Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurarile de stat
*) Republicat în temeiul <>art. VI din Decretul Consiliului de Stat nr. 35/1988 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 10 februarie 1988, dîndu-se articolelor o noua numerotare. <>Decretul nr. 471/1971 a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 161 din 28 decembrie 1971
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
TITLUL 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Activitatea de asigurare de stat contribuie, prin mijloace specifice, la crearea condiţiilor necesare îndeplinirii obiectivelor politicii partidului şi statului privind dezvoltarea planificata a economiei naţionale, extinderea relaţiilor economice externe şi a turismului. Prin aportul pe care îl aduce la menţinerea continuitãţii procesului de producţie şi a integritãţii proprietãţii socialiste şi personale, prin crearea pentru populaţie a unor mijloace suplimentare de prevedere şi economisire, activitatea de asigurare contribuie la progresul economic şi social al tarii. Asigurãrile de stat exprima relaţii economice specifice, de întrajutorare şi sprijin reciproc, puse în slujba fauririi societãţii socialiste multilateral dezvoltate. ART. 2 Prin crearea şi utilizarea fondului de asigurare, constituit din încasãrile de prime, asigurãrile au rolul, în conformitate cu prevederile legale sau contractuale, de a contribui la refacerea bunurilor avariate sau distruse - acordind despãgubiri asiguraţilor ca urmare a calamitãţilor naturii şi accidentelor - şi la repararea unor prejudicii de care asiguraţii rãspund potrivit legii, precum şi de a plati sumele asigurate în cazul producerii unor evenimente privind viata şi integritatea persoanelor. Totodatã, asigurãrile participa la finanţarea acţiunilor de prevenire şi combatere a unor evenimente producãtoare de pagube*) şi la educarea asiguraţilor în sprijinul grijii pentru conservarea bunurilor proprietate socialistã şi personalã. Prin fondurile pe care le centralizeazã temporar şi prin rezervele constituite, asigurãrile contribuie la finanţarea şi creditarea economiei naţionale. Operaţiunile de reasigurare, completind activitatea de asigurare prin cedarea şi primirea unor riscuri pe piata internationala de asigurãri, contribuie la divizarea şi omogenizarea unor raspunderi asumate şi la lãrgirea cooperãrii economice internaţionale. ART. 3 Asigurãrile îşi aduc contribuţia la satisfacerea necesitãţilor mereu crescinde ale economiei şi ale populaţiei, prin dezvoltarea continua a formelor de asigurare şi perfecţionarea instrumentelor de aplicare a acestora, pe baza experienţei acumulate şi a practicii internaţionale, şi prin desfãşurarea unei activitãţi eficiente, rentabile. ART. 4 În Republica Socialistã România activitatea de asigurare este exercitatã de Administraţia Asigurãrilor de Stat, care realizeazã asigurãrile de bunuri, persoane şi rãspundere civilã, sub forma asigurãrilor prin efectul legii şi facultative şi efectueazã operaţiunile de reasigurare cu organizaţii din strãinãtate. ART. 5 Asigurãrile prin efectul legii au la baza, o data cu indemnizarea celor asiguraţi, interesul economic şi social al întregii colectivitãţi în apãrarea avutiei naţionale, menţinerea continuitãţii procesului de producţie şi protejarea victimelor unor accidente. În asigurãrile prevãzute în alineatul precedent, raporturile dintre asigurat şi asigurator, drepturile şi obligaţiile fiecãrei pãrţi sînt stabilite prin lege. ART. 6 Asigurãrile facultative se încheie pentru bunuri, persoane ori riscuri necuprinse în asigurãrile prin efectul legii sau în completarea acestor asigurãri. În asigurãrile facultative, raporturile dintre asigurat şi asigurator, drepturile şi obligaţiile fiecãrei pãrţi se stabilesc prin contractul de asigurare. ART. 7 Administraţia Asigurãrilor de Stat are obligaţia sa efectueze constatarea producerii evenimentelor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea şi plata despãgubirilor şi a sumelor asigurate, potrivit dispoziţiilor prezentului decret.
------------------------ *) Potrivit prevederilor art. 21 alin. 3 din Legea nr. 1/1985, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 18 noiembrie 1985, vãrsãmintele la bugetul de stat din primele de asigurare ale Administraţiei Asigurãrilor de Stat, determinate potrivit legii, se fac în întregime venituri la bugetul republican.
TITLUL 2 Asigurãrile prin efectul legii
CAP. 1 Asigurarea de bunuri
ART. 8 Sînt cuprinse în asigurarea prin efectul legii, potrivit prezentului decret, urmãtoarele bunuri: A. Bunuri aparţinînd persoanelor fizice: a) clãdirile şi alte construcţii; b) bovinele, porcinele, de la virsta de 6 luni; cabalinele, catirii, ovinele, caprinele, de la virsta de 1 an. B. Bunuri aparţinînd cooperativelor agricole de producţie, asociaţiilor economice intercooperatiste şi unitãţile economice ale acestora: a) clãdirile şi alte construcţii; b) motoarele, maşinile, instalaţiile, mijloacele de transport, precum şi inventarul gospodãresc şi uneltele înregistrate în evidentele unitãţii; c) materiile prime, materialele, combustibilii, semifabricatele şi produsele finite; d) produsele animaliere, agricole şi viticole, furajele, precum şi recolta inmagazinata a livezilor; e) culturile agricole şi rodul viilor; f) bovinele, cabalinele, catirii, porcinele, ovinele, caprinele, de la virsta de 6 luni. De asemenea, se cuprind în asigurare bunurile prevãzute la pct. B lit. a), b) şi f) aparţinînd intovarasirilor de ţãrani, reproducatorii sau alte animale din speciile şi virstele prevãzute la pct. B lit f), primite în folosinta de acele intovarasiri, precum şi de celelalte unitãţi agricole cooperatiste, de la comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, precum şi animalele prevãzute la pct. A şi B în cazul în care sînt primite spre creştere sau ingrasare pe baza de contractari cu organizaţii socialiste. ART. 9 Administraţia Asigurãrilor de Stat acorda despãgubiri pentru bunurile cuprinse în asigurare, în urmãtoarele cazuri: a) pentru clãdiri, alte construcţii, precum şi pentru bunurile prevãzute în art. 8 pct. B lit. b) - d), în caz de pagube produse de: - incendiu, trasnet, explozie, chiar dacã trasnetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu, ploaie torentiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindina, inundaţie, furtuna, uragan, cutremur de pãmînt de minimum 6 grade pe scara Richter, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada sau de gheaţa, avalanse de zapada, cadere pe clãdiri sau alte construcţii a unor corpuri; - distrugeri sau stricãciuni pricinuite de mãsurile de salvare în timpul producerii evenimentului asigurat. Pentru clãdiri şi alte construcţii se acorda despãgubiri şi în cazurile în care, pentru a se opri întinderea incendiului sau la o ameninţare brusca de inundaţie, de prabusire sau alunecare de teren, a fost nevoie, dupã caz, sa se darime ori sa se demonteze clãdirea sau alta construcţie, ori sa fie mutata în alt loc, precum şi în cazurile în care în urma unui cutremur de pãmînt, inundatii, prabusiri sau alunecãri de teren a devenit imposibila folosirea clãdirii sau a altei construcţii şi este necesarã, dupã caz, demontarea sau mutarea în alt loc a acestora; b) pentru culturi agricole şi rodul viilor, în caz de pagube produse de ploaie torentiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindina, furtuna, uragan, incendiu, prabusire sau alunecare de teren. Se acorda despãgubiri numai pentru pagubele la valoarea producţiei, suferite prin pierderi cantitative, cu excepţia culturilor de tutun la care se acoperã şi pagubele suferite prin pierderi calitative de pe urma grindinei; c) pentru animale, în caz de pieire în urma bolilor, inclusiv sub forma de epizootii, sau a accidentelor. Se acorda despãgubiri şi în caz de pagube produse ca urmare a: - tãierii sau uciderii animalelor, în condiţiile prevãzute de lege, în legatura cu aplicarea unor mãsuri sanitare veterinare speciale pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor; - tãierii animalelor în situaţii deosebite, în condiţiile prevãzute de lege, în caz de boli infectioase, alte boli grave, incurabile sau accidente care pun în pericol iminent viata animalelor; - scoaterii animalelor din gospodãrie pentru combaterea anemiei infectioase. ART. 10 Asigurarea începe: a) pentru clãdiri şi alte construcţii aparţinînd persoanelor fizice, din momentul dobîndirii lor, iar dacã la acea data ori cînd proprietarul construieste el însuşi construcţiile nu au pereţi şi acoperis, de la data cînd aceasta condiţie a fost îndeplinitã; în cazul construcţiilor cu mai multe etaje, asigurarea începe pentru intreaga construcţie sau pentru o parte a ei de la data cînd construcţia sau partea de construcţie are pereţi, iar construcţia are acoperis sau partea de construcţie planseu superior. Pentru clãdiri şi alte construcţii aparţinînd unitãţilor agricole cooperatiste, asigurarea începe din momentul dobîndirii lor sau din momentul începerii construcţiei; b) pentru motoare, maşini, instalaţii, mijloace de transport, inventar gospodãresc şi unelte înregistrate în evidentele unitãţii, materii prime, materiale, combustibili, semifabricate, produse finite şi produse animaliere, din momentul dobîndirii sau al producerii bunurilor; c) pentru furaje, produse agricole şi viticole, din momentul recoltarii lor (secerisului, culesului, scoaterii radacinoaselor), iar pentru recolta livezilor, din momentul inmagazinarii ei; d) pentru culturile agricole insamintate, în caz de pagube produse de ploaie torentiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, precum şi de prabusire sau alunecare de teren, din momentul insamintarii lor, iar în caz de pagube produse de grindina, furtuna, uragan şi incendiu, din momentul rasaririi lor; pentru culturile agricole rasadite, precum şi pentru rodul viilor şi pentru hamei, în caz de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare, din momentul rasadirii lor, respectiv din momentul apariţiei inflorescentei; e) pentru animale, din momentul dobîndirii lor, iar dacã la acea data ori cînd animalele au fost obţinute în gospodãrie proprie prin prasire nu au virsta de cuprindere în asigurare, de la data cînd aceasta condiţie a fost îndeplinitã. ART. 11 Asigurarea înceteazã: a) pentru clãdiri şi alte construcţii, din momentul cînd nu mai aparţin asiguratului sau de cînd nu mai pot fi folosite pentru locuit ori pentru vreo alta destinaţie economicã din cauza degradãrii sau ruinarii; b) pentru culturile agricole şi rodul viilor, din momentul recoltarii lor (secerisului, culesului, scoaterii radacinoaselor); c) pentru toate celelalte bunuri cuprinse în asigurare, din momentul, dupã caz, al consumarii, scoaterii din evidente sau iesirii lor din gospodãrie, ori de cînd nu mai pot fi folosite potrivit cu destinaţia lor din cauza degradãrii. ART. 12 Sumele la care se face asigurarea se stabilesc în felul urmãtor: a) pentru clãdiri şi alte construcţii aparţinînd persoanelor fizice, precum şi pentru culturi agricole, rodul viilor şi animale, pe baza normelor de asigurare prevãzute în anexele 1-3, care fac parte integrantã din prezentul decret; b) pentru clãdiri, alte construcţii şi celelalte bunuri cuprinse în asigurare, cu excepţia celor prevãzute la lit. a), aparţinînd unitãţilor agricole cooperatiste, la valorile cu care acele bunuri au fost înscrise în evidentele contabile. Dacã unitãţile agricole cooperatiste nu au fost în fiinta în anul precedent celui pentru care se stabilesc sumele la care se face asigurarea, aceste sume, pentru furaje, produse agricole şi viticole, precum şi pentru recolta inmagazinata a livezilor, se stabilesc 25% din valoarea producţiei planificate, socotitã la preţurile de achiziţie ale statului, iar pentru celelalte bunuri, la valoarea lor înscrisã în evidentele operative ori, în lipsa acestora, la inventarele întocmite la constituirea unitãţilor agricole cooperatiste. ART. 13 Primele de asigurare, stabilite pe baza înregistrãrii bunurilor sau prin reportare, se plãtesc în proportiile şi la termenele urmãtoare: a) de cãtre persoanele fizice: - pentru clãdiri şi alte construcţii situate în municipii şi oraşe, precum şi în localitãţile componente ale acestora: 50% pînã la 31 martie 50% pînã la 30 septembrie - pentru celelalte bunuri: 40% pînã la 1 iunie 60% pînã la 1 noiembrie b) de cãtre unitãţile agricole cooperatiste; - pentru culturi agricole şi rodul viilor: 50% pînã la 15 aprilie 50% pînã la 1 octombrie - pentru animale: 50% pînã la 31 martie 50% pînã la 30 aprilie - pentru clãdiri şi alte construcţii şi bunuri: 100% pînã la 15 martie. În cazul în care pînã la primul termen de plata operaţiunile de înregistrare sau de reportare nu au fost efectuate, primele de asigurare pe anul în curs se plãtesc în cuantumul datorat pentru anul precedent, în proportiile şi la termenele prevãzute în prezentul articol, fãrã nici o înştiinţare prealabilã. Diferenţele în plus sau în minus rezultate dupã stabilirea primelor de asigurare, fata de cele ale anului precedent, se regularizeazã, dupã caz, prin plata, compensare sau restituire, pînã la urmãtorul termen de plata. ART. 15 Pentru plata cu anticipatie a primelor de asigurare se acorda urmãtoarele reduceri: a) 5% din prima de asigurare anuala, dacã aceasta se achitã în întregime: - de cãtre persoanele fizice pînã la 15 martie al anului în curs; - de cãtre unitãţile agricole cooperatiste pînã la 1 martie al anului în curs; b) 3% din prima de asigurare plãtitã cu anticipatie, dacã prima de asigurare anuala se achitã în întregime: - de cãtre persoanele fizice pînã la 15 mai al anului în curs; - de cãtre unitãţile agricole cooperatiste pînã la 15 martie al anului în curs. În cazul în care prima de asigurare pe anul în curs nu a fost stabilitã pînã la termenele prevãzute în alineatul precedent, reducerile de 5% şi 3% se acorda cu condiţia achitãrii în termenele fixate a unei sume egale cu prima de asigurare datoratã pe anul precedent. Reducerile se aplica numai dacã s-au achitat restantele din primele de asigurare pe anii precedenti şi din anul în curs. ART. 16 Pentru bunurile cuprinse în asigurare care nu au fost declarate sau au fost omise cu ocazia înregistrãrii ori raportarii, primele de asigurare se stabilesc şi se încaseazã pentru tot timpul cît bunurile nu au fost înregistrate sau primele reportate, însã pe cel mult 2 ani în urma, în afarã de anul în curs; revizuirea primelor stabilite se admite pe aceeaşi perioada. Primele sau diferenţele de prima stabilite retroactiv potrivit alineatului precedent se plãtesc în doua rate egale, prima rata în termen de 30 de zile şi a doua în termen de 60 de zile de la data comunicãrii înştiinţãrii de plata. ART. 17 Ministrul finanţelor are dreptul sa acorde, de la caz la caz, reduceri şi scutiri de prime de asigurare şi majorãri de intirziere, precum şi aminari sau eşalonãri de plata, în situaţia unor calamitati produse de riscuri necuprinse în asigurare, încetãrii din viata a asiguratului o data cu producerea evenimentului asigurat sau ca urmare a acestuia ori în alte situaţii în care împrejurãrile de fapt justifica aceasta. Pentru unitãţile agricole cooperatiste aceste înlesniri se acorda la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau ale municipiului Bucureşti. Înlesnirile prevãzute în alineatul precedent pot fi acordate şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi de unitãţile Administraţiei Asigurãrilor de Stat, potrivit competentelor date de ministrul finanţelor, în urmãtoarele limite, de fiecare caz: a) pentru reduceri şi scutiri de prime de asigurare şi majorãri de intirziere: - pînã la 1.000 lei pentru persoanele fizice; - pînã la 25.000 lei pentru unitãţile agricole cooperatiste; b) pentru aminari şi eşalonãri de plata a primelor de asigurare şi a majorãrilor de intirziere, pentru orice suma: - pînã la 31 decembrie al anului în curs, în caz de aminari; - pe termen de 12 luni, în caz de eşalonãri. Pe perioada aminarii sau eşalonãrii plãţii primelor de asigurare nu se calculeazã majorãri de intirziere. ART. 18 Asiguraţii sînt obligaţi sa întreţinã bunurile cuprinse în asigurare în bune condiţii, îndeosebi cu respectarea, dupã caz, a regulilor agrotehnice, zooveterinare şi de prevenire a incendiilor, luind, potrivit cu împrejurãrile, mãsuri impotriva incendiilor, imbolnavirii sau pieirii animalelor ori a altor riscuri prevãzute în art. 9, precum şi pentru limitarea pagubelor. ART. 19 Asiguraţii sînt obligaţi sa înştiinţeze, în scris, pieirea animalelor sau distrugerea totalã ori parţialã a altor bunuri cuprinse în asigurare, în urmãtoarele termene: a) în cazul pieirii animalelor sau distrugerii totale ori parţiale a clãdirilor şi altor bunuri, cu excepţia celor prevãzute la lit. b), cel mai tirziu în 24 de ore de la data producerii evenimentului asigurat; b) în cazul distrugerii ori vatamarii culturilor agricole sau rodului viilor, cel mai tirziu în 5 zile de la data producerii evenimentului asigurat. Înştiinţarea se face, în localitãţile rurale, biroului executiv al consiliului popular comunal, iar în localitãţile urbane, unitãţii Administraţiei Asigurãrilor de Stat, sau, dacã în localitate nu funcţioneazã o unitate a Administraţiei Asigurãrilor de Stat, biroului sau comitetului executiv al consiliului popular orasenesc sau municipal. ART. 20 Despãgubirile ce se plãtesc de Administraţia Asigurãrilor de Stat, neputind fi mai mari decît cuantumul pagubelor, se stabilesc dupã starea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat, iar la culturile agricole şi rodul viilor, şi în funcţie de valoarea producţiei. Despãgubirile nu pot depãşi valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat, iar la culturile agricole şi rodul viilor, valoarea producţiei. De asemenea, despãgubirile nu pot depãşi nici suma la care se face asigurarea pentru pagubele la bunurile prevãzute la art. 8 pct. A lit. b) şi pct. B lit. a), b), e) şi f). ART. 21 Administraţia Asigurãrilor de Stat nu acorda despãgubiri asiguraţilor care la data producerii evenimentului asigurat au prime de asigurare restante la asigurarea de bunuri prin efectul legii, indiferent de felul bunurilor cuprinse în asigurare. În cazul în care asiguraţii plãtesc primele de asigurare care erau restante la data producerii evenimentului asigurat, precum şi majorãrile de intirziere stabilite, dupã caz, potrivit art. 49 alin. 1 sau 3, cel mai tirziu în 2 ani de la expirarea termenelor de plata prevãzute în art. 14, pentru totalitatea bunurilor cuprinse în asigurarea prin efectul legii, Administraţia Asigurãrilor de Stat acorda despãgubirile cuvenite. În situaţia neîndeplinirii condiţiei prevãzute în alineatul precedent, înãuntrul termenului de 2 ani, Administraţia Asigurãrilor de Stat nu mai urmãreşte încasarea primelor restante, iar asiguraţii care au avut pagube produse din riscuri asigurate sînt decãzuţi din drepturile de despãgubire. În cazurile prevãzute în alin. 1, Administraţia Asigurãrilor de Stat constata şi evalueaza pagubele produse din riscuri asigurate şi calculeazã despãgubirile, urmînd ca dosarele de pagube sa se ţinã în evidenta pînã la plata primelor de asigurare restante, precum şi a majorãrilor de intirziere stabilite, dupã caz, potrivit art. 49 alin. 1 sau 3. ART. 22 Administraţia Asigurãrilor de Stat nu acorda despãgubiri dacã paguba s-a produs ori în mãsura în care aceasta s-a mãrit ca urmare a: a) intentiei asiguratului sau a oricãrei persoane fizice majore care, în mod statornic, locuieşte şi gospodareste împreunã cu asiguratul, ori, dupã caz, a unui membru din conducerea unitãţii agricole cooperatiste, lucrind în aceasta calitate; b) culpei persoanelor prevãzute la lit. a), constind în: - neinsamintarea la timpul optim, nerespectarea densitatii plantelor stabilitã de lege sau neefectuarea în termen a lucrãrilor agricole, dacã au determinat diminuarea producţiei culturilor; - furajarea şi adãpostirea necorespunzãtoare a animalelor, neanuntarea la timp a organelor veterinare despre îmbolnãvirea animalelor sau neexecutarea mãsurilor dispuse de aceste organe, dacã au dus la pieirea animalelor; - nerespectarea altor obligaţii prevãzute în art. 18, în cazurile stabilite de ministrul finanţelor. ART. 23 Administraţia Asigurãrilor de Stat are dreptul sa refuze plata despãgubirilor în cazul în care asiguraţii nu au înştiinţat, în termenul stabilit, pieirea animalelor sau distrugerea totalã ori parţialã a altor bunuri cuprinse în asigurare, deşi au avut posibilitatea sa o facã, dacã din acest motiv nu s-au putut determina cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei. ART. 24 În limita despãgubirilor plãtite, Administraţia Asigurãrilor de Stat este subrogatã în toate drepturile asiguraţilor contra celor rãspunzãtori de producerea pagubei. Asiguraţii rãspund de prejudiciile aduse Administraţiei Asigurãrilor de Stat prin acte care ar impiedica realizarea dreptului prevãzut la alineatul precedent. Ministrul finanţelor poate aproba, în cazuri justificate, renunţarea, în total sau în parte, la exercitarea dreptului prevãzut în alin. 1.
CAP. 2 Asigurarea cãlãtorilor pentru cazurile de accidente
ART. 25 Asigurarea prin efectul legii a cãlãtorilor pentru cazurile de accidente se aplica în cãlãtoriile cu punct de plecare şi punct de destinaţie pe teritoriul Republicii Socialiste România, efectuate în transporturile organizate, potrivit legii, de organizaţiile socialiste şi cu mijloace de transport la care sînt admişi cãlãtori, pe cai ferate, rutiere şi de apa, precum şi în transporturile aeriene publice, speciale sau de serviciu. Organizaţiile socialiste şi mijloacele de transport sînt cele stabilite de ministrul finanţelor. ART. 26 Sînt cuprinşi în asigurarea prin efectul legii, potrivit prezentului decret: a) cãlãtorii cu plata transportului; b) cãlãtorii fãrã plata transportului, însã cu plata primei de asigurare; c) copii care cãlãtoresc gratuit conform tarifelor de cãlãtorie fãrã plata primei de asigurare. ART. 27 Cãlãtorii prevãzuţi în art. 26 lit. a) şi b) sînt asiguraţi pe toatã durata cãlãtoriei pentru care s-a eliberat legitimatia sau documentul care da dreptul la cãlãtorie, inclusiv în timpul cît se afla în incinta statiei, autogarii sau alte asemenea incinte, înainte de plecarea mijlocului de transport şi dupã sosirea la destinaţie a mijlocului de transport. În transporturile aeriene, cãlãtorii sînt asiguraţi şi în timpul cît sînt preluati de cãtre împuterniciţii organizaţiei de transport aerian. Copii care cãlãtoresc gratuit sînt asiguraţi pe toatã durata cãlãtoriei, în condiţiile alineatelor precedente. ART. 28 Suma asigurata pentru un cãlãtor este de 25.000 lei în transporturile pe cãile ferate, rutiere şi de apa, precum şi de 35.000 lei în transporturile aeriene. ART. 29 Administraţia Asigurãrilor de Stat plãteşte intreaga suma asigurata în caz de deces sau de invaliditate permanenta totalã sau o parte corespunzãtoare gradului de invaliditate în caz de invaliditate permanenta parţialã, ca urmare a unui accident produs în timpul cãlãtoriei şi în legatura cu aceasta, dacã decesul sau invaliditatea s-au ivit în decurs de un an de la data accidentului. În caz de invaliditate permanenta, suma cuvenitã se plãteşte asiguratului, iar în caz de deces al acestuia, moştenitorilor sãi, în calitate de beneficiari, creditorii asiguratului neavînd dreptul sa urmãreascã aceasta suma. ART. 30 În cazul în care dupã plata sumei asigurate cuvenite pentru invaliditate permanenta parţialã asiguratul decedeazã ca urmare a aceluiaşi accident, Administraţia Asigurãrilor de Stat plãteşte diferenţa pînã la intreaga suma asigurata. ART. 31 Administraţia Asigurãrilor de Stat nu plãteşte suma asigurata dacã accidentul a fost produs cu intenţie de cãtre cãlãtorul accidentat. ART. 32 Pretenţiile asiguratului sau moştenitorilor sãi fata de organizaţiile care transporta cãlãtori, în legatura cu accidentul produs şi cu urmãrile acestuia, se sting în limita sumei asigurate plãtite de Administraţia Asigurãrilor de Stat. ART. 33 Primele de asigurare se stabilesc potrivit tarifului de prime prevãzut în anexa nr. 4, care face parte integrantã din prezentul decret. Primele de asigurare se plãtesc de cãtre cãlãtori. Pentru cei ce cãlãtoresc în contul unei organizaţii socialiste sau sînt transportaţi în interesul acesteia, primele de asigurare se plãtesc de cãtre organizaţia socialistã.
CAP. 3 Asigurarea de rãspundere civilã pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule
ART. 34 Persoanele fizice şi cele juridice care deţin autovehicule supuse înmatriculãrii, ce sînt folosite pe teritoriul Republicii Socialiste România, se asigura prin efectul legii pentru cazurile de rãspundere civilã ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule. Fac excepţie de la dispoziţiile alineatului precedent persoanele juridice pentru tramvaiele pe care le deţin, persoanele fizice şi cele juridice pentru autovehiculele cu o capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv, precum şi persoanele care poseda documente internaţionale de asigurare valabile pe teritoriul Republicii Socialiste România. ART. 35 Administraţia Asigurãrilor de Stat acorda despãgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii rãspund în fata legii, fata de terţe persoane pagubite prin accidente de autovehicule care au loc pe teritoriul Republicii Socialiste România, precum şi pentru cheltuielile fãcute de asiguraţi în procesul civil. Despãgubirile se plãtesc şi pentru pagubele produse de existenta sau funcţionarea instalaţiilor montate pe autovehicule. Despãgubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plãteascã cu titlu de desdaunare şi cheltuieli de judecata persoanelor pagubite prin vãtãmare corporalã sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea unor bunuri. Despãgubirile, astfel cum sînt prevãzute în alineatele precedente, se acorda şi în cazul în care cel care conducea autovehiculul, rãspunzãtor de producerea accidentului, este o alta persoana decît asiguratul. Despãgubirile se plãtesc şi atunci cînd persoanele pagubite nu au domiciliul, resedinta sau sediu în Republica Socialistã România. Administraţia Asigurãrilor de Stat acorda despãgubiri, în caz de vãtãmare corporalã sau deces al unei persoane, chiar dacã autorul accidentului a rãmas neidentificat. ART. 36 Pentru avarierea ori distrugerea bunurilor în unul şi acelaşi accident, Administraţia Asigurãrilor de Stat acorda despãgubiri pentru pagube de peste 300 lei şi pînã la 100.000 lei inclusiv. Despãgubirile se stabilesc pe baza înţelegerii dintre pãrţi, cu acordul Administraţiei Asigurãrilor de Stat, în cazurile şi condiţiile prevãzute în instrucţiunile ministrului finanţelor, ori prin hotãrîre judecãtoreascã, a unei comisii de judecata sau a altui organ de jurisdicţie, pronunţate, conform legii, în Republica Socialistã România. Despãgubirile se plãtesc de cãtre Administraţia Asigurãrilor de Stat nemijlocit persoanelor fizice sau celor juridice pagubite, în mãsura în care acestea nu au fost despagubite de asigurat, despãgubiri ce nu pot fi urmãrite de creditorii asiguratului. Despãgubirea se plãteşte asiguratului în cazul în care acesta dovedeşte ca a despãgubit pe cel pagubit. ART. 37 Primele de asigurare se stabilesc potrivit tarifului de prime prevãzut în anexa nr. 5, care face parte integrantã din prezentul decret. ART. 38 Asiguraţii deţinãtori de autovehicule înmatriculate în Republica Socialistã România datoreazã primele de asigurare de la 1 ianuarie ale anului înmatriculãrii autovehiculelor pînã la 31 decembrie al anului radierii acestora. ART. 39 Asiguraţii care folosesc pe teritoriul Republicii Socialiste România autovehicule înmatriculate în strãinãtate şi nu poseda documente internaţionale de asigurare datoreazã primele pe luni de asigurare corespunzãtoare perioadei de la intrarea pînã la ieşirea autovehiculelor din ţara. ART. 40 Asiguraţii prevãzuţi în art. 38 plãtesc primele anual, pînã la sfîrşitul lunii martie a fiecãrui an, pentru anul în curs. În cazul înmatriculãrii autovehiculelor dupã trecerea termenului de plata, primele se plãtesc în cel mult 15 zile de la data înmatriculãrii. ART. 41 Asiguraţii prevãzuţi în art. 39 sînt obligaţi sa plãteascã primele de asigurare la ghiseele de schimb valutar aflate la frontiera sau la oricare din unitãţile Administraţiei Asigurãrilor de Stat, acestea eliberind şi documentele de asigurare. Primele de asigurare se plãtesc cel mai tirziu a doua zi de la intrarea autovehiculelor pe teritoriul Republicii Socialiste România sau de la data expirãrii documentelor de asigurare. La ieşirea din ţara, organele vamale de la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România vor putea controla documentele de asigurare, în condiţiile stabilite de ministrul finanţelor. ART. 42 Dispoziţiile art. 16 se aplica în mod corespunzãtor şi asiguraţilor prevãzuţi în art. 38, iar dispoziţiile art. 17 se aplica şi