Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 623 din 21 noiembrie 1973 privind organizarea Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania
Atribuţiile, sarcinile şi activitatea Camerei de Comerţ a Republicii Socialiste România au fost reglementate pînã în prezent prin Decretul nr. 495/1953 . În condiţiile creşterii continue a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al Republicii Socialiste România, ale dezvoltãrii şi diversificãrii activitãţii de comerţ exterior şi ale modului de organizare a acestei activitãţi pe baza <>Legii nr. 1/1971 cu privire la activitatea de comerţ exterior, de cooperare economicã şi tehnico-ştiinţificã a Republicii Socialiste România, au sporit şi sarcinile Camerei de Comerţ privind sprijinirea unitãţilor producãtoare pe linia desfãşurãrii activitãţii de dezvoltare a relaţiilor comerciale externe. Pentru îndeplinirea în mai bune condiţii a atribuţiilor sale şi pentru a corespunde sarcinilor din etapa actuala de dezvoltare a economiei naţionale, s-a emis alãturatul decret prin care Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România se reorganizeazã, devenind Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, constituitã ca organizaţie obsteasca, cu gestiune economicã şi personalitate juridicã. Potrivit atribuţiilor care definesc conţinutul activitãţii, Camera de Comerţ şi Industrie sprijinã unitãţile producãtoare şi centralele industriale în realizarea sarcinilor de export şi import, ţinînd o cît mai strinsa legatura cu acestea, prin acordarea asistenţei de specialitate, menita sa contribuie la promovarea relaţiilor economice externe, stimularea producţiei pentru export, efectuarea propagandei şi reclamei comerciale externe, asigurarea protejãrii drepturilor de proprietate industriala, eliberarea certificatelor de origine şi calitate. Pe lîngã Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România funcţioneazã Comisia de arbitraj al carei regulament de organizare şi funcţionare este aprobat prin decretul alãturat.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ART. 1 Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România se reorganizeazã, devenind Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, ca organizaţie obsteasca, cu gestiune economicã şi personalitate juridicã, avînd ca obiect de activitate intensificarea relaţiilor comerciale şi a altor relaţii economice cu alte tari şi sprijinirea membrilor sãi în promovarea raporturilor cu strainatatea. ART. 2 Activitatea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România se desfãşoarã pe baza politicii partidului şi statului în domeniul comerţului exterior şi al cooperãrii economice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale, a carei infaptuire este asigurata de cãtre Ministerul Comerţului Exterior. ART. 3 Modul de organizare şi funcţionare a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România se va stabili prin statut aprobat de adunarea generalã a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România. ART. 4 Sînt membri de drept ai Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România unitãţile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti care desfãşoarã activitate de comerţ exterior. Pot fi membri şi alte unitãţi socialiste de stat sau alte organizaţii obşteşti, precum şi oameni de ştiinţa sau specialişti în probleme de comerţ exterior, în condiţiile prevãzute în statut. ART. 5 În desfãşurarea activitãţii sale Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România colaboreazã cu ministerele şi celelalte organe centrale de stat, cu organele administraţiei locale de stat, cu centralele industriale şi unitãţile asimilate acestora şi cu alte unitãţi socialiste. ART. 6 Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România este autorizata sa desfãşoare urmãtoarele activitãţi: a) sa întreţinã şi sa dezvolte relaţii cu organizaţiile internaţionale similare, firme, organizaţii economice şi asociaţii profesionale din strãinãtate; b) sa facã propaganda economicã şi reclama comercialã în cadrul sistemului de comerţ exterior, editind în acest scop publicaţii, organizind şi efectuind acţiuni publicitare în ţara şi strãinãtate; c) sa organizeze participari la tîrguri şi expoziţii în ţara şi strãinãtate; d) sa asigure, pe baza de mandat, protejarea drepturilor de proprietate industriala strãine în Republica Socialistã România şi a celor româneşti în strãinãtate; e) sa efectueze prestãri de servicii pentru firmele şi organizaţiile economice strãine autorizate a avea reprezentanta comercialã în Republica Socialistã România, în condiţiile legii; f) sa efectueze controlul calitativ şi cantitativ al mãrfurilor destinate exportului sau importului, pe baza mandatului clienţilor externi; g) sa asigure documentarea membrilor sãi asupra reglementãrilor practicii de comerţ exterior din diferite tari, precum şi asupra firmelor şi produselor acestora; h) sa asigure documentarea firmelor strãine asupra posibilitãţilor de export, de import şi de cooperare economicã şi tehnico-ştiinţificã internationala ale membrilor sãi, precum