provence - Marseille.
E48 Nimes - Marseille.
E49 Bordeaux - Toulouse - Narbonne.
E50 Coimbra - Porto - Vigo - La Coruna - Oviedo - Santander - Bilbao - San Sebastian.
E51 Albergaria a Velha - Vizeu - Celorico da Beira.
E52 Vila Franca de Xira - Pegoes - Beja - Vila Verde de Ficalho - Rosal de la Frontera - Sevilla.
E53 Torino - Asti - Alessandria - Tortona.
E54 Tortona - Casteggio - Piacenza.
E55 (Pisa) - Migliarino - Pistoia - Firenze.
E56 Ponte Garigliano - Caserta - Foggia.
E57 Napoli - Arienzo.
E58 Bari - Taranto.
E59 Messina - Siracusa.
E60 Arth - Zurich.
E61 Bellinzona - San Bernardino - Chur - St. Margrethen - Bregenz - Lindau - Munchen.
E62 Hof - Karl-Marx-Stadt - Leipzig - Halle - Magdeburg.
E63 Hamm - Kassel - Herleshausen - Erfurt - Karl-Marx-Stadt - Dresden.
E64 (Berlin) - Neubrandenburg - Rostock - Wasnemunde (ferry-bot pînã la Gedser) - Gedser - Nykobing - Vordingborg - Kobenhavn.
E65 Lubeck - Rostock - Stralsund.
E66 Esbjerg - Kolding - Middelfart - Nyborg (ferry-bot pînã la Korsor) - Korsor - Kobenhavn (ferry-bot pînã la Malmo) - Malmo.
E67 Vejle - Middelfart.
E68 Bergen - Gudvangen - Laerdalsoyra - Nystua - Fagernes - Oslo.
E69 Alesund - Andalsnes - Dombas.
E70 Winterthur - Schaffhausen - Donaueschingen - Tubingen - Stuttgart - Heilbronn - Schwab. Hall - Wurzburg - Fulda - Hersfeld - Herleshausen.
E71 Hannover - Bremen - Bremerhaven.
E72 Oldenzl - Lingen - Bremen.
E73 Koln - Hamm.
E74 Berlin - Szczecin.
E75 Stjordal - Storlien - Ostersund (-Brunflo) - Sundsvall.
E77 Feldkirch - Buchs.
E78 Tornio - Kilpisjarvi.
E79 Vsa - Tampere - Helsinki.
E80 Turku (Abo) - Helsinki - Lappeenranta - Imatra.
E81 Gdansk - Elblag - Ostroda - Mlawa - Warszawa - Lublin - (U.R.S.S.).
E82 Piotrkow - Warszawa.
E83 Jelenia Gora - Wroclaw - Poznan - Swiecie - Grudziads.
E84 (Praha) - Jihlava - Znojmo - Wiet.
E85 Olomouc - Zilina - Presov-Kosice - (U.R.S.S.).
E86 Worgl - Rosenheim.
E87 Ioannina - Trikkala - Larissa - Volos.
E88 (Ioannina) - Preveza.
E89 Rion - Patrai.
E90 Vevi - Kozani.
E91 Cervignano - Ronchi.
E92 Jonctiunea cu drumul E20 lîngã Verria - Kozani - Larissa - Lamia - Athinai - Korinthos - Argos - Kalamai.
E93 Bruck an der Mur - Graz - Spielfeld - Sentilj - Maribor - Ljubljana - (Trieste).
E94 Klagenfurt - tunelul Ljubelj - Ljubljana - Zagreb - Beograd - Bela Crkva - frontiera romino-iugoslava.
E95 Nis - Dimitrovgrad - frontiera iugoslavo-bulgara.
E96 Rijeka - Zagreb - Cakovec - Donja Lendava - frontiera iugoslavo-ungara.
E97 Frontiera bulgaro-turca - Edirne - Buyuk-karistiran -- Silivri.
E98 Kemerhisar - Nigde - Kayseri.
E99 Toprakkale - Maras - Malatya - Elazig - Tunceli - Selepur.
E100 Trabzon - Gumushane - Askale - Karabiyik.
E101 Madrid - Valencia.
E102 Badajoz - Sevilla.
E103 Bailen - Granada - Motril - Malaga.
E104 Izmir - Canakkale - Kesan.
E105 Izmit - Bursa - Balikesir - Izmir.