asiguraţilor prevãzuţi în art. 38 şi 39. ART. 43 Asiguraţii sînt obligaţi sa înştiinţeze, în scris, în termen de 24 de ore de la producerea accidentului, unitatea Administraţiei Asigurãrilor de Stat în a carei raza de activitate s-a produs accidentul şi sa comunice, de îndatã, pretenţiile formulate de cei pagubiti, precum şi primirea oricãror acte în legatura cu accidentul, aceleiaşi unitãţi a Administraţiei Asigurãrilor de Stat ori aceleia în raza cãreia îşi au domiciliul, resedinta sau sediul. De asemenea, asiguraţii sînt obligaţi sa ia, potrivit cu împrejurãrile, mãsuri pentru limitarea pagubelor produse, precum şi sa se apere în proces ţinînd seama şi de eventualele indicaţii scrise ale Administraţiei Asigurãrilor de Stat. În caz de neîndeplinire a vreuneia din obligaţiile prevãzute în alineatele precedente, asiguraţii rãspund fata de Administraţia Asigurãrilor de Stat pentru prejudiciul astfel cauzat. ART. 44 Pentru stabilirea despãgubirilor pe baza înţelegerii dintre pãrţi Administraţia Asigurãrilor de Stat va avea în vedere, potrivit legii, repararea integrala a prejudiciilor materiale prin acoperirea cuantumului pagubelor la bunuri - fãrã a depãşi valoarea acestora din momentul producerii accidentului - în limitele legale prevãzute, precum şi a pagubelor provenite din nerealizarea de venituri din pricina accidentului şi din cheltuielile prilejuite de acel accident în cazul vatamarii corporale ori decesului unor persoane. Despãgubirile cuvenite strãinilor se vor plati în lei sau în valuta potrivit reglementãrii legale. ART. 45 În asigurarea persoanelor fizice şi a celorlalţi deţinãtori de autovehicule, afarã de organizaţiile socialiste, Administraţia Asigurãrilor de Stat recupereazã sumele plãtite drept despãgubiri de la persoana rãspunzãtoare de producerea pagubei, în urmãtoarele cazuri: a) accidentul a fost produs cu intenţie; b) accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice ca infracţiuni sãvîrşite cu intenţie, chiar dacã aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri, sau în timpul comiterii altor infracţiuni sãvîrşite cu intenţie; c) accidentul a fost produs în timpul cînd autorul infracţiunii sãvîrşite cu intenţie incerca sa se sustragã de la urmãrire; d) persoana rãspunzãtoare de producerea pagubei a condus autovehiculul fãrã consimţãmîntul asiguratului. Ministrul finanţelor poate aproba, în cazuri justificate, renunţarea, în total sau în parte, la dreptul prevazut în alineatul precedent. ART. 46 Organizaţiile socialiste asigurate recupereazã pentru Administraţia Asigurãrilor de Stat despãgubirile plãtite de aceasta, de la proprii lor conducatori auto rãspunzãtori de producerea pagubelor. Recuperarea se face, în cazul persoanelor încadrate în munca, potrivit legislaţiei muncii, iar în cazul militarilor sau membrilor organizaţiilor cooperatiste, potrivit dispoziţiilor legilor speciale. ART. 47 Drepturile persoanelor pagubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercita impotriva celor rãspunzãtori de producerea pagubei. Cu toate acestea, Administraţia Asigurãrilor de Stat poate fi chematã în judecata de persoanele pagubite în cazurile în care cel care a produs accidentul de autovehicul: a) a rãmas necunoscut; b) a încetat din viata şi nu exista o persoana care sa rãspundã pentru paguba produsã; c) fiind strãin, a pãrãsit ţara înainte de judecarea procesului. ART. 48 Organele militiei vor pune la dispoziţie organelor financiare de pe lîngã comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare şi unitãţilor Administraţiei Asigurãrilor de Stat documentaţia privind evidenta autovehiculelor. Ministrul finanţelor şi ministrul de interne vor emite norme de lucru pentru aplicarea dispoziţiilor alineatului precedent.
CAP. 4 Dispoziţii comune privind asigurãrile prin efectul legii
ART. 49 Pentru neplata în termen a primelor la asigurare prin efectul legii de bunuri şi la asigurarea prin efectul legii de rãspundere civilã se aplica, pentru fiecare luna sau fracţiune de luna de intirziere, o majorare de 1% în cazul organizaţiilor socialiste şi de 2% în cazul celorlalte categorii de asiguraţi. Majorãrile astfel calculate nu pot fi mai mici de 10 lei, indiferent de cuantumul debitului de plata, şi nici mai mari decît debitul exigibil, dacã acestea depãşesc 10 lei. La asigurarea prin efectul legii de rãspundere civilã, în caz de neplata în termen, primele de asigurare pentru autovehiculele înmatriculate în strãinãtate se plãtesc majorate pînã la de 10 ori. La asigurarea prin efectul legii a bunurilor aparţinînd unitãţilor agricole cooperatiste, în cazurile prevãzute în art. 21 alin. 2, majorãrile de intirziere, care nu pot fi mai mari decît debitul exigibil, se stabilesc dupã cum urmeazã: a) dacã cuantumul despãgubirii este mai mic decît cel al primelor de asigurare restante, asupra acestora se aplica majorãri de intirziere de 1%, pentru fiecare luna sau fracţiune de luna care depãşeşte termenele de plata; b) dacã cuantumul despãgubirii este mai mare decît cel al primelor de asigurare restante, se aplica majorãri de intirziere de: - 10% asupra primelor de asigurare restante, dacã depãşirea termenelor de plata este de pînã la 90 de zile; - 20% asupra primelor de asigurare restante, dacã depãşirea termenelor de plata este de la 90 de zile pînã 1 an; - 30% asupra primelor de asigurare restante, dacã depãşirea termenelor de plata este de la 1 an pînã la 2 ani. ART. 50 Primele de asigurare urmãrite prin popriri asupra retributiei sau pensiei sînt scutite de majorãri de intirziere de la data infiintarii popririi. ART. 51 Actul prin care se stabilesc primele de asigurare, precum şi dispoziţia de încasare a acestora, constituie titlu executor. ART. 52 Asiguraţii sînt obligaţi sa punã la dispoziţia Administraţiei Asigurãrilor de Stat toate actele şi evidentele necesare pentru verificarea existenţei şi valorii bunurilor, pentru constatarea producerii evenimentelor asigurate şi evaluarea pagubelor, precum şi pentru stabilirea dreptului la despãgubiri sau la sume asigurate.
TITLUL 3 Asigurãrile facultative
CAP. 1 Sfera asigurãrilor facultative
ART. 53 Administraţia Asigurãrilor de Stat încheie contracte, în lei şi valuta, potrivit legii, pentru asigurãri facultative: a) de bunuri, pentru cazurile de avariere, distrugere, furt sau alte evenimente; b) de persoane, pentru cazurile de invaliditate, deces, ajungerea la o anumitã virsta sau alte evenimente; c) de rãspundere civilã, pentru vãtãmarea corporalã sau decesul unor persoane, avarierea ori distrugerea unor bunuri şi alte pagube pentru care exista raspunderi potrivit legii. ART. 54 Normele privind bunurile, persoanele şi riscurile ce se asigura, tarifele de prime, sume asigurate şi celelalte norme de aplicare a asigurãrilor facultative se stabilesc de ministrul finanţelor prin condiţiile de asigurare, care fac parte integrantã din contractul de asigurare. Riscurile care formeazã obiect al reasigurãrii, limitele reţinerilor proprii şi ale participanţilor, precum şi condiţiile reasigurãrii, se stabilesc de Administraţia Asigurãrilor de Stat. Prin condiţiile de asigurare nu se poate deroga de la dispoziţiile ce reglementeazã contractul de asigurare, prevãzute în cap. 2 din prezentul titlu, decît în cazurile anumite prevãzute în acele dispoziţii, iar în alte cazuri numai în favoarea asiguratului sau a beneficiarului. ART. 55 Ministrul finanţelor stabileşte asigurãrile de persoane la care se constituie rezerva de prime, corespunzãtoare obligaţiilor de plata scadente în viitor ale Administraţiei Asigurãrilor de Stat decurgind din aceste asigurãri, precum şi normele de constituire a rezervei de prime. ART. 56 Ministrul finanţelor poate acorda Administraţiei Asigurãrilor de Stat dreptul de a stabili primele pentru unele asigurãri facultative, prin asimilare sau în limitele tarifelor aprobate.
