Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 418 din 30 decembrie 1980 privind tipizarea constructiilor, tehnologiilor, precum si a materialelor si elementelor pentru constructii si instalatii
Ridicarea continua a nivelului tehnic şi calitativ al lucrãrilor de investiţii prin execuţia construcţiilor cu consumuri minime de materiale şi energie, scurtarea duratei de execuţie, creşterea productivitatii muncii în proiectarea şi realizarea lucrãrilor, reducerea greutatii construcţiilor şi a costului acestora, promovarea celor mai perfectionate tehnologii de producţie, precum şi realizarea unei înalte eficiente, impun îmbunãtãţirea activitãţii de tipizare a construcţiilor, tehnologiilor, materialelor şi elementelor pentru construcţii şi instalaţii, reducerea la strictul necesar a proiectelor şi tipurilor de materiale folosite.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ART. 1 Construcţiile de toate categoriile din cadrul obiectivelor de investiţii care se realizeazã în industrie, agricultura, transporturi şi celelalte ramuri productive, precum şi construcţiile de locuinţe, social culturale şi administrative, se executa numai pe baza de proiecte tip, potrivit prevederilor prezentului decret. Proiectele tip stabilesc suprafeţele şi principalele dimensiuni ale obiectelor de construcţii, soluţiile constructive, consumurile limita de materiale de construcţii şi instalaţii, precum şi limita maxima a preţului de deviz pentru lucrãrile de construcţii-instalaţii. Tipizarea construcţiilor se face în strinsa legatura cu tipizarea tehnologiilor de producţie şi a utilajelor, astfel încît dimensiunile clãdirilor şi celorlalte construcţii sa corespundã strict necesitãţilor bunei desfasurari a proceselor de producţie. În situaţii deosebite, proiectarea şi executarea de construcţii pe baza de proiecte unicat se pot face numai pe baza aprobãrii date, potrivit legii, pentru fiecare caz, prin nota de comanda. ART. 2 Se aproba proiectele tip de construcţii şi tehnologii, prevãzute în nomenclatoarele din anexa nr. 1. Proiectele tip prevãzute la aliniatul precedent sînt obligatorii pentru toate unitãţile, indiferent de subordonarea acestora, care au de executat astfel de lucrãri. Normele de consum de materiale pentru construcţii tipizate şi valoarea lucrãrilor de construcţii-montaj, prevãzute în proiectele tip, sunt maxime. ART. 3 La construcţiile de orice fel se vor putea folosi numai materiale şi elemente de construcţii şi instalaţii tipizate, precum şi materiale din resurse locale, potrivit prevederilor prezentului decret. ART. 4 Se aproba nomenclatoarele de materiale şi elemente pentru construcţii şi instalaţii tipizate, prevãzute în anexele nr. 2a şi 2b. Materialele stabilite în proiectele tip pot fi înlocuite cu alte materiale din resurse locale, cu condiţia reducerii costului lucrãrilor, consumului de energie şi asigurãrii rezistentei şi durabilitatii construcţiilor. ART. 5 Introducerea în economie de noi proiecte tip şi de noi tipuri de materiale se poate face numai dacã acestea asigura reducerea consumurilor de materii prime, materiale, energie, combustibili şi forta de munca, pe baza aprobãrii date prin decret al Consiliului de Stat. Proiectantii sînt obligaţi ca la elaborarea documentaţiilor de investiţii sa foloseascã proiecte tip şi sa prevadã în aceste documentaţii numai materiale tipizate, potrivit legii. Unitãţile de cerecetare ştiinţificã şi inginerie tehnologicã şi de proiectare pentru construcţii au obligaţia de a continua acţiunea de perfecţionare a proiectelor tip şi de tipizare a materialelor de construcţii, de imbunatatire şi simplificare a soluţiilor constructive existente, de a elabora şi supune, spre aprobare, noi proiecte tip, care sa asigure creşterea eficientei şi reducerea consumurilor energetice şi de materiale. Unitãţile de cercetare ştiinţificã şi unitãţile de producţie au sarcina sa imbunatateasca continuu caracteristicile tehnice şi calitative ale materialelor pentru construcţii şi instalaţii, sa perfecţioneze tehnologiile de producţie, în scopul reducerii consumurilor energetice, al eliminãrii materiilor prime din import şi al creãrii de materiale inlocuitoare cu eficienta sporitã. ART. 6 Ca urmare a aplicãrii proiectelor tip şi materialelor de construcţii tipizate, precum şi a altor mãsuri, cantitãţile maxime de materiale necesare pentru realizarea volumului de construcţii-montaj stabilit la data prezentului decret pentru perioada 1981-1985, repartizate pe ministere şi celelalte organe centrale, sînt prevãzute în anexa nr. 3. În raport de modificãrile volumului de construcţii-montaj aprobate prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã se vor recalcula, în mod