şi asupra reglementãrilor în domeniul comerţului exterior în Republica Socialistã România; i) sa elibereze certificatele de origine, carnetele pentru admitere temporarã a mãrfurilor (ATA), sa vizeze facturile sau procurile, sa certifice cazurile de forta majorã, existenta şi obiectul unitãţilor socialiste de stat, cooperatiste şi obşteşti, precum şi semnãturile celor care angajeazã în mod valabil unitãţile respective în operaţiunile de comerţ exterior. ART. 7 În vederea realizãrii activitãţilor prevãzute la art. 6, Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România poate infiinta unitãţi în subordine, cu gestiune economicã - cu sau fãrã personalitate juridicã -, stabilind modul de organizare şi funcţionare a acestora. ART. 8 Pe lîngã Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România funcţioneazã Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior. Se aproba Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior, anexa la prezentul decret. ART. 9 Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România şi unitãţile sale în subordine vor putea primi şi transmite bunuri fãrã plata, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. ART. 10 Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România va avea ca surse de finanţare: cotizaţiile membrilor, taxe şi comisioane, beneficiile unitãţilor prestatoare de servicii din cadrul sau, sumele puse la dispoziţie de unitãţile expozante pentru organizarea participarilor la tîrguri şi expoziţii, precum şi subvenţii de la bugetul de stat, în completarea veniturilor proprii, pentru acţiuni de propaganda şi amenajãri cu caracter deosebit determinate de organizarea unor tîrguri şi expoziţii internaţionale. ART. 11 Decretul nr. 495/1953 pentru organizarea Camerei de Comerţ a Republicii Socialiste România şi aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de arbitraj de pe lîngã Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România se abroga.
ANEXA 1
REGULAMENT privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior de pe lîngã Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România
CAP. 1 Organizare şi competenta ART. 1 Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior de pe lîngã Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, denumita în continuare Comisia de arbitraj, se organizeazã şi funcţioneazã, în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament, ca organ cu caracter obştesc, independent în exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale ce îi revin potrivit competentei sale. Sediul Comisiei de arbitraj este la Bucureşti. ART. 2 Comisia de arbitraj este competenta sa soluţioneze litigiile patrimoniale nãscute din raporturile de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economicã şi tehnico-ştiinţificã ori din alte asemenea raporturi ce se stabilesc între o persoana juridicã romana şi persoane fizice sau juridice strãine ori între pãrţi care sînt toate strãine, în toate cazurile dacã pãrţile au încheiat în acest sens o convenţie scrisã sau dacã competenta Comisiei de arbitraj este prevãzutã în acorduri internaţionale. De asemenea, în cazul în care pãrţile convin, Comisia de arbitraj este competenta sa soluţioneze şi litigii nãscute din raporturile contractuale dintre societãţile mixte constituite în Republica Socialistã România şi orice alte persoane juridice romane. Prin convenţie scrisã, în sensul prezentului regulament, se înţelege o clauza compromisorie cuprinsã într-un contract sau orice alta înţelegere încheiatã în scris prin care pãrţile convin ca litigiul dintre ele sa fie soluţionat de Comisia de arbitraj. Convenţia scrisã poate rezulta şi dintr-un schimb de scrisori, telegrame ori telexuri. ART. 3 Competenta Comisiei de arbitraj de a soluţiona un litigiu exclude, pentru acel litigiu, competenta instanţelor de drept comun. ART. 4 Comisia de arbitraj se compune din 15-20 membri, numiţi, la propunerea preşedintelui Comisiei de arbitraj în funcţiune, de Prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, pe timp de 3 ani, dintre persoane cu inalta calificare juridicã şi cunoştinţe în materie de comerţ exterior. ART. 5 Prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România numeşte pe preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei de arbitraj dintre membrii acesteia. ART. 6 Preşedintele Comisiei de arbitraj are conducerea acestei comisii. Vicepreşedintele ajuta pe preşedinte în îndeplinirea atribuţiilor sale şi este inlocuitorul de drept al acestuia. ART. 7 Comisia de arbitraj are un secretariat compus din asistenţi arbitrali şi personal tehnico-administrativ, salariaţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România. Asistentii arbitrali sînt numiţi cu acordul preşedintelui Comisiei de arbitraj. Secretariatul are atribuţiile stabilite de Prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie, la propunerea preşedintelui Comisiei de arbitraj. ART. 8 Litigiile se soluţioneazã de un complet de arbitraj format din 3 membri sau, dupã caz, de un arbitru unic, potrivit dispoziţiilor capitolului III din prezentul regulament.