CAP. 2 Contractul de asigurare
Secţiune 1 Încheierea contractului, drepturi şi obligaţii ART. 57 Prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plãteascã o prima Administraţiei Asigurãrilor de Stat, iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, obligindu-se ca, la producerea evenimentului, sa plãteascã asiguratului sau unei terţe persoane, denumita beneficiar, o indemnizaţie - despãgubire sau suma asigurata - în limitele convenite. ART. 58 Contractul de asigurare se încheie în scris. El nu se poate dovedi prin martori chiar dacã exista început de dovada scrisã. ART. 59 Consimţãmîntul Administraţiei Asigurãrilor de Stat pentru încheierea contractului de asigurare rezulta şi din trimiterea unui document de asigurare precum polita de asigurare sau certificat, din cererea de plata a primei ori din înscrisul prin care se constata primirea acestei plati sau din orice înscris din care reiese vointa Administraţiei Asigurãrilor de Stat de a încheia contractul. Documentul de asigurare poate fi, dupã caz, nominal, la ordin sau la purtãtor. ART. 60 Persoana cu care urmeazã sa se încheie asigurarea este obligatã sa rãspundã în scris la întrebãrile formulate tot astfel de Administraţia Asigurãrilor de Stat, cu privire la împrejurãrile esenţiale referitoare la risc, pe care le cunoaşte. Sînt esenţiale împrejurãrile hotaritoare pentru încheierea contractului sau pentru condiţiile în care acesta se încheie. În cazurile prevãzute în condiţiile de asigurare, dacã împrejurãrile esenţiale privind riscul se schimba în cursul executãrii contractului, asiguratul este obligat sa comunice Administraţiei Asigurãrilor de Stat schimbarea, imediat ce a cunoscut-o. ART. 61 Dacã asiguratul a dat raspunsuri neexacte sau necomplete ori dacã nu a fãcut de îndatã Administraţiei Asigurãrilor de Stat comunicarea cu privire la schimbarea împrejurãrilor esenţiale privind riscul, Administraţia Asigurãrilor de Stat are dreptul, înainte de producerea evenimentului asigurat, sa propunã asiguratului modificarea corespunzãtoare a contractului sau sa-l denunţe în cazul în care, cunoscind exact împrejurãrile, nu ar fi încheiat contractul. Dupã producerea evenimentului asigurat, Administraţia Asigurãrilor de Stat are dreptul sa reducã indemnizaţia cuvenitã corespunzãtor raportului dintre prima stabilitã şi cea care, cunoscindu-se exact împrejurãrile, ar fi fost cuvenitã, sau sa refuze plata indemnizaţiei, dacã fata de acele împrejurãri contractul nu s-ar fi încheiat. În cazurile prevãzute în alin. 1, dacã asiguratul a fost de rea-credinţa, Administraţia Asigurãrilor de Stat, înainte de producerea evenimentului asigurat, va denunta contractul, iar dupã producerea acelui eveniment va refuza plata indemnizaţiei. În asigurarea de persoane asupra vieţii, Administraţia Asigurãrilor de Stat va putea sa exercite drepturile de denunţare a contractului sau refuzul plãţii indemnizaţiei, prevãzute în alineatele precedente, numai înãuntrul unui termen de doi ani de la încheierea contractului sau de la repunerea în vigoare a acestuia. ART. 62 Rãspunderea Administraţiei Asigurãrilor de Stat începe la termenele prevãzute în contractul de asigurare. ART. 63 Dacã înainte de a începe rãspunderea Administraţiei Asigurãrilor de Stat evenimentul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibila, precum şi în cazul în care, dupã începerea rãspunderii Administraţiei Asigurãrilor de Stat, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibila, contractul se reziliazã de drept. ART. 64 Asiguratul este obligat sa plãteascã primele la termenele stabilite în condiţiile de asigurare. Plata primelor se face la sediul Administraţiei Asigurãrilor de Stat sau organelor împuternicite în acest scop. ART. 65 Dacã nu s-a convenit altfel, contractul de asigurare se reziliazã în cazul în care sumele datorate de asigurat cu titlu de prima nu sînt plãtite în termen de doua luni de la scadenta. ART. 66 Administraţia Asigurãrilor de Stat are dreptul de a compensa primele ce i se mai datoreazã pînã la sfîrşitul anului de asigurare în temeiul oricãrui contract, cu orice indemnizaţie cuvenitã asiguratului sau beneficiarului. ART. 67 Asiguratul este obligat sa comunice Administraţiei Asigurãrilor de Stat producerea evenimentului asigurat, în termenul prevãzut în condiţiile de asigurare. În caz de neîndeplinire a obligaţiei prevãzute în alineatul precedent, Administraţia Asigurãrilor de Stat are dreptul sa refuze plata indemnizaţiei, dacã din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei. ART. 68 În asigurarea de bunuri şi de rãspundere civilã, Administraţia Asigurãrilor de Stat nu datoreazã indemnizaţie, dacã evenimentul asigurat a fost produs cu intenţie de cãtre asigurat sau, cînd este cazul, şi de beneficiar ori de cãtre un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, lucrind în aceasta calitate. În lipsa de prevedere contrarã în condiţiile de asigurare, prevederile alineatului precedent se aplica şi în cazul în care evenimentul asigurat a fost produs cu intenţie de cãtre: a) persoanele fizice majore care, în mod statornic, locuiesc şi gospodãresc împreunã cu asiguratul sau beneficiarul; b) prepuşii asiguratului sau beneficiarului. ART. 69 Dacã nu s-a convenit altfel, Administraţia Asigurãrilor de Stat nu datoreazã indemnizaţia în cazul în care evenimentul asigurat a fost produs de operaţiuni militare în timp de rãzboi. La contractul de asigurare de persoane la care se constituie rezerva de prime, în caz de deces al asiguratului produs de operaţiuni militare în timp de rãzboi, Administraţia Asigurãrilor de Stat plãteşte rezerva de prime aferentã contractului, indiferent de timpul care a trecut de la încheierea acestuia. ART. 70 În cazurile prevãzute în condiţiile de asigurare, la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, contractul de asigurare se reînnoieşte de drept, pentru o noua perioada, egala cu cea anterioarã, dacã una din pãrţi nu îl denunta. În cazul contractului de asigurare pe durata nelimitatã, acesta se poate denunta de cãtre oricare din pãrţi. Dupã producerea evenimentului asigurat şi plata indemnizaţiei de asigurare, Administraţia Asigurãrilor de Stat poate sa denunţe contractul de asigurare, dacã acesta a rãmas în vigoare. Asiguratul poate sa denunţe contractul de asigurare dupã comunicarea de cãtre Administraţia Asigurãrilor de Stat a unor modificãri dispuse prin condiţiile de asigurare. În cazurile prevãzute în alineatele precedente, denunţarea contractului se poate face în termenele prevãzute în condiţiile de asigurare. ART. 71 În cazul în care contractul de asigurare se reziliazã, primele de asigurare plãtite pentru perioada ulterioara rezilierii se restituie. În cazul în care contractul de asigurare este denunţat ori modificat, restituirea sau, dupã caz, modificarea primelor se va face conform condiţiilor de asigurare. ART. 72 Pentru partea din valoare sau riscurile neacoperite în asigurarea prin efectul legii de bunuri sau de rãspundere civilã se pot încheia contracte de asigurare avînd acelaşi obiect. ART. 73 În limitele indemnizaţiei plãtite în asigurãrile de bunuri şi de rãspundere civilã, Administraţia Asigurãrilor de Stat este subrogatã în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurãrii contra celor rãspunzãtori de producerea pagubei. Asiguratul rãspunde de prejudiciile aduse Administraţiei Asigurãrilor de Stat prin acte care ar impiedica realizarea dreptului prevãzut în alineatul precedent. Ministrul finanţelor poate stabili cazurile în care nu se exercita dreptul prevãzut în alin. 1. Secţiune 2 Asigurarea de bunuri ART. 74 În asigurarea de bunuri, Administraţia Asigurãrilor de Stat se obliga ca, la producerea evenimentului asigurat, sa plãteascã asiguratului sau beneficiarului desemnat o despãgubire. ART. 75 Asiguratul trebuie sa aibã un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. În cazul în care a fost desemnat un beneficiar, condiţia prevãzutã în alineatul precedent trebuie îndeplinitã de acesta. ART. 76 Asiguratul este obligat sa întreţinã bunul asigurat în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale, în scopul prevenirii producerii evenimentului asigurat. Administraţia Asigurãrilor de Stat are dreptul sa verifice modul în care bunul asigurat este întreţinut. În cazurile prevãzute în condiţiile de asigurare, la producerea evenimentului asiguratul este obligat sa ia, pe seama Administraţiei Asigurãrilor de Stat şi în cadrul sumei la care s-a fãcut asigurarea, potrivit cu împrejurãrile, mãsuri pentru limitarea pagubelor. ART. 77 În cazurile stabilite în condiţiile de asigurare, Administraţia Asigurãrilor de Stat nu datoreazã despãgubirea dacã pagubele au fost din culpa - alta decît cea prevãzutã în art. 68 - de cãtre: a) asigurat sau beneficiar ori un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, lucrind în aceasta calitate; b) persoanele prevãzute în art. 68 alin. 2 lit. a) şi b). ART. 78 Despãgubirile ce se plãtesc de Administraţia Asigurãrilor de Stat se stabilesc dupã starea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat, iar la culturile agricole şi rodul viilor, şi în funcţie de valoarea producţiei. Despãgubirile nu pot depãşi suma la care s-a fãcut asigurarea, nici cuantumul pagubei şi nici valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat, iar la culturile agricole şi rodul viilor, valoarea producţiei, dacã nu s-a prevãzut altfel în condiţiile de asigurare. În cazul în care contractul de asigurare s-a încheiat pentru o suma inferioarã valorii bunului, despãgubirea cuvenitã se poate reduce corespunzãtor raportului dintre suma prevãzutã în contract şi valoarea bunului. ART. 79 În lipsa de prevedere contrarã în condiţiile de asigurare, în cazul în care bunul asigurat este înstrãinat, contractul de asigurare se reziliazã. Secţiunea 3 Asigurarea de persoane ART. 80 În asigurarea de persoane, Administraţia Asigurãrilor de Stat se obliga ca, la producerea evenimentului asigurat, sa