corespunzãtor, cantitãţile maxime de materiale necesare. ART. 7 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale sînt obligate sa ia mãsuri ca unitãţile subordonate sa foloseascã, la realizarea obiectivelor de investiţii, proiecte tip şi materiale pentru construcţii şi instalaţii tipizate, sa imbunatateasca în continuare proiectele tip şi materialele tipizate şi sa asigure aplicarea stricta a prevederilor prezentului decret. ART. 8 Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, celelalte ministere producãtoare de materiale de construcţii şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor face propuneri de restringere în continuare a tipurilor de materiale şi elemente de construcţii şi instalaţii, în scopul reducerii consumurilor de materii prime şi materiale, de energie şi combustibili, realizãrii unor materiale de calitate superioarã în condiţiile tehnice şi de eficienta economicã ridicatã. ART. 9 În producţia materialelor de construcţii, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, celelalte ministere şi organe centrale, precum şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, sînt obligate sa ia mãsuri pentru extinderea utilizãrii materialelor locale, a cenusilor de termocentrale, a zgurilor de furnal şi de otelarie şi a altor materiale refolosibile. ART. 10 Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua mãsuri de imbunatatire a timplariei pentru construcţii, reducerea consumului de lemn şi metal la fabricarea uşilor şi ferestrelor şi îmbunãtãţirea etansarilor, în vederea reducerii pierderilor de caldura. Se aproba programul privind îmbunãtãţirea soluţiilor constructive şi functionale ale timplariei pentru construcţii, prevãzut în anexa nr. 4. ART. 11 Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Industriei Metalurgice vor lua mãsuri pentru reducerea în continuare a numãrului de tipuri de materiale de construcţii şi instalaţii din profilul lor de producţie, prevãzute în anexele nr. 2a şi 2b, şi vor prezenta spre aprobare, pînã la 31 martie 1981, nomenclatoarele imbunatatite. ART. 12 Consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt obligate sa asigure aplicarea de cãtre toate unitãţile de proiectare şi de construcţii subordonate a proiectelor tip şi a materialelor de construcţii tipizate, sa elaboreze propuneri pentru îmbunãtãţirea permanenta a proiectelor tip folosite în construcţia de locuinţe şi clãdiri social-culturale, sa ia mãsuri pentru dezvoltarea, în cadrul industriei mici, a producţiei de materiale de construcţii din resurse locale şi materiale refolosibile şi, pe aceasta baza, sa realizeze reducerea consumurilor de materii prime, materiale, energie, combustibili şi forta de munca. ART. 13 Consiliile oamenilor muncii, organizaţiile sindicale, celelalte organizaţii obşteşti, vor acţiona permanent pentru ca muncitorii, tehnicienii, inginerii, cercetatorii şi proiectantii sa-şi însuşeascã temeinic şi sa aplice întocmai prevederile privind tipizarea construcţiilor, tehnologiilor şi materialelor pentru construcţii şi instalaţii, în vederea ridicãrii continue a nivelului tehnic şi calitativ al construcţiilor, creşterii eficientei acestora, reducerii consumurilor de materiale, îndeosebi a celor energo-intensive, şi a valorificãrii pe scara larga a materialelor din resurse locale. ART. 14 Consiliul de Miniştri rãspunde de aplicarea, în intreaga economie, a proiectelor tip şi a materialelor de construcţii tipizate şi controleazã modul în care ministerele, celelalte organe centrale şi locale îşi exercita atribuţiile ce le revin potrivit prevederilor prezentului decret. Totodatã, Consiliul de Miniştri ia mãsuri pentru îmbunãtãţirea permanenta a proiectelor tip şi a materialelor de construcţii tipizate, în scopul introducerii pe scara larga a progresului tehnic, îmbunãtãţirii calitãţii construcţiilor, reducerii consumurilor de materii prime, materiale, energie şi combustibili şi creşterii eficientei economice. ART. 15 Titularii şi beneficiarii de investiţii, împreunã cu unitãţile de proiectare, vor revizui, în termen de 90 de zile de la data prezentului decret, documentaţiile de execuţie ale obiectivelor de investiţii aprobate, ale cãror lucrãri nu au început, precum şi cele ale obiectelor neincepute din cadrul obiectivelor de investiţii în curs de realizare, în vederea introducerii noilor soluţii din proiectele tip. ART. 16 Încãlcarea prevederilor prezentului decret atrage, dupã caz, rãspunderea materialã, disciplinarã, contravenţionalã, civilã sau penalã. ART. 17 Anexele nr. 1, 2a, 2b, 3 şi 4 fac parte integrantã din prezentul decret. ___________ *) Anexele se comunica instituţiilor interesate.
NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