CAP. 2 Sesizarea Comisiei de arbitraj ART. 9 Comisia de arbitraj este sesizatã printr-o cerere scrisã care va cuprinde: a) denumirea şi sediul sau, în cazul persoanelor fizice, numele şi domiciliul ori resedinta pãrţilor; b) numele şi calitatea celui care angajeazã sau reprezintã partea în litigiu, anexindu-se dovada calitãţii; c) obiectul cererii şi valoarea lui, dupã evaluarea reclamantului; d) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiazã cererea. În cazul în care reclamantul invoca o lege strãinã, se va anexa copie de pe dispoziţiile care intereseazã cauza; e) probele pe care se sprijinã cererea. Cînd proba se face cu înscrisuri, se vor anexa copii de pe acestea, certificate de reclamant. Cînd se cere proba cu martori, se vor arata numele şi domiciliul martorilor; f) indicarea temeiului juridic al competentei Comisiei de arbitraj. Cînd se invoca o convenţie, se va anexa copia acesteia, certificatã de reclamant; g) numele arbitrului ales şi al supleantului sau, iar în cazul prevãzut de art. 19 alin. 2, numele arbitrului unic, ori declaraţia reclamantului ca înţelege ca aceştia sa fie desemnaţi de preşedintele comisiei. Dacã reclamantul nu cunoaşte lista arbitrilor, o va cere de la secretariatul comisiei şi, în termen de 15 zile de la primirea ei, va completa cererea comunicind numele arbitrului şi supleantului ales ori, dupã caz, al arbitrului unic; h) semnatura partii. ART. 10 La cerere se va anexa şi dovada plãţii taxelor arbitrale. Tariful taxelor arbitrale este stabilit prin decizia Prezidiului Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România. Taxele arbitrale cuprind o taxa fixa şi o taxa procentualã, calculatã la valoarea cererii. Taxa procentualã poate fi plãtitã în doua transe egale: prima transa, la introducerea cererii, iar a doua transa, pînã la primul termen stabilit pentru dezbateri, la care pãrţile au fost legal citate. Dacã taxele arbitrale nu sînt plãtite conform dispoziţiilor prezentului articol, nu se va da curs cererii. Cheltuielile arbitrale, cum sînt plata experţilor şi a traducatorilor, cheltuielile de traducere, cheltuielile martorilor şi altele asemenea, se stabilesc de completul de arbitraj separat şi se avanseaza de partea la a carei cerere ele se efectueazã. ART. 11 Cererea, împreunã cu toate actele, se va depune în atitea exemplare citi piriti sînt, plus un exemplar pentru Comisia de arbitraj. Cererea va fi redactatã în limba romana sau într-una din limbile: engleza, franceza, germanã sau rusa. Înscrisurile se prezintã în limba originala şi vor fi însoţite de o traducere în limba romana sau în una din limbile arãtate în alineatul precedent. Pãrţile pot solicita ca traducerea sa fie efectuatã, pe socoteala lor, de Comisia de arbitraj. ART. 12 Dacã cererea este însoţitã de probe de marfa, esantioane etc., acestea se vor depune într-un singur exemplar, facindu-se menţiune în cerere. Asistentul arbitral va întocmi un proces-verbal de luare în custodie, care va cuprinde descrierea amãnunţitã a obiectelor depuse. ART. 13 În cazul în care cererea nu cuprinde toate menţiunile prevãzute la art. 9, reclamantul va fi invitat sa o completeze în mod corespunzãtor. ART. 14 Copii de pe cerere, avînd cuprinsul prevãzut de art. 9, şi de pe anexe, precum şi o lista a arbitrilor, se vor comunica piritului, cu menţiunea de a depune intimpinare în termen de 30 de zile de la primirea lor. În acelaşi termen pîrîtul va comunica numele arbitrului ales şi al supleantului sau ori va declara ca înţelege ca aceştia sa fie desemnaţi de preşedintele comisiei. În cazul prevãzut de art. 19 alin. 2, pîrîtul va comunica dacã este de acord ca litigiul sa fie soluţionat de un singur arbitru şi dacã accepta propunerea reclamantului cu privire la alegerea sau desemnarea arbitrului unic. ART. 15 Intimpinarea va cuprinde excepţiile la cererea reclamantului, rãspunsul în fapt şi în drept la aceasta cerere, probele propuse în apãrare, precum şi, în mod corespunzãtor, celelalte menţiuni prevãzute de art. 9, precizîndu-se, cînd este cazul, dacã se accepta propunerea cu privire la soluţionarea litigiului de un singur arbitru şi cu privire la numirea acestuia. ART. 16 Dacã partea nu comunica numele arbitrului ales şi al supleantului sau în termenele prevãzute de art. 9 şi art. 14, desemnarea acestora se face de preşedintele Comisiei de arbitraj. ART. 17 