ANEXA 2

Condiţiile cãrora trebuie sa le corespundã marile drumuri pentru circulaţia internationala

A. Caracteristicile marilor drumuri pentru circulaţia internationala

I. Generalitati

1. Caracteristicile fundamentale de adoptat la construirea sau amenajarea marilor drumuri pentru circulaţia internationala, denumite mai jos "drumuri internaţionale", fac obiectul dispoziţiilor ce urmeazã. Ele nu se aplica decît pãrţilor de drum situate în afarã localitãţilor. Acestea din urma sînt evitate, dacã constituie o stingherire sau un pericol.
2. Este întotdeauna de dorit ca, de cîte ori aceasta se poate realiza fãrã cheltuieli excesive, sa se adopte caracteristici cît mai largi; cele indicate mai jos corespund în principiu unor minime. În schimb, în unele cazuri excepţionale (drumuri cu circulaţie redusã, regiune muntoasa, teren foarte dificil etc.) se vor putea admite caracteristici restrînse adaptate condiţiilor locale, cu respectarea pe cît posibil a spiritului indicaţiilor care urmeazã şi în special a celor privitoare la omogenitatea traseului.
3. Drumurile se construiesc în funcţie de volumul şi componenta circulaţiei ce se desfãşoarã pe ele, avînd în vedere o viteza de baza aleasã corespunzãtor. Volumul şi componenta circulaţiei care se vor lua în considerare sînt cele ale unei ore de virf, aleasã prin excluderea celor cu frecventa slabã, în asa fel încît numãrul orelor de aglomeratie sa fie limitat, tinindu-se seama şi de dezvoltarea probabila a circulaţiei. Viteza de baza se va alege cît mai ridicatã, ţinînd seama de importanta drumului, de relieful regiunii traversate şi de alte condiţii locale.

II. Tipuri şi categorii de drumuri
Drumurile internaţionale sînt clasificate într-una din urmãtoarele categorii:

A. Drumuri de tip obişnuit
a) Categoria I: Drumuri avînd o singura parte carosabilã cu 2 benzi de circulaţie de cel puţin 3,5 m latime fiecare. Aceste drumuri pot face fata normal unei circulatii care nu depãşeşte 600 autovehicule pe ora cu 30% autovehicule grele, sau 900 autovehicule pe ora fãrã autovehicule grele, în cazul cînd caracteristicile geometrice ale drumului asigura bune condiţii de vizibilitate la depasire pe cea mai mare parte a traseului şi intersectiile la nivel nu sînt prea numeroase.
b) Categoria II: Drumuri cu peste 2 benzi de circulaţie de 3,5m latime fiecare. Aceste drumuri pot face fata în mod normal, în aceleaşi condiţii ca mai sus, volumelor de circulaţie, care nu depãşesc 900 pînã la 1300 autovehicule pe ora, în cazul a 3 benzi de circulaţie. În cazul a 4 benzi de circulaţie, ele pot suporta 1500-3000 autovehicule pe ora, dupã cum proporţia autovehiculelor grele este mai mult sau mai puţin ridicatã, iar circulaţia în ambele sensuri este mai mult sau mai puţin dezechilibrata. Se recomanda de altfel ca, pentru siguranta, sa se amenajeze de cîte ori este posibil pãrţi carosabile separate cu sens unic, dacã intensitatea circulaţiei depãşeşte 600-900 autovehicule pe ora. În cazul drumurilor cu 3 benzi de circulaţie marcajul longitudinal este cu totul indispensabil.