plãteascã o suma asigurata. Asigurarea în vederea unui eveniment privind o alta persoana decît aceea care a încheiat contractul este permisã numai în cazurile determinate prin condiţiile de asigurare. Suma asigurata se plãteşte asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. În cazul decesului asiguratului, dacã nu s-a desemnat un beneficiar, suma asigurata se plãteşte moştenitorilor asiguratului, în calitate de beneficiari. ART. 81 Desemnarea beneficiarului se poate face fie la încheierea contractului, fie în cursul executãrii acestuia prin declaraţie scrisã comunicatã Administraţiei Asigurãrilor de Stat ori prin testament. Înlocuirea sau revocarea beneficiarului se poate face oricind în cursul executãrii contractului, în modul prevãzut în alineatul precedent. ART. 82 Dacã asiguratul nu a dispus altfel, atunci cînd sînt mai mulţi beneficiari, desemnaţi sau moştenitori, aceştia au drepturi egale asupra sumei asigurate. ART. 83 Administraţia Asigurãrilor de Stat nu datoreazã suma asigurata dacã evenimentul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului în termen de doi ani de la încheierea contractului de asigurare ori prin comiterea cu intenţie de cãtre asigurat ori beneficiar a unor fapte grave prevãzute în condiţiile de asigurare. Dacã un beneficiar a produs intentionat decesul asiguratului, suma asigurata se plãteşte celorlalţi beneficiari, desemnaţi sau moştenitori. ART. 84 În asigurãrile la care se constituie rezerva de prime şi în care primele au fost plãtite timp de cel puţin trei ani, asiguratul poate sa înceteze plata primelor cu dreptul la asigurarea cu suma redusã proporţional cu rezerva de prime sau sa denunţe contractul cerind sa i se restituie partea din rezerva stabilitã conform condiţiilor de asigurare, dar care nu poate sa fie mai mica de 75%. ART. 85 Asiguratul poate sa ceara repunerea în vigoare a asigurãrii la care se constituie rezerva de prime, în cazurile prevãzute de asigurare. ART. 86 Suma asigurata se datoreazã independent de alte sume cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurarea prin efectul legii. ART. 87 Creditorii asiguratului nu au dreptul sa urmãreascã suma asigurata cuvenitã beneficiarului. Administraţia Asigurãrilor de Stat are dreptul sa opunã beneficiarului toate apãrãrile pe care le putea opune asiguratului în temeiul contractului de asigurare. Secţiunea 4 Asigurarea de rãspundere civilã ART. 88 În asigurarea de rãspundere civilã, Administraţia Asigurãrilor de Stat se obliga sa plãteascã o despãgubire pentru prejudiciul de care asiguratul rãspunde fata de terţe persoane în baza legii şi pentru cheltuielile fãcute de asigurat în procesul civil. Prin contractul de asigurare se poate cuprinde în asigurare şi rãspunderea civilã a altor persoane decît cea a persoanei care a încheiat contractul. ART. 89 Administraţia Asigurãrilor de Stat plãteşte despãgubirea nemijlocit celui pagubit, în mãsura în care acesta nu a fost despãgubit de asigurat, despãgubire ce nu poate fi urmãritã de creditorii asiguratului. Despãgubirea se plãteşte asiguratului în cazul în care acesta dovedeşte ca a despãgubit pe cel pagubit. Drepturile persoanelor pagubite se vor exercita impotriva celor rãspunzãtori de producerea pagubei. ART. 90 Despãgubirea se stabileşte pe baza înţelegerii dintre pãrţi, cu acordul Administraţiei Asigurãrilor de Stat, în cazurile şi condiţiile prevãzute în condiţiile de asigurare, ori prin hotãrîre judecãtoreascã, arbitralã, a unei comisii de judecata sau a altui organ, care în cazul evenimentelor intimplate în Republica Socialistã România vor trebui sa fie pronunţate, conform legii, de organul de jurisdicţie roman competent. ART. 91 Administraţia Asigurãrilor de Stat nu plãteşte despãgubirea dacã evenimentul asigurat a fost produs prin comiterea cu intenţie de cãtre asigurat a unor fapte grave prevãzute în condiţiile de asigurare. Secţiunea 5 Reasigurarea ART. 92 Prin reasigurare: a) Administraţia Asigurãrilor de Stat, în calitate de reasigurator, în schimbul primei de reasigurare, contribuie, corespunzãtor cu rãspunderile preluate, la suportarea sumelor pe care reasiguratul le plãteşte la producerea evenimentului care a fãcut obiectul reasigurãrii, în afarã de cazul de rea-credinţa din partea acestuia; b) Administraţia Asigurãrilor de Stat, în calitate de reasigurat, cedeazã prime de reasigurare în schimbul cãrora reasiguratorul contribuie, corespunzãtor cu rãspunderile preluate, la suportarea sumelor pe care Administraţia Asigurãrilor de Stat le plãteşte la producerea evenimentului care a fãcut obiectul reasigurãrii. ART. 93 Reasigurarea nu stinge obligaţiile asiguratorului şi nu stabileşte nici un raport juridic între asigurat şi reasigurator. Secţiunea 6 Dispoziţii speciale privind contractul de asigurare ART. 94 Prin condiţiile de asigurare se poate prevedea ca asiguraţii sa aibã dreptul la anumite cistiguri prin tragere la sorţi sau ca sumele asigurate sa le fie plãtite pe baza de amortizare. ART. 95 Drepturile asiguraţilor asupra sumelor rezultind din rezerva de prime ce se constituie la asigurãrile de persoane pentru obligaţii de plata scadente în viitor nu sînt supuse prescripţiei. ART. 96 Dispoziţiile prezentului capitol, precum şi celelalte dispoziţii ale titlului 3, se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul asigurãrii de cãtre Administraţia Asigurãrilor de Stat a altor interese patrimoniale decît cele prevãzute în acest capitol. Ele se aplica asigurãrilor maritime sau asigurãrilor de aviatie, în mãsura în care, prin lege sau prin acorduri internaţionale la care Republica Socialistã România este parte, nu se prevede altfel.
TITLUL 4 Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 97 Modul de înregistrare a bunurilor cuprinse în asigurarea prin efectul legii, procedura de stabilire şi de încasare a primelor de asigurare, de înştiinţare şi constatare a producerii evenimentelor asigurate, precum şi celelalte norme de executare a dispoziţiilor privind asigurãrile prin efectul legii şi facultative, se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 98 În asigurarea de bunuri şi în asigurarea de rãspundere civilã, drepturile persoanelor pagubite impotriva celor rãspunzãtori de producerea pagubelor rãmîn nestirbite, potrivit dreptului comun, pentru tot ceea ce nu se va fi plãtit de Administraţia Asigurãrilor de Stat. ART. 99 Unitãţile agricole cooperatiste plãtesc primele la asigurãrile prin efectul legii şi la cele facultative cu prioritate, din avansurile bãneşti primite, dupã plãţile pentru livrãri de mãrfuri, executãri de lucrãri şi prestãri de servicii. ART. 100 Sumele asigurate în asigurarea prin efectul legii a cãlãtorilor şi în asigurãrile facultative de persoane se datoreazã independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurãrile sociale şi independent de repararea pagubei de cãtre cei rãspunzãtori de producerea ei, cu excepţia prevãzutã în art. 32. ART. 101 Organele militiei, alte organe de urmãrire penalã în caz de infracţiuni, unitãţile de pompieri şi celelalte organe de stat care constata şi cerceteazã accidentele de autovehicule sau alte evenimente asigurate vor comunica, la cerere, unitãţilor Administraţiei Asigurãrilor de Stat, actele şi datele cu privire la cauzele şi împrejurãrile producerii evenimentelor asigurate şi la pagubele provocate, în vederea stabilirii şi plãţii de cãtre Administraţia Asigurãrilor de Stat a despãgubirilor şi a sumelor asigurate. Ministrul apãrãrii naţionale şi ministrul de interne, cu avizul ministrului finanţelor, vor emite norme de lucru pentru aplicarea dispoziţiilor alineatului precedent de cãtre organele din subordinea lor. ART. 102 Ministrul finanţelor şi ministrul sãnãtãţii vor stabili criteriile de determinare a gradelor de invaliditate permanenta în materia asigurãrii prin efectul legii a cãlãtorilor şi a asigurãrilor facultative de persoane. ART. 103 Ministrul finanţelor va emite instrucţiuni - aplicabile în raporturile izvorite din asigurare - cuprinzînd normele tehnice de constatare a producerii evenimentelor asigurate, evaluare a pagubelor, precum şi de stabilire şi plata a despãgubirilor şi a sumelor asigurate, inclusiv cazurile în care despãgubirea se stabileşte tinindu-se seama de proporţia dintre suma la care s-a fãcut asigurarea şi valoarea bunurilor. ART. 104 Prezentul decret intra în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, cu excepţia dispoziţiilor pct. 5 de la nota de sub pct. B din anexa nr. 1, care se aplica de la 1 ianuarie 1972.*) Pentru anul 1972, primele la asigurarea prin efectul legii a bunurilor aparţinînd asociaţiilor intercooperatiste agricole şi unitãţilor economice ale acestora şi diferenţele de prime la asigurarea prin efectul legii a celorlalte bunuri se datoreazã pe luni calendaristice şi se plãtesc în proportiile şi la termenele stabilite de ministrul finanţelor, iar la asigurarea prin efectul legii de rãspundere civilã, primele de asigurare se datoreazã de cãtre asiguraţii prevãzuţi în art. 38, pe luni calendaristice şi se plãtesc în termen de cel mult 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a decretului de fata. În cazul asiguraţilor prevãzuţi în art. 39, primele de asigurare se datoreazã pe luni de asigurare şi se plãtesc în situaţia acelora care la intrarea în vigoare a decretului se aflau în ţara, potrivit dispoziţiilor art. 41, care se va aplica în mod corespunzãtor. Pe data intrãrii în vigoare a prezentului decret se abroga Legea nr. 216/1930 pentru reglementarea contractului de asigurare, Decretul nr. 38/1952 privind unele asigurãri şi înfiinţarea Administraţiei Asigurãrilor de Stat, cu modificãrile ulterioare - cu excepţia dispoziţiilor referitoare la asigurarea culturilor agricole aparţinînd cetãţenilor, care se abroga pe data de 1 ianuarie 1972 -, Decretul nr. 146/1955 pentru asigurarea bunurilor aparţinînd gospodariilor agricole colective, precum şi orice alte dispoziţii contrare decretului de fata.
------------------------- NOTA: Potrivit prevederilor art. IV din Decretul Consiliului de Stat nr. 35/1968, sumele la care se fac asigurãrile, stabilite potrivit <>Decretului Consiliului de Stat nr. 471/1971 , republicat, se vor avea în vedere în toate cazurile în care folosirea acestor sume drept criteriu sau baza de calcul este prevãzutã de reglementãrile în vigoare. Potrivit prevederilor art. V din acelaşi decret, dispoziţiile <>art. 21 din Decretul Consiliului de Stat nr. 471/1971 se aplica pentru primele de asigurare datorate de asiguraţi începînd cu anul 1988, inclusiv în cazul acelor asiguraţi ale cãror cereri de despãgubiri nu au fost soluţionate pînã la data de 1 ianuarie 1988. Regularizarea despãgubirilor pentru daunele produse în anul 1987 la bunurile aparţinînd unitãţilor agricole cooperatiste, neachitate pînã la data de 31 decembrie 1987, se va face, în baza reglementãrilor anterioare, pînã la 29 februarie 1988. Pentru clãdirile şi alte construcţii aparţinînd persoanelor fizice, aflate în evidenta organelor financiare la data de 31 decembrie 1987, sumele la care se fac asigurãrile se stabilesc prin majorarea sumelor totale asigurate la aceasta data, în funcţie de caracteristicile locuinţei din gospodãrie, cu 40-45% pentru cele situate în municipii şi oraşe, precum şi în localitãţile componente ale acestora, şi cu 30-35% pentru cele situate în alte localitãţi, potrivit normelor tehnice ale ministrului finanţelor.
ANEXA 1
NORMELE DE ASIGURARE ŞI TARIFELE DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII A CLĂDIRILOR ŞI ALTOR CONSTRUCŢII APARŢINÎND PERSOANELOR FIZICE, PRECUM ŞI TARIFUL DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII A CLĂDIRILOR ŞI ALTOR CONSTRUCŢII ŞI BUNURI APARŢINÎND UNITĂŢILOR AGRICOLE COOPERATISTE
A. Normele de asigurare pentru clãdiri şi alte construcţii aparţinînd persoanelor fizice ------------------------------------------------------------------------------- Nr. Felul şi destinaţia clãdirilor şi altor construcţii Norma de crt. cuprinse în asigurare asigurare pe m.p. - lei - ------------------------------------------------------------------------------- I. Clãdiri şi alte construcţii situate în comune, inclusiv în comunele suburbane, precum şi în satele apartinatoare municipiilor şi oraşelor 1. Clãdiri de locuit, cu excepţia celor de la pct. 3: a) cu pereţi din caramida arsa, piatra, beton şi alte materiale asemãnãtoare 335 b) cu pereţi din lemn, caramida nearsa, valatuci, chirpici, pãmînt batut şi alte materiale asemãnãtoare 230 2. Alte clãdiri, cu excepţia celor de la pct. 3: a) cu pereţi din caramida arsa, piatra, beton şi alte materiale asemãnãtoare 240 b) cu pereţi din lemn, caramida nearsa, valatuci, chirpici, pãmînt batut şi alte materiale asemãnãtoare 100 3. Clãdiri şi alte construcţii pentru orice destinaţie cu pereţi de orice fel, acoperite cu stuf, paie, trestie sau coceni 100 II. Clãdiri şi alte construcţii situate în municipii şi oraşe, precum şi în localitãţile componente ale acestora 1. Construcţii, cu excepţia celor de la pct. 2-6: a) cu pereţi din beton sau în cadre de beton armat: - cu încãlzire centrala 840 - fãrã încãlzire centrala 785 b) cu pereţi din caramida arsa sau piatra, fãrã cadre de beton armat, şi alte materiale asemãnãtoare: - cu instalaţii (de apa, lumina etc.) 725 - fãrã instalaţii 580 c) cu pereţi din lemn, caramida nearsa, valatuci, chirpici, pãmînt batut şi alte materiale asemãnãtoare: - cu instalaţii (de apa, lumina etc.) 365 - fãrã instalaţii 290 2. Construcţii anexe din afarã corpului principal de clãdiri: a) cu pereţi din caramida arsa, piatra, beton şi alte materiale asemãnãtoare 145 b) cu pereţi din lemn, caramida nearsa, valatuci, chirpici, pãmînt batut şi alte materiale asemãnãtoare 75 3. Clãdiri servind pentru ocupaţii profesionale (ateliere etc.): a) cu pereţi din caramida arsa, piatra, beton şi alte materiale asemãnãtoare 365 b) cu pereţi din lemn, caramida nearsa, valatuci, chirpici, pãmînt batut şi alte materiale asemãnãtoare 220 4. Subsoluri locuibile 60% din norma 5. Mansarde locuibile 50% pe m.p. a 6. Pivnite din corpul clãdirilor: clãdirii a) tencuite sau pavate 50% din care b) netencuite şi nepavate 30% fac parte ------------------------------------------------------------------------------- B. Tariful de prime pentru clãdiri şi alte construcţii aparţinînd persoanelor fizice ------------------------------------------------------------------------------- Prima anuala la fiecare 100 de lei din Nr. Clãdiri şi alte construcţii cuprinse în suma la care se face crt. asigurare asigurarea - lei - ------------------------------------------------------------------------------- 1. La clãdiri şi alte construcţii situate în comune, inclusiv în comunele suburbane, precum şi în satele apartinatoare municipiilor şi oraşelor 0,40 2. La clãdiri şi alte construcţii situate în municipii şi oraşe, precum şi în localitãţile componente ale acestora 0,30 -------------------------------------------------------------------------------
------------------- NOTA: 1. Ministrul finanţelor are dreptul sa încadreze, prin asimilare, în normele de asigurare prevãzute, unele categorii de clãdiri sau alte construcţii care nu sînt exceptate de la cuprinderea în asigurare. 2. Normele de asigurare servesc pentru stabilirea sumei la care se face asigurarea în vederea calculãrii primelor de asigurare. 3. Suprafata se determina prin masuratoarea exterioarã a clãdirii sau altei construcţii. 4. La clãdiri sau alte construcţii cu etaje se adauga, la suprafata parterului, suprafeţele etajelor, spre a se obţine suprafata şi suma totalã la care se face asigurarea clãdirii sau altei construcţii. 5. Nu sînt cuprinse în asigurare: a) clãdirile şi alte construcţii degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo alta destinaţie economicã; b) imprejmuirile, construcţiile subterane fãrã clãdiri deasupra lor (bordeie în pãmînt, ghetariile în pãmînt), puturile, digurile, şanţurile, iezaturile şi construcţiile de ameliorare; c) construcţiile uşoare aflate în afarã perimetrului construibil al localitãţilor şi folosite temporar cum sînt; baracile, colibele, saivanele şi altele asemãnãtoare; d) clãdirile (atît cele de locuit, cît şi nelocuite) şi alte construcţii care sînt fãrã stapin, potrivit evidentelor organelor financiare de pe lîngã comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare; e) construcţiile care au mai puţin de trei pereţi, dacã nu fac corp comun cu clãdiri sau alte construcţii; f) cotetele de lemn pentru animale mici sau pãsãri.
C. Tariful de prime pentru clãdiri şi alte construcţii şi bunuri aparţinînd unitãţilor agricole cooperatiste ------------------------------------------------------------------------------- Prima anuala la fie- care 100 de lei din Nr. Felul bunurilor cuprinse în suma la care se face crt. asigurare asigurarea - lei - ------------------------------------------------------------------------------- 1. Clãdiri şi alte construcţii, cu excepţia celor de la pct. 6 0,27 2. Motoare, maşini cu excepţia batozelor, instalaţii, mijloace de transport, inventar gospodãresc şi unelte înregistrate în evidentele unitãţii, precum şi stupi de albine (fãrã familiile de albine) 0,53 3. Materii prime, materiale, combustibili, semifabricate, produse finite, produse animaliere, produse agricole cu excepţia furajelor, produse viticole şi recolta inmagazinata a livezilor 0,53 4. Furaje 0,93 5. Batoze 1,19 6. Solarii şi tunele - construcţii speciale din stilpi de lemn, beton, metalici sau alte materiale, cu pereţii laterali şi acoperisul din panouri de materiale de polietilena, simple folii de polietilena sau alte materiale 1,19 -------------------------------------------------------------------------------
---------------------- NOTA: Nu sînt cuprinse în asigurare: a) ambarcatiunile; b) clãdiri şi alte construcţii degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo alta destinaţie economicã; c) imprejmuirile, construcţiile subterane fãrã clãdiri deasupra lor (bordeiele în pãmînt, ghetariile în pãmînt), puturile, digurile, şanţurile, iezaturile şi construcţiile de ameliorare; d) bunurile prevãzute la pct. 2 şi 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinaţia lor din cauza degradãrii.
ANEXA 2
NORMELE DE ASIGURARE ŞI TARIFELE DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII A CULTURILOR AGRICOLE ŞI A RODULUI VIILOR APARŢINÎND UNITĂŢILOR AGRICOLE COOPERATISTE ------------------------------------------------------------------------------- Prima anuala la fie- care 100 de lei din Nr. Felul culturilor cuprinse Norma de suma la care se face crt. în asigurare asigurare asigurarea pe ha - lei - - lei - ------------------------------------------------------------------------------- I. Culturi agricole 1. - Grîu, orz, ovaz, secara, floarea-soarelui, | sorg pentru saminta şi paie (maturi), bob, ca- | melina sativa, cinepa pentru fuior şi saminta, | hrisca, latir şi lupin pentru boabe, linte, ma-| zariche şi mei pentru boabe, naut, orzisor, or-| zoaica, rapita, soia, teisor (abutilon) | - Porumb, culturi în porumb | 900 2,90 - Plante de nutret | - Bumbac, fasole, mazare, mustar | 2. - Cartofi, cicoare şi sfecla de zahãr, numai - pentru rãdãcini | - Legume şi zarzavaturi neirigate, în pentru | fuior şi saminta, alune de pãmînt, hibiscus, | 1500 5,00 iuca şi lufa, mac şi susan pentru saminta - 3. - Plante medicinale şi aromate, cicoare pentru- saminta, hamei, pepeni, sfecla de zahãr şi sfe-| cla de nutret pentru saminta, tutun | 2500 4,70 - Orez | - Legume şi zarzavaturi irigate - II. Rodul viilor 4. - La vite altoite şi nealtoite 5500 | 5. - La vite hibrizi producãtori direcţi 1500 | 9,50 -------------------------------------------------------------------------------
-------------------------- NOTA: 1. Ministrul finanţelor are dreptul sa încadreze, prin asimilare, în grupele de culturi, acele culturi agricole care nu sînt prevãzute în prezenta anexa şi care nu sînt exceptate de la cuprinderea în asigurare. 2. Primele de asigurare stabilite pentru culturi agricole şi rodul viilor nu se modifica în cursul anului sau cu prilejul constatãrii evenimentului asigurat, în cazul existenţei altor culturi decît cele înregistrate sau pentru care s-au reportat primele. 3. Nu sînt cuprinse în asigurare: a) fîneţele naturale, plantele cultivate sub plante protectoare, ierburile semanate pentru fertilizare sau pentru pasunat; b) plantele decorative (grãdini de flori, tufisuri, pomi, pajişti etc.); c) livezile de pomi fructiferi, arborii şi arbustii fructiferi, butucii de vie, plantaţiile de capsuni, zmeura şi alte fructe; d) plantaţiile de pãduri; e) pepinierele de orice fel; f) culturile aflate în sere şi rasadnite;
ANEXA 3
NORMELE DE ASIGURARE ŞI TARIFELE DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII A ANIMALELOR ------------------------------------------------------------------------------- Norma de asigurare Prima anuala la fie- pe cap de animal care 100 de lei din Nr. Felul animalelor cuprinse ------------------- suma la care se face crt. în asigurare La unitãţi asigurarea agricole La persoane------------------- coope- fizice La unitãţi ratiste - lei - agricole La persoa- - lei - coopera- ne fizice tiste - lei - - lei - ------------------------------------------------------------------------------- 1 2 3 4 5 6 ------------------------------------------------------------------------------- 1. Bovine (tauri, boi, bivoli, vaci, bivolite): - a) de orice rasa, de 6 luni sau peste | 6 luni pînã la 1 an 800 800 | b) tauri şi vaci de rasa comuna, boi | 1,80 3,20 de orice rasa, tauri de bivoli, bivoli | şi bivolite, de 1 an sau peste 1 an 1500 1500 | c) tauri şi vaci de rasa de 1 an sau | peste 1 an 1800 1800 - 2. Cabaline (armasari, cai, iepe) şi catiri: - a) de 6 luni sau peste 6 luni pînã la | 1 an 800 - | 6,00 10,50 b) de la 1 an sau peste 1 an pînã la | 2 ani 800 800 | c) de 2 ani sau peste 2 ani pînã la | 18 ani inclusiv 1700 1700 - 3. Porcine (vieri, porci, scroafe) de 6 luni sau peste 6 luni 500 500 4,80 8,00 4. Ovine şi caprine (berbeci, batali, oi, capre şi tapi): a) de 6 luni sau peste 6 luni 300 - 6,30 - b) de 1 an sau peste 1 an - 300 - 8,00 -------------------------------------------------------------------------------
----------------------------- NOTA: 1. Cabalinele şi catirii, peste 18 ani, se asigura pentru 50% din normele prevãzute la pct. 2 lit. c) din prezenta anexa, aplicindu-se prima de asigurare aferentã normei de asigurare întregi. 2. Se considera animale de rasa atît cele de rasa pura, cît şi metisii. Bovinele de rasa sînt cele menţionate în îndrumãrile tehnice ale ministrului finanţelor. 3. Nu sînt cuprinse în asigurare: a) animalele din gospodãriile persoanelor fizice situate în municipii şi orare, precum şi în localitãţile componente ale acestora, care nu sînt supuse înregistrãrii în registrul agricol; b) animalele aparţinînd nomazilor;
ANEXA 4
TARIFUL DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII A CĂLĂTORILOR PENTRU CAZURILE DE ACCIDENTE I. În transporturile pe cãile ferate, rutiere, de apa şi aeriene publice: 1. Pentru cãlãtoriile cu plata transportului: a) în transporturile pe cãile ferate 3% - din costul legitimatiei b) în transporturile pe cãile rutiere 3,5% | de cãlãtorie c) în transporturile pe cãile de apa 2,5% | sau al d) în transporturile aeriene publice 5% - transportului Primele de asigurare se includ în preţul cãlãtoriei. 2. Pentru cãlãtoriile fãrã plata transportului: a) pentru legitimatiile de orice fel, 2 lei pentru o luna sau frac- cu excepţia abonamentelor şcolare tiune de luna de asigurare, ori 0,25 lei pentru fiecare cãlãtorie la care da dreptul legitimatia b) pentru abonamente şcolare 1,50 lei pentru o luna sau fracţiune de luna de asigurare Primele de asigurare se achitã la eliberarea legitimatiilor de cãlãtorie şi nu sînt supuse restituirii în caz de nefolosire a legitimatiilor. II. În transporturile aeriene utilitare, 4 lei de fiecare zbor şi speciale sau de serviciu cãlãtor.
--------------------------- NOTA: Nu sînt cuprinşi în asigurare: a) cãlãtorii din traficul internaţional; b) personalul mijlocului de transport cînd cãlãtoreşte în aceasta calitate; c) personalul poştal de serviciu pe mijlocul de transport cînd cãlãtoreşte în aceasta calitate.
ANEXA 5
TARIFUL DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII DE RĂSPUNDERE CIVILĂ PENTRU PAGUBELE PRODUSE PRIN ACCIDENTE DE AUTOVEHICULE ------------------------------------------------------------------------------- Prima de asigurare anuala pentru fieca- re autovehicul inma- Nr. Felul autovehiculului triculat în Republi- crt. ca Socialistã România - lei - -------------------- Organizaţii Alte socialiste categorii de asigu- rati ------------------------------------------------------------------------------- 1. Autoturisme, autostationare, autobuze, autocare, micro- buze, autocamioane, autofurgoane, autodube, autobasculante, autocisterne, autocamionete, autofurgonete, autotractoare rutiere, autoizoterme, autofrigorifice, autospeciale (auto- vehicule pentru gospodãria comunalã sau pentru stingerea incendiilor, autosanitare, autodepanatoare, autovehicule cu instalaţii de radioficare, caravane cinematografice, autoateliere, automacarale şi altele asemãnãtoare), trolei- buze şi alte autovehicule, cu sau fãrã remorci 175 550 2. Motocicluri cu o capacitate cilindrica mai mare de 69 cmc (motociclete, scutere, mototriciclete şi altele asemanatoa- re), cu sau fãrã atas 40 80 -------------------------------------------------------------------------------
---------------- NOTA: a) Primele de asigurare prevãzute mai sus se plãtesc şi pentru fiecare autorizaţie de circulaţie de garaj. b) Pentru infirmi, deţinãtori de mototriciclete adaptate infirmitãţii lor, inclusiv pentru mototricicletele primite de aceştia în folosinta, primele de asigurare se reduc cu 50%. c) Primele de asigurare pentru autovehiculele aparţinînd Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne se stabilesc de aceste organe împreunã cu Ministerul Finanţelor sub forma unei sume forfetare şi se plãtesc centralizat centralei Administraţiei Asigurãrilor de Stat. d) Pentru fiecare autovehicul înmatriculat în strãinãtate primele de asigurare sînt: - la autovehiculele prevãzute la pct. 1, pentru o luna sau fracţiune de luna de asigurare ......................................................... 100 lei - la motociclurile prevãzute la pct. 2, pentru o luna sau o fracţiune de luna de asigurare ..................................................... 50 lei.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