Dacã pîrîtul are pretenţii impotriva reclamantului, el poate face cerere reconvenţionalã. Cererea reconvenţionalã trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute pentru cererea de sesizare a Comisiei de arbitraj şi poate fi introdusã pînã la primul termen stabilit pentru dezbateri, la care pãrţile au fost legal citate, iar dupã acest termen, numai cu consimţãmîntul reclamantului. Cererea reconvenţionalã se soluţioneazã odatã cu cererea principala, afarã de cazul în care ar intirzia soluţionarea acesteia. ART. 18 Oricine are interes poate interveni într-un litigiu cu care este sesizatã Comisia de arbitraj, fie pentru a-şi apara un drept propriu, fie pentru apãrarea dreptului uneia dintre pãrţi. Cererea de intervenţie pentru apãrarea unui drept propriu se poate introduce numai dacã pãrţile în litigiu sînt de acord ca aceasta sa fie soluţionatã în cadrul aceluiaşi litigiu. Ea trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute în art. 9 din prezentul regulament şi poate fi introdusã la primul termen stabilit pentru dezbateri, iar dupã acest termen, numai cu acordul pãrţilor. Cererea de intervenţie pentru apãrarea dreptului uneia dintre pãrţi se poate introduce cu acordul acestei pãrţi şi se poate face şi oral, oricind în cursul dezbaterilor. Cererea de intervenţie nu aduce nici o atingere actelor procedurale îndeplinite anterior, intervenientul luind procedura în starea în care se afla în momentul introducerii cererii.
CAP. 3 Completul de arbitraj ART. 19 Completul de arbitraj este format din 3 membri, 2 arbitri şi un suprrbitru, aleşi sau, dupã caz, desemnaţi în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament, dintre membrii Comisiei de arbitraj. Litigiul poate fi soluţionat de un singur arbitru, dacã pãrţile sînt de acord asupra acestei solutionari şi convin asupra persoanei arbitrului unic sau declara ca înţeleg sa fie desemnat de preşedintele Comisiei de arbitraj. În cazul în care arbitrul unic nu poate sa-şi îndeplineascã atribuţiile, pãrţile vor conveni asupra unui alt arbitru unic sau, dupã caz, asupra desemnãrii lui de cãtre preşedintele Comisiei de arbitraj. ART. 20 Dacã exista mai multe pãrţi care au interese comune, ele vor alege un singur arbitru şi pe supleantul sau. În caz de neînţelegere, arbitrul va fi desemnat de preşedinte. ART. 21 Arbitrii aleg un suprrbitru care va prezida completul de arbitraj. În caz de neînţelegere, suprrbitrul va fi desemnat de preşedinte. ART. 22 Preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei de arbitraj pot face parte din completul de arbitraj numai în calitate de suprrbitru sau de arbitru unic ales de pãrţi. ART. 23 În caz de împiedicare a unuia dintre arbitri de a-şi exercita atribuţiile, acesta va fi înlocuit prin supleantul sau; dacã şi acesta este împiedicat de a-şi exercita atribuţiile, va fi instiintata partea care i-a ales, cu invitaţia de a alege un nou arbitru şi un nou supleant în termen de 15 zile de la primirea înştiinţãrii, dispoziţiile art. 16 fiind aplicabile în mod corespunzãtor. În cazul în care arbitrul şi supleantul care nu-şi mai pot exercita atribuţiile au fost desemnaţi de preşedinte, acesta va desemna de îndatã un alt arbitru. În caz de împiedicare a suprrbitrului de a-şi exercita atribuţiile sale, arbitrii pãrţilor vor alege un alt suprrbitru, în condiţiile prevãzute de art. 21. ART. 24 Arbitrii vor continua sa soluţioneze litigiile în curs la data expirãrii perioadei pentru care au fost numiţi conform art. 4, în afarã de cazul în care ar fi împiedicaţi, din alte motive, sa-şi exercite atribuţiile. ART. 25 Recuzarea unui arbitru sau a suprrbitrului poate fi cerutã de partea interesatã numai pînã la primul termen fixat pentru dezbateri. În cazul în care motivul de recuzare s-a ivit dupã aceasta data sau partea nu a cunoscut cauza de recuzare la acel termen, cererea de recuzare poate fi formulatã numai pînã la prima şedinţa urmãtoare. Recuzarea se soluţioneazã de completul de arbitraj. În locul arbitrului cu privire la care s-a formulat cererea de recuzare, preşedintele Comisiei de arbitraj va desemna un alt arbitru pentru soluţionarea acestei cereri. Arbitrii se vor abţine de a face parte din completul de arbitraj atunci cînd exista motive de a fi recuzati. În cazul arbitrului unic, cererea de recuzare se soluţioneazã de preşedintele Comisiei de arbitraj.