B. Drumuri de tipul autostrazilor

Autostrazile sînt destinate exclusiv circulaţiei auto: ele nu sînt accesibile decît în complexe de acces special amenajate şi care nu comporta nici o intersectie la nivel. Drumurile de acest tip comporta în general 2 pãrţi carosabile cu sens unic de circulaţie, separate şi independente, fiecare parte carosabilã avînd cel puţin doua benzi de circulaţie de cel puţin 3,5 m latime fiecare.

III. Normative
a) Profil transversal
1. Acostamente
Independent de partea carosabilã, platforma drumurilor internaţionale comporta acostamente de cel puţin 2,5 m latime.
Zone laterale degajate de orice obstacol, sînt amenajate pe o latime de cel puţin 1 metru de la marginea partii carosabile.
2. Piste speciale
Piste speciale sînt prevãzute pe acostamentele drumurilor de tip obişnuit, numai pentru circulaţia pietonilor sau a ciclistilor, ori de cîte ori numãrul pietonilor sau al ciclistilor (sau celor asimilaţi acestora) atinge 500 pe zi.
3. Cai ferate
Cãile ferate nu sînt admise nici pe partea carosabilã a drumurilor de tip obişnuit, nici pe platforma drumurilor de tipul autostrazilor.
4. Pante transversale
În aliniament drept profilul transversal al partii carosabile este constituit din unul sau doua planuri cu inclinare cît mai slabã, maximul fiind de 3%. Raza minima sub care este obligatorie convertirea profilului transversal este de 1000 m.
Suprainaltarea maxima este de 8%.
5. Supralargirea
La curbe, pentru a asigura în caz de incrucisare libera trecere a autovehiculelor cu cele mai mari dimensiuni autorizate, se va prevedea o supralargire.
b) Profilul în lung şi traseul în plan
1. Omogenitatea traseului
Drumurile internaţionale trebuie sa prezinte caracteristici omogene pe secţiuni de lungime suficienta. Schimbãrile caracteristicilor se iau în punctele care pot fi normal prevãzute de cei ce folosesc drumul (traversarea unei localitãţi, modificarea reliefului terenului). În lipsa acestor puncte, ele se introduc în mod progresiv.
2. Caracteristici geometrice
Caracteristicile geometrice principale ale drumurilor internaţionale sînt concentrate în urmãtorul tabel:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Viteza de baza (în km/ora) 120 100 80 60
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Declivitati (% de nedepasit) 4 5 6 8
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Raze Partea carosabilã
convexe cu sens unic 8000 4000 2000 -
minime în ─────────────────────────────────────────────────────
profilul Partea carosabilã
în lung (*) cu sens dublu de
(în m) circulaţie - 6000 2500 1000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Raze în plan (în m) 500 300 200 100
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


___________
*) Razele convexe în profilul în lung arãtate în tabel corespund unor curbe de racordare a declivitatilor adiacente sensibil egale şi de sens contrariu, diferenţa declivitatilor fiind în afarã de aceasta, suficient de mare pentru a limita vizibilitatea.

