Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 648 din 26 septembrie 1969 pentru organizarea si functionarea Ministerului Justitiei
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Ministerul Justiţiei înfãptuieşte politica partidului şi statului cu privire la administraţia de stat în domeniul justiţiei şi contribuie, în condiţiile prezentului decret, la înfãptuirea justiţiei, precum şi la sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei, participind prin activitatea sa la apãrarea orinduirii socialiste şi a drepturilor persoanelor la întãrirea legalitãţii.
CAP. 2 Atribuţii
ART. 2 Ministerul Justiţiei are, cu privire la administraţia de stat în domeniul justiţiei şi la înfãptuirea justiţiei, urmãtoarele atribuţii: a) ia, potrivit legii, mãsuri de organizare a instanţelor judecãtoreşti şi le asigura funcţionarea; b) verifica activitatea administrativã a instalaţiilor judecãtoreşti, prin care se asigura buna desfãşurare a activitãţii de judecata şi punerea în executare a hotãrîrilor; c) organizeazã studiul practicii judiciare şi lucrãrile de statistica a activitãţii instanţelor judecãtoreşti; sesizeazã Tribunalul suprem cu problemele de aplicare a legii în privinta cãrora considera ca este necesar sa emita decizii de îndrumare; d) examineazã temeinicia şi legalitatea hotãrîrilor definitive ale instanţelor judecãtoreşti, în vederea exercitãrii recursului extraordinar de cãtre ministrul justiţiei. ART. 3 Ministerul Justiţiei are, în ce priveşte sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei, urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã lucrãrile pregãtitoare privind alcãtuirea de coduri şi participa la întocmirea proiectelor acestora; b) întocmeşte proiecte de acte normative privind domeniul sau de activitate. c) contribuie la pregãtirea de cãtre ministere sau alte organe centrale a proiectelor de legi, precum şi a proiectelor de decrete şi hotãrîri ale Consiliului de Miniştri, cu caracter normativ, în ceea ce priveşte încadrarea acestora în ansamblul legislaţiei şi tehnica juridicã; d) efectueazã studii şi prezintã Consiliului de Miniştri propuneri cu privire la sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei. ART. 4 Pe lîngã atribuţiile prevãzute în articolele 2 şi 3, Ministerul Justiţiei: a) indruma activitatea ce se îndeplineşte, potrivit legii, de cãtre preşedinţii tribunalelor, pentru verificarea legalitãţii deţinerii şi a modului de executare a pedepselor, precum şi a legalitãţii internãrii bolnavilor mintali periculosi; b) organizeazã, indruma şi controleazã activitatea notariatelor de stat; c) ia mãsuri de organizare a laboratoarelor de expertiza criminalistica şi le asigura funcţionarea; d) îndeplineşte atribuţiile ce-i sînt stabilite prin lege în legatura cu organizarea şi desfãşurarea activitãţii avocaturii şi jurisconsultilor; e) organizeazã şi asigura realizarea asistenţei juridice, în conformitate cu obligaţiile stabilite prin înţelegeri internaţionale la care Republica Socialistã România este parte; f) ia mãsuri pentru continua ridicare a nivelului de pregãtire profesionalã a personalului din minister, de la instanţele judecãtoreşti, notariatele de stat şi laboratoarele de expertiza criminalistica, precum şi a avocaţilor şi jurisconsultilor; g) întocmeşte propuneri pentru planul anual de şcolarizare în învãţãmîntul superior juridic, ţinînd sema de necesarul de personal pentru minister, instanţele judecãtoreşti, notariatele de stat şi colegiile de avocaţi; h) exercita orice alte atribuţii prevãzute de lege. ART. 5 Ministrul justiţiei poate sa atace cu recurs extraordinar, la sesizare sau din oficiu, hotãrîrile definitive ale instanţelor judecãtoreşti, cînd considera ca prin aceste hotãrîri s-a adus o încãlcare esenţialã legii sau ca ele sînt vadit netemeinice.