CAP. 4 Procedura de arbitraj ART. 26 Dupã alegerea sa, suprrbitrul fixeazã un termen pentru soluţionarea litigiului, dispunind citarea pãrţilor. ART. 27 Citarea pãrţilor şi comunicarea actelor se fac prin scrisoare recomandatã, recipisa de predare a scrisorii ţinînd loc de dovada. În cazul comunicãrii de acte, în recipisa de predare a scrisorii se va face menţiune despre aceasta. Citarea pãrţilor se poate face şi prin telegrama. ART. 28 Înaintea sau în cursul arbitrajului, oricare dintre pãrţile interesate poate cere instanţelor judecãtoreşti sa încuviinţeze mãsuri de asigurare şi mãsuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite împrejurãri de fapt. Aceste mãsuri vor fi aduse la cunostinta Comisiei de arbitraj de cãtre partea care le-a cerut. ART. 29 Dezbaterile vor avea loc în prezenta pãrţilor sau a reprezentanţilor lor. Dacã una dintre pãrţi, deşi a fost legal citata, nu se prezintã, litigiul se va soluţiona în lipsa ei. Oricare dintre pãrţi poate cere în scris ca soluţionarea litigiului sa se facã în lipsa sa, pe baza actelor de la dosar. În cazul în care ambele pãrţi, deşi legal citate, nu se prezintã la termen, şi nu s-a cerut judecarea în lipsa ori amînarea, soluţionarea litigiului va fi suspendatã. ART. 30 Dezbaterile se desfãşoarã în limba romana. Dacã pãrţile sau una dintre ele nu cunosc aceasta limba, se va folosi un traducãtor. Pãrţile pot participa la dezbateri cu traducãtorul lor. Traducerea poate fi facuta şi de unul dintre membrii completului de arbitraj. ART. 31 În vederea soluţionãrii litigiului, completul de arbitraj poate cere pãrţilor lãmuriri suplimentare, poate dispune administrarea oricãror probe prevãzute de lege şi se poate adresa oricãror organe de stat sau organizaţii romane pentru a obţine relaţiile care s-ar dovedi necesare. Administrarea probelor se va putea face şi prin instanţele judecãtoreşti. ART. 32 La dezbateri nu pot participa decît pãrţile în litigiu sau reprezentanţii acestora, consilierii pãrţilor, precum şi celelalte persoane citate. ART. 33 Dezbaterile vor fi consemnate într-o încheiere, întocmitã de asistentul arbitral şi semnatã de membrii completului de arbitraj. ART. 34 Dupã încheierea dezbaterilor, completul de arbitraj delibereazã în secret. Hotãrîrea, în cauzele rezolvate în complet de 3 membri, se ia prin votul majoritãţii membrilor completului de arbitraj. Suprrbitrul are un vot egal cu ceilalţi membri ai completului, dar îşi exprima ultimul opinia. La deliberare poate fi prezent şi asistentul arbitral. În cazul în care partea strãinã a fost lipsa la dezbateri, pronunţarea hotãrîrii se amina cu cel puţin 15 zile. Dacã, pînã la expirarea acestui termen, partea strãinã invedereaza ca lipsa sa se datoreazã unor împrejurãri obiective, litigiul va putea fi repus pe rol, fixindu-se un nou termen de dezbateri, cu citarea pãrţilor. ART. 35 Dupã ce s-a luat hotãrîrea, se va întocmi de îndatã dispozitivul ei, care se semneazã de toţi membrii completului de arbitraj, precum şi de asistentul arbitral. Dacã exista opinie separatã, ea se va mentiona în dispozitiv. Hotãrîrea se va pronunţa, prin citirea dispozitivului de cãtre preşedintele completului de arbitraj, în şedinţa în care au avut loc dezbaterile sau în şedinţa la care s-a aminat pronunţarea. În acest din urma caz, pãrţile nu se citeaza. Dacã partea a fost lipsa la pronunţare, dispozitivul i se va comunica în termen