Viteza de baza de 120 km/h nu se alege decît atunci cînd sînt doua pãrţi carosabile separate, iar majoritatea punctelor de acces sînt special amenajate.
Cifrele date pentru razele convexe în profilul longitudinal constituie minime absolute. Ele asigura, pentru viteza de baza, distanta de vizibilitate strict necesarã în condiţii normale de circulaţie, eliminind existenta simultanã a unor factori defavorabili (de exemplu, pneuri uzate, îmbrãcãminte uda a drumului).
Razele concave admise sînt acelea la care, pentru viteza de baza, acceleratia nu poate depãşi 0,50 m/sec,.
Cifrele pentru razele în plan reprezintã minimele strict necesare pentru stabilitatea vehiculelor. Este indicat ca ele sa fie majorate cu cel puţin 50%, pentru usurinta şi confortul circulaţiei.
Pãrţile circulare şi aliniamentele traseului în plan se racordeaza prin curbe de racordare cu curbura progresiva.
Vizibilitatea în plan şi vizibilitatea în profil în lung sînt realizate în condiţii de siguranta egale, ţinînd seama eventual de declivitate.
Adeseori se poate gãsi o soluţie avantajoasã dedublind partea carosabilã la culmi şi în curbe.
Pentru pãrţile carosabile cu sens dublu de circulaţie în 2 sau 3 benzi, distanta de vizibilitate necesarã depãşirii trebuie sa fie asigurata pe un procent cît mai ridicat şi cît mai uniform repartizat din lungimea drumului. Acest procent trebuie sa fie de cel puţin 50 pentru volumele de circulaţie prevãzute în Capitolul II la drumurile de tip obişnuit din categoria I şi drumurile cu 3 benzi din categoria II.
c) Mãsuri speciale
1. Oprire şi stationare
Oprirea şi stationarea sînt interzise pe drumurile de tipul autostrazilor. Acostamentele acestora se amenajeaza pe o latime de cel puţin 2,5 m, pentru a permite stationarea accidentala. Pentru reducerea opririi şi a stationarii pe partea carosabilã a drumurilor de tip obişnuit, pe care se desfãşoarã o circulaţie medie zilnica care depãşeşte 1500 autovehicule, este cazul sa se prevadã în afarã partii carosabile:
a) Spaţii de stationare, amplasarea lor fiind aleasã în funcţie de factorii locali, cum sînt numãrul imobilelor riverane şi intensitatea circulaţiei;
b) spaţii de oprire pentru autobuze.
2. Iluminare
Iluminarea ce se stabileşte pe secţiunile cu circulaţie nocturna importanta va fi omogenã şi suficienta pentru a permite celor ce folosesc drumul cu autovehicule sa circule fãrã a face uz de faruri.

IV. Intersectii şi accese
1. Desfiinţarea intersectiilor secundare
Trecerile la nivel ale unui drum internaţional de tip obişnuit prin drumuri locale de importanta secundarã se vor desfiinta în mãsura posibilitatii.
2. Noduri rutiere şi complexe de acces
Nodurile rutiere de pe un drum internaţional se vor amenaja special în funcţie de circulaţia ce se desfãşoarã.
Aceasta amenajare cuprinde:
a) Pentru drumurile de tipul autostrazilor
Incrucisari denivelate cu cai de racordare de acces şi de ieşire, evitind orice intersectare a circulaţiei pe autostrada.
Cãile de racordare comporta, dacã este necesar, cai de acceleratie şi de incetinire ce se deosebesc ca aspect de partea carosabilã a autostrazii şi au lungimi suficiente pentru a permite celor ce folosesc drumul sa execute manevrele şi sa modifice viteza autovehiculelor lor pentru trecerea de pe un drum pe altul, fãrã a stingheri pe cei ce circula pe autostrada.
b) Pentru drumurile de tip obişnuit
Dispozitive de traversare şi racordare corespunzãtoare aceloraşi criterii prevãzute la litera a) de mai sus, cînd importanta curentelor de circulaţie justifica acest lucru.
Dacã construirea pasajelor denivelate nu este justificatã, amenajarea la acelaşi nivel trebuie sa cuprindã refugii directionale pentru canalizarea circulaţiei transversale secundare, iar în caz de necesitate o dedublare a drumului internaţional, rezervindu-se între cele doua sensuri de circulaţie ale acestuia o zona suficienta de asteptare pentru vehicule.
Vizibilitatea reciprocã a drumurilor care ajung la intersectii se va asigura pe distanţe care permit apropierea şi trecerea intersectiei în deplina siguranta.
Nodul rutier se va amenaja astfel ca sa permitã în mãsura necesarã reducerea vitezei vehiculelor care vin de pe drumul transversal, ţinînd seama în special de vizibilitate.
La nodurile rutiere importante, şi mai ales la cele unde pãrţile carosabile sînt separate, se vor prevedea cai de accelerare şi incetinire, alãturate partii carosabile a drumului internaţional.
Nodurile rutiere giratorii şi semnalele luminoase trebuite în general evitate.
3. Accesul la imobilele riverane
Accesul direct de la imobilele riverane spre drumurile internaţionale nu este admis în cazul autostrazilor.
În ceea ce priveşte drumurile de tip obişnuit, este de dorit ca textele legislative sa permitã limitarea şi reglementarea accesului imobilelor riverane.
4. Trecerile la nivel peste cãile ferate
Trecerile la nivel peste cãile ferate nu trebuie sa fie utilizate pe drumurile internaţionale.