CAP. 3 Organizare şi funcţionare
ART. 6 Ministerul Justiţiei este condus de Colegiul ministerului, organ deliberativ care hotãrãşte în problemele generale privind activitatea ministerului. ART. 7 Colegiul ministerului se compune din: a) ministru şi adjunctul ministrului; b) directori şi alţi conducatori de compartimente organizatorice ale ministerului, presedinti ai unor instanţe judecãtoreşti, precum şi specialişti cu experienta îndelungatã şi inalta calificare din cadrul ministerului sau din afarã acestuia; c) un delgat al sindicatelor, desemnat de Uniunea Generalã a Sindicatelor din România. Componenta colegiului ministrului se aproba de Consiliul de Miniştri, la propunerea ministrului. Preşedintele colegiului ministerului este ministrul; în lipsa ministrului, atribuţiile de preşedinte se îndeplinesc de adjunctul ministrului. ART. 8 La şedinţele colegiului pot fi invitaţi delegaţi ai unor organe şi organizaţii de stat ori obşteşti interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii. De asemenea, la şedinţele colegiului pot fi invitaţi presedinti de instanţe judecãtoreşti şi specialişti din cadrul ministerului sau din afarã acestuia. ART. 9 Colegiul ministerului îşi desfãşoarã activitatea în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi şi adopta hotãrîri cu majoritatea membrilor ce-l compun. În caz de divergenta între ministru şi majoritatea membrilor colegiului, problema asupra cãreia nu s-a realizat un acord se supune vicepreşedintelui. Consiliul de Miniştri care coordoneazã activitatea ministerului; dacã una dintre pãrţi nu este de acord cu soluţia data, problema va fi supusã Biroului Permanent al Consiliului de Miniştri, pentru a hotãrî. ART. 10 Şedinţele colegiului au loc cel puţin o data pe trimestru şi se convoacã, în timp util, de ministru. Colegiul poate fi convocat şi la cererea a cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi. ART. 11 Colegiul ministerului în întregul sau şi fiecare membru în parte rãspund în fata Consiliului de Miniştri pentru intreaga activitate a ministerului; fiecare membru al colegiului rãspunde în fata colegiului şi a presedintelului acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt încredinţate. ART. 12 Între şedinţele colegiului, ministrul împreunã cu adjunctul ministrului dezbat şi rezolva probleme curente ale activitãţii ministerului şi stabilesc mãsurile necesare pentru îndeplinirea operativã a hotãrîrilor colegiului. ART. 13 În executarea hotãrîrilor colegiului ministerului şi în exercitarea atribuţiilor proprii, ministerul emite, potrivit legii, ordine, instrucţiuni şi alte acte prevãzute de lege. ART. 14 Ministrul informeazã colegiul ministerului asupra principalelor probleme rezolvate în perioada dintre şedinţe. ART. 15 Ministerul Justiţiei are în conducerea sa un ministru şi un adjunct al ministrului. Adjunctul ministrului se numeşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, iar atribuţiile acestuia se stabilesc de colegiul ministerului. ART. 16 Ministrul reprezintã ministerul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara, precum şi în relaţiile internaţionale. ART. 17 Ministerul Justiţiei are urmãtoarea structura organizatoricã: a) Direcţia instanţelor civile; b) Direcţia instanţelor militare; c) Direcţia de studii şi legislaţie; d) Corpul de inspecţie; e) Direcţia de personal; f) Direcţia secretariat-admnistrativa; g) Direcţia plan şi contabilitate; h) Serviciul notariatelor, avocaturii şi jurisconsultilor; i) Oficiul juridic. Numãrul maxim de posturi în administraţia centrala, rapotul minim dintre numãrul funcţiilor de execuţie şi cel al funcţiilor de conducere, precum şi ponderea personalului de deservire fata de totalul salariaţilor, sînt cele prevãzute în anexa*) care face parte integrantã din prezentul decret. ART. 18 Ministerul Justiţiei are în subordinea sa laboratoare de expertiza criminalistica. ART. 19 Atribuţiile, organizarea şi normele de funcţionare a unitãţilor prevãzute în art. 17 şi 18 din prezentul decret se stabilesc de colegiul ministerului, potrivit normelor legale. ART. 20 Ministerul Justiţiei poate organiza, pentru studierea unor probleme de importanta deosebita din domeniul sau de activitate, comisii alcãtuite din oameni de ştiinţa şi alţi specialişti, desemnaţi de ministerul justiţiei. Pentru angajaţii altor organizaţii socialiste, desemnarea se va face cu acordul conducerii acelor organizaţii.
CAP. 4 Dispoziţii finale
ART. 21 Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad în cadrul forţelor armate a militarilor activi din Direcţia instanţelor militare se fac, la propunerea ministrului justiţiei, potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente ale forţelor armate. Salariile şi alte drepturi cuvenite personalului din Direcţia instanţelor militare se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale care reglementeazã acordarea acestor drepturi pentru personalul Ministerului Forţelor Armate şi se asigura de cãtre acel minister. Mijloacele materiale şi financiare necesare pentru funcţionarea Direcţiei instanţelor militare se asigura de Ministerul Forţelor Armate. ART. 22 Dispoziţiile din prezentul decret referitoare la instanţele judecãtoreşti, cu excepţia celor din art. 2 lit.d şi art. 5, nu se aplica Tribunalului Suprem. ART. 23 Decretul nr. 807/1964 pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei se abroga. ART. 24 Prezentul decret intra în vigoare pe data de 1 octombrie 1969.
────────────── *) Anexa se comunica celor interesaţi.
NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat,
──────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