de 3 zile. Hotãrîrea va fi redactatã şi comunicatã pãrţilor în termen de 60 de zile de la pronunţarea ei, termen care poate fi prelungit de preşedintele Comisiei de arbitraj. Hotãrîrea se redacteazã şi se comunica în limba romana. Pãrţile pot solicita ca hotãrîrea sa fie tradusa, pe socoteala lor, într-una din limbile engleza, franceza, germanã sau rusa şi sa li se comunice unu sau mai multe exemplare din hotãrîrea astfel tradusa. ART. 36 Hotãrîrea arbitralã va cuprinde: a) indicarea comisiei de arbitraj, a numãrului dosarului şi al hotãrîrii, precum şi a datei pronunţãrii ei; b) numele arbitrilor, suprrbitrului sau, dupã caz, al arbitrului unic, precum şi numele asistentului arbitral; c) denumirea şi sediul sau, dupã caz, numele pãrţilor, domiciliul sau resedinta lor, precum şi numele reprezentanţilor pãrţilor; d) obiectul litigiului şi susţinerile pe scurt ale pãrţilor; e) motivele de fapt şi de drept ale hotãrîrii; f) dispozitivul, care va prevedea soluţia data şi cheltuielile de arbitrare acordate; g) semnãturile membrilor completului de arbitraj sau, dupã caz, a arbitrului unic, precum şi aceea a asistentului arbitral. În cazul în care unul dintre membrii completului de arbitraj a avut o alta pãrere, el îşi va redacta opinia separatã, cu arãtarea considerentelor pe care aceasta se sprijinã.
CAP. 5 Hotãrîrile arbitrale. Cai de atac. Executare ART. 37 Hotãrîrile arbitrale sînt definitive. Ele pot fi atacate numai pe calea extraordinarã a cererii de reexaminare introdusã la instanta arbitralã care a pronunţat hotãrîrea, pentru unul din urmãtoarele motive: a) partea a lipsit la termenul cînd au avut loc dezbaterile şi procedura de citare nu a fost legal îndeplinitã; b) hotãrîrea a fost data de alţi arbitri decît cei aleşi sau desemnaţi potrivit prezentului regulament; c) completul de arbitraj s-a pronunţat asupra unui lucru ce nu s-a cerut ori a dat mai mult decît s-a cerut; d) se înfãţişeazã înscrisuri doveditoare de natura a schimba soluţia şi pe care partea nu le-a putut depune pînã la pronunţarea hotãrîrii, din motive temeinice. Cererea de reexaminare se poate introduce în termen de 30 de zile de la data comunicãrii hotãrîrii arbitrale. Dacã cererea de reexaminare este admisã, hotãrîrea atacatã se desfiinţeazã şi litigiul se rearbitreaza, pronuntindu-se o noua hotãrîre arbitralã. ART. 38 Hotãrîrile arbitrale sînt executorii. Ele se aduc la îndeplinire de bunãvoie de cãtre partea impotriva cãreia s-a pronunţat hotãrîrea, imediat sau în termenul arãtat de instanta arbitralã prin hotãrîrea sa. În cazul în care o parte refuza executarea, hotãrîrea, pentru a fi executatã în ţara, va fi investitã, la cererea partii interesate, cu formula executorie, de cãtre Prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România şi va fi executatã întocmai ca şi hotãrîrile definitive ale instanţelor judecãtoreşti. Prezidiul camerei, sesizat cu o cerere de investire, o va rezolva în termen de cel mult 30 de zile. Sesizarea Prezidiului camerei întrerupe cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea hotãrîrii.
CAP. 6 Dispoziţii finale ART. 39 Prevederile prezentului regulament se completeazã cu dispoziţiile de drept comun de procedura civilã romana, în mãsura în care acestea sînt aplicabile, ţinînd seama de caracterul internaţional al competentei Comisiei de arbitraj. ---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