V. Lucrãri de arta
1. Traseu şi profil
Nici o modificare a caracteristicilor partii carosabile şi, dacã este cazul, ale pistelor, nu este admisã pe sau sub lucrãrile de arta. Zonele laterale de degajare trebuie sa fie respectate.
2. Înãlţimea libera
Înãlţimea libera minima deasupra drumurilor, pentru lucrãrile noi sau reconstruite, este de 4,5 m.

VI. Arhitectura peisagista
1. Este cazul sa se întocmeascã planuri speciale ale drumurilor reţelei în asa fel încît sa se realizeze un traseu care sa asigure armonizarea curbelor verticale şi orizontale.
2. Afisajul publicitar la marginea drumurilor este interzis.

B. Servicii auxiliare
1. Trecerea frontierelor
La frontiere se vor prevedea instalaţii rutiere suficiente pentru a permite primirea şi debitul circulaţiei normale. Este cazul ca, în mãsura posibilitatii, sa se separe circulaţia comercialã de cea turistica şi sa se stabileascã posturi de frontiera combinate.
2. Garaje şi alte instalaţii
Cînd accesele sînt foarte indepartate, se vor amenaja în apropierea autostrazilor parcuri de stationare.
În regiunile puţin dezvoltate se vor infiinta în apropierea drumului internaţional posturi de alimentaţie şi în unele cazuri garaje, ateliere, precum şi localuri pentru odihna şi luarea meselor.
3. Servicii rutiere de ajutor
De-a lungul drumurilor internaţionale se vor instala posturi de prim ajutor, pentru a înlocui dacã este cazul insuficienta mijoacelor locale.
Ele trebuie sa posede echipamentul necesar conform recomandãrilor Comisiei Internaţionale permanente a primelor ajutoare pe drum şi a Ligii Societãţilor de Cruce Roşie.
4. Telecomunicaţii
Drumurile internaţionale vor fi amenajate la intervale regulate cu posturi telefonice de ajutor, prevãzute cu instrucţiuni în mai multe limbi.

ANEXA 3

Semn indicind marile drumuri ale traficului internaţional

1. Semnul suplimentar de identificare a itinerariilor care este destinat sa indice marile drumuri pentru circulaţia internationala (drumuri care, de scord cu celelalte state contractante interesate, au fost desemnate ca atare de statul pe al cãrui teritoriu ele se gãsesc, în vederea asigurãrii continuitãţii itinerariilor şi uniformitatii caracteristicilor tehnice) va fi de forma dreptunghiulara.
2. Acest semn se va compune din litera "E" urmatã de numãrul atribuit itinerarului în cifre arabe.
3. Semnul va fi realizat dintr-o inscripţie alba pe fond verde.
4. Semnul poate fi suprapus pe alte semne sau combinat cu ele.
5. Dimensiunile sale vor fi alese astfel încît conducãtorii de vehicule, circulind cu mare viteza, sa poatã înţelege uşor indicaţiile pe care le da.



──────────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016