Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953  privitor la procedura succesorala notariala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRET nr. 40 din 21 ianuarie 1953 privitor la procedura succesorala notariala

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL NR. 2 DIN 22/01/53
CAP. 1
Dispoziţiuni generale

ART. 1
Procedura succesoralã reglementatã prin prezentul Decret este de competenta Notariatului de Stat al raionului în raza cãruia intra defunctul unde şi-a avut ultimul domiciliu.
În cazul decesului unei persoane care nu a avut domiciliul în ţara este competent Notariatul de Stat al raionului în raza cãruia se gãsesc bunurile cele mai importante ale acestuia.
ART. 2
Renunţarea expresã la succesiune se face în fata notarului de stat competent, potrivit art. 1 şi se înregistreazã într-un registru special ţinut la biroul Notariatului de Stat.
Renunţarea expresã la succesiune poate fi facuta şi prin înregistrarea, potrivit alin. 1, a unei declaraţii autentice, facuta în alta parte.

CAP. 2
Mãsuri de conservare

ART. 3
Orice persoana interesatã, procurorul sau comitetul executiv al sfatului popular, poate cere Notariatului de Stat competent, potrivit art.1, inventarierea şi luarea mãsurilor de conservare a bunurilor rãmase de pe urma defunctului.
În interesul statului, al moştenitorilor sau pentru apãrarea altor interese legitime, Notariatul de Stat poate proceda şi din oficiu la inventarierea şi luarea mãsurilor de conservