Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRET nr. 435 din 13 octombrie 1970  pentru acceptarea amendamentelor la Regulile anexe ale Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, incheiata la Londra la 17 iunie 1960    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRET nr. 435 din 13 octombrie 1970 pentru acceptarea amendamentelor la Regulile anexe ale Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, incheiata la Londra la 17 iunie 1960

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 123 din 13 octombrie 1970
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:

ARTICOL UNIC
Se accepta amendamentele la Regulile anexe ale Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiatã la Londra, la 17 iunie 1960, adoptate prin Rezoluţiile A 108 (ES III) din 30 noiembrie 1966 şi A 122 (V) din 25 octombrie 1967 ale Adunãrii Generale a Organizaţiei Maritime Consultative Interguvernamentale.

Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUŞESCU


ANEXA 1

AMENDAMENTE LA CONVENŢIA INTERNATIONALA DIN 1960 PENTRU
OCROTIREA VIEŢII OMENEŞTI PE MARE, ADOPTATE LA 30 NOIEMBRIE 1966
- prin Rezoluţia A 108 (ES III) a sesiunii a 3-a a
Adunãrii Organizaţiei Maritime Consultative Interguvernamentale*)


ADUNAREA,
recunoscind ca este necesar sa se amelioreze prevenirea incendiului la bordul navelor,
considerind dispoziţiile articolului 16 alineatul 1) din Convenţia referitoare la crearea Organizaţiei Maritime Consultative Interguvernamentale, care privesc funcţiile adunãrii în privinta relaţiilor referitoare la securitatea maritima,
notînd în plus ca articolul IX alineatele b), d), e), g) şi h) din Convenţia internationala din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare prevede proceduri pentru amendamente care implica participarea organizaţiei,
examinînd propunerile de amendamente la capitolul II din Convenţia internationala din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare avînd drept scop ameliorarea mãsurilor de siguranta contra incendiului la bordul navelor şi care fac obiectul unei recomandãri adoptate în unanimitate de Comitetul securitãţii maritime, în sesiunea a 13-a,
adopta amendamentele la capitolul II din Regulile anexate la Convenţia internationala din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare şi anume:
a) adãugarea unei pãrţi G (regulile 71 la 91) intitulata "Mãsuri speciale de protecţie contra incendiului, aplicabile la navele de pasageri", al carei text figureazã în anexa I din prezenta rezoluţie;
b) adãugarea unui nou alineat vi) la paragraful b) din regula 27 şi înlocuirea paragrafelor b) şi e) din regula 38 cu alte noi paragrafe b), e) şi f) ale aceleiaşi reguli; textul acestor amendamente figureazã în anexa II din prezenta rezoluţie şi se aplica navelor de pasageri a cãror chila va fi pusã la data intrãrii lor în vigoare sau dupã aceasta data;
c) înlocuirea regulii 63 cu o noua regula al carei text figureazã în anexa III;
d) amendamentele la regulile 50, 54 i) şi 65 j) care figureazã în anexa IV şi a cãror modificãri a rezultat ca este necesarã pentru ca aceste reguli sa corespundã cu unele amendamente menţionate mai sus,
specifica, conform articolulul IX alineatul e) din Convenţia internationala din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare şi sub rezerva acordului a doua treimi din guvernele ce sînt parte la aceasta convenţie, ca fiecare din amendamentele adoptate prezintã o importanta atît de mare încît orice guvern contractant care ar face, în virtutea articolului IX alineatul d) din numita convenţie, o declaraţie din care sa rezulte ca nu aproba amendamentul şi ar continua sa nu-l aprobe o perioada de douasprezece luni de la data intrãrii sale în vigoare, va inceta, la expirarea acestui termen, de a fi parte la convenţie,
însãrcineazã secretarul general al organizaţiei, în virtutea aceluiaşi articol IX alineatul b) i), de a comunica, în scopul aprobãrii, copii certificate dupã prezenta rezoluţie şi anexele sale, tuturor guvernelor pãrţi ale Convenţiei internaţionale din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare şi de a trimite de asemenea cîte un exemplar tuturor membrilor organizaţiei
invita toate guvernele interesate sa aprobe amendamentele la o data cît mai apropiatã posibil.
ANEXA I
Partea G - Mãsuri speciale de protecţie contra incendiului aplicabile navelor de pasageri
(Pentru aplicarea prezentei pãrţi a regulilor, toate referintele privesc, cu excepţia indicaţiilor contrare, regulile capitolulul II anexate la Convenţia internationala pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, 1948)
REGULA 71: Aplicare
Contrar dispoziţiilor articolului IX f) din prezenta convenţie şi în scopul de a dezvolta dispoziţiile regulii 1 a) ii) din prezentul capitol, orice nava de pasageri transportind mai mult de 36 de pasageri trebuie sa satisfacã cel puţin dispoziţiile de mai jos:
a) o nava a cerei chila a fost pusã înainte de 19 noiembrie 1952 trebuie sa satisfacã dispoziţiile regulilor 72 la 91 inclusiv, din prezenta parte a convenţiei;
b) o nava a carei chila a fost pusã între 19 noiembrie 1952 şi 26 mai 1965 exclusiv, trebuie sa satisfacã în acelaşi timp dispoziţiile Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, 1948, referitoare la mãsurile de siguranta contra incendiului aplicabile navelor noi în numita convenţie, şi dispoziţiile regulilor 74 b) şi c), 81, 83 b), 84, 86 b), 87 b) şi 90 şi 91 din prezenta parte a convenţiei;
c) o nava a carei chila a fost pusã la 26 mai 1965 sau dupã aceasta data trebuie sa satisfacã în acelaşi timp dispoziţiile referitoare la mãsurile de siguranta contra incendiului aplicabile navelor noi în prezenta convenţie şi dispoziţiile regulilor 74 b) şi c), 86 b), 87 b), c) şi d) şi 91 din prezenta parte a convenţiei.
REGULA 72: Structura
Elementele structurii trebuie sa fie executate din oţel sau alt material corespunzãtor, conform dispoziţiilor regulii 27. Totodatã, rufurile izolate care nu cuprind încãperi de locuit şi puntile expuse intemperiilor pot fi executate din lemn, cu condiţia sa se ia mãsurile structurale de protecţie contra incendiului apreciate de administraţie de satisfãcãtoare.
REGULA 73: Transe verticale principale
Nava trebuie sa fie subdivizata în transe verticale principale prin pereţi de tip A, conform dispoziţiilor regulii 28. Aceşti pereţi trebuie, pe cît posibil, sa aibã o capacitate de izolare suficienta, ţinînd seama de natura spaţiilor adiacente, asa cum este prevãzut în regula 26 c) iv).
REGULA 74: Deschideri practicate în pereţii etansi, verticali principali de incendiu
a) Nava trebuie sa satisfacã în mod substanţial dispoziţiile regulii 29.
b) Porţile de incendiu trebuie sa fie executate din oţel sau dintr-un material echivalent, captusit sau nu cu un material izolant necombustibil.
c) Dacã conductele şi tuburile de ventilaţie care traverseaza pereţii transelor verticale principale au o secţiune egala sau mai mare de 200 cmp (31 toli patrati), se vor aplica în afarã de acestea şi dispoziţiile urmãtoare:
i) dacã secţiunea conductelor şi tuburilor este cuprinsã între 200 cmp (31 toli patrati) şi 750 cmp (116 toli patrati) inclusiv, se vor prevedea voleti de obturare cu închidere automatã de siguranta, sau de preferinta se vor izola conductele şi tubulaturile respective pe o distanta de cel puţin 457 mm (18 toli) de o parte şi de alta a peretelui în asa fel încît sa corespundã dispoziţiilor aplicabile în ceea ce priveşte peretele;
ii) dacã conductele şi tuburile au o secţiune mai mare de 750 cmp (116 toli patrati), se vor prevedea voleti de obturare cu închidere automatã de siguranta.
REGULA 75: Separatii între încãperile locuite pe de o parte şi spaţiile pentru maşini, spaţiile pentru mãrfuri şi încãperile de serviciu, pe de alta parte
Nava trebuie sa corespundã dispoziţiilor regulii 31.
REGULA 76: Aplicarea în cazul metodelor I, II şi III
Toate încãperile de locuit şi încãperile de serviciu ale navelor trebuie sa îndeplineascã toate condiţiile prevãzute într-unul din alineatele a), b), c) sau d) din prezenta regula:
a) pentru ca o nava sa fie consideratã ca a fost conceputã conform metodel I, trebuie sa existe o reţea de pereţi necombustibili de tipul B conform, în ceea ce priveşte pãrţile esenţiale, dispoziţiilor regulii 30 a) şi utilizînd la maximum materiale necombustibile conform regulii 39 a).
b) Pentru ca o nava sa fie consideratã ca a fost conceputã conform metodei II:
i) trebuie sa existe un dispozitiv automat de stingere prin stropire cu apa şi un sistem de alarma în caz de incendiu care sa fie, în privinta pãrţilor esenţiale, conforme dispoziţiilor regulilor 42 şi 48 ii) utilizarea materialelor combustibile de orice natura trebuie sa fie pe cît posibil limitatã şi raţionalã.
c) Pentru ca o nava sa fie consideratã conceputã dupã metoda III, trebuie sa fie instalata de la punte la punte o reţea de pereţi-ecrane, în conformitate cu dispoziţiile regulii 30 b), în ceea ce priveşte pãrţile esenţiale. Trebuie de asemenea sa fie instalat un sistem automat de detectarea incendiului în conformitate cu dispoziţiile regulii 43, în ceea ce priveşte pãrţile esenţiale. Întrebuinţarea materialelor combustibile şi uşor inflamabile este limitatã asa cum este prevãzut în regulile 39 b) şi 40 g). 0 derogare la dispoziţiile regulilor 39 b) şi 40 g) poate fi acordatã dacã se efectueazã cel puţin un rond la fiecare 20 de minute.
d) Pentru ca o nava sa fie consideratã conceputã dupã metoda III
i) trebuie ca în încãperile de locuit sa fie prevãzuţi pereţi suplimentari de tipul A, în scopul de a reduce lungimea medie a transelor verticale principale în aceste spaţii, la circa 20 m (65,5 picioare aproximativ);
ii) trebuie sa fie instalat un sistem automat de detectarea incendiulul în conformitate cu dispoziţiile regulii 43, în ceea ce priveşte pãrţile esenţiale;
iii) toate suprafeţele expuse şi captuselile pereţilor culoarelor şi cabinelor situate în încãperile locuite trebuie sa aibã o putere de propagare a flacarii limitatã;
iv) utilizarea materialelor combustibile trebuile sa fie limitate dupã cum este prevãzut în regula 39 b). O derogare la dispoziţiile regulii 39 b) poate fi acordatã dacã se efectueazã un rond cel puţin la fiecare 20 de minute;
v) trebuie sa fie instalati de la punte la punte pereţi necombustibili suplimentari de tipul B în asa fel încît sa formeze o reţea de pereţi-ecrane în limitele cãrora suprafata oricãrui compartiment, cu excepţia spaţiilor publice, sa nu depãşeascã în general 300 metri patrati (3200 picioare patrate).
REGULA 77: Protecţia scarilor verticale
Scarile trebuie sa satisfacã dispoziţiile regulii 33. Totuşi, în cazul unor dificultãţi excepţionale, administraţia poate autoriza utilizarea pereţilor şi uşilor necombustibililor de tipul B, în locul pereţilor şi uşilor de tipul A în casa scarilor. În plus, administraţia poate aproba menţinerea, în mod excepţional, a unei scãri de lemn cu condiţia ca aceasta sa fie prevãzutã cu o împrejmuire satisfãcãtoare.
REGULA 78: Protecţia ascensoarelor de persoane şi de mãrfuri, puţurilor de iluminare, de aerisire etc. în încãperile locuite şi de serviciu
Nava trebuie sa îndeplineascã dispoziţiile regulii 34.
REGULA 79: Protecţia posturilor de securitate
Nava trebuie sa îndeplineascã dispoziţiile regulii 35. Totuşi, cînd amplasarea sau construcţia posturilor de securitate este în asa fel încît dispoziţiile nu pot fi îndeplinite în întregime, de exemplu în cazul unei timonerii de lemn, administraţia poate aproba instalarea de pereţi necombustibili mobili de tipul B pentru a proteja posturile. În aceste cazuri, cînd spaţiile situate imediat sub aceste posturi prezintã un risc însemnat de incendiu, puntea intermediara trebuie sa fie în întregime izolata la fel ca un perete de tipul A.
REGULA 80: Protecţia magaziilor etc.
Nava trebuie sa satisfacã dispoziţiile regulii 36.
REGULA 81: Ferestre şi hublouri
Luminatoarele din spaţiile maşinilor şi caldarilor trebuie sa poatã fi închise din exterior.
REGULA 82: Sisteme de ventilaţie
a) Toate aparatele de ventilaţie mecanicã, cu excepţia ventilatoarelor magaziilor şi compartimentelor pentru maşini, trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive de comanda principale situate în afarã compartimentelor maşinilor în puncte uşor accesibile şi alese în asa fel încît sa poatã opri toate ventilatoarele deservind celelalte spaţii, afarã de magaziile şi compartimentele maşinilor, de la maximum trei posturi. Aparatele de ventilare a compartimentelor maşinilor trebuie sa fie prevãzute cu un dispozitiv de comanda principal putind fi manevrat din exteriorul acestor compartimente.
b) O izolare eficace trebuie sa fie prevãzutã pentru coşurile sobelor din bucatarii, pretutindeni unde aceste conducte trec prin încãperi de locuit.
REGULA 83: Diverse
a) Nava trebuie sa fie conform dispoziţiilor paragrafelor a), b) şi f) din regula 40. Totuşi, se va putea înlocui, în textul din regula 40 a) i), 13,73 metri (45 picioare) cu 20 metri (65,5 picioare).
b) Pompele de combustibil lichid vor fi prevãzute cu dispozitive de comanda de la distanta situate în afarã spaţiilor unde sînt instalate, în asa fel încît sa poatã fi oprite în cãzut cînd un incendiu s-ar declara în spaţiul respectiv.
REGULA 84: Filme cinematografice
Nu vor fi utilizate filme pe suport nitrocelulozic pentru aparatele cinematografice de la bordul navelor.
REGULA 85: Planuri
La bordul navelor vor fi prevãzute planuri conform dispoziţiilor regulii 44.
REGULA 86: Pompe, tubulaturi de apa de mare, prize de incendiu şi, furtunuri
a) Nava trebuie sa satisfacã dispoziţiile regulii 45.
b) Se va avea grija, pe cît posibil, ca colectorul principal de incendiu sa fie în mãsura sa furnizeze apa imediat, fie mentinindu-l sub presiune, fie prevazind un dispozitiv de comanda de la distanta a pompelor de incendiu; aceste dispozitive de comanda trebuie sa fie uşor de manevrat şi uşor accesibile.
REGULA 87: Dispoziţii referitoare la detectarea şi stringerea incendiului
Generalitati
a) Nava trebuie sa satisfacã dispoziţiile paragrafelor a) la o) inclusiv, din regula 50, sub rezerva dispoziţiilor de mai jos din prezenta regula:
Sistemul de rond, de detectare şi de comunicare
b) Membrii serviciulul de rond contra incendiului menţionat în regula 50 a) sau, la navele a cãror chila a fost pusã la 26 mai 1965 sau dupã aceasta data, menţionat în regula 64 a) i) a prezentulul capitol, trebuie sa fie familiarizati cu amenajarea navei şi cu amplasamentul şi funcţionarea oricãrui utilaj pe care ar fi puşi în situaţia de a-l utiliza.
c) Pentru adunarea echipajului, se va instala o reţea de avertizare, care ar putea face parte din sistemul general de avertizare de incendiu al navei.
d) De asemenea, se va instala în toate încãperile de locuit, încãperile de uz public şi spaţiile de serviciu, un sistem permitind sa se comunice cu publicul.
Compartimentele maşinilor şi buncare
e) Extinctoarele de incendiu trebuie sa satisfacã dispoziţiile regulii 64 paragrafele g) ii), g) iii) şi h) îi, din prezentul capitol al convenţiei în ceea ce priveşte numãrul lor, tipul lor şi repartizarea lor la bord.
Racord internaţional de legatura cu uscatul
f) Nava trebuie sa satisfacã dispoziţiile regulii 64 paragraful d) din prezentul capitol al convenţiei.
Echipament de pompier
g) Nava trebuie sa satisfacã dispoziţiile regulii 64 paragraful j) din prezentul capitol al convenţiei.
REGULA 88: Posibilitatea de utilizare rapida a instalaţiilor
Nava trebuie sa satisfacã dispoziţiile regulii 66 din prezentul capitol al convenţiei.
REGULA 89: Iesiri de salvare
Nava trebuie sa satisfacã dispoziţiile regulii 54 din prezentul capitol al convenţiei.
REGULA 90: Sursa de energie electrica de ajutor
Nava trebuie sa satisfacã dispoziţiile regulii 22 paragrafele a), b) şi c), sub rezerva ca poziţia sursei sa fie conform dispoziţiilor regulii 25 paragraful a) din prezentul capitol al convenţiei.
REGULA 91: Apeluri şi exercitii
În timpul exerciţiilor de incendiu menţionate în regula 26, capitolul III din prezenta convenţie, fiecare membru al echipajului trebuie sa fie supus unui examen pentru a dovedi ca cunoaşte amenajãrile şi instalaţiile navei; obligaţiile sale şi întregul echipament pe care ar putea fi pus în situaţia de a-l folosi. Capitanii navelor au obligaţia de a familiariza echipajele cu rolul pe care îl au şi de a-i instrui în acest scop.
ANEXA II
REGULA 27 b) vi)
Cablurile electrice de comunicaţie interioarã esenţiale pentru menţinerea securitattii şi pentru funcţionarea reţelelor de alarma nu trebuie sa traverseze bucãtãriile, compartimentul maşinilor şi alte încãperi prezentind un pericol mare de incendu, în afarã cazului cînd aceasta este necesar pentru a asigura comunicarea cu respectivele încãperi închise sau pentru a da acolo alarma.
În cazul navelor a cãror structuri şi dimensiuni mici nu permit respectarea acestor prescripţii, trebuie sa se ia mãsuri, conform cerinţelor administraţiei, pentru a asigura o protecţie eficace a cablurilor electrice ce traverseaza bucãtãriile, compartimentul maşinilor şi alte spaţii prezentind un mare pericol de incendiu.
REGULA 38 b)
Cînd este necesar ca o conducta sa traverseze un perete sau o transa verticala principala, un volet de incendiu cu închidere automatã de siguranta trebuie sa fie instalat la nivelul peretelui. Acest volet trebuie de asemenea sa poatã fi închis manual de ambele pãrţi ale peretelui. Postul sau de manevra trebuie sa fie uşor accesibil şi scos în evidenta cu ajutorul unei vopsele roşii reflectorizante. Conducta instalata între perete şi voletul de obturare trebuie sa fie executatã din oţel sau dintr-un alt material echivalent şi, dacã este necesar, sa aibã un nivel de izolare conform paragrafului a) din prezenta regula.
Voletul trebuie sa fie prevãzut cel puţin pe o parte a peretelui cu un indicator vizibil care sa arate dacã voletul este în poziţie deschisã.
REGULA 38 e)
Fiecare din aceste porţi trebuia sa poatã fi deschise de fiecare parte a peretelui de o singura persoana.
REGULA 38 f)
Porţile de incendiu situate în pereţii transelor verticale principale şi în casele scarilor, altele dacit porţile etanse cu comanda mecanicã sau cele care sînt normal zavorite, trebuie sa posede un dispozitiv de închidere automat şi sa poatã fi închise la o inclinare defavorabila de 3,5 grade.
Toate aceste porţi, cu excepţia celor care sînt normal închise, trebuie sa poatã fi manevrate de la un post de securitate, simultan sau pe grupe, precum şi separat chiar de la poarta. Mecanismul de manevra trebuie sa fie conceput în asa fel încît poarta sa se inchida automat dacã comenzile sînt dereglate; totuşi, porţile etanse cu comanda mecanicã aprobate sînt considerate acceptabile. Folosirea dispozitivelor de reţinere care nu sînt controlate de la un post de securitate nu este permisã.
Cînd folosirea portilor cu doua canate este autorizata, ele trebuie sa aibã un dispozitiv de zavorire care sa se angajeze automat în timpul manevrei sistemului de închidere al portii.
ANEXA III
REGULA 63: Echipament de pompier
Echipamentul de pompier trebuie sa cuprindã:
a) Un echipament individual compus din:
i) o haina de protecţie dintr-o tesatura punînd pielea la adapost de caldura de radiaţie a focarului şi de atingerea accidentala a flacarilor sau a aburului. Invelisul exterior trebuie sa fie etans la apa;
ii) cisme şi manusi de cauciuc sau alt material rau conducãtor de electricitate;
iii) o casa rigida asigurind o protecţie eficace contra socurilor;
iv) un felinar de securitate electric (lanterna portativa) de un tip aprobat, avînd o capacitate de funcţionare de cel puţin trei ore;
v) un topor considerat de administraţie satisfãcãtor.
b) un aparat respirator, de un tip aprobat; acesta poate fi:
i) o casca sau o masca respiratorie care trabuie sa fie prevãzutã cu o pompa de aer corespunzãtoare şi un tub de aductiune a aerului de lungime suficienta pentru a atinge orice punct al magaziilor sau din compartimentele maşini, plecind de la un punct situat pe puntea descoperitã la o distanta suficienta de capacul gurii de magazie sau al portii. Dacã, pentru a rãspunde prescripţiilor prezentului alineat, tubul de aductiune a aerului trebuia sa aibã o lungime mai mare de 36 metri (120 picioare), trebuie sa fie prevãzut, ca înlocuitor sau ca supliment, dupã cum va decide administraţia, un aparat respirator autonom; sau
ii) un aparat respirator autonom care trebuie sa poatã funcţiona pe durata de timp fixatã de administraţie.
Fiecare aparat respirator trebuie sa fie prevãzut cu un cablu de securitate de lungime şi de soliditate suficiente, rezistent la foc şi putind fi atasat printr-o carabina la curelele aparatului sau la o centura distinctã, în asa fel încît aparatul respirator sa nu se poatã, în nici un caz, detasa cînd se manevreaza cablul de securitate.
ANEXA IV
REGULA 50: Filme cinematografice (Metodele I, II şi III)
Nu vor fi folosite filme pe suporti nitrocelulozici pentru aparatele cinematografice la bordul navelor.
REGULA 54 i)
Nu se vor folosi filme pe suporti nitrocelulozici pentru aparatele cineamatografice la bordul navelor.
REGULA 65 j): Echipament de pompier
Orice nava de marfa, noua sau existenta, trebuie sa aibã la bord cel puţin un echipament de pompier conform prescripţiilor regulii 63 din prezentul capitol.


ANEXA 2
AMENDAMENTE LA CONVENŢIA INTERNATIONALA DIN 1960 PENTRU OCROTIREA VIEŢII OMENEŞTI PE MARE, ADOPTATE LA 25 OCTOMBRIE 1967
prin Rezoluţia A 122 (V) a sesiunii a 5-a a Adunãrii Organizaţiei Maritime Consultative Interguvernamentale*)

ADUNAREA,
recunoscind necesitatea de a ameliora ocrotirea vieţii omeneşti pe mare,
luind nota de articolul 16 i) din Convenţia privind crearea Organizaţiei Maritime Consultative Interguvernamentale, relativ la funcţiile adunãrii în ceea ce priveşte regulile referitoare la securitatea maritima,
notînd în plus ca articolul IX din Convenţia internationala din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, în paragrafele b), d), e), g) şi h) prevede proceduri pentru amendamente care implica participarea organizaţiei,
examinînd anumite amendamente din Convenţia internationala din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, care fac obiectul recomandãrilor adoptate de Comitetul securitãţii maritime, în sesiunile a 14-a şi a 15-a, în vederea ameliorãrii, pe de o parte, a mãsurilor de securitate contra incendiului la bordul navelor, dispoziţiilor privind aparatele de salvare la bordul navelor cisterne şi navelor de marfa, radiotelefonia în unde metrice în zonele cu densitate de trafic mare şi, pe de alta parte, dispoziţiile privind scutirea noilor tipuri de ambarcatiuni şi a celor care au legãturi cu reparaţiile, modificãrile şi echipamentul navelor,
adopta urmãtoarele şase amendamente la regulile anexe la Convenţia internationala din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare.
Fiecare din aceste amendamente va fi comunicat guvernelor în scopul aprobãrii conform dispoziţiilor alineatului d) al articolului IX din convenţie:
a) adãugarea unui nou paragraf b) la regula 4 din capitolul I, şi transformarea actualei reguli 4 în paragraful a). Textul acestui amendament face obiectul anexei I la prezenta rezoluţie;
b) adãugarea unui nou alineat iii) la paragraful a) al regulii 1 din capitolul II, al cãrui text face obiectul anexei II la prezenta rezoluţie;
c) adãugarea unei noi pãrţi H la capitolul II (regulile 92 la 123 inclusiv), intitulata "Prevenirea, detectarea şi stingerea incendiului la bordul navelor de pasageri" şi al carei text face obiectul anexei III la prezenta rezoluţie;
d) înlocuirea alineatului ii) al paragrafului a) din regula 64 a capitolului II prin noi alineate ii) şi iii), şi înlocuirea regulilor 64 j) şi 70 din capitolul II şi regulilor 25 şi 26 a) iv) din capitolul III prin noi reguli. Textul acestui amendament face obiectul anexei IV la prezenta rezoluţie;
e) înlocuirea paragrafelor a) şi c) ale regulii 35 din capitolul III prin noi paragrafe. Textul acestui amendament face obiectul anexei V la prezenta rezoluţie;
f) adãugarea unui nou paragraf g) la regula 2 din capitolul IV, unei noi reguli 7 bis şi unei noi reguli 15 bis la capitolul IV şi unei noi reguli 18 la capitolul V, ale cãror texte fac obiectul anexei VI la prezenta rezoluţie,
avizeazã ca, atunci cînd partea H din capitolul II va intra în vigoare, navele de pasageri netransportind mai mult de 36 pasageri vor trebui sa satisfacã în continuare dispoziţiile cerute de pãrţile D, E şi F din capitolul II al Convenţiei internaţionale din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare,
roaga secretarul general al organizaţiei, conform dispoziţiilor articolului IX b) i), sa comunice copii certificate dupã prezenta rezoluţie şi anexele sale tuturor guvernelor pãrţi la Convenţia internationala din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare în scopul acceptãrii şi sa difuzeze aceasta rezoluţie şi anexele sale tuturor membrilor organizaţiei,
invita toate guvernele interesate sa accepte fiecare din amendamente cît mai repede.
ANEXA I
REGULA 4 b)
b) Administraţia poate scuti orice nava care prezintã anumite caracteristici noi de aplicarea oricãrei dispoziţii din capitolele II, III şi IV ale prezentelor reguli care ar prezenta riscul de a impiedica în mod serios cercetãrile vizind îmbunãtãţirea caracteristicilor sale, ca şi punerea lor în aplicare la bordul navelor, efectuind voiaje internaţionale. Trebuie totuşi ca nava sa satisfacã prescripţiile pe care administraţia, luind în consideraţie serviciul pentru care este destinatã nava, le apreciazã ca fiind suficiente pentru a asigura securitatea generalã a navei, şi care sînt considerate acceptabile de guvernele statelor în care nava va voiaja. Atunci cînd administraţia acorda o astfel de scutire comunica organizaţiei circumstanţele şi motivele, aceasta comunicindu-le guvernelor contractante pentru informare.
ANEXA II
REGULA 1 a) iii)
O nava care a suferit reparaţii, modificãri sau transformãri, precum şi amenajãrile rezultind din acestea, trebuie sa continue şi satisfacã cel puţin prescripţiile care îi erau deja aplicabile. În asemenea cazuri, o nava existenta nu trebuie, de regula generalã, sa se abata de la prescripţiile aplicabile unei nave noi mai mult decît se abatea înainte.
Reparaţiile, modificãrile şi transformãrile de o importanta majorã, ca şi amenajãrile rezultind din acestea, vor trebui sa satisfacã prescripţiile aplicabile la o nava noua, în mãsura în care administraţia considera aceasta posibil şi raţional.
ANEXA III
Parte H - Prevenirea, detectarea şi stingerea incendiului în bordul navelor de pasageri
REGULA 92: Aplicare
Regulile din aceasta parte a prezentului capitol se aplica navelor de pasageri care transport mai mult de 36 pasageri şi a cãror chila a fost pusã la data intrãrii în vigoare a prezentelor amendamente sau ulterior.
Ele înlocuiesc pentru aceste nave dispoziţiile partii C, regula 31 şi ale pãrţilor D, E, F şi G din prezentul capitol care se aplica navelor de pasageri a cãror chila a fost pusã la 26 mai 1965 sau ulterior.
REGULA 93: Observaţii generale
Prezenta parte vizeazã stabilirea unui grad de prevenire, de detectare şi de stingere a incendiulul cît mai ridicat posibil pe navele de pasageri. Principiile fundamentale din care se inspira regulile din aceasta parte sînt urmãtoarele:
a) împãrţirea navei în transe verticale principale prin compartimentari avînd o rezistenta mecanicã şi termica;
b) separarea încãperilor locuite de restul navei prin compartimentari avînd o rezistenta mecanicã şi termica;
c) utilizarea redusã a materialelor combustibile;
d) detectarea oricãrui incendiu la locul unde el a luat naştere;
e) localizarea şi stingerea oricãrui incendiu în locul unde el a luat naştere;
f) protecţia iesirilor şi mijloacelor de acces în scopul luptei contra incendiulul;
g) posibilitatea utilizãrii rapide a instalaţiilor de lupta contra incendiului.
REGULA 94: Definiţii
Pretutindeni unde în aceasta parte a prezentului capitol se prezintã expresiile de mai jos, ele trebuie sa fie interpretate dupã cum urmeazã:
a) Un material necombustibil este un material care nu arde, nici nu emite vapori inflamabili în cantitate atît de mare încît sa se aprinda în contact cu o flacara pilot sau cu orice alta sursa de ardere cînd este adus la o temperatura de circa 750°C (1382°F). Orice alt material este considerat ca un "material combustibil".
b) Încercarea la focul standard este o încercare în cursul cãreia probe din pereţi sau punti sînt supuse, în cuptorul de încercare, la temperaturi corespunzind aproximativ curbei standard temperatura-timp.
Probele trebuie sa aibã o suprafata expusã de cel puţin 4,65 metri patrati (50 picioare patrate) şi cel puţin 2,44 metri (8 picioare) înãlţime (sau lungime în cazul puntilor), sa fie asemãnãtoare cît mai mult posibil cu construcţia prevãzutã şi sa aibã, dacã este cazul, cel puţin o imbinare. Curba standard temperatura-timp este o curba regulatã care trece prin punctele urmãtoare:
- dupã primele 5 minute - 538°C (1000°F)
- dupã primele 10 minute - 704°C (1300°F)
- dupã primele 30 minute - 843°C (1550°F)
- dupã primele 60 minute - 927°C (1700°F)
c) Compartimentari tip A, B şi C
i) Compartimetarile tip A sînt constituite din pereţi şi punti conform dispoziţiilor urmãtoare:
1) trebuie sa fie construiti din oţel sau alt material echivalent;
2) trebuie sa fie armate corespunzãtor;
3) trebuie sa fie construite în asa fel încît sa poatã impiedica trecerea fumulul şi flacarilor pînã la sfîrşitul unei incerari la foc standard de o ora;
4) trebuie sa fie izolate cu ajutorul materialelor necombustibile aprobate, în asa fel încît temperatura medie a suprafeţei neexpuse sa nu se mãreascã cu mai mult de 139°C (250°F) în raport cu temperatura iniţialã şi ca temperatura într-un punct oarecare al acestei suprafeţe, inclusiv imbinarile, sa nu creascã cu mai mult de 180°C (325°F) în raport cu temperatura iniţialã, la sfîrşitul intervalelor de mai jos:
Clasa A - 60
60 minute
Clasa A - 30
30 minute
Clasa A - 15
15 minute
Clasa A - 0
0 minute
5) administraţia poate cere sa se facã încercarea unui perete sau unei punti prototip pentru a se asigura ca ele satisfac prescripţiile de mai sus privind integritatea peretelui şi ridicarea temperaturii.
ii) Compartimentarile tip B sînt constituite din pereţi, punti, plafoane sau captuseli conform dispoziţiilor urmãtoare:
1) trebuie sa fie construite în asa fel încît sa poatã impiedica trecerea flacarilor pînã la sfîrşitul primei jumãtãţi de ora de încercare la foc standard;
2) trebuie sa aibã un grad de izolare astfel încît temperatura medie a partii neexpuse sa nu creascã cu mai mult de 139°C (250°F) în raport cu temperatura iniţialã şi ca temperatura maxima într-un punct oarecare al acestei suprafeţe, inclusiv imbinarile, sa nu creascã cu mai mult de 225°C (405°F) în raport cu temperatura iniţialã, la expirarea termenelor de mai jos:
Clasa B - 15
15 minute
Clasa B - 0
0 minute
3) trebuie sa fie construite din materiale necombustibile aprobate şi toate materialele care servese la construcţia şi fixarea lor trebuie sa fie necombustibile:
4) administraţia poate cere sa se facã încercarea unui perete prototip pentru a se asigura ca el satisface prescripţiile de mai sus privind integritatea peretelui şi ridicarea temperaturii.
iii) Compartimentarile tip C trebuie sa fie construite din materiale necombustibile aprobate. Ele nu sînt obligate sa satisfacã prescripţiile privind trecerea fumului şi flacarilor şi ridicarea temperaturii.
d) Platformele sau captuselile continue de tip B sînt plafoane sau captuseli de tip B care se prelungesc pînã la o compartimentare de tipul A sau B.
e) Oţel sau alt material echivalent. Ori de cîte ori se prezintã cuvintele "oţel sau alt material echivalent" trebuie sa se înţeleagã orice material care, el singur sau dupã izolare, poseda proprietãţi echivalente celor ale otelului din punct de vedere al rezistentei mecanice şi al integritãţii, la sfîrşitul incercarii la foc standard corespunzãtor (de exemplu, un aliaj de aluminiu izolat corespunzãtor).
f) Slabã putere propagatoare a flacarii. Aceasta expresie înseamnã ca suprafata consideratã se va opune suficient la propagarea flacarilor. Aceasta trebuie sa fie stabilit de o maniera apreciatã satisfãcãtoare de administraţie la sfîrşitul unei încercãri corespunzãtoare.
g) Transe verticale principale sînt zonele care rezulta din diviziunea corpului, suprastructurilor şi rufurilor prin compartimentari de tip A. Lungimea lor medie deasupra unui punct oarecare nu depãşeşte, de regula generalã, 40 metri (131 piciore).
h) Încãperile locuite cuprind încãperile pentru reuniuni, culoarele, încãperile sanitare, cabinele, birourile, încãperile afectate echipajulul, saloanele de coafura, oficiile izolate, dulapurile de serviciu şi încãperile de aceeaşi natura.
i) Încãperile pentru reuniuni sînt încãperile locuite constituite din holuri, sali de mese, saloane şi alte încãperi de aceeaşi natura imprejmuite cu compartimentari permanente.
j) Încãperile de serviciu cuprind bucãtãriile, oficiile principale, magaziile (în afarã de oficiile izolate şi dulapurile de serviciu), depozitele de scrisori, depozitele pentru obiecte de valoare, atelierele altele decît cele care sînt situate în compartimentele maşinilor şi similare, precum şi puturile care duc la acestea.
k) Spaţiile pentru mãrfuri cuprind toate spaţiile utilizate pentru mãrfuri (inclusiv tancurile pentru mãrfuri lichide) ca şi puturile care duc la acestea.
l) Încãperile de categorie specialã sînt încãperile închise situate deasupra sau dedesubtul puntii de campartimentare, care au fost concepute pentru transportul vehiculelor automobile avînd în rezervorul lor carburantul necesar propriei lor propulsii, la care vehiculele au acces şi din care ele pot ieşi cu conducatori şi pasageri.
m) Spaţiile pentru maşini cuprind toate spaţiile pentru maşini de categoria A, toate celelalte spaţii care conţin aparatul propulsor, caldarile, grupele pentru tratarea combustibilului lichid, maşinile cu aburi, motoarele cu combustie interna, generatoare şi maşini electrice principale, posturi pentru manipularea pacurii, instalaţii de ventilaţie şi de condiţionarea aerului, instalaţiile frigorifice, dispozitive de amortizarea ruliului şi încãperile de aceeaşi natura, precum şi puturile care duc la acestea.
n) Spaţiile pentru maşini de categoria A sînt toate încãperile care conţin fie maşini cu combustie interna utilizate pentru propulsia principala sau în oricare alte scopuri cînd puterea lor totalã este de cel puţin 500 CP, fie o cadere cu combustibil lichid sau un grup de tratarea combustibilului lichid, precum şi puturile care duc la acestea.
o) Prin grup de tratarea combustibilului lichid se înţelege echipamentul care serveşte la prepararea combustibilului lichid destinat sa alimenteze o caldare sau combustibilul lichid preincalzit destinat unui motor cu combustie interna; el cuprinde pompele, filtrele şi radiatoarele care trateazã combustibilul la o presiune mai mare de 1,8 kilograme pe centimetru patrat (25 livre pe tol patrat).
p) Posturile de securitate sînt încãperile în care se gãsesc aparatele de radio, aparatele principale de navigaţie, generatorul de ajutor sau instalaţiile centrale de detectarea şi stingerea incendiului.
q) Încãperi conţinînd mobile şi piese de mobilier care prezintã un risc limitat de incendiu. Pentru aplicarea regulilor din prezentul capitol se înţelege prin mobile şi piese de mobilier care prezintã un risc limitat de incendiu acelea enumerate mai jos (în care se gãsesc cabine, încãperi pentru reuniuni, birouri sau alte tipuri de încãperi locuite):
i) toate mobilele precum birourile, dulapurile, toaletele, secretarele, comodele, în întregime construite din materiale necombustibile, intelegindu-se totodatã ca suprafata lor de sprijin poate sa aibã un invelis combustibil care nu trebuie sa depãşeascã 2,0 milimetri (1/12 tol) grosime;
ii) orice mobilier care poate fi deplasat uşor precum scaunele, canapelele, mesele, cu condiţia ca scheletul lor sa fie constituit din materiale necombustibile;
iii) toate tapetele, perdelele şi alte stofe care se suspenda avînd o putere de propagare a flacarilor care, dupã avizul administraţiei, nu este superioarã celei a unei stofe de lina avînd o greutate de 0,8 kilograme pe metru patrat (24 uncii pe yard patrat);
iv) toate invelisurile dusumelelor avînd o putere propagatoare a flacarilor, dupã avizul administraţiei, nu este superioarã celei a unei stofe de lina echivalente folositã în acelaşi scop, şi
v) toate suprafeţele expuse ale pereţilor, captuselilor şi plafoanelor avînd o putere slabã de propagare a flacarii.
REGULA 95: Structura
Corpul, suprastructurile, pereţii structuri, puntile şi rufurile trebuie sa fie din oţel sau alt material echivalent. În scopul aplicãrii definitiei cuvintelor "oţel sau alt material echivalent" data în regula 94 e) din prezentul capitol "încercarea la foc standard corespunzãtoare" trebuie sa fie conform normelor de integritate şi de izolatie indicate în tabelele regulii 98 din prezentul capitol. De exemplu, cînd compartimentaje, precum punti sau pereţi laterali sau extremitatea rufurilor pot avea o integritate la foc de tip B - O "încercarea la foc standard corespunzãtoare" trebuie sa fie de o jumãtate de ora.
În cazul în care o parte a suprastructurii este din aliaj de aluminiu, se aplica dispoziţiile urmãtoare:
a) izolarea elementelor din aliaj de aluminiu a campartimentajelor de tip A şi B, cu excepţia celor care, cu avizul administraţiei, nu susţin incarcatura, trebuie sa fie astfel încît temperatura miezului sa nu poatã creste mai mult de 200°C (360°F) în raport cu temperatura ambianta în nici un moment al incercarii la foc standard corespunzãtor;
b) este util sa se acorde o atentie specialã izolarii elementelor de structura din aluminiu fãcînd parte din coloane, suporti sau servind la susţinerea zonelor de armare şi de lansare a ambarcatiunilor şi a plutelor de salvare şi zonelor de ambarcare, ca şi la izolarea compartimentarilor de tip A sau B, pentru ca supravegherea sa fie satisfacuta în condiţiile urmãtoare:
i) în cazul elementelor de osatura care susţin zonele ambarcatiunilor şi plutelor de salvare şi ale compartimentarilor de tip A, limita de încãlzire impusa la alineatul a) din prezenta regula se aplica dupã o ora;
ii) în cazul elementelor de structura care trebuie sa susţinã compartimentarile de tipul B, limita de încãlzire impusa la alineatul a) din prezenta regula se aplica dupã o jumãtate de ora.
c) puturile şi tambuchiurile spaţiilor pentru maşini de categoria A trebuie sa fie din oţel, izolate corespunzãtor şi deschiderile, dacã exista, dispuse şi protejate în asa fel încît sa împiedice propagarea incendiulul.
REGULA 96: Transe verticale principale şi zone orizontale
a) Corpurile, suprastructurile şi rufurile sînt împãrţite în transe verticale principale prin compartimentari de tipul A. Baionetele şi nisele sînt reduse la minimum şi, cînd ele sînt necesare, construcţia lor este de tipul A. Aceste compartimentari au gradul de izolare indicat de tabelele care insotese regula 98 din prezentul capitol.
b) Pe cît posibil, pereţii care constituie limitele transelor verticale principale deasupra puntii de compartimentare sînt verticali pe pereţii etansi de campartimentare situati imediat sub aceasta punte.
c) Aceşti pereţi se întind de la punte la punte, pînã în bordajul exterior sau alte împrejmuiri.
d) Cînd o etana verticala, principala, este împãrţitã prin compartimentari orizontale de tipul A în zone orizontale pentru a constitui o bariera între zonele navei care sînt echipate şi cele care nu sînt echipate cu difuzoare, aceste compartimentari trebuie sa se intinda între pereţii adiacenti ai transelor verticale principale şi pînã la bordaj sau pînã la limitele exterioare ale navei. Ele trebuie sa fie izolate conform valorilor de integritate şi de izolare indicate în tabela 3 din regula 98 a prezentului capitol.
e) La bordul navelor destinate serviciilor speciale, ca transportul automobilelor şi a vagoanelor de cale feratã, unde construcţia pereţilor transelor verticale principale ar fi incompatibilã cu exploatarea, se vor prevedea mijloace echivalente permitind sa se controleze şi sa se limiteze un incendiu, aprabat în mod expres de administraţie. Totuşi, încãperile de categorie specialã trebuie sa satisfacã dispoziţiile cerute de regula 108 şi aceasta, cu toate dispoziţiile contrare din prezentul capitol.
REGULA 97: Pereţi situati în interiorul unei transe verticale principale
a) Toţi pereţii care nu teebuie sa fie de tipul A, trebuie sa fie cel puţin de tipul B sau C, prescris în tabelele de la regula 98 din prezentul capitol. Toţi aceşti pereţi pot fi captusiti cu materiale combustibile, conform dispoziţiilor regulii 105 din prezentul capitol.
b) Toţi pereţii culoarelor care nu trebuie sa fie de tipul A sînt constituiţi prin compartimentari de tipul B şi se întind de la punte la punte, sub rezerva dispoziţiilor urmãtoare:
i) cînd instalatia are plafoane cu captuseli continue de tipul B de o parte şi de alta a peretelui, partea peretelui situata în spatele plafonului sau captuselii continue trebuie sa fie dintr-un material a cãrui grosime şi compoziţie satisfac normele aplicabile compartimentarilor de tipul B, dar al cãror grad de integritate nu este obligatoriu de a fi de tipul B decît în mãsura în care administraţia îi apreciazã pasibil şi raţional;
ii) cînd o nava este protejata printr-un dispozitiv automat cu apa pulverizata care satisface dispoziţiile regulii 120 din prezentul capitol pereţii culoarelor din material de tipul B pot sa se opreascã la un plafon instalat în coloane dacã totodatã acesta este dintr-un material a cãrui grosime şi compoziţie satisfac normele aplicabile compartimentarilor de tipul B. Prin derogare de la prescripţiile regulii 98 din prezentul capitol, aceşti pereţi şi plafoane nu este obligatoriu sa aibã un grad de integritate de tipul B decît în mãsura în care administraţia apreciazã acest lucru ca posibil şi raţional. Porţile situate în aceşti pereţi trebuie sa fie executate din material necombustibil, ca şi ramele lor. Construcţia şi modul lor de instalare trebuie sa le dea o rezistenta la foc apreciatã de cãtre administraţie ca satisfãcãtoare.
c) Toţi pereţii care trebuie sa fie de tipul B, cu excepţia pereţilor culoarelor, se întind de la punte în punte şi pînã la bordajul exterior sau alta limita, afarã de cazul cînd instalatia nu comporta un plafon sau captuseli continue de tipul B de a peretelui, în care caz peretele poate sa se opreascã la acest plafon sau la aceasta captuseala.
REGULA 98: Integritatea la foc a pereţilor şi puntilor
a) Integritatea minima la foc a tuturor puntilor şi pereţilor trebuie sa fie nu numai conformã cu dispoziţiile speciale ale prezentei pãrţi, dar de asemenea şi cu tabelele 1 la 4 din prezenta regula. Cînd particularitãţi de construcţie a navei fac dificila evaluarea gradului minim de integritate la foc a unei compartimentari oarecare cu ajutorul tabelelor, valoarea respectiva este determinata într-un mod apreciat ca satisfãcãtor de administraţie.
b) Pentru aplicarea tabelelor, trebuie sa se ţinã cont de urmãtoarele principii:
i) Tabelul 1 se aplica pereţilor care constituie limitele transelor verticale principale sau zonelor orizontale.
Tabelul 2 se aplica pereţilor care nu constituie nici limite ale transelor verticale nici cele ale zonelor orizontale.
Tabelul 3 se aplica puntilor care constituie baionete în tranşele verticale principale sau limite ale zonelor orizontale.
Tabelul 4 se aplica puntilor care nu alcãtuiesc nici baionete de transe verticale principale nici limite ale zonelor orizontale.
ii) Pentru a determina normele de integritate la foc, aplicabile separatiilor între încãperi adiacente, aceste încãperi au fost clasificate, în funcţie de riscul de incendiu pe care îl prezintã, în cele 14 categorii urmãtoare. Cînd clasamentul unei încãperi, conform prezentei reguli, ridica dificultãţi din cauza conţinutului sau şi destinaţiei sale, trebuie sa fie asimilatã categoriei de încãpere cãreia i se aplica prescripţiile cele mai severe în materie de separaţie.
Titlul fiecãrei categorii are un caracter general mai curînd decît restrictiv. Numãrul care precede titlul fiecãrei categorii trimite la coloana sau la rindul corespunzãtor din tabel.
1) Posturi de securitate
Încãperi în care sînt aşezate generatoarele de ajutor (curent, forta şi iluminat).
Timoneria şi camera hartilor.
Încãperi conţinînd materialul radio al navei.
Posturi de comanda al materialului de incendiu şi de detectare.
Posturi de telecomanda a aparatului de propulsie principal, cînd ele sînt situate în afarã incaperii afectate acestui aparat.
Încãperi conţinînd dispozitivele avertizoare centralizate.
Încãperi conţinînd posturile şi materialul dispozitivul centralizat de comunicare cu publicul.
2) Scãri
Scãri interioare, ascensoare şi scãri mecanice (altele decît cele care sînt în întregime situate în transa maşinilor) pentru uzul pasagerilor şi al echipajului, de asemenea şi puturile care duc la ele.
În aceasta privinta, o scara care nu are împrejmuire decît la un singur nivel poate fi consideratã ca fãcînd parte din încãperea de care nu este separatã printr-o poarta de incendiu.
3) Culoare
Culoare de comunicaţie pentru folosinta pasagerilor şi echipajului.
4) Posturi de manevra a ambarcatiilor şi plutelor de salvare şi posturi de ambarcare
Spaţii de punti descoperite şi promenade acoperite formind posturi de ambarcare şi de lansare la apa a ambarcatiilor şi plutelor de salvare.
5) Spaţii pe punti descoperite
Spaţii pe punti descoperite şi promenade acoperite degajind posturile de ambarcare şi de lansare la apa a ambarcatiilor şi plutelor de salvare.
Spaţiu descoperit situat în afarã suprastructurilor şi rufurilor.
6) Încãperi locuite prezentind un risc de incendiu minor
Cabine conţinînd mobile şi piese de mobilier prezentind un risc de incendiu limitat.
Încãperi de reuniune conţinînd mobile şi piese de mobilier care prezintã un risc de incendiu limitat şi care ocupa o suprafata de punte mai mic de 50 metri patrati (540 picioare patrate).
Birouri şi infirmerii conţinînd mobile şi piese de mobilier care prezintã un risc de incendiu limitat.
7) Încãperi locuite prezentind un risc de incendiu moderat
Ca pentru 6), dar cu mobile şi piese de mobilier neprezentind un risc de incendiu limitat
Încãperi de reuniune conţinînd mobile şi piese de mobilier care prezintã un risc de incendiu limitat şi ocupa o suprafata de punte egala sau mai mare de 50 metri patrati (540 picioare patrate)
Dulapuri de serviciu izolate şi mici magazii situate în încãperi locuite
Magazine
Sali de proiectie şi încãperi servind la depozitarea filmelor
Bucatarii dietetice (necontinind flacara deschisã)
Dulapuri mari pentru aparatele de curãţenie (dacã nu s-au depozitat în ele lichide inflamabile)
Laboratoare (dacã nu s-au depozitat în ele lichide inflamabile)
Dispensare
Mici uscãtorii (ocupind o suprafata de punte egala sau mai mica de 4 metri patrati (43 picioare patrate)
Depozit pentru obiecte de valoare.
8) Încãperi locuite prezentind un risc de incendiu destul de ridicat
Încãperi de reuniune conţinînd mobile şi piese de mobilier care nu prezintã un risc de incendiu limitat şi ocupind o suprafata de punte egala sau mai mare de 50 metri patrati (540 picioare patrate)
Saloane de coafura şi saloane de cosmetica.
9) Încãperi sanitare
Instalaţii sanitare comune ca: duşuri, bãi, closete etc.
Mici spãlãtorii.
Piscine acoperite
Sali de operaţie
Oficii izolate în încãperi locuite
Instalaţii sanitare speciale considerate ca o parte din încãperea în care se gãsesc.
10) Cisterne, spaţii goale şi compartimentele maşinilor auxiliare care prezintã risc de incendiu redus sau nu permite risc de incendiu
Tancuri de apa integrate în osatura navei
Spaţii goale şi coferdamuri
Încãperi afectate maşinilor auxiliare care nu conţin maşini avînd un sistem de gresare sub presiune şi în care este interzis de a se depozita combustibili, precum încãperile de mai jos: încãperi conţinînd instalaţiile de ventilaţie şi de condiţionarea aerului; încãperi afectate vinciurilor de ancora, aparatului de guvernare, stabilizatorilor, aparatului de propulsie electric; încãperi conţinînd tablourile electrice secundare şi materialul pur electric altul decît transformatorii electrici cu ulei (mai mult de 10 kVA); tunele de arbori şi tunele pentru tubulaturi; încãperi pentru pompe şi maşini frigorifice (cînd nu sînt manipulate sau utilizate lichide inflamabile)
Coboriri, puţuri şi iesiri de salvare care duc la aceste încãperi
Alte coboriri închise ca protecţii ale tubulaturilor şi cablurilor.
11) Încãperi pentru maşini auxiliare, încãperi pentru mãrfuri, încãperi de categorie specialã, tancuri de hidrocarburi transportate ca marfa sau în alte scopuri şi alte încãperi de aceeaşi natura prezentind un risc de incendiu moderat
Tancuri de marfa pentru hidrocarburi
Magazii pentru mãrfuri, tamburi şi guri de încãrcare
Camere frigorifice
Tancuri cu combustibili lichid (cînd ele se gãsesc într-o încãpere separatã în care nu sînt maşini)
Tuneluri de arbori şi tuneluri în care este posibil sa se depoziteze combustibili
Încãperi afectate maşinilor auxiliare, ca pentru categoria 10, conţinînd maşini avînd un sistem de ungere sub presiune sau în care este permis sa se depoziteze combustibilul
Posturi de manevrare pacurii
Încãperi conţinînd transformatori electrici cu ulei (mai mult de 10 kVA)
Încãperi conţinînd generatori auxiliari cu turbina şi maşini alternative cu aburi şi mici motoare cu combustie interna de o putere de 150 CP cel mult, care acţioneazã generatoare de ajutor, dispozitivul de stingere cu apa pulverizata, pompele de incendiu, pompele de santina etc.
Încãperi de categorie specialã (tabelelor 1 şi 3 numai)
Puţuri închise care duc la aceste încãperi.
12) Spaţii pentru maşini şi bucatarii principale
Compartimentele maşinilor de propulsie principale (altele decît încãperile destinate aparatului de propulsie electric) şi compartimentele caldarilor
Încãperi destinate maşinilor auxiliare, altele decît cele de categoriile 10) şi 11) care conţin motoare cu combustie interna şi alte aparate arzind combustibil lichid, preincalzirea combustibilului, aparatele de pompare
Bucatarii principale şi anexele lor
Puţuri care deservesc aceste încãperi.
13) Magazii, ateliere, oficii etc.
Oficii principale neanexate la bucatarii
Spãlãtorii principale
Uscãtorii mari ocupind o suprafata de punte mai mare de 4 metri (43 picioare patrate)
Magazii diverse
Depozite pentru scrisori şi bagaje
Încãperi pentru deşeuri
Ateliere (care nu fac parte din transa maşinilor, bucãtãriilor etc.).
14) Alte încãperi unde sînt depozitate lichide inflamabile
Lampisterii
Magazii pentru pituri
Magazii conţinînd inflamabile (vopsele, medicamente etc.)
Laboratoare (unde sînt depozitate lichide inflamabile).
iii) Cînd este indicatã o singura valoare pentru integritate la foc a unei compartimentari între doua spaţii, aceasta valoare se aplica în toate cazurile;
iv) cînd se determina gradul de integritate la foc a unei compartimentari între doua încãperi situate în interiorul unei transe verticale principale sau zona orizontala neprotejate printr-un dispozitiv automat de stingere cu apa pulverizata conform dispoziţiilor regulii 120 din prezentul capitol, sau între transe sau zone din care nici una nu este protejata cu acest dispozitiv, trebuie sa se aplice cea mai ridicatã dintre cele doua valori indicate în tabel;
v) cînd se determina gradul de integritate la foc al unei compartimentari între doua încãperi situate în interiorul unei transe verticale principale sau zona orizontala care este protejata printr-un dispozitiv automat de stingere cu apa pulverizata conform dispoziţiilor regulii 120 din prezentul capitol sau între transe sau zone, care sînt şi una şi alta protejate prin acest dispozitiv, trebuie sa se aplice cea mai mica dintre cele doua valori indicate în tabele. Cînd o transa sau zona protejata este adiacenta în interiorul încãperilor locuite şi de serviciu la o transa sau zona neprotejata trebuie sa se aplice peretelui care le separa cea mai ridicatã dintre cele doua valori indicate în tabele;
vi) cînd încãperi alãturate aparţin aceleiaşi categorii şi dacã cifra 1 apare în tabele, nu este cazul sa se instaleze perete sau punte între aceste încãperi dacã administraţia apreciazã ca ar fi de prisos. Astfel, de exemplu, în categoria 12), se poate sa nu se ceara perete între bucatarie şi oficiile alãturate cu condiţia ca pereţii şi puntile oficiilor sa aibã integritatea cerutã pentru bucatarie. Totuşi, trebuie sa se instaleze un perete între o bucatarie şi un compartiment de maşini, chiar dacã aceste doua încãperi aparţin categoriei 12);
vii) cînd cifra 2 apare în tabele, gradul mai scãzut de izolare nu este decît dacã cel puţin una din încãperile alãturate este protejata printr-un dispozitiv automat cu apa pulverizata satisfacind dispoziţiile regulii 120 din prezentul capitol;
viii) cu toate dispoziţiile regulii 97 din prezentul capitol, nu sînt prevãzute dispoziţii speciale pentru materialele sau integritatea la foc a pereţilor cînd tabelul are numai o liniuta;
ix) în ceea ce priveşte încãperile de categoria 5, administraţia stabileşte care din tabelele 1 sau 2 se aplica la extremitatile rufurilor şi suprastructurilor şi care din tabelele 3 sau 4 se aplica puntilor descoperite. În nici un caz, prescripţiile tabelelor 1 la 4 relative la categoria 5 nu impun imprejmuirea încãperilor care, conform avizului administraţiei, nu au nevoie sa fie imprejmuite.
c) Se poate considera ca plafoanele şi captuselile continuie de tipul B fixate respectiv pe punti şi pereţi asigura integral sau în parte izolarea şi integritatea cerute.
d) Cînd administraţia aproba mãsurile luate la construcţia în vederea prevenirii incendiului, ea trebuie sa ia în consideraţie riscul de transmitere a caldurii la intersectiile şi extremitatile ecranelor termice cerute.

TABELUL 1
Pereţi care constituie limitele transelor verticale principale sau zonelor orizontale
Încãperi
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
Posturi de securitate
(1)
A - 60
A - 30
A - 30
A - 0
A - 0
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 0
A - 60
A - 60
A - 60
A - 60
Scãri
(2)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 60
A - 0
A - 0
A - 30
A - 60
A - 15
A60
A - 0
A - 0
A - 15
A - 0
Culoare
(3)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 30
A - 30
A - 0
A - 0
A - 30
A - 60
A - 15
A - 60
A - 0
A - 0
A - 0
Posturi de ambarcare şi de ambarcatii
(4)
-
-
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 60
A - 0
A - 60
Incapei situate pe punti descoperite
(5)
-
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu redus
(6)
A - 15
A - 30
A - 30
A - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 15
A - 30
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Încãperi locuibile care prezintã un risc de incendiu moderat
(7)
A - 30
A - 60
A - 0
A - 0
A - 30
A - 60
A - 30
A - 60
A - 0
A - 15
A - 0
A - 0
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu destul de ridicat
(8)
A - 60
A - 0
A - 0
A - 60
A - 60
A - 30
A - 60
A - 15
A - 15
A - 0
Încãperi sanitare şi alte încãperi de aceeaşi natura
(9)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Tancuri, spaţii goale şi compartimentele maşinilor auxiliare care prezintã risc de incendiu redus sau nu prezintã risc de incendiu
(10)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Compartimentele maşinilor auxiliare, spaţii pentru mãrfuri, încãperi de categorie specialã, tancuri de hidrocarburi transportate ca mãrfuri sau în alte scopuri şi alte încãperi de aceeaşi natura care prezintã un risc de incendiu moderat
(11)
A - 0
A - 60
A - 0
A - 60
Compartimentele maşinilor şi bucãtãriile principale
(12)
A - 60
A - 302
A - 60
A - 15
Magazii, ateliere, oficii etc.
(13)
A - 0
A - 30
Alte încãperi unde sînt depozitate lichide inflamabile
(14)
A - 60

TABELUL 2
Pereţi care constituie limite ale transelor verticale principale sau ale zonelor orizontale
Încãperi
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
Posturi de securitate
(1)
B - 01
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 0
A - 60
A - 60
A - 60
A - 60
B - 0
Scãri
(2)
A - 01
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 15
A30
A - 0
A - 0
A - 0
Culoare
(3)
C
A - 0
A - 0
B - 0
B - 15
B - 15
B - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 0
A - 30
B - 0
B - 0
B - 0
A - 0
Posturi de ambarcare şi de ambarcatii
(4)
-
-
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 0
A - 15
A - 0
Încãperi situate pe punti descoperite
(5)
-
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu redus
(6)
B - 0
B - 15
B - 15
B - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 0
A - 30
C
C
C
C
A - 0
A - 0
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu moderat
(7)
B - 15
B - 15
B - 0
A - 0
A - 15
A - 60
A - 15
A - 60
C
C
C
A - 0
A - 0
A - 15
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu destul de ridicat
(8)
B - 15
B - 0
A - 0
A - 30
A - 60
A - 15
A - 60
C
C
A - 0
A - 0
A - 15
Încãperi sanitare şi alte încãperi de aceeaşi natura
(9)
C
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Tancuri, spaţii goale şi compartimentele maşinilor auxiliare care prezintã risc de incendiu redus sau nu prezintã risc de incendiu
(10)
A - 01
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Compartimentele maşinilor auxiliare, spaţii pentru mãrfuri, încãperi de categorie specialã, tancuri de hidrocarburi transportate ca mãrfuri sau în alte scopuri şi alte încãperi de aceeaşi natura care prezintã un risc de incendiu moderat
(11)
A - 01
A - 0
A - 0
A - 302
A - 15
Compartimentele maşinilor şi bucãtãriile principale
(12)
A - 0
A - 0
A - 60
Magazii, ateliere, oficii etc.
(13)
A - 01
A - 0
Alte încãperi unde sînt depozitate lichide inflamabile
(14)
A - 302
A - 15

TABELUL 3
Punti care formeazã baionete în tranşele verticale principale sau care constituie limite ale zonelor orizontale
Încãperi sub Încãperi deasupra
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
Posturi de securitate
(1)
A - 60
A - 60
A - 30
A - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 60
A - 0
A - 0
A - 30
A - 60
A - 15
A - 60
Scãri
(2)
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 60
A - 0
A - 60
A - 0
A - 0
Culoare
(3)
A - 30
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 60
A - 0
A - 60
A - 0
A - 0
Posturi de ambarcare şi de ambarcatii
(4)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Încãperi situate pe punti descoperite
(5)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu redus
(6)
A - 60
A - 30
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 0
A - 0
A - 15
A - 15
A - 0
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu moderat
(7)
A - 60
A - 60
A - 30
A - 15
A - 0
A - 15
A - 30
A - 60
A - 0
A - 0
A - 30
A - 30
A - 0
A - 30
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 0
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu destul de ridicat
(8)
A - 60
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 30
A - 60
A - 60
A - 0
A - 0
A - 30
A - 60
A - 15
A - 60
A - 15
A - 15
A - 15
A - 0
A - 15
A - 15
A - 0
A - 0
Încãperi sanitare şi alte încãperi de aceeaşi natura
(9)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Tancuri, spaţii goale şi compartimentele maşinilor auxiliare care prezintã risc de incendiu redus sau nu prezintã risc de incendiu
(10)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Compartimentele maşinilor auxiliare, spaţii pentru mãrfuri, încãperi de categorie specialã, tancuri de hidrocarburi transportate ca mãrfuri sau în alte scopuri şi alte încãperi de aceeaşi natura care prezintã un risc de incendiu moderat
(11)
A - 60
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 30
A - 60
A - 60
A - 0
A - 0
A - 0
A - 30
A - 302
A - 30
A - 0
A - 15
A - 15
A - 0
Compartimentele maşinilor şi bucãtãriile principale
(12)
A - 60
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 0
A - 60
A - 60
A - 60
A - 60
Magazii, ateliere, oficii etc.
(13)
A - 60
A - 60
A - 30
A - 15
A - 0
A - 15
A - 30
A - 60
A - 0
A - 0
A - 0
A - 30
A - 0
A - 30
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
Alte încãperi unde sînt depozitate lichide inflamabile
(14)
A - 60
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 0
A - 60
A - 60
A - 60
A - 60

TABELUL 4
Punti care nu formeazã baionete în tranşele verticale principale sau care nu constituie limite ale zonelor orizontale
Încãperi sub Încãperi deasupra
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
Posturi de securitate
(1)
A - 30
A - 30
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 0
A - 0
A - 0
A - 60
A - 0
A - 60
A - 0
A - 0
A - 0
B - 0
A - 0
A - 0
A - 15
Scãri
(2)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 30
A - 0
A - 30
B - 0
A - 0
Culoare
(3)
A - 15
A - 0
A - 01
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 30
A - 0
A - 30
A - 0
B - 01
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
Posturi de ambarcare şi de ambarcatii
(4)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
-
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
Încãperi situate pe punti descoperite
(5)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
-
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu redus
(6)
A - 60
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 0
A - 15
A - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
A - 0
A - 0
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu moderat
(7)
A - 60
A - 30
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 0
A - 30
A - 0
A - 0
A - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Încãperi locuite care prezintã un risc de incendiu destul de ridicat
(8)
A - 60
A - 60
A - 60
A - 30
A - 0
A - 15
A - 30
A - 60
A - 0
A - 0
A - 30
A - 30
A - 0
A - 30
A - 15
A - 0
A - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Încãperi sanitare şi alte încãperi de aceeaşi natura
(9)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
B - 0
Tancuri, spaţii goale şi compartimentele maşinilor auxiliare care prezintã risc de incendiu redus sau nu prezintã risc de incendiu
(10)
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 01
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
Compartimentele maşinilor auxiliare, spaţii pentru mãrfuri, încãperi de categorie specialã, tancuri de hidrocarburi transportate ca mãrfuri sau în alte scopuri şi alte încãperi de aceeaşi natura care prezintã un risc de incendiu moderat
(11)
A - 60
A - 60
A - 60
A - 30
A - 0
A - 0
A - 15
A - 30
A - 0
A - 0
A - 01
A - 0
A - 0
A - 302
A - 15
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0
A - 15
Compartimentele maşinilor şi bucãtãriile principale
(12)
A - 60
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 0
A - 30
A - 301
A - 0
A - 60
Magazii, ateliere, oficii etc.
(13)
A - 60
A - 30
A - 15
A - 15
A - 0
A - 15
A - 30
A - 30
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 0
A - 152
A - 0
A - 0
A - 0
B - 0
A - 0
A - 0
A - 0
B - 0
A - 0
Alte încãperi unde sînt depozitate lichide inflamabile
(14)
A - 60
A - 60
A - 60
A - 60
A - 0
A - 30
A - 60
A - 60
A - 0
A - 0
A - 302
A - 302
A - 0
A - 302
A - 30
A - 30
A - 0
A - 15
A - 15
A - 0
A - 0
A - 0

REGULA 99: Mijloace de evacuare
a) În toate încãperile destinate pasagerilor şi echipajului şi în toate încãperile, altele decît compartimentele maşinilor, unde echipajul lucreazã, trebuie sa fie prevãzute scãri înclinate şi scãri verticale care constituie un mijloc de evacuare rapida din fiecare din aceste încãperi, pînã la puntea ambarcatiunilor şi plutelor de salvare. Se vor respecta în special dispoziţiile urmãtoare:
i) sub puntea de compartimentare, fiecare compartiment etans, sau alta încãpere sau grup de încãperi delimitat în mod similar trebuie sa fie prevãzut cu doua mijloace de evacuare, dintre care cel puţin unul nu are trecere obligatorie printr-o poarta etansa. Administraţia poate, în mod excepţional, sa nu ceara decît un mijloc de evacuare, ţinînd seama de natura şi amplasarea încãperilor ca şi de numãrul persoanelor care în mod normal locuiesc sau fac serviciu în acel loc;
ii) deasupra puntii de compartimentare, fiecare transa verticala principala sau alta încãpere sau grup de încãperi delimitat în mod similar trebuie sa fie prevãzut cu cel puţin doua mijloace de evacuare, dintre care cel puţin unul are acces la o scara care constituie o ieşire verticala;
iii) cel puţin unul din mijloacele de evacuare prevãzute la alineatele a) i) şi ii) din prezenta regula trebuie sa fie constituit dintr-o scara uşor accesibil şi prevãzut cu o împrejmuire care asigura un adapost continuu impotriva focului de la nivelul unde acesta ia naştere pînã la puntea de ambarcare în ambarcatiunile şi plutele de salvare corespunzãtoare sau pînã la nivelul cel mai mult la care el duce, dacã acesta din urma este mai sus. În cazul cînd administraţia a acordat o derogare în virtutea dispoziţiilor alineatului a) i) din prezenta regula şi cînd nu exista decît un singur mijloc de evecuare, acesta trebuie sa fie considerat de cãtre administraţie ca fiind sigur. Largimea, numãrul şi continuitatea scarilor trebuie sa fie considerate de administraţie ca satisfãcãtoare;
iv) accesul din imprejmuirile scarilor la posturile de ambarcare în ambarcatiuni şi plute de salvare trebuie sa fie protejat într-un mod considerat satisfãcãtor de cãtre administraţie;
v) ascensoarele nu sînt considerate ca fiind unul din mijloacele de evacuare cerute;
vi) scarile care nu deservesc decît o singura încãpere şi o platforma în aceasta încãpere nu sînt considerate ca fiind unul din mijloacele de evacuare cerute;
vii) postul radiotelegrafic, cînd nu are acces la o punte descoperitã, trebuie sa fie prevãzut cu doua mijloace de evacuare;
viii) nu vor fi admise culoare fãrã ieşire, mai lungi de 13 metri (43 picioare).
b) i) În încãperile de categorie specialã, numãrul şi amplasarea mijloacelor de evacuare situate atît deasupra cît şi dedesubtul puntii de compartimentare trebuie sa fie considerate satisfãcãtoare de cãtre administraţie; securitatea cifelor de acces la puntea ambarcatiunilor trebuie, de regula generalã, sa fie cel puţin echivalenta celei prevãzute la alineatele a) i), ii), iii), iv) şi v) din prezenta regula;
ii) unul din mijloacele de evacuare din compartimentele maşinilor unde echipajul lucreazã în mod normal nu trebuie sa aibã trecerea obligatorie printr-o încãpere de categorie specialã.
c) Fiecare compartiment de maşini trebuie sa fie prevãzut cu doua mijloace de evacuare care sa satisfacã în special dispoziţiile de mai jos:
i) Cînd încãperea este situata sub puntea de compartimentare, cele doua mijloace de evacuare trebuie sa fie dupã cum urmeazã:
1) fie doua scãri din oţel pe cît posibil mai indepartate una de alta, care duc la porţi, de asemenea indepartate una de alta, situate în partea superioarã a incaperii şi permitind a se ajunge la puntea corespunzãtoare de ambarcare în ambarcatiuni şi plute de salvare. Una din aceste scãri trebuie sa asigure un adapost continuu impotriva focului de la partea inferioarã a incaperii pînã la un loc sigur situat în afarã incaperii;
2) fie o scara de oţel care duce le o poarta situata în partea superioarã a incaperii şi permitind accesul la puntea ambarcatiunilor şi o parte de oţel manevrabil de ambele pãrţi care constituie un mijloc de evecuare sigur pînã la puntea ambarcatiunilor;
ii) cînd compartimentul maşinilor este situat deasupra puntii de compartimentare, cele doua mijloace de evacuare trebuie sa fie pe cît posibil mai indepartate una de alta şi porţile de ieşire trebuie sa fie plasate în asa fel încît sa permitã a se ajunge la puntea corespunzãtoare de ambarcare în ambarcatiuni şi plute de salvare. Cînd aceste mijloace de evecuare obliga a se folosi scãri, acestea trebuie sa fie din oţel.
Cu toate acestea:
1) pe navele avînd mai puţin de 1.000 tone registru brut, administraţia poate accepta sa existe numai un singur mijloc de evacuare, ţinînd cont de largimea şi dispoziţia partii superioare a incaperii;
2) pe navele avînd un tonaj registru brut egal sau mai mare de 1 000 tone, administraţia poate accepta ca încãperea sa nu aibã decît un singur mijloc de evacuare cu condiţia ca o poarta sau o scara din oţel sa constituie o salvare sigura spre puntea de ambarcare, ţinînd seama de natura şi de amplasarea incaperii şi dacã în ea lucreazã sau nu persoane.
REGULA 100: Protecţia scarilor şi ascensoarelor (în încãperi locuite şi de serviciu)
a) Toate scarile trebuie sa aibã un schelet de oţel, în afarã de cazul cînd administraţia aproba utilizarea altor materiale echivalente, şi sa fie dispuse în case de scãri constituite din pereţi de tipul A şi prevãzute cu mijloace eficace de închidere a tuturor deschiderilor; totuşi:
i) nu este necesar sa se prevadã o casa a scãrii pentru scarile care deservesc numai doua interpunti, ca condiţia ca integritatea puntii decupate prin scãri sa fie menţinutã cu ajutorul pereţilor sau portilor corespunzãtoare în una sau alta din aceste doua interpunti. Cînd scara este închisã numai la nivelul unei interpunti, casa scãrii trebuie sa fie protejata în modul prevãzut pentru punti în tabelele de la regula 98 din prezentul capitol;
ii) scarile pot fi instalate fãrã casa scãrii într-o încãpere de reuniune cu condiţia ca ele sa se gãseascã complet în interiorul acestei încãperi.
b) Casa scarilor trebuie sa comunice direct cu culoarele şi sa imprejmuiasca o suprafata suficienta pentru a evita aglomerarile, ţinînd seama de numãrul de persoane susceptibile a le utiliza în caz de urgenta. Trebuie, pe cît posibil, sa nu aibã acces direct la cabine, dulapuri de serviciu şi alte încãperi închise conţinînd materiale combustibile, în care exista riscul unui incendiu.
c) Puturile ascensoarelor trebuie sa fie instalate în asa fel încît sa împiedice fumul şi flacarile sa treacã de la o interpunte la alta şi sa fie prevãzute cu mijloace de închidere care sa permitã oprirea curentilor de aer şi a fumului.
REGULA 101: Deschideri practicate în compartimentarile de incendiu de tipul A
a) Cînd compartimentarile de tipul A sînt strapunse pentru trecerea cablurilor electrice, tubulaturilor, cofrajelor, conductelor, grinzilor, traverselor sau altor elemente de structura, trebuie luate mãsuri pentru ca rezistenta lor la foc sa nu fie compromisa, sub rezerva dispoziţiilor alineatului g) din prezenta regula.
b) Cînd, din necesitate, o conducta de ventilaţie traverseaza un perete al unei transe verticale principale, un volet de incendiu de siguranta cu închidere automatã trebuie sa fie instalat la perete. Acest volet trebuie de asemenea sa poatã fi închis cu mina de fiecare parte a peretelui. Postul sau de manevra trebuie sa fie uşor accesibil şi scos în evidenta printr-o vopsea de culoare roşie reflectorizanta. Conducta situata între perete şi voletul de închidere trebuie sa fie executat din oţel sau alt material echivalent şi, dacã este necesar sa aibã un grad de izolare conform dispoziţiilor alineatului a) din prezenta regula.
Voletul trebuie sa fie prevãzut cel puţin pe o parte a peretelui, cu un indicator de deschidere bine vizibil.
c) Cu excepţia gurilor situate între spaţiile de mãrfuri încãperile de categorie specialã, magaziile şi depozitele de bagaje şi între aceste încãperi şi puntile descoperite, toate deschiderile trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive de închidere fixate permanent şi avînd o rezistenta la foc cel puţin egala celei a compartimentelor pe care ele sînt fixate.
d) Toate uşile şi ramele uşilor compartimentelor de tipul A, ca şi dispozitivele permitind sa menţinã aceste punti închise, trebuie sa fie construite în asa fel încît sa aibã o rezistenta la foc şi la trecerea fumului şi flacarilor echivalente, pe cît posibil, cu aceea a pereţilor în care sînt prevãzute aceste porţi. Aceste porţi şi rame de porţi trebuie sa fie executate din oţel sau alt material echivalent. Nu este necesar sa se izoleze porţile etanse.
e) Fiecare din aceste porţi trebuie sa poatã fi deschisã şi închisã de o singura persoana, de fiecare parte a peretelui.
f) Porţile de incendiu, prevãzute în pereţii transelor verticale principale şi în casele scarilor, altele decît porţile etanse cu comanda mecanicã sau cele care sînt normal zavorite, trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive de închidere automatã care sa poatã funcţiona la o inclinare defavorabila de 3,5 grade. Viteza lor de închidere trebuie sa fie controlatã, dacã este cazul, pentru a se evita expunerea personalului la un pericol inutil.
Toate aceste porţi, cu excepţia celor care sînt normal închise, trebuie sa poatã fi manevrate simultan sau pe grupe de la un post de securitate şi de asemenea separat de la un amplasament situat la nivelul portii. Mecanismul de declansare trebuie sa fie conceput în asa fel încît poarta sa se inchida automat în caz de defectarea sistemului de comanda; totuşi, porţile etanse aprobate cu comanda mecanicã sînt considerate acceptabile. Nu este permis sa se instaleze dispozitive de reţinere care nu sînt controlate de la un post de securitate. Porţile cu doua canaturi, cînd ele sînt autorizate, trebuie sa fie prevãzute cu un zavor care sa se inchida automat în timpul manevrei sistemului de închidere.
g) Cînd este instalat un dispozitiv automat cu apa pulverizata care satisface regula 120 a prezentului capitol sau un plafon continuu de tipul B, trebuie sa se aibã grija ca deschiderile practicate în punti care nu formeazã baionete în tranşele verticale principale şi care nu constituie limitele zonelor orizontale sa aibã o închidere suficient de etansa şi ca puntile sa aibã gradul de integritate la foc prevãzute pentru compartimentarile de tipul A, în mãsura în care administraţia considera raţional şi posibil.
h) Dispoziţiile care prevãd o integritate la foc de tipul A pentru compartimentarile care constituie limitele exterioare ale navei nu se aplica pereţilor de sticla, ferestrelor şi hublourilor. Ele nu se aplica de asemenea portilor exterioare ale suprastructurilor şi rufurilor.
REGULA 102: Deschideri practicate în compartimentari de tipul B
a) Cînd pereţi de tipul B sînt strapunsi pentru trecerea cablurilor electrice, tubulaturilor, conductelor etc. în vederea instalãrii gurilor de aerisire, aparatelor de iluminat sau a altor dispozitive similare, este cazul sa se ia mãsuri pentru ca rezistenta lor la foc sa nu fie compromisa;
b) Porţile şi ramele portilor situate în compartimentarile de tipul B ca şi dispozitivele lor de închidere trebuie sa aibã o rezistenta la foc echivalenta pe cît posibil cu cea a compartimentarilor, afarã de cazul cînd deschiderile de ventilaţie pot fi practicate în partea inferioarã a acestor porţi. Deschiderile practicate în sau sub porţi trebuie sa aibã o suprafata neta totalã care sa nu depãşeascã 0,05 metri patrati (78 toli patrati) şi cele practicate între poarta trebuie sa fie prevãzute cu un gratar din material necombustibil. Porţile trebuie sa fie necombustibile.
c) Dispoziţiile privind aplicarea normelor de integritate de tipul B la compartimentari care constituie limitele exterioare ale navei nu se aplica pereţilor de sticla, ferestrelor şi hublourilor şi nici pereţilor exteriori ale suprastructurilor şi rufurilor.
d) Cînd este instalat un dispozitiv automat cu apa pulverizata conform dispoziţiilor regulii 120 din prezentul capitol.
i) deschiderile practicate în punti care formeazã baionetele în verticale principale şi care nu constituie limite de zone orizontale trebuie sa aibã o închidere suficient de etansa şi gradul de integritate la foc prevãzut pentru compartimentarile de tipul B, în mãsura în care administraţia o considera raţional şi posibil;
ii) descinderile practicate în pereţii culoarelor de tipul B trebuie sa fie protejate conform dispoziţiilor regulii 97 din prezentul capitol.
REGULA 103: Sisteme de ventilaţie
a) În general, ventilatoarele trebuie sa fie dispuse în asa fel încît conductele care dau în diverse încãperi sa ramina în interiorul aceleiaşi transe verticale principale.
b) Cînd sistemele de ventilaţie traverseaza puntile, este util sa se ia mãsuri, în afarã celor prevãzute la regula 101 în legatura cu integritatea la foc a puntilor, pentru a reduce riscul unei treceri a fumului şi a gazelor arse de la o interpunte la alta pe calea acestor conducte de ventilaţie. În afarã condiţiilor cerute de prezenta regula, izolarea conductelor verticale trebuie, dacã este cazul, sa satisfacã normele prevãzute în tabela corespunzãtoare regulii 98 din prezentul capitol.
c) Toate orificiile principale de sosirea aerului proaspãt sau de evacuarea aerului viciat trebuie sa poatã fi închise din exteriorul incaperii pe care o deserveste.
d) Exceptind magaziile de mãrfuri, materialele utilizate pentru construcţia conductelor de vantilatie sînt urmãtoarele:
i) pentru conductele a cãror secţiune nu este mai mica de 750 centimetri patrati (116 toli patrati) şi toate conductele verticale care deservesc mai mult de o interpunte: oţel sau alt material echivalent;
ii) pentru conductele cu secţiunea mai mica de 750 centimetri patrati (116 toli patrati) material necombustibil. Este util sa se asigure integritatea la foc a compartimentarilor de tipul A sau B cînd sînt traversate de aceste conducte;
iii) pe lungimi mici nedepasind în general 2 metri (79 toli) pentru secţiuni de 200 centimetri patrati (31 toli), conductele pot sa nu fie necombustibile sub rezerva condiţiilor urmãtoare:
1) Acaste pãrţi de couducta trebuie sa fie executate dintr-un material care prezintã, conform avizului administraţiei, un risc de incendiu redus.
2) Ele nu pot fi utilizate decît la extremitatea dispozitivului de ventilaţie.
3) Ele nu trebuie sa se gãseascã la mai puţin de 60 centimetri (24 toli), masurati pe lungimea conductei, fata de deschiderea practicatã într-o compartimentare de tipul A sau B, inclusiv plafoanelor continuie de tip B.
e) Cînd conductele de ventilaţie deservesc casele scarilor, trebuie sa fie legate direct la ventilator şi nu trebuie sa deserveasca alta încãpere.
f) Toate aparatele de ventilaţie mecanice, cu excepţia ventilatoarelor magaziilor de mãrfuri şi compartimentelor maşinilor ca şi dispozitivele suplimentare de ventilaţie care pot fi prescrise aplicind alineatul h) din prezenta regula, trebuie sa fie prevãzute cu comenzi grupate în asa fel încît sa poatã fi oprite toate ventilatoarele din doua locuri cît mai indepartate posibil unul de altul. De asemenea, trebuie sa se grupeze comenzile principale ale aparatelor de ventilaţie mecanicã deservind compartimentele maşinilor în asa fel încît sa poatã fi manevrate din doua locuri, unul gasindu-se în exteriorul compartimentului în chestiune. Ventilatoarele dispozitivelor de ventilaţie mecanice deservind spaţii de mãrfuri trebuie sa poatã fi oprite dintr-un loc sigur, situat la exteriorul acestor spaţii.
g) Conductele de evacuare a cuptoarelor bucãtãriilor trebuie sa fie constituite prin compartimentari de tipul A cînd traverseaza încãperi locuite sau încãperi conţinînd materiale combustibile:
i) cu un filtru cu grezie putind fi uşor scos pentru curatat;
ii) cu un volet de incendiu situat la extremitatea inferioarã a conductei;
iii) cu dispozitive permitind sa se opreascã de la bucatarie ventilatorul de evacuarea aerulul viciat;
iv) cu o instalatie fixa permitind sa se stinga un incendiu în interiorul conductei.
h) În posturile de securitate situate în afarã compartimentelor pentru maşini este util sa se ia toate mãsurile posibile pentru a garanta o ventilaţie şi o vizibilitate permanenta şi pentru evacuarea fumului, în asa fel încît, în caz de incendiu, maşinile şi aparatele care se gãsesc acolo sa poatã fi supravegheate şi sa continue sa funcţioneze în mod eficace. Pentru alimentarea cu aer a acestor compartimente trebuie sa fie prevãzute doua mijloace distincte; cele doua orificii de intrarea aerului corespunzãtoare trebuie sa fie dispuse în asa fel încît sa reducã la minimum riscul de introducerea fumului în acelaşi timp prin doua orificii. Administraţia poate permite derogãri la aceste dispoziţii pentru posturile de securitate situate pe o punte descoperitã, care dau pe aceasta punte şi în cazul cînd dispozitivele de închidere situate la nivelul orificiului ar fi tot atît de eficace.
i) Conductele destinate ventilatiei compartimentelor maşini de categoria A nu trebuie, de regula generalã, sa treacã prin încãperi locuite, încãperi de serviciu sau posturi de securitate. Totuşi, administraţia poate permite derogãri de la aceste dispoziţii în cazurile urmãtoare:
i) conductele sînt executate din oţel şi izolate conform normei A - 60;
ii) conductele sînt executate din oţel, prevãzute cu un volet automat de incendiu lîngã compartimentajul pe care îl traverseaza şi izolate conform normei A - 60 de la compartimentul maşinilor pînã la un punct situat la cel puţin 5 metri (16 picioare) dincolo de valetul de incendiu.
j) Conductele destinate ventilatiei încãperilor locuite, încãperilor de serviciu sau posturilor de securitate nu trebuie, de regula generalã, sa traverseze compartimentele pentru maşini, de categoria A. Totuşi, administraţia poate admite derogãri de la aceste dispoziţii dacã conductele sînt executate din oţel şi dacã voleti automati de incendiu au fost instalati în apropierea pereţilor transversali.
REGULA 104: Ferestre şi hublouri
a) Toate ferestrele şi hublourile deschise în pereţi în interiorul încãperilor locuite, încãperilor de serviciu şi posturilor de securitate, altele decît cele la care se aplica dispoziţiile regulilor 101 b) şi 102 c) din prezentul capitol, trebuie sa fie construite în asa fel încît sa rãspundã prescripţiilor de integritate a pereţilor pe care sînt plasate.
b) Contrar dispoziţiilor tabelelor de la regula 98 din prezentul capitol:
i) toate ferestrele şi hublourile deschise în pereţi care separa fata de exterior încãperile locuite, încãperile de serviciu şi posturile de securitate, trebuie sa fie construite cu cadre metalice sau alt material corespunzãtor. Geamul trebuie sa fie fixat printr-o rama sau cornier;
ii) trebuie sa se acorde o atentie specialã integritãţii fata de foc a ferestrelor şi hublourilor care sînt situate în fata sau sub posturile deschise sau închise ale ambarcatiunilor şi plutelor de salvare în mãsura în care lipsa lor de rezistenta la foc ar risca sa compromita operaţiile de lansare la apa şi de ambarcare.
REGULA 105: Folosirea restrînsa a materialelor combustibile
a) Excepţie fãcînd încãperile de mãrfuri, depozitele de scrisori şi camerele frigorifice pentru alimente, toate captuselile, talpile, suportii, plafoanele şi izolatiile trebuie şi fie din materiale necombustibile. Pereţii şi puntile parţiale care subimpart o încãpere în scopuri utilitare sau decorative trebuie sa fie executaţi de asemenea din materiale necombustibile.
b) Ecranele contra condensarii şi produsele adezive folosite pentru izolarea dispozitivelor de rãcire şi izolarea tubulaturilor acestor dispozitive nu trebuie sa fie necombustibile, dar trebuie sa fie în cantitate cît mai mica posibil, iar suprafata lor aparenta trebuie sa aibã un grad de rezistenta la propagarea flacarii consideratã satisfãcãtoare de cãtre administraţie.
c) În interiorul tuturor încãperilor de locuit şi de serviciu, pereţii, captuselile şi plafoanele pot avea un placaj combustibil care nu trebuie sa depãşeascã 2,0 milimetri (sau 1/12 toli) grosime, fac excepţie culoarele, imprejmuirile scarilor şi posturile de securitate unde nu trebuie sa aibã mai mult de 1,5 milimetri (sau 1/17 toli) grosime.
d) Volumul total al elementelor combustibile: captuseli, ciubuce, decoraţii şi placaje în orice încãpere locuita sau încãpere de serviciu nu trebuie sa depãşeascã un volum echivalent celui al unui placaj de 2,5 milimetri (1/10 toli) grosime, acoperind suprafata totalã a pereţilor şi plafonului. Pe navele prevãzute cu un sistem automat cu apa pulverizata care satisface dispoziţiile regulii 120 din prezentul capitol, acest volum poate cuprinde un anumit numãr de materiale combustibile folosite pentru fixarea pereţilor de tipul C.
e) Toate suprafeţele aparente ale culoarelor şi imprejmuirilor scarilor, şi cele ale spaţiilor ascunse sau inaccesibile în încãperile de locuit sau de serviciu şi posturile de securitate, trebuie sa aibã o putere de propagare a flacarii reduse.
f) Mobilierul culoarelor şi casei scarilor trebuie sa fie redus la minimum.
g) Vopselele, lacurile şi alte produse folosite pe suprafeţele interioare aparente nu trebuie sa prezinte un risc de incendiu considerat excesiv de cãtre administraţie, şi nu trebuie sa degaje cantitãţi prea mari de fum sau alte substanţe toxice.
h) Dacã în interiorul încãperilor de locuit şi de serviciu şi al posturilor de securitate exista punti imbracate, invelisurile trebuie sa fie din materiale aprobate care nu se aprind cu usurinta şi nu risca sa fie toxice sau sa explodeze la temperaturi ridicate.
i) Coşurile pentru hirtie trebuie sa fie executate din materiale necombustibile; fundurile lor şi pãrţile laterale trebuie sa fie pline.
REGULA 106: Detalii diverse
Reguli aplicabile tuturor pãrţilor navei
a) Tubulaturile care traverseaza compartimentarile de tipul A sau B trebuie sa fie executate dintr-un material aprobat de administraţie, ţinînd seama de temperatura la care aceste compartimente pot fi supuse. Tubulaturile de ulei sau de combustibil lichid trebuie sa fie executate dintr-un material aprobat de administraţie, ţinînd seama de riscul de incendiu. Materialele ale cãror caracteristici sînt cu usurinta afectate de caldura nu trebuie sa fie întrebuinţate în construcţia scurgerilor în puntile exterioare şi cutiilor de descãrcare pe bordaj, a evacuarilor sanitare şi altor conducte de evacuare situate aproape de linia de plutire, precum şi pretutindeni unde lipsa lor de rezistenta la foc ar crea pericole de inundare.
Reguli aplicabile încãperilor locuibile şi de serviciu, posturilor de securitate, culoarelor şi scarilor
b) i) Straturile de aer şi spaţiile goale care se gãsesc în spatele captuselilor sau interpuntilor şi plafoanelor trebuie sa fie divizate corespunzãtor prin ecrane bine ajustate, pentru a evita tirajul. Distanta între aceste ecrane nu trebuie sa depãşeascã 14 metri (46 picioare);
ii) în sens vertical, aceste spaţii, inclusiv cele care se gãsesc în spatele captuselilor casei scarilor, puţurilor etc., trebuie sa fie închise la fiecare punte.
c) Construcţia plafoanelor şi a compartimentarilor trebuie sa fie în asa fel, încît fãrã ca eficacitatea protecţiei impotriva incendiilor sa fie micşoratã, sa permitã rondurilor de incendiu sa descopere orice fum provenind din spaţiile ascunse şi inaccesibile, cu excepţia cazului în care administraţia va aprecia ca nu exista riscul declarãrii unui incendiu în aceste spaţii.
d) Radiatoarele electrice, dacã acestea se gãsesc la bord, trebuie sa fie fixate permanent şi construite în asa fel încît sa reducã la minimum riscurile de incendiu. Nu trebuie sa fie instalate radiatoare ale cãror elemente de încãlzire expun hainele, perdelele sau alte articole similare sa se carbonizeze sau sa ia foc sub efectul caldurii pe care o degaja.
e) Nu vor fi folosite filme pe baza de nitrat de nitroceluloza în sãlile de proiectie.
REGULA 107: Instalarea unui dispozitiv automat de stingere cu apa pulverizata şi a unui dispozitiv de alarma şi de detectarea incendiului sau a unui avertizor de incendiu automat şi a unui dispozitiv de detectarea incendiului
Pe orice nava la care se aplica regulile din aceasta parte a prezentului capitol şi în interiorul fiecãrei zone orizontale sau verticale, încãperile de locuit şi de serviciu şi, în mãsura în care administraţia considera necesar, posturile de securitate trebuie toate, cu excepţia celor care nu prezintã nici un risc însemnat de incendiu (încãperi goale, încãperi sanitare etc.), sa fie prevãzute cu una din instalaţiile urmãtoare:
i) dispozitiv automat de stingere cu apa pulverizata şi dispozitiv de alarma şi de detectarea incendiului de un model aprobat, conforme dispoziţiilor regulii 130 din prezentul capitol şi a cãror instalare şi amplasare permit protejarea acestor încãperi;
ii) avertizor de incendiu automat şi dispozitiv de detectarea incendiului de un model aprobat conform dispoziţiilor regulii 121 din prezentul capitol şi a cãror instalare şi amplasare permit descoperirea prezentei unui incendiu în aceste încãperi.
REGULA 108: Protecţia încãperilor de categorie specialã
Dispoziţii aplicabile încãperilor de categorie specialã, fie ca sînt situate deasupra sau sub puntea de compartimentare
a) Generalitati
i) Dispoziţiile prezentei reguli se bazeazã pe principiul ca împãrţirea obişnuitã în transe verticale poate intimpina dificultãţi puternice în cazul încãperilor de categorie specialã şi ca, în consecinta, trebuie sa se dea acestor încãperi o protecţie echivalenta cu ajutorul zonelor orizontale şi a dispozitivelor fixe eficace pentru stingerea incendiului. În sensul prezentei reguli, aceste zone orizontale pot sa se intinda de la o punte la alta, cu condiţia ca înãlţimea lor totalã sa nu depãşeascã 10 metri (sau 33 picioare);
ii) toate dispoziţiile regulilor 101 şi 103 din prezentul capitol privind menţinerea integritãţii transelor verticale se aplica de asemenea puntilor şi pereţilor care constituie limitele între zonele orizontale ca şi între aceste zone şi restul navei.
b) Protecţie prin construcţie
i) Pereţii care constituie limitele verticale ale încãperilor de categorie specialã trebuie sa fie izolati în modul prevãzut pentru încãperile din categoria 11) din tabelul 1 al regulii 98 din prezentul capitol, iar pereţii care constituie limitele orizontale, în modul prevãzut pentru încãperile de categoria 11) din tabelul 3 al aceleiaşi reguli;
ii) trebuie sa se prevadã pe puntea de comanda indicatoare de închidere a portilor de incendiu servind ca intrare sau ieşire în încãperile de categorie specialã.
c) Dispozitive fixe de stingerea incendiului
Toate încãperile de categorie specialã trebuie sa fie prevãzute cu o instalatie fixa, cu comanda manualã, de proiectarea apei pulverizate sub presiune de un model aprobat, care protejeaza toate pãrţile puntilor şi platformelor pentru vehicule, dacã acestea exista, în încãperea consideratã. Totuşi, administraţia poate autoriza folosirea oricãrui alt dispozitiv fix de stingere dacã s-a dovedit în timpul unei încercãri la scara realã simulind un incendiu într-o încãpere de categorie specialã unde se raspindeste benzina, ca acest dispozitiv este cel puţin tot atît de eficace ca instalatia sus-menţionatã pentru stingerea incendiilor ce se pot declansa în acest tip de încãpere.
d) Ronduri şi detectarea incendiului
i) Un sistem eficace de ronduri trebuie sa fie asigurat în încãperile de categorie specialã. Cînd nu este prevãzut un pichet de incendiu într-una din încãperile de acest tip pe intreaga durata a traversarii, este util sa se instaleze un dispozitiv automat de detectarea incendiului de un model aprobat;
ii) Este util sa se dispunã atitea avertizoare manuale de incendiu cîte sînt necesare în localurile de categorie specialã şi, mai ales, în apropierea fiecãrei iesiri.
e) Material pentru stingerea incendiului
Este util sa se prevadã în fiecare încãpere de categorie specialã:
i) un anumit numãr de guri de incendiu prevãzute cu furtunuri şi difuzoare combinate de un tip aprobat şi amplasate în asa fel încît toate pãrţile incaperii sa fie în raza a cel puţin doua jeturi de apa provenind de la doua furtunuri dintr-o bucata, bransate la guri diferite;
ii) cel puţin trei ţevi de ceata;
iii) un difuzor portativ conform dispoziţiilor regulii 115 din prezentul capitol, sub rezerva de a se gãsi la bord cel puţin doua difuzoare utilizabile în aceste încãperi;
iv) extinctoare portative de un tip aprobat, în numãr considerat suficient de cãtre administraţie.
f) Dispozitiv de ventilaţie
i) Este util sa se instaleze în încãperile de categorie specialã un dispozitiv eficace de ventilaţie mecanicã care permite reînnoirea aerului cel puţin de 10 ori pe ora. Acest dispozitiv trebuie sa fie absolut independent de altele şi trebuie sa funcţioneze în încãperile în cauza. Administraţia poate cere ca aerul sa fie reînnoit mai des în timpul încãrcãrii şi descãrcãrii vehiculelor;
ii) ventilatia trebuie sa permitã evitarea stratificarii aerului şi formarea pungilor de aer;
iii) trebuie sa se prevadã un dispozitiv care semnaleaza pe pasarela orice scãdere a ritmului de ventilaţie sub limitele cerute.
Dispoziţii suplimentare aplicabile încãperilor de categorie specialã situate deasupra puntii de compartimentare
g) Scurgeri în punte
Din cauza gravelor pierderi de stabilitate care pot rezulta din acumularea cantitãţilor mari de apa pe punte sau punti în cursul functionarii dispozitivului de stingere cu apa pulverizata sub presiune, este util sa se instaleze scurgeri în punte care sa permitã scurgerea rapida şi directa în mare a apei astfel acumulatã.
h) Mãsuri corespunzãtoare pentru a impiedica aprinderea vaporilor inflamabili
i) Materialul, în special materialul şi cablurile electrice, care pot provoca aprinderea vaporilor inflamabili trebuie sa fie instalat la cel puţin 45 centimetri (18 toli) deasupra puntii. Totuşi, dacã administraţia considera ca este necesar sa se instaleze materialul şi cablurile electrice la un nivel inferior pentru a exploata nava în deplina siguranta, acestea trebuie sa fie de un tip omologat în vederea utilizãrii lor în amestecuri explozive de benzina şi aer. Orice material electric instalat la mai mult de 45 centimetri (18 toli) deasupra puntii trebuie sa fie inconjurat de un ecran de protecţie pentru a impiedica raspindirea scinteilor. Puntile vizate de aceasta dispoziţie sînt cele pe care sînt transportate maşini şi pe care pot în mod normal sa se acumuleze vapori explozibili;
ii) cînd materialul şi cablurile electrice sînt instalate în conducte de evacuarea aerului viciat, ele trebuie sa fie de un tip omologat în vederea folosirii în amestecuri explozive de benzina şi de aer şi extremitatea conductei trebuie sa se gãseascã într-un loc unde nu exista nici un pericol datorat altor surse posibile de aprindere.
Dispoziţii suplimentare aplicabile încãperilor de categorie specialã situate sub puntea de compartimentare
i) Evacuarea şi golirea magaziilor
Din cauza pierderilor grave de stabilitate care pot rezulta din acumularea unor cantitãţi mari de apa pe punte sau pe plafonul balasturilor în cursul functionarii dispozitivului de stingere cu apa pulverizata sub presiune, administraţia poate cere instalarea dispozitivelor de evacuare şi de golire în completarea celor prevãzute la regula 18 din prezentul capitol.
j) Mãsuri corespunzãtoare pentru a impiedica aprinderea vaporilor inflamabili
i) cînd materialul şi cablurile electrice sînt instalate în aceste încãperi, ele trebuie sa poatã fi utilizate în amestecuri explozive de benzina şi de aer. Întrebuinţarea altui material care poate duce la aprinderea vaporilor inflamabili nu este permisã;
ii) cînd materialul şi cablurile electrice sînt instalate într-o conducta de evacuarea aerului viciat, ele trebuie sa fie de un tip omologat în vederea utilizãrii în amestecuri explozive de benzina şi aer şi extremitatea conductei trebuie sa se afle într-un loc unde nu exista nici un pericol datorat altor surse posibile de aprindere.
REGULA 109: Protecţia spaţiilor pentru mãrfuri altele decît spaţiile de categorie specialã, care conţin vehicule automobile avînd în rezervorul lor carburant destinat sa asigure propulsia lor
În orice spaţiu de mãrfuri altul decît spaţiile de categorie specialã, care conţine vehicule automobile avînd în rezervorul lor carburant destinat sa asigure propria lor propulsie, este util sa îndeplineascã urmãtoarele dispoziţii:
a) Detectarea incendiului
Trebuie prevãzut un avertizor şi un dispozitiv de detectare aprobate.
b) Dispozitive de stingerea incendiului
i) Trebuie sa se instaleze un dispozitiv fix de stingere cu gaz conform dispoziţiilor regulii 116 din prezentul capitol, sub rezerva ca, dacã este vorba de un dispozitiv cu gaz carbonic, cantitatea de gaz disponibilã sa fie suficienta pentru a elibera un volum de gaz egal cel puţin cu 45% din volumul brut al celui mai mare din spaţiile de mãrfuri de acest tip putind fi fãcut etans la gaze. Dispozitivele trebuie sa fie astfel încît sa asigure o patrundere rapida şi eficace a gazului în încãpere. Se poate instala orice alt dispozitiv fix de stingere cu gaze sau cu spuma cu mare expansiune, cu condiţia ca el sa asigure o protecţie echivalenta;
ii) trebuie sa se prevadã în fiecare din aceste spaţii extinctoare portative de un tip aprobat, în numãr considerat suficient de cãtre administraţie.
c) Dispozitive de ventilaţie
i) În fiecare din aceste spaţii de mãrfuri trebuie sa se prevadã un dispozitiv eficace de ventilaţie mecanic permitind primenirea aerului de cel puţin zece ori pe ora. Acest dispozitiv trebuie sa fie absolut independent de altele şi trebuie sa funcţioneze în permanenta cînd vehiculele se gãsesc în aceste spaţii;
ii) ventilatia trebuie sa permitã evitarea stratificarii aerului şi formarea pungilor de aer;
iii) trebuie sa se prevadã un dispozitiv care sa semnaleze pe pasarela orice scãdere a ritmului de ventilaţie sub limitele cerute.
d) Mãsuri corespunzãtoare pentru a impiedica aprinderea vaporilor inflamabili
i) Cînd sînt instalate în aceste încãperi materiale şi cabluri electrice, etc., trebuie sa poatã fi utilizate în amestecuri explozive de benzina şi aer. Întrebuinţarea altui material care poate duce la aprinderea vaporilor inflamabili nu este permisã;
ii) atunci cînd acest material şi aceste cabluri electrice se gãsesc într-o conducta de evacuare a aerului viciat, ele trebuie sa fie de un tip omologat în vederea folosirii în amestecuri explozive de benzina şi aer şi extremitatea conductei trebuie sa se gãseascã într-un loc unde nu exista nici un pericol datorat altor surse posibile de inflamare.
REGULA 110: Dispoziţii relative la combustibili lichizi, uleiul de gresaj şi la alte uleiuri inflamabile
a) Dispoziţii referitoare la combustibili lichizi
Atunci cînd o nava utilizeazã combustibil lichid, mãsurile referitoare la depozitarea, distribuirea şi utilizarea acestui combustibil nu trebuie sa fie de natura sa compromita securitatea navei şi a persoaneler de la bord şi trebuie sa satisfacã cel puţin dispoziţiile urmãtoare:
i) nici un combustibil lichid al cãrui punct de aprindere, determinat cu ajutorul unui dispozitiv de încercare aprobat, este mai mic de 61°C (141°F) (încercare în creuzet închis) nu poate fi utilizat drept combustibil. Exceptind generatoarele de ajutor, în care caz punctul de aprindere nu trebuie sa fie mai mic de 43°C (110°F).
Administraţia poate totuşi permite, în general, folosirea combustibililor lichizi avînd un punct de aprindere egal sau mai mare de 43°C (110°F), sub reserva precautiilor pe care le considera necesare, şi cu condiţia de a nu lasa ca temperatura incaperii în care aceşti combustibili sînt depozitati sau folosiţi sa se ridice pînã la 10°C (18°F) sub punctul de aprindere al combustibililor în cauza;
ii) pe cît posibil, pãrţile dispozitivului de alimentare conţinînd combustibil încãlzit sub presiune mai mare de 1,8 kilograme pe centimetru patrat (25 livre pe tol patrat) nu trebuie sa se gãseascã într-un amplasament ascuns unde viciile de funcţionare şi scaparile nu ar putea fi descoperite cu usurinta. Compartimentul maşinilor trebuie sa fie corespunzãtor luminat la nivelul lor;
iii) ventilatia compartimentelor maşinilor trebuie sa fie suficienta în toate condiţiile normale de funcţionare pentru a impiedica acumularea vaporilor de hidrocarburi;
iv) 1) pe cît posibil, tancurile cu combustibil trebuie sa facã parte din structura navei şi sa se gãseascã în exteriorul compartimentelor maşinilor de tipul A. Cînd tancurile, cu excepţia tancurilor din dublu funduri, se gãsesc obligatoriu lîngã compartimentele masinii de tipul A, ele trebuie, de proferinta, sa aibã o limita comuna cu tancurile din dublu funduri, şi suprafata limitei lor comune cu compartimentul maşinilor trebuie sa fie cît mai redusã posibil. Este util de a evita, în general, folosirea tancurilor mobile şi de a le amplasa în exteriorul compartimentelor maşinilor de tipul A atunci cînd sînt folosite.
2) Nici un tanc de combustibil nu trebuie sa se gãseascã în locuri unde revarsarea şi scaparile ar putea provoca un incendiu punînd combustibilul în contact cu suprafeţe incalzite. Trebuie sa fie luate mãsuri pentru a impiedica combustibilul sub presiune care poate sa scape dintr-o pompa, dintr-un filtru sau dintr-un incalzitor sa vina în contact cu suprafeţele incalzite.
v) Orice tubulatura de combustibil care, avariata, ar permite combustibilului sa scape dintr-un tanc, rezervor de decantare sau dintr-un rezervor de serviciu situate deasupra dublului fund trebuie sa fie prevãzut cu un robinet sau o valvula fixate pe rezervor şi putind fi închise din exteriorul incaperii interesate în cazul cînd un incendiu s-ar declara în încãperea unde se gãsesc aceste rezervoare. În cazul special a deep-tancurilor situate într-un tunel de arbore, un tunel de tubulaturi sau un spaţiu de aceeaşi natura, trebuie sa fie instalate valvule pe deep-tancuri, dar în caz de incendiu trebuie sa se poatã închide tubulaturile care duc la ele cu ajutorul unor valvule suplimentare amplasate pe conducte sau conducte în exteriorul tunelului sau spaţiului de aceeaşi natura;
vi) dispozitive sigure şi eficace trebuie sa fie prevãzute pentru a determina cantitatea de combustibil aflat în fiecare rezervor. Aceste dispozitive pot fi ţevi de sondaj prevãzute cu mijloace de închidere, cu condiţia ca extremitatile lor superioare sa fie situate în locuri sigure. Pot fi utilizate şi alte dispozitive cu condiţia ca ele sa nu traverseze pereţii rezervorului sub partea cea mai de sus a lui şi ca, în caz de scãpare sau de umplere excesiva, ele sa nu permitã combustibilului şi se reverse;
vii) trebuie sa fie luate mãsuri pentru prevenirea oricãrui exces de presiune în tancuri sau într-o parte oarecare a sistemului de alimentare cu combustibil lichid, inclusiv tubulatura de umplere. Supapele de descãrcare şi ţevile de aer sau de prea plin trebuie sa reverse combustibilul într-un loc unde, dupã pãrerea administraţiei, nu exista nici un risc de incendiu;
viii) tubulatura de combustibil lichid trebuie şi fie din oţel sau orice alt material aprobat; totuşi, în locurile unde administraţia considera necesar, se poate autoriza întrebuinţarea limitatã a tevilor flexibile. Aceste ţevi flexibile şi accesorile pe care ele le comporta la extremitatile lor trebuie sa fie din materiale aprobate, rezistente la foc şi suficient de solide şi construite într-un mod considerat satisfãcãtor de cãtre administraţie.
b) Dispoziţii relative la uleiul de gresare
Mãsurile luate pentru depozitarea, distribuirea şi utilizarea uleiulul destinat sistemelor de gresare sub presiune trebuie sa fie de asa natura încît sa nu compromita securitatea navelor şi a persoanelor de la bord şi mãsurile luate în compartimentele maşinilor de catogoria A şi, pe cît posibil, în alte compartimente de maşini, trebuie sa satisfacã cel puţin dispoziţiile alineatelor ii), iv) 2), v), vi) şi vii) ale paragrafului a) din prezenta regula.
c) Dispoziţii privind alte uleiuri inflamabile cu excepţia combustibililor lichizi şi a uleiului de gresare
Mãsurile luate pentru depozitarea, distribuirea şi utilizarea altor uleiuri inflamabile destinate unei intrebuintari sub presiune în sistemul de transmisie a energiei, sistemele de comanda, de pornire şi de încãlzire trebuie sa fie de natura a nu compromite securitatea navei şi a personalului de la bord. În locurile unde exista surse de inflamare, dispozitivele prevãzute trebuie sa satisfacã dispoziţiile alineatelor a) iv) 2) şi vi) din prezenta regula precum şi cele ale alineatului a) viii) relative la soliditatea şi construcţia lor.
REGULA 111: Deschideri în compartimentele maşinilor, dispozitive de închidere, mijloace de oprirea maşinilor şi mijloace de închiderea tubulaturilor de aspiratia combustibilului
a) Dispoziţiile prezentei reguli se aplica la compartimentele pentru maşini din categoria A şi, atunci cînd administraţia apreciazã ca este de dorit, la alte spaţii pentru maşini.
b) i) Numãrul spraiurilor, portilor, ventilatoarelor, deschiderilor în coşuri permitind aerul viciat sa iasa, şi alte deschideri în compartimentele pentru maşini, trebuie sa fie reduse la minimum necesar unei bune ventilatii şi unei bune funcţionari a navei;
ii) capacele spraiurilor, cînd exista, trebuie sa fie din oţel. Dispozitivele corespunzãtoare trebuie sa permitã, în caz de incendiu, evacuarea fumului din încãperea de protejat;
iii) deschiderile portilor, altele decît cele ale portilor etanse mecanice trebuie sa poatã fi închise în mod eficace, în caz de incendiu în încãpere, cu ajutorul dispozitivelor mecanice de închidere, sau al portilor care se inchid automat chiar la o inclinare defavorabila de 3 1/2 grade şi care comporta un dispozitiv de reţinere şi un sistem de declansare manevrabil de la distanta.
c) Nici o fereastra nu trebuie sa fie instalata în tambuchiurile spaţiilor pentru maşini.
d) Mijloacele de control trebuie sa fie prevãzute pentru operaţiile urmãtoare:
i) deschiderea şi închiderea spiralurilor, închiderea-deschiderea coşurilor care permit în mod normal ventilatia spre exterior şi închiderea voletilor ventilatoarelor;
ii) evacuarea fumului;
iii) închiderea portilor mecanice şi declanşarea mecanismului de închidere a portilor, altele decît porţile etanse mecanic;
iv) oprirea ventilatoarelor, pompelor pentru transferul combustibilului şi a altor pompe de aceeaşi natura;
v) oprirea ventilatoarelor de tiraj prin aspiratie, de tiraj prin introducere, pompelor de transfer şi de condiţionarea combustibililor lichizi şi a altor pompe de aceeaşi natura.
e) Comenzile necesare ventilatoarelor trebuie sa satisfacã prescripţiile regulii 103 f) din prezetul capitol. Comenzile întregii instalaţii reglementare de stingerea incendiului ca şi mijloacele de control prescrise în alineatul a) v) din regula 110 a prezentului capitol trebuie sa fie grupate, într-un mod considerat satisfãcãtor de cãtre administraţie, într-un amplasament unic sau în amplasamente cît mai putine posibil. Aceste amplasamente nu trebuie sa riste de a fi izolate de un incendiu care s-ar declansa în încãperea pe care ele o deservesc şi trebuie sa fie accesibile de la o punte descoperitã în bune condiţii de securitate.
REGULA 112: Instalarea unui serviciu de rond etc. şi instalarea materialului de stingere a incendiului
a) Serviciul de rond şi dispozitive de detectarea incendiului, sisteme de avertizare şi sisteme de difuzoare
i) Este util sa se prevadã un sistem de rond eficace care permite sa se descopere repede orice început de incendiu. Toţi membrii serviciului de rond trebuie sa fie familiarizati cu amenajarea navei ca şi cu amplasarea şi funcţionarea materialului pe care ei pot fi în situaţia de a-l utiliza;
ii) avertizarea cu comanda manualã trebuie sa fie instalate în toate încãperile locuite şi încãperile de serviciu pentru a permite rondurilor sa dea imediat alarma pe puntea de comanda sau la un post principal de securitate;
iii) un sistem aprobat de avertizare de incendiu sau de detectare de incendiu trebuie sa fie instalat pentru a semnaliza automat într-unul sau mai multe locuri sau posturi de securitate existenta sau semnele unui început de incendiu ca şi amplasarea sa în orice spaţiu de mãrfuri, care, conform avizului administraţiei, nu este accesibil serviciului de rond, în afarã de cazul cînd administraţia apreciazã ca nava face voiaje de o durata atît de scurta încît ar fi neraţional sa se ceara aplicarea acestei dispoziţii;
iv) în timpul duratei traversarilor şi stationarilor în porturi (cu excepţia cazurilor cînd nu este de serviciu) nava trebuie sa fie echipata cu personal şi cu material în asa fel încît sa garanteze ca orice alarma de incendiu va fi imediat recepţionatã de un membru responsabil al echipajului;
v) pentru adunarea echipajului, trebuie sa fie instalat un avertizor special, comandat de pe puntea de comanda sau de la postul de securitate. Acest avertizor poate face parte din sistemul de avertizare generalã a navei, dar el trebuie sa poatã fi declansat independent de avertizorul prevãzut pentru încãperile pasagerilor;
vi) este util sa se instaleze în toate încãperile locuite, încãperile de serviciu şi posturile de securitate un sistem de difuzare sau orice alt dispozitiv eficace de comunicare.
b) Pompe de incendiu şi sisteme de colectare principale de incendiu
Orice nava trebuie sa fie prevãzutã cu pompe de incendiu, cu colectare principala de incendiu, guri de incendiu şi furtunuri conforme dispoziţiilor regulii 113 din prezentul capitol şi sa satisfacã prescripţiile urmãtoare:
i) navele de un tonaj brut egal sau mai mare de 4.000 tone trebuie sa fie prevãzute cu cel puţin trei pompe de incendiu independente, iar navele de un tonaj brut mai mic de 4.000 tone, cu cel puţin doua pompe de acest tip;
ii) pe nave de un tonaj brut sau mai mare de 1.000 tone, conductele de apa, pompele de incendiu şi sursele de energie care le acţioneazã trebuie sa fie plasate în asa fel încît sa se evite ca un incendiu care s-ar declara într-un compartiment oarecare sa poatã scoate din serviciu toate pompele;
iii) pe navele de un tonaj brut egal sau mai mare de 1.000 tone, pompele, colectoarele principale şi gurile de incendiu trebuie sa fie dispuse în asa fel încît cel puţin un jet de apa eficace conform dispoziţiilor regulei 113 alineatul c) din prezentul capitol, sa poatã fi imediat obţinut de la oricare din gurile de incendiu situate în interiorul navei. Trebuie sa fie luate mãsuri pentru a se asigura un debit de apa continuu prin punerea automatã în funcţiune a uneia din pompele de incendiu cerute;
iv) la bordul navelor de un tonaj brut mai mic de 1.000 tone, instalatia trebuie sa satisfacã condiţiile impuse de administraţie.
c) Guri de incendiu, furtunuri şi ajutaje
i) Nava trebuie sa fie prevãzutã cu furtunuri de incendiu în numãr şi de un diametru considerate suficiente de cãtre administraţie. Trebuie sa existe cel puţin un furtun pentru fiecare din gurile de inccndiu prescrise la paragraful d) din regula 113 din prezentul capitol şi aceste furtunuri nu trebuie sa fie folosite decît pentru stingerea incendiului sau în timpul excercitiilor de incendiu şi vizitarii instalaţiilor;
ii) în încãperile locuite, încãperile de serviciu şi compartimentele maşinilor, numãrul şi amplasarea gurilor de incendiu trebuie sa fie astfel încît prescripţiile regulii 113 alineatul d) din prezentul capitol sa poatã fi observate cînd toate porţile etanse şi porţile pereţilor transelor verticale sînt închise;
iii) dispoziţiile luate trebuie sa fie astfel încît cel puţin doua jeturi sa poatã fi dirijate asupra unui punct oarecare din magaziile de mãrfuri atunci cînd sînt goale;
iv) toate gurile de incendiu cerute în compartimentele maşinilor trebuie sa fie prevãzute cu furtunuri avînd, în afarã de ajutajele prescrise la regula 113 alineatul g) din prezentul capitol şi ajutaje permitind proiectarea apei sub forma de ploaie pe combustibilul lichid sau ajutaje combinate. În plus, fiecare din compartimentele maşinilor din categoria A trebuie de asemenea sa aibã cel puţin doua tuburi pentru ceata corespunzãtoare*);

------------
*) Un tub pentru ceata poate consta dintr-o teava metalicã în forma de "L", a carei parte lungã, care mãsoarã aproximativ 2 metri (6 picioare), poate sa se fixeze pe un furtun de incendiu şi a carei parte scurta, care mãsoarã aproximativ 0,25 metri (10 toli), este prevãzutã în permanenta cu un ajutor permitind pulverizarea apei în ceata sau poate primi un ajutaj permitind proiectarea apei în ploaie.

v) trebuie sa se prevadã un numãr de ajutaje permitind sa se proiecteze apa sub forma de ploaie sau ajutaje combinate cel puţin în numãr egal cu o pãtrime din numãrul furtunurilor cerute în pãrţile navei, altele decît compartimentele maşinilor;
vi) un tub pentru ceata trebuie sa fie plasat lîngã fiecare pereche de aparate respiratoare;
vii) cînd accesul într-un compartiment al maşinilor de tipul A se face în partea sa inferioarã printr-un tunel de arbori adiacent, trebuie sa se prevadã, în exteriorul compartimentului dar lîngã intrarea sa, doua guri de incendiu echipate cu furtunuri şi ajutaje combinate. Dacã accesul în acest compartiment se face nu printr-un tunel, ci prin unul sau mai multe alte spaţii, este cazul sa se prevadã într-unul din aceste spaţii, şi lîngã intrarea în compartimentul maşinilor, doua guri de incendiu prevãzute cu furtunuri şi ajutaje combinate. Aceasta dispoziţie nu se aplica atunci cînd tunelul sau spaţiile adiacente nu constituie o ieşire de salvare.
d) Racord internaţional de legatura cu uscatul
i) Orice nava de un tonaj brut egal sau mai mare de 1.000 tone trebuie sa fie prevãzute cel puţin cu un racord internaţional de legãturi cu uscatul conform prescripţiilor regulii 56 alineatul h) din prezentul capitol;
ii) instalaţiile trebuie sa permitã utilizarea acestui racord (sau acestor racorduri) într-un bord sau celãlalt al navei.
e) Extinctoare portative în încãperile locuite, încãperile de serviciu şi posturile de securitate.
Navele trebuie sa fie prevãzute, în încãperile, locuite, încãperile de serviciu şi posturile de securitate cu extinctoare portative de un model aprobat, în numãr considerat necesar şi suficient de cãtre administraţie.
f) Dispozitive fixe de stingerea incendiului în magaziile de mãrfuri
i) Magaziile de mãrfuri ale navelor avînd un tonaj brut egal sau mai mare de 1.600 tone trebuie sa fie protejate printr-un dispozitiv fix de stingere cu gaz inert conform dispoziţiilor regulii 116 din prezentul capitol, sau printr-un dispozitiv de stingere cu spuma cu putere mare de expansiune asigurind o protecţie echivalenta;
ii) atunci cînd administraţia apreciazã ca nava efectueazã voiaje de o durata atît de scurta încît aplicarea dispoziţiilor alineatului precedent nu ar fi justificate şi în cazul navelor de un tonaj brut mai mic de 1.000 tone, aceasta poate dispune instalarea în magaziile de mãrfuri a dispozitivelor de stingere pe care ea le considera utile.
g) Dispozitive de stingerea incendiului în compartimentele caldarilor etc.
Compartimentele în care se afla caldarile cu combustibil lichid şi grupurile de tratarea combustibilului lichid trebuie sa fie prevãzute cu dispozitivele de mai jos:
i) unul din dispozitivele de stingere urmãtoare:
1) Dispozitiv fix de stingere cu apa pulverizata sub presiune conform dispoziţiilor regulii 116 din prezentul capitol.
2) Dispozitiv de stingerea incendiului cu gaz inert conform dispoziţiilor regulii 116 din prezentul capitol.
3) Dispozitiv de stingere cu spuma conform dispoziţiilor regulii 117 din prezentul capitol.
4) Dispozitiv de stingere cu spuma cu putere mare de expansiune conform dispoziţiilor regulii 118 din prezentul capitol.
În fiecare din aceste cazuri, dacã compartimentul maşinilor nu este complet separat de compartimentul clãdirilor sau dacã este posibil sa se scurgã combustibil lichid din compartimentul caldarilor în compartimentul maşinilor, ansamblul format de compartimentul caldarilor şi compartimentul maşinilor trebuie considerat ca formind un singur compartiment.
ii) în fiecare compartiment al caldarilor, cel puţin un echipament portativ de stingere cu spuma conform dispoziţiilor regulii 115 alineatul d) din prezentul capitol;
iii) pe fierare culoar de deservire a focarelor ca şi în orice compartiment în care se afla o parte a instalaţiei privind combustibilul lichid, cel puţin doua extinctoare portative distribuitoare de spuma sau de un agent echivalent. Trebuie sa se gãseascã în plus, în fiecare compartiment al cadarilor, cel puţin un extinctor cu spuma de un model aprobat avînd o capacitate minima de 136 litri (30 galoni) sau un dispozitiv echivalent. Aceste extinctoare sînt prevãzute cu furtunuri şi distribuitoare permitind sa atinga întregul compartiment al caldarilor;
iv) pe fiecare culoar de deservire a focarelor o lada conţinînd nisip, rumegus de lemn impregnat cu soda, sau orice alta substanta uscata aprobatã şi în cantitate consideratã suficienta de cãtre administraţie. Un extinctor portativ de un model aprobat constituie un echivalent acceptabil.
h) Dispozitive de stingerea incendiului în compartimentele cu combustie interna
Compartimentele maşinilor cu combustie interna utilizate pentru propulsia principala sau în alte scopuri dacã ele au o putere totalã de cel puţin 500 CP trebuie sa fie prevãzute cu dispozitivele urmãtoare:
i) cel puţin un echipament portabil de stingerea incendiului prevãzut la alineatul i) din paragraful g) din prezenta regula;
ii) cel puţin un echipament portabil de stingere cu spuma conform dispoziţiilor regulii 115 alineatul d) din prezentul capitol;
iii) în fiecare compartiment al maşinilor, extinctoare cu spuma de un tip aprobat şi de o capacitate minima de 45 litri (10 galoni) sau dispozitive echivalente, în numãr suficient pentru a permite trimiterea spumei sau oricãrui alt agent extinctor pretutindeni unde, în instalaţiile de alimentare cu combustibil şi cu ulei de ungere sub presiune, în transmisie şi în celelalte mecanisme, se poate declara un incendiu. În plus, un numãr suficient de extinctoare portabile cu spuma sau dispozitive echivalente amplasate în asa fel încît sa nu fie necesar de a se deplasa pe mai mult de 10 metri (32,8 picioare) pentru a atinge un extinctor plecind din oricare punct al acestor compartimente, fie ca numãrul total al acestor extinctoare sa poatã fi mai mic de doua.
i) Dispozitive de stingerea incendiului în compartimentele avînd turbine cu abur şi maşini cu abur cu carter
Compartimentul în care se afla turbine cu abur sau maşini cu abur cu carter folosite pentru propulsia principala sau în alte scopuri şi reprezentind o putere totalã de cel puţin 500 CP, trebuie sa fie prevãzute cu dispozitivele de mai jos:
i) extinctoare cu spuma cu o capacitate minima de 45 litri (10 galoni) sau dispozitive echivalente în numãr suficient pentru a permite trimiterea spumei sau altui agent extinctor pretutindeni unde, în sistemul de ungere sub presiune, în tamburi inchizind pãrţile gresate sub presiune ale turbinelor, motoarelor şi mecanismelor adiacente, se poate declara un incendiu. Aceste extinctoare nu sînt totuşi obligatorii dacã este prevãzutã o protecţie echivalenta în aceste compartimente cu ajutorul unui sistem fix de stingere a incendiului instalat conform dispoziţiilor alineatului g) i) din prezenta regula;
ii) un numãr suficient de extinctoare portative cu spuma sau de dispozitive echivalente pentru care sa nu fie necesar de a se deplasa pe mai mult de 10 metri (33 picioare) pentru a gãsi un extinctor, plecind din oricare punct al acestor compartimente. Trebuie totuşi sa existe cel puţin doua extinctoare de acest tip în fiecare din compartimentele în cauza şi acestea nu trebuie sa fie cerute în plus fata de cele care sînt instalate în virtutea alineatului h) iii) din prezenta regula.
j) Dispozitive de stingerea incendiului în alte compartimente pentru maşini
Cînd administraţia apreciazã ca exista un pericol de incendiu într-un compartiment de maşini altul decît un compartiment de categoria A pentru care paragrafele g), h) şi i) din prezenta regula nu enunta nici o prescripţie specialã relativ la un dispozitiv de stingerea incendiului. Trebuie sa se prevadã, în interiorul sau în apropierea acestui compartiment, extinctoare portative de tip aprobat sau orice alt dispozitiv de stingere a incendiului într-un numãr considerat suficient de administraţie.
k) Dispozitive fixe de stingerea incendiului neprescrise în prezenta parte
Cînd este prevãzut un dispozitiv fix de stingerea incendiului neprescris în prezenta parte, acest dispozitiv trebuie sa fie considerat satisfãcãtor de cãtre administraţie.
l) Prescripţii speciale aplicabile compartimentelor pentru maşini
i) atunci cînd accesul într-un compartiment pentru maşini de categoria A se face în partea sa inferioarã, printr-un tunel de arbori adiacent, orice poarta etansa trebuie sa fie dublata de partea opusã compartimentului cu o poarta ecran uşoarã din oţel, manevrabila de ambele pãrţi;
ii) compartimentele pentru maşini unde membrii echipajului nu stau în permanenta şi unde instalarea dispozitivelor automate manevrabile de la distanta au fost admise prin înlocuire, trebuie sa fie prevãzute cu un sistem avertizor şi de detectare a incendiului, cînd administraţia este de acord ca aceasta precautie specialã este justificatã.
m) Echipamente de pompier şi echipamente individuale
Echipamentele de pompier şi echipamentele individuale prevãzute sînt cele care sînt prescrise în regula 64 alineatul j) din prezentul capitol
REGULA 113: Detalii asupra dispoziţiilor aplicabile pompelor, colectorului principal, gurilor şi furtunurilor de incendiu
a) Debitul total al pompelor de incendiu
Pompele de incendiu prescrise trebuie sa fie destul de puternice pentru a furniza, în caz de incendiu, la presiunea specificatã mai jos, o cantitate de apa cel puţin egala cu doua treimi din cantitatea care trebuie sa o refuleze pompele de evacuare atunci cînd ele sînt folosite pentru evacuarea magaziilor.
b) Pompe de incendiu
i) Pompele de incendiu trebuie se fie acţionate de un motor independent. Pompele sanitare, pompele de balast şi de evacuare sau pompele de uz general pot fi considerate ca pompe de incendiu, cu condiţia ca ele sa nu fie în mod normal folosite pentru aspirarea combustibilului şi ca, dacã ele servesc ocazional la transferul sau la pomparea combustibilului, sa fie prevãzute cu dispozitive corespunzãtoare de permutare;
ii) debitul fiecãrei pompe de incendiu trebuie sa fie cel puţin egal cu 80 % din citul obţinut prin împãrţirea debitulul total prescris la numãrul minim de pompe de incendiu cerute. Fiecare pompa trebuie, în orice caz, sa fie destul de puternica pentru a furniza cel puţin cele doua jeturi prescrise. Pompele de incendiu trebuie sa poatã alimenta colectorul principal de incendiu în condiţiile prescrise;
iii) atunci cînd numãrul pompelor instalate este superior numãrului minim cerut, debitul pompelor suplimentare trebuie sa fie considerat satisfãcãtor de administraţie;
iv) toate pompele de incendiu trebuie sa fie prevãzute cu supape de siguranta atunci cînd ele pot refula apa la o presiune superioarã presiunii admise de calculul tubulaturilor, gurilor de incendiu şi furtunurilor. Amplasarea şi reglajul acestor supape trebuie sa fie astfel încît ele sa împiedice ridicarea presiunii în mod excesiv în oricare parte a colectorului principal de incendiu.
c) Presiunea în colectorul principal de incendiu
i) Diametrul colectorului principal trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura utilizarea eficace a debitului total prescris al celor doua pompe de incendiu functionind simultan;
ii) cînd pompele debiteaza simultan, prin ajutajele tubului de refulare prevãzut la paragraful g) din prezenta regula, cantitatea de apa prescrisã la alineatul i) din prezentul paragraf, în oricare din gurile de incendiu alãturate, presiunea minima urmãtoare trebuie sa fie menţinutã la toate gurile de incendiu;
Nave de 4.000 tone registru brut şi peste 3,2 kg pe centimetru patrat (sau 45 livre pe tol patrat)
Nave cu 1.000 tone registru brut şi peste, dar mai puţin de 4.000 tone, 2,8 kg pe centimetru patrat (sau 40 livre pe tol patrat)
Nave mai mici de 1.000 tone registru brut
Presiune consideratã suficienta de cãtre administraţie
d) Numãrul şi repartiţia gurilor
Numãrul şi repartiţia gurilor de incendiu trebuie sa fie astfel încît cel puţin doua jeturi, neizvorind de la aceeaşi gura, dintre care una furnizatã printr-un furtun dintr-o singura bucata sa poatã fi dirijate într-un punct oarecare al navei în mod normal accesibil pasagerilor sau echipajului în cursul navigaţiei.
e) Tubulaturi şi guri de incendiu
i) Pentru colectoarele principale de incendiu şi gurile de incendiu nu trebuie sa se foloseascã materiale ale cãror proprietãţi sînt uşor alterate de caldura, cel puţin dacã ele nu sînt protejate corespunzãtor. Tubulaturile şi gurile de incendiu trebuie sa fie dispuse în asa fel încît furtunurile sa poatã fi adaptate la ele cu usurinta. Pe navele susceptibile de a transporta incarcatura pe punte, amplasarea gurilor de incendiu trebuie sa fie astfel încît accesul la ele sa fie totodatã uşor, şi tubulaturile trebuie sa fie, pe cît posibil, instalate în asa fel încît sa nu fie avariate de numitele incarcaturi. Afarã de cazul cînd exista un furtun şi un ajutaj pentru fiecare gura de incendiu la bord, racordurile furtunurilor şi duzele trebuie sa fie complet intersanjabile;
ii) robinetele sau valvulele trebuie sa fie prevãzute pentru fiecare furtun de incendiu în asa fel încît oricare din aceste furtunuri sa poatã fi decuplat în timp ce pompele de incendiu sînt în funcţiune.
f) Furtunuri de incendiu
Furtunurile de incendiu trebuie sa fie fabricate din materiale aprobate, ele trebuie sa aibã o lungime suficienta pentru a permite dirijarea unui jet de apa asupra oricãruia din punctele unde utilizarea lor ar putea fi necesarã. Lungimea lor maxima trebuie sa fie fixatã dupã aprecierea administraţiei. Fiecare furtun trebuie sa fie prevãzut cu un ajutaj şi cu racordurile necesare. Furtunurile prevãzute în prezentele reguli ca "furtunuri de incendiu" ca şi uneltele şi accesoriile necesare trebuie sa fie menţinute permanent în stare de funcţionare. Ele trebuie sa fie plasate la vedere în apropierea gurilor sau racordurilor de incendiu. În plus, în interiorul navei, furtunurile de incendiu trebuie sa fie cuplate în permanenta la gurile de incendiu.
g) Duzele tuburilor de refulare
i) În sensul prezentei pãrţi a capitolului, duzele tuburilor de refulare trebuie sa aibã diametre normalizate de 12 milimetri (1/2 tol), 16 milimetri (5/8 tol) şi 19 milimetri (3/4 tol) sau diametre pe cît posibil mai apropiate de aceste valori. Folosirea duzelor cu un diametru superior poate fi autorizata la aprecierea administraţiei;
ii) nu este necesar sa se utilizeze duze cu un diametru mai mare de 12 milimetri (1/2 tol) în încãperile locuite şi în încãperile de serviciu;
iii) pentru compartimentele maşinilor şi pe puntile descoperite diametrul duzelor trebuie sa fie astfel încît sa permitã obţinerea celui mai mare debit posibil din doua jeturi emise de pompa cea mai mica, sub presiunea menţionatã la paragraful c) din prezenta regula, intelegindu-se ca nu trebuie sa depãşeascã 19 milimetri (3/4 tol).
REGULA 114: Posibilitatea folosirii rapide a dispozitivelor de stingerea incendiului
Dispozitivele de stingerea incendiului trebuie sa fie menţinute în buna stare de funcţionare şi gata a fi imediat folosite în timpul voiajului.
REGULA 115: Extinctoare de incendiu
a) Extinctoarele de incendiu trebuie sa fie de modele şi caracteristici aprobate.
i) Capacitate extinctoarelor portabile reglementare de tip cu lichid nu trebuie sa fie mai mare de 13,5 litri (3 galoni), nici mai mica de 9 litri (2 galoni). Extinctoarele de alt tip trebuie sa aibã o manevrabilitate cel puţin echivalenta cu cea a unui extinctor cu lichid de 13,5 litri (3 galoni) şi cu o eficacitate cel puţin echivalenta cu cea a unui extinctor cu lichid de 9 litri (2 galoni)
ii) administraţia determina echivalentele între extinctoare.
b) Numãrul incarcaturilor de schimb ce trebuie prevãzute este fixat de cãtre administraţie.
c) Utilizarea agenţilor de stingere care, conform avizului administraţiei, emit fie spontan, fie în condiţiile de utilizare prevãzute, gaze toxice într-o cantitate care ar constitui un pericol pentru persoanele de la bord, nu este permisã.
d) Un extinctor portabil cu spuma trebuie sa se compunã dintr-o duza pentru spuma de tip ejector putind fi legat la colectorul principal de incendiu printr-un furtun de incendiu şi un rezervor portabil cu lichid care emulsioneaza, cu o capacitate minima de 20 litri (4,5 galoni) şi un rezervor de schimb. Duza trebuie sa fie în mãsura sa producã o spuma eficace, putind stinge un foc de hidrocarburi, cu debitul de 1,5 metri cubi (53 picioare cubice) pe minut.
e) Extinctoarele sînt examinate periodic şi supuse încercãrilor cerute de administraţie.
f) Unul din extinctoarele portabile destinate a fi întrebuinţate într-un spaţiu determinat trebuie sa fie plasat la intrarea în acest spaţiu.
REGULA 116: Instalatia fixa de stingere cu gaz
a) Folosirea agenţilor extinctori care, dupã avizul administraţiei, emit fie spontan, fie în condiţiile de utilizare prevãzute, gaze toxice în cantitãţi încît sa constituie un pericol pentru persoanele de la bord, nu este permis.
b) Atunci cînd se face uz de gaze ca agent de stingere, tubulaturile necesare pentru a introduce gazul trebuie sa fie prevãzute cu valvule sau cu robinete care trebuie sa fie indicate clar în compartimentele deservite de fiecare tubulatura. Trebuie sa fie luate toate mãsurile necesare pentru ca gazul sa nu poatã fi trimis din greseala într-un compartiment oarecare. Cînd magaziile de mãrfuri echipate cu un astfel de dispozitiv sînt utilizate ca încãperi pentru pasageri, racordul lor cu distribuţia de gaze trebuie sa fie suprimat în timpul duratei acestei destinaţii.
c) Tubulatura trebuie sa fie dispusã în asa fel încît sa asigure o repartiţie eficace a gazului extinctor.
d) i) Cînd agentul extinctor utilizat pentru magaziile cu mãrfuri este gazul carbonic, cantitatea de gaz disponibil trebuie sa corespundã unui volum de gaz liber cel puţin egal cu 30 % din volumul brut al celei mai mari din magaziile susceptibile de a fi izolate;
ii) cînd agentul extinctor utilizat pentru compartimentele maşinilor de categoria A este gazul carbonic, cantitatea de gaz introdusã prin tubulatura trebuie sa fie suficienta pentru a furniza un volum de gaz liber egal cu cel puţin cel mai mare din urmãtoarele volume:
1) 40 % din volumul brut al spaţiului cel mai mare, volum care trebuie sa cuprindã tambuchiul pînã la nivelul unde suprafata orizontala a tambuchiului este cel mult egala cu 40 % din suprafata orizontala a spaţiului considerat, masurata la jumãtatea distantei între plafonul balastului şi partea inferioarã a tambuchiului.
2) 35 % din volumul întreg al spaţiului cel mai mare, inclusiv tambuchiul.
Totuşi, dacã doua sau mai multe compartimente pentru maşini de categoria A nu sînt complet separate, ele sînt considerate ca formind un singur compartiment.
iii) Cînd volumul de aer liber conţinut în rezervoare de aer în interiorul unui compartiment pentru maşini oarecare este astfel încît dacã el ar fi fost eliberat în acest compartiment în timpul unui incendiu, eficacitatea dispozitivului fix de stingere ar fi fost grav afectat, administraţia trebuie sa prescrie sa fie prevãzutã o cantitate suplimentarã de gaz carbonic;
iv) cînd gazul carbonic este agentul extinctor folosit totodatã pentru magaziile de mãrfuri şi pentru compartimentele maşinilor de categaria A, nu este necesar sa se prevadã o cantitate de gaz superioarã maximului prescris pentru protecţia celei mai mari magazii de mãrfuri sau celui mai mare compartiment al maşinilor;
v) pentru aplicarea prezentului paragraf, volumul ocupat de gaz va fi calculat pe baza de 0,56 metri cubi per kilogram (9 picioare cubice per livra);
vi) atunci cînd gazul carbonic este agentul de stingere utilizat pentru compartimentele maşinilor de categaria A, tubulatura fixa trebuie sa fie astfel încît în mai puţin de 2 minute sa poatã introduce în compartimentul considerat 85 % din volumul de gaz prescris;
vii) încãperile unde sînt depozitate buteliile de gaz carbonic trebuie sa fie situate în amplasamente sigure şi uşor accesibile şi ventilatia lor trebuie sa fie consideratã eficace de cãtre administraţie. Accesul la ele trebuie sa se facã de preferinta printr-o punte descoperitã şi, în toate cazurile, printr-o intrare independenta de compartimentele protejate. Pãrţile de acces trebuie sa fie etanse la gaze şi pereţi şi puntile care constituie limitele acestor încãperi trebuie sa fie etanse la gaze şi izolate corespunzãtor.
e) i) Atunci cînd un gaz, altul decît gazul carbonic, este produs la bordul navei şi este utilizat ca agent extinctor, el trebuie sa fie un produs gazos de combustie al cãrui conţinut în oxigen, în oxid de carbon, în elemente corosive şi în elemente de combustie solide sa nu depãşeascã limita permisã;
ii) atunci cînd un gaz este agentul de stingere folosit într-un dispozitiv fix de stingere pentru protecţia compartimentelor pentru maşini de categoria A, el trebuie sa asigure o protecţie echivalenta celei furnizate de un dispozitiv fix cu gaz carbonic;
iii) atunci cînd un gaz este agentul de stingere folosit într-un dispozitiv fix de stingere pentru protecţia compartimentelor pentru maşini, el trebuie sa fie în cantitate suficienta pentru a furniza, pe ora şi în timpul unei perioade de 72 ore un volum de gaz liber cel puţin egal cu 25 % din volumul brut al celui mai mare compartiment protejat în acest mod.
f) Un semnal sonor automat trebuie sa permitã de a avertiza despre trimiterea gazului inert în orice încãpere unde personalul are în mod normal acces. Alarma trebuie sa fie data un timp suficient înainte ca gazul sa fie trimis.
g) Organele de comanda a acestor dispozitive fixe de stingere cu gaz trebuie sa fie uşor accesibile şi cu o funcţionare simpla şi trebuie sa fie grupata în cît mai putine locuri posibil, unde nu risca sa fie izolate de un incendiu care s-ar declara în încãperea protejata.
REGULA 117: Dispozitive fixe de stingere cu spuma
a) Orice dispozitiv fix de stingere cu spuma trebuie sa poatã furniza prin intermediul difuzoarelor fixe, în mai puţin de 5 minute, o cantitate de spuma suficienta pentru a acoperi pe o grosime de 15 centimetri (6 toli) cea mai mare suprafata izolata pe care combustibilul este susceptibil sa se raspindeasca; în plus, el trebuie sa poatã furniza o spuma capabilã sa stinga incendiile de hidrocarburi o instalatie fixa de tubulaturi, robinete şi valvule de control mergind pînã la difuzoarele corespunzãtoare trebuie sa fie prevãzute pentru a permite dirijarea spumei în mod eficace în principalele locuri ale compartimentelor protejate unde un incendiu se poate declara, valoarea de expansiune a spumei nu trebuie sa depãşeascã 12.
b) Organele de comanda a acestor dispozitive trebuie sa fie uşor accesibile, cu o funcţionare simpla şi trebuie sa fie grupate în cît mai putine locuri posibil şi neriscind sa fie izolate de un incendiu care s-ar declara în încãperea protejata.
REGULA 118: Dispozitive fixe de stingere cu spuma cu putere mare de expansiune
a) i) Orice dispozitiv fix cu spuma cu putere mare de expansiune trebuie sa poatã proiecta rapid prin mijlocul orificiilor de descãrcare fixe, o cantitate de spuma suficienta pentru a umple cel mai mare compartiment protejat cu o cantitate de cel puţin un metru (3,3 picioare) grosime pe minut. Cantitatea de lichid disponibil care emulsioneaza trebuie sa permitã sa se producã un volum de spuma egal cu de cinci ori volumul cel mai mare al compartimentelor protejate. Gradul de expansiune al spumei nu trebuie sa depãşeascã 1.000;
ii) administraţia poate autoriza dispozitive şi debite echivalente atunci cînd s-a stabilit ca o protecţie echivalenta este astfel asigurata.
b) Conductele prin care se introduce spuma, prizele de aer ale generatorului de spuma şi numãrul aparatelor de producerea spumei trebuie, cu avizul administraţiei, sa permitã o producţie şi o repartiţie eficace a spumei.
c) Amplasarea tubulaturii de descãrcare a generatorului de spuma trebuie sa fie astfel încît aparatele de producere a spumei sa nu poatã fi avariate de un incendiu care s-ar declara în campartimentul protejat.
d) Generatorul de spuma, sursele sale de energie, lichidul care emulsioneaza şi organele de comanda ale dispozitivului trebuie sa fie uşor accesibile şi cu o funcţionare simpla şi trebuie sa fie grupate în cît mai putine locuri posibil şi sa nu existe riscul de a fi izolate de un incendiu care s-ar declara în compartimentul protejat.
REGULA 119: Dispozitive fixe de stingerea incendiului prin proiectarea apei pulverizate sub presiune
a) Orice dispozitiv de proiectarea apei pulverizate sub presiune prevãzut pentru protecţia compartimentelor pentru maşini de categaria A trebuie sa fie prevãzut cu duze difuzoare de un tip aprobat.
b) Numãrul şi dispoziţia duzelor difuzoare trebuie sa fie considerat satisfãcãtor de cãtre administraţie şi sa asigure o repartiţie medie eficace a apei în cantitate de cel puţin 5 litri pe metru patrat (0,1 galon pe picior patrat) şi pe minut în compartimentele de protejat. Cînd sînt considerate necesare debite mai mari, ele trebuie sa satisfacã prescripţiile administraţiei. Deasupra plafonului de balast, plafoanelor tancurilor şi altor zone pe care combustibilul poate sa se raspindeasca, ca şi deasupra unor pãrţi ale compartimentelor maşinilor de categaria A unde exista un risc special şi serios de incendiu, trebuie sa fie instalate difuzoare.
c) Instalatia poate fi împãrţitã în secţiuni, ale cãror valvule de distribuţie trebuie sa poatã fi manevrate de la amplasamente uşor accesibile situate în exteriorul compartimentelor protejate şi fãrã riscul de a se gãsi repede izolate de un început de incendiu.
d) Instalatia trebuie sa fie menţinutã la presiunea necesarã şi pompa de apa trebuie sa porneascã automat imediat ce în instalatie intervine o cadere de presiune.
e) Pompa trebuie sa permitã alimentarea simultanã, la presiunea necesarã, a tuturor secţiunilor dispozitivului în oricare din compartimentele de protejat. Pompa şi mijloacele sale de comanda trebuie sa fie instalate în exteriorul compartimentului sau a zonei de protejat. Instalatia nu trebuie sa riste de a fi scoasa din funcţiune din cauza unui incendiu care s-ar declara în compartimentul sau în zona pe care ea trebuie sa o protejeze.
f) Pompa poate fi antrenata de un motor independent cu combustie interna. Dacã, dimpotriva, ea funcţioneazã cu ajutorul energiei furnizate de generatorul de ajutor prevãzut prin dispoziţia regulii 25 din prezentul capitol, acest generator trebuie sa se punã în funcţiune automat în caz de scãderea tensiunii sursei principale de energie electrice, în asa fel încît energia necesarã pompei prevãzute la alineatul e) din prezenta regula sa fie imediat disponibilã. Cînd pompa este antrenata de un motor independent cu combustie interna, acesta trebuie sa fie situat în asa fel ca un incendiu în spaţiul protejat sa nu compromita alimentarea cu aer.
g) Trebuie sa se ia mãsuri de precautie pentru a evita ca duzele sa fie obturate de impuritatile conţinute în apa sau de coroziunea tubulaturii, difuzoarelor, valvulelor şi a pompei.
REGULA 120: Dispozitiv automat de stingere cu apa pulverizata, sistem avertizor de incendiu şi sistem de detectare
Cînd o instalatie comporta un dispozitiv automat de stingere cu apa pulverizata, un sistem avertizor de incendiu şi un sistem de detectare prevãzute conform dispazitiilor regulii 107 din prezentul capitol, ea trebuie sa satisfacã cerinţele administraţiei ca în dispoziţiile urmãtoare:
a) Generalitati
i) Instalatia trebuie sa fie în orice moment în stare de funcţiune şi punerea sa în funcţiune nu trebuie sa necesite nici o intervenţie a personalului. Trebuie sa fie de tip cu ţevi pline, cu toate ca unele porţiuni expuse de dimensiuni mici pot fi de tip cu ţevi goale, dacã administraţia considera aceasta mãsura de precautie necesarã. Toate pãrţile instalaţiei care pot fi supuse în cursul exploatãrii la temperaturi egale sau mai mici de 0°C trebuie sa fie protejate contra inghetului. Instalatia trebuie sa fie menţinutã la presiunea dorita şi toate mãsurile utile trebuie sa fie luate pentru a asigura, în permanenta, alimentarea cu apa dupã cum a fost prevãzut în prezenta regula;
ii) fiecare secţiune de difuzare trebuie sa aibã dispozitive care transmit automat semnale luminoase şi sonore în unul sau în mai multe puncte pentru a indica punerea în funcţiune a unui difuzor. Aceste indicatoare, care servesc la semnalarea existenţei şi a amplasamentului unui incendiu care se declara în compartimentele deservite de instalatie, sînt pe puntea de comanda sau la postul principal de securitate, unde este util sa se prevadã dispozitivele şi personalul necesar pentru ca orice semnal de alarma sa fie imediat primit de un membru responsabil al echipajului. Reţeaua de alarma trebuie sa fie conceputã în asa fel încît sa semnaleze orice defectiune a dispozitivului.
b) Dispoziţii referitoare la dispozitivul de stingere cu apa pulverizata
i) Difuzoarele trebuie sa fie împãrţite în secţiuni, care nu au mai mult de 200 difuzoare fiecare. O secţiune de difuzoare nu trebuie sa deserveasca mai mult de doua punti şi nu trebuie sa se intinda pe mai mult de o transa verticala principala. Totuşi, administraţia poate autoriza ca o secţiune de difuzoare sa deserveasca mai mult de doua punti sau sa se intinda pe mai mult de o transa verticala principala, dacã ea este convinsa ca protecţia navei contra incendiului nu va fi din cauza aceasta diminuata;
ii) fiecare secţiune de difuzoare trebuie sa poatã fi izolata printr-o singura valvula cu reţinere. Valvula cu reţinere a fiecãrei secţiuni trebuie sa fie uşor accesibila şi amplasarea sa trebuie sa fie indicatã în mod clar şi permanent. Trebuie sa fie luate mãsuri pentru ca valvulele cu reţinere sa nu poatã fi acţionate de cãtre o persoana neautorizata;
iii) un manometru indicind presiunea apei în dispozitiv trebuie sa fie fixat pe valvula cu reţinere a fiecãrei secţiuni şi la un post central;
iv) difuzoarele trebuie sa poatã rezista la coroziunea aerului marin. În încãperile locuite şi de serviciu, ele trebuie se între în acţiune la o temperatura cuprinsã între 68°C (155°F) şi 79°C (175°F) Totuşi, în locurile unde temperatura inconjuratoare poate fi mare, de exemplu în uscãtorii, temperatura la care difuzoarele intra în acţiune poate fi marita pînã la 30°C (54°F) deasupra temperaturii maxime prevãzute la partea superioarã a incaperii considerate;
v) lîngã fiecare indicator trebuie sa se afiseze o lista sau un plan al încãperilor deservite de fiecare secţiune cu indicarea poziţiei lor. Se vor indica de asemenea instrucţiuni corespunzãtoare în legatura cu controlul şi întreţinerea dispozitivului.
c) Amplasarea difuzoarelor
Difuzoarele trebuie sa fie plasate în înãlţime şi distantate în asa fel încît sa asigure un debit mediu de cel puţin 5 litri pe metru patrat şi pe minut (0,1 galon pe picior patrat şi pe minut) în zona protejata de dispozitiv. Administraţia poate, la fata locului, sa autorizeze utilizarea difuzoarelor debitind orice alta cantitate de apa raspindita în mod corespunzãtor dacã s-a probat ca acest dispozitiv este tot atît de eficace ca precedentul.
d) Rezervor sub presiune
i) Trebuie sa fie prevãzut un rezervor sub presiune avînd un volum egal cu cel puţin de doua ori volumul cantitãţii de apa specificatã în prezentul alineat. Acest rezervor trebuie sa conţinã în permanenta o cantitate de apa dulce echivalenta cu aceea pe care pompa din alineatul ii) al paragrafului e) din prezenta regula ar debita-o într-un minut. Trebuie sa fie luate mãsuri pentru a menţine presiunea aerului la un astfel de nivel încît sa nu fie mai mic decît presiunea din difuzorul în funcţiune marita cu presiunea unei coloane de apa masurata de la fundul rezervorului pînã la difuzorul cel mai sus plasat cînd apa dulce care se gãsea iniţial în rezervor este epuizata. Trebuie prevãzut un mijloc corespunzãtor de a reînnoi aerul sub presiune şi apa dulce din rezervor. O sticla de nivel trebuie sa indice, în plus, nivelul reglementar al apei în rezervor;
ii) trebuie luate mãsuri pentru a impiedica ca apa de mare sa pãtrundã în rezervor.
e) Pompa
i) O pompa independenta trebuie sa fie prevãzutã pentru singurul scop de a alimenta difuzoarele cu apa în mod automat şi continuu. Pompa trebuie sa se punã în funcţiune automat în caz de scãderea presiunii în dispozitiv înainte ca intreaga cantitate de apa dulce din rezervorul sub presiune sa fie epuizata;
ii) pompa şi tubulatura trebuie sa poatã menţine la nivelul difuzorului cel mai ridicat un debit continuu suficient pentru a raspindi pe o suprafata de cel puţin 280 metri patrati (3.000 picioare patrate) 5 litri de apa pe metrul patrat şi pe minut, dupã cum a fost prevãzut la alineatul c) din prezenta regula;
iii) pompa trebuie sa fie prevãzutã la ieşire cu o valvula de control şi cu un stut de teava deschisã. Secţiunea realã a valvulei şi a tevii trebuie sa permitã sa se obţinã debitul dorit mentinind în dispozitiv presiunea prevãzutã în alineatul d) i) din prezenta regula;
iv) priza de apa a pompei trebuie, pe cît posibil, sa se gãseascã în aceeaşi încãpere cu pampa. Ea trebuie sa fie conceputã în asa fel încît sa nu fie necesar atunci cînd nava este pe mare sa se opreascã alimentarea pompei cu apa de mare în alte scopuri decît pentru inspectarea şi reparaţia pompei.
f) Amplasamentul pompei şi rezervorului
Este util sa se plaseze pompa şi rezervorul suficient de departe de orice compartiment al maşinilor de categoria A şi în afarã încãperilor care trebuie sa fie protejate prin dispozitivul cu apa pulverizata.
g) Energia
Numãrul surselor de energie care alimenteazã pompele cu apa de mare şi dispozitivul de alarma şi de detectare nu trebuie sa fie mai mic de doua. Cînd pompa este alimentata cu energie electrica, trebuie sa existe un generator principal şi o sursa de energie de ajutor. Pompa trebuie sa fie bransata la tabloul principal şi la tabloul de ajutor prin canalizari distincte rezervate exclusiv acestei intrebuintari.
Canalizarile trebuie sa fie dispuse în asa fel încît sa nu treacã prin bucatarii, compartimentele maşinilor sau alte spaţii închise care prezintã un risc de incendiu mãrit, decît în mãsura în care este necesar pentru a ajunge la tabloul respectiv; ele trebuie sa ducã la un comutator automat situat lîngã grupul dispozitivului cu apa pulverizata. Acest comutator trebuie sa fie bransat pe alimentarea provenind de la tabloul principal pentru atît cît sa poatã fi alimentat de la acesta şi sa fie conceput în asa fel încît sa poatã, în cazul defectarii acestei alimentari, sa se branseze automat pe alimentarea provenind de la tabloul de ajutor. Intreruptoarele pe tabloul principal trebuie sa fie indicate clar printr-o placa indicatoare; ele trebuie sa fie în mod normal închise. Aceste cabluri de alimentare nu trebuie sa aibã nici un alt intreruptor. Una din sursele de energie a sistemului avertizor şi de stingere trebuie sa fie o sursa de ajutor. Atunci cînd una din sursele de energie ale pompei este un motor cu combustie interna, acesta trebuie sa satisfacã dispoziţiile paragrafului f) din prezenta regula şi sa fie situat în asa fel încît un incendiu în spaţiul protejat sa nu compromita alimentarea cu aer.
h) Bransament pe colectorul principal de incendiu
Dispozitivul automat de stingere cu apa pulverizata trebuie sa fie legat la colectorul principal de incendiu printr-o valvula cu zavor şi un clapet de reţinere în scopul de a impiedica ca apa sa fie refulata din dispozitivul automat de stingere cu apa pulverizata în colectorul principal de incendiu.
i) Dispoziţii referitoare la control
i) O valvula de control trebuie sa fie prevãzutã pentru a verifica avertizoarele automate ale fiecãrei secţiuni de difuzoare introducînd apa la un debit echivalent cu cel al unui difuzor în acţiune. Valvula de control a fiecãrei secţiuni de difuzoare trebuie sa se gãseascã în apropierea valvulei de reţinere a acestei secţiuni;
ii) trebuie sa fie luate toate mãsurile pentru a verifica funcţionarea automatã a pompei, reducind presiunea în dispozitiv;
iii) unul din posturile de control menţionate la alineatul a) ii) din prezenta regula trebuie sa fie prevãzut cu intreruptoare care permit sa se controleze avertizorul şi indicatoarele fiecãrei secţiuni a difuzorului.
j) Capete de difuzoare de schimb
Pentru fiecare secţiune trebuie sa fie prevãzute capete de difuzoare de schimb într-un numãr considerat suficient de cãtre administraţie.
REGULA 121: Dispozitiv automat de alarma şi de detectare
Atunci cînd este prevãzut un dispozitiv automat de alarma şi de detectarea incendiului conform regulii 107 din prezentul capitol trebuie sa satisfacã cerinţele administraţiei şi dispoziţiile urmãtoare:
a) Generalitati
i) Trebuie sa fie în orice moment în stare de funcţiune şi pornirea sa nu trebuie sa necesite nici o intervenţie a personalului;
ii) fiecare secţiune de detectoare trebuie sa aibã dispozitive care transmit, automat, semnale avertizoare luminoase şi sonore, în unul sau mai multe puncte pentru a indica intrarea în funcţiune a unui detector.
Aceste indicatoare care servesc la semnalarea existenţei şi amplasamentului unui incendiu care se declara în încãperile deservite de dispozitiv sînt centralizate pe puntea de comanda sau la postul principal de securitate, unde este util sa se prevadã dispozitive sau personalul necesar pentru ca orice semnal de alarma sa fie imediat primit de cãtre un membru responsabil al echipajului. Reţeaua de alarma trebuie sa fie conceputã în asa fel încît sa semnaleze orice defectare a dispozitivului.
b) Dispoziţii referitoare la dispozitivul de detectare
Detectoarele trebuie sa fie împãrţite în secţiuni distincte, care deservesc cel mult 50 de încãperi şi care nu au mai mult de 100 detectoare fiecare. O aceeaşi secţiune nu trebuie nici sa deserveasca încãperi situate în babord şi în tribord, nici sa deserveasca mai mult de o punte şi nici sa se intinda pe mai mult de o transa verticala principala. Totuşi, administraţia poate permite ca o secţiune sa deserveasca încãperi situate în babord şi în tribord dacã este convinsa ca protecţia navei contra incendiului nu este micşoratã.
c) Tipul dispozitivului
Dispozitivul trebuie sa se punã în funcţiune sub efectul unei ridicari anormale a temperaturii aerului, unei degajari de fum deosebit de importanta sau altor factori indicind un început de incendiu într-una din încãperile de protejat. Dispozitivele care reactioneaza la temperatura aerului trebuie sa între în acţiune la o temperatura de cel puţin 57°C (135°F) şi de 74°C (165°F) cel mult atunci cînd ridicarea temperaturii nu depãşeşte 1°C (1,8°F) pe minut. Administraţia poate mari temperatura la care dispozitivul se pune în funcţiune pînã la 30°C (54°F) deasupra temperaturii maxime prevãzutã la partea superioarã a incaperii în cazul bucãtãriilor şi spaţiilor de aceeaşi natura unde temperatura inconjuratoare este normal ridicatã. Dispozitivele care reactioneaza la o concentrare a fumului trebuie sa între în acţiune cînd intensitatea unei raze luminoase scade în proporţia determinata de administraţie. Administraţia este libera sa accepte alte metode de punere în funcţiune avînd aceeaşi eficacitate. Dispozitivele de detectare nu trebuie sa fie utilizate în alte scopuri decît detectarea incendiului.
d) Funcţionarea detectoarelor
Detectoarele pot declansa alarma fie prin stabilirea sau prin întreruperea unui contact electric, fie prin orice alta metoda corespunzãtoare. Ele trebuie sa fie plasate la înãlţime şi corespunzãtor protejate contra socurilor şi riscurilor de avariere. Ele trebuie sa poatã fi utilizate în aer marin şi sa se gãseascã într-un loc descoperit, la distanta de orice traversa sau alt obiect susceptibil sa împiedice gazele fierbinti sau fumul sa ajungã pînã la elementul sensibil. Detectoarele care funcţioneazã prin stabilirea unui contact trebuie sa fie de tip cu contact prevãzut cu plomba şi circuitul trebuie sa fie prevãzut în permanenta cu un dispozitiv de control capabil sa semnaleze orice defectiune.
e) Repartizarea detectoarelor
Trebuie sa existe cel puţin un detector în fiecare încãpere unde aceasta instalatie se impune şi cel puţin un detector la 37 metri patrati (400 picioare patrate) de suprafata de punte. În marile compartimente detectoarele trebuie sa fie dispuse regulat în asa fel încît sa nu se gãseascã la mai mult de 9 metri (30 picioare) unele de altele sau la mai mult de 4,5 metri (15 picioare) de un perete.
f) Sursa de energie
Numãrul surselor de energie care alimenteazã aparatele electrice utilizate pentru funcţionarea dispozitivului de alarma şi de detectarea incendiului nu trebuie sa fie mai mic de doua. Una dintre ele este obligatoriu sa fie o sursa de energie de ajutor. Curentul trebuie sa fie adus prin cabluri distincte, exclusiv rezervate acestei intrebuintari şi racordate la comutatorul situat în postul de securitate unde se gãseşte sistemul de detectare a incendiului. Instalatia electrica trebuie sa fie dispusã în asa fel încît sa nu traverseze bucãtãriile, compartimentele maşinilor şi alte încãperi închise care prezintã un risc de incendiu important, decît numai în mãsura în care aceasta este necesar pentru a asigura detectarea incendiului în aceste încãperi sau pentru a ajunge la tabloul respectiv.
g) Dispoziţii referitoare la controale etc.
i) Trebuie sa se afiseze lîngã fiecare indicator o lista sau un plan al spaţiilor deservite de fiecare secţiune cu indicarea poziţiei lor. Instrucţiuni corespunzãtoare trebuie sa fie date pentru controlul şi întreţinerea dispozitivului;
ii) trebuie sa fie luate mãsuri pentru a fi posibila expunerea detectoarelor la aer cald sau la fum, în scopul de a verifica buna funcţionare a detectoarelor şi indicatoarelor.
h) Capete de detectoare de schimb
Pentru fiecare secţiune trebuie sa se prevadã capete de detectoare de schimb într-un numãr considerat suficient de cãtre administraţie.
REGULA 122: Planuri privind lupta contra incendiului
Planuri de ansamblu trebuie sa fie afişate în permanenta pentru uzul ofiţerilor aratind pentru fiecare punte dispoziţia posturilor de securitate, amplasarea diverselor secţiuni limitate prin compartimentari de tipul A şi secţiuni limitate prin compartimentari de tipul B (dacã acestea exista), ca şi toate informaţiile utile asupra avertizoarelor de incendiu, dispozitivelor de detectare, dispozitivelor automate cu apa pulverizata (dacã acestea exista), dispozitivelor de stingerea incendiului, mijloacelor de acces în diverse compartimente, punti etc., şi asupra instalaţiei de ventilaţie, inclusiv poziţia voletilor de închidere, poziţia organelor de comanda şi numerelor de identificare a ventilatoarelor deservind fiecare zona. O alta posibilitate lãsatã la aprecierea administraţiei consta în a autoriza prezentarea informaţiilor menţionate mai sus sub forma unei broşuri din care se va remite un exemplar fiecãrui ofiţer şi un exemplar trebuie sa fie în orice moment disponibil la bord într-un loc accesibil. Planurile şi brosurile trebuie sa fie ţinute la zi, orice modificare fiind transcrisã în cel mai scurt termen. În plus, instrucţiuni relative la întreţinerea şi funcţionarea ansamblului de materiale şi instalaţii de bord permitind lupta contra incendiului şi limitarea lui trebuie sa fie reunite într-un singur volum pãstrat la bord într-un loc imediat accesibil.
REGULA 123: Echivalente
De fiecare data cînd s-a prevãzut în aceasta parte a prezentului capitol un tip determinat de aparat, de agent extinctor sau de instalatie, orice alt tip de aparat sau de instalatie etc. poate fi autorizat dacã administraţia considera ca nu este mai puţin eficace.
ANEXA IV
REGULA 64 a) ii)
Trebuie sa fie prevãzute avertizoare sau detectoare de incendiu aprobate care semnalizeaza automat în unul sau mai multe puncte sau posturi corespunzãtoare prezenta, realã sau probabila, a unui incendiu ca şi a amplasamentului sau în orice parte a navei, pe care administraţia o considera ca nu este accesibila serviciului de rond; aceasta dispoziţie nu este obligatorie în cazul în care administraţia este convinsa ca nava efectueazã voiaje de o durata atît de scurta încît ar fi neraţional sa se ceara aplicarea ei.
REGULA 64 a) iii)
În timpul întregii durate a traversarilor şi a stationarilor în port (în afarã de cazul cînd nu este în serviciu), orice nava care este noua sau nu, trebuie sa fie prevãzutã cu personal şi cu materialul necesar pentru ca orice alarma de incendiu sa fie imediat primitã de un membru responsabil al echipajului.
REGULA 64 j): Echipamente de pompier şi echipamente individuale
i) Numãrul minim de echipamente de pompier conforme dispoziţiilor regulii 63 din prezentul capitol şi de seturi de echipamente individuale suplimentare cuprinzînd fiecare elementele enumerate la alineatele a) i), ii) şi iii) din aceasta regula, care trebuie sa se gãseascã la bordul tuturor navelor de pasageri este urmãtorul:
1) doua echipamente de pompier;
2) în plus, un numãr de echipamente de pompier şi seturi de echipamente individuale, conţinînd fiecare elementele enumerate la alineatele a) i), îi şi iii) din regula 63 din prezentul capitol, în raport cu lungimea totalã a tuturor încãperilor de pasageri şi a încãperilor de serviciu, socotind cîte doua echipamente de pompier şi doua seturi de echipamente individuale pentru 80 metri (262 picioare) lungime sau fracţiuni din aceasta lungime; aceste echipamente trebuie sa se gãseascã pe puntea unde sînt construite încãperile în cauza sau, dacã sînt mai multe, pe aceea unde suma lungimilor este cea mai mare;
ii) pentru fiecare echipament de pompier conţinînd un aparat respirator autonom conform dispoziţiilor regulii 63, alineatul b) din prezentul capitol, trebuie sa existe butelii de schimb în numãr considerat suficient de cãtre administraţie;
iii) echipamentul de pompier şi echipamentele individuale trebuie sa fie depozitate în locuri suficient de indepartate unele de altele şi menţinute în stare de serviciu. În fiecare din aceste locuri, trebuie sa se gãseascã minimum doua echipamente de pompier şi un echipament individual.
REGULA 70: Planuri privind lupta contra incendiului
Planuri de ansamblu trebuie sa fie afişate în permanenta pe toate navele pentru uzul ofiţerilor aratind pentru fiecare punte dispoziţia posturilor de securitate, amplasamentul diverselor secţiuni de incendiu limitate prin pereţi rezistenti la foc şi amplasamentul secţiunilor limitate prin pereţi-ecrane (dacã exista), ca şi toate informaţiile utile asupra avertizoarelor de incendiu, dispozitivelor de detectare, dispozitivelor automate cu apa pulverizata (cînd este cazul), dispozitivelor de stingerea incendiului, mijloacelor de acces la diverse compartimente, punti etc. şi asupra instalaţiei de ventilaţie, inclusiv detalii asupra comenzilor principale, poziţiei voletilor de închidere şi numerelor de identificare a ventilatoarelor deservind fiecare secţiune.
O alta posibilitate lãsatã la aprecierea administraţiei consta în a autoriza prezentarea informaţiilor menţionate mai sus sub forma unor broşuri din care se remite un exemplar fiecãrui ofiţer şi un exemplar trebuie sa fie în orice moment disponibil la bord într-un loc accesibil. Planurile şi brosurile trebuie sa fie ţinute la zi, orice modificare fiind transcrisã în cel mai scurt timp. În plus, instrucţiuni relative la întreţinerea şi funcţionarea ansamblului de materiale şi instalaţii de la bord permitind lupta contra incendiului şi limitarea lui trebuie sa fie reunite într-un singur volum şi plasate la bord într-un loc accesibil unde sa fie imediat disponibile.
REGULA 25: Lista de apel şi consemne în caz de urgenta
a) Funcţiuni speciale de îndeplinit în caz de urgenta trebuie sa fie hotãrîte pentru fiecare membru al echipajului.
b) Rolul de apel trebuie sa fixeze aceste funcţiuni speciale şi sa indice, în special, la care post va trebui sa se ducã fiecare om, ca şi funcţiunile pe care trebuie sa le îndeplineascã.
c) Rolul de apel al fiecãrei nave de pasageri trebuie sa fie redactat sub o forma aprobatã de administraţie.
d) Rolul de apel trebuie sa fie gata înainte de plecarea navei. El este afişat în diverse locuri ale navei, şi în special în încãperile echipajului.
e) Rolul de apel trebuie sa fixeze funcţiunile diversilor membri ai echipajului în ceea ce priveşte:
i) închiderea portilor etanse, ale valvulelor; dispozitivele de închidere a scurgerilor în punte şi sistemul de protecţie contra incendiului;
ii) echipamentul ambarcatiunilor de salvare (inclusiv aparatul de radio portativ pentru ambarcatiunea de salvare) şi alte ustensile de salvare în general;
iii) lansarea la apa a ambarcatiunilor;
iv) prepararea generalã a altor ustensile de salvare;
v) adunarea pasagerilor; şi
vi) stingerea incendiului, ţinînd cont de planurile privind lupta contra incendiului.
f) Rolul de apel trebuie sa stabileascã diversele sarcini hotãrîte membrilor personalului de serviciu general în privinta pasagerilor, în caz de urgenta. Acest personal trebuie în principal:
i) sa avertizeze pasagerii;
ii) sa verifice dacã aceştia sînt imbracati şi dacã şi-au pus centurile de salvare în mod corect;
iii) sa reuneascã pasagerii la posturile de adunare;
iv) sa menţinã ordinea în culoare şi scãri şi sa controleze, în general, miscarile pasagerilor; şi
v) sa verifice dacã proviziile ambalate au fost puse în ambarcatiuni.
g) Printre amãnuntele date de rolul de apel asupra stingerii incendiului conform alineatului e) vi) din prezenta regula trebuie sa figureze:
i) efectivul echipelor de incendiu;
ii) sarcinile speciale aferente la pornirea aparatelor şi instalaţiilor de lupta contra incendiului.
h) Rolul de apel trebuie sa prevadã semnale distincte pentru apelul întregului echipaj la posturile de ambarcare şi de incendiu, şi sa indice caracteristicile lor. Aceste semnale sînt date cu sifleea sau cu sirena şi, cu excepţia navelor de pasageri efectuind voiaje internaţionale scurte şi navelor de marfa de o lungime mai mica de 45,7 metri (150 picioare), ele sînt completate cu alte semnale produse electric. Toate aceste semnale sînt emise de la puntea de comanda.
REGULA 26 a) iv)
Datele la care apelurile au avut loc ca şi darea de seama a oricãrui exerciţiu de antrenament de lupta contra incendiului efectuat la bord trebuie sa figureze în jurnalul de bord prescris de administraţie şi dacã, în timpul unei saptamini oarecare (pentru navele de pasageri) sau a unei luni (pentru navele de marfa) nu s-a fãcut nici un apel sau numai un apel parţial, se vor mentiona în jurnalul de bord condiţiile şi natura acestui apel. Dãrile de seama ale inspectiilor referitoare la echipamentul ambarcatiunilor aflate la bordul navelor de marfa vor fi înscrise în jurnalul de bord care va mentiona de asemenea ocaziile cînd ambarcatiunile de salvare au fost scoase în afarã bordajelor şi lãsate la apa conform alineatului c) din prezenta regula.
ANEXA V
REGULA 35 a)
i) Toate navele de marfa exceptind navele folosite ca nave uzine la pescuitul balenelor, la transformarea sau la conservarea produselor pescuitului şi navele afectate transportului persoanelor folosite în aceste industrii, trebuie sa aibã în fiecare bord ambarcatiuni de salvare de o capacitate totalã astfel încît sa poatã primi toate persoanele prezente la bord; în plus, trebuie ca la bord sa existe plute de salvare putind sa primeascã jumãtate din numãrul total al acestor persoane.
Totuşi, se înţelege ca: în cazul navelor de marfa efectuind voiaje internaţionale între tari limitrofe sau foarte apropiate, dacã administraţia este convinsa ca condiţiile voiajului sînt astfel încît fac neraţional sau inutil transportul obligatoriu al plutelor menţionate în paragraful precedent, ea poate scuti de aceasta obligaţie anumite nave sau anumite categorii de nave;
ii) 1) Sub rezerva dispoziţiilor alineatului 2) de mai jos, orice nava tanc de un tonaj brut egal sau mai mare de 3.000 tone trebuie sa aibã la bord cel puţin patru ambarcatiuni de salvare dintre care doua la pupa şi doua la mijlocul navei; totuşi, pe navele tanc care sînt lipsite de suprastructuri centrale, toate ambarcatiunile trebuie sa fie plasate la pupa.
2) Pe navele tanc de un tonaj brut egal sau mai mare de 3.000 tone care sînt lipsite de suprastructuri centrale, administraţia poate autoriza sa nu se instaleze decît doua ambarcatiuni de salvare cu condiţia ca: ) o ambarcatiune de salvare sa se gãseascã la pupa în fiecare bord al navei;
bb) fiecare din aceste ambarcatiuni sa nu depãşeascã 8,5 metri (sau 28 picioare) lungime;
cc) fiecare din aceste ambarcatiuni sa fie instalate pe cît posibil mai în fata şi cel puţin în asa fel încît partea pupa a ambarcatiunii sa fie situata în raport cu partea din fata a elicei la o distanta de o data şi jumãtate lungimea ambarcatiunei;
dd) fiecare din aceste ambarcatiuni sa fie instalata atît de aproape de nivelul mariii cît este de prudent şi practic posibil de a o face.
REGULA 35 c)
Toate navele de marfa, de o lungime egala sau mai mare de 150 metri (sau 492 picioare) care sînt lipsite de suprastructuri centrale, trebuie sa aibã la bord, în plus fata de cele prevãzute la alineatul a) i) din prezenta regula, o pluta de salvare putind transporta cel puţin 6 persoane; aceasta trebuie sa fie plasata cît mai la prova posibil şi raţional.
ANEXA VI
REGULA 2 g)
Expresiile "Staţii radiotelefonice", "Instalaţii radiotelefonice" şi "Servicii de ascultare radiotelefonice" se referã, în afarã indicaţiilor contrare, la radiotelefonia pe unde hectometrice.
REGULA 7 bis: Serviciu de ascultare radiotelefonic pe unde metrice
La bordul oricãrei nave prevãzute cu o statie radiotelefonica cu unde metrice conform regulii 18 din capitolul V, ascultarea trebuie sa fie asigurata pe puntea de comanda în timpul perioadelor şi pe canalele pe care le poate prescrie guvernul contractant vizat în numita regula.
REGULA 15 bis: Staţii radiotelefonice pe unde metrice
a) Cînd o nava dispune de o statie radiotelefonica pe unde metrice conform regulii 18 din capitolul V, aceasta statie trebuie sa fie situata în partea superioarã a navei şi sa aibã o instalatie radiotelefonica pe unde metrice raspunzind dispoziţiilor prezentei reguli şi constind dintr-un emitator şi un receptor, o sursa de energie suficienta pentru a le face sa funcţioneze la puterea lor nominalã şi o antena permitind sa transmitã şi sa primeascã în mod eficace semnalele pe frecventele de funcţionare.
b) o astfel de instalatie pe unde metrice trebuie sa satisfacã condiţiile definite în Regulamentul radiocomunicatiilor pentru materialul utilizat în Serviciul mobil maritim internaţional radiotelefonic pe unde metrice; ea trebuie sa poatã funcţiona pe lungimile specificate în numitul regulament, în condiţiile pe care poate sa le prescrie guvernul contractant vizat în regula 18 din capitolul V.
c) Guvernul contractant nu trebuie în nici un caz sa prescrie ca puterea undei purtãtoare a emitatorului sa fie mai mare de 10 wati. Antena trebuie pe cît posibil sa fie plasata în asa fel încît sa fie complet degajata în toate direcţiile.*)

-----------
*) Cu titlu de indicaţie este admis ca fiecare nava sa fie prevãzutã cu o antena cu amplificator, cu polarizare verticala, instalata la o înãlţime nominalã de 9,15 metri (30 picioare) deasupra apei, cu un emitator avînd o putere la ieşire de 10 wati şi un receptor avînd o sensibilitate de 2 microvolti la bornele de intrare, cu un raport semnal-zgomot de 20 db.

d) Comanda canalelor pe unde metrice cerute pentru securitatea navigaţiei trebuie sa fie imediat accesibila pe puntea de comanda, lîngã postul de unde nava este în mod obişnuit guvernata. La nevoie, este util de a pregati de asemenea posibilitatea utilizãrii legãturii radiotelefonice de pe aripile puntii de comanda.
REGULA 18: Staţii radiotelefonice pe unde metrice
Cînd un guvern contractant impune navelor circulind într-o zona depinzind de suveranitatea sa de a dispune de o statie radiotelefonica pe unde metrice utilizate în legãturi cu un sistem pe care l-a stabilit în scopul ameliorãrii securitãţii navigaţiei, aceasta instalatie trebuie sa satisfacã regula 15 bis din capitolul IV şi sa fie exploatatã conform regulii 7 bis din capitolul IV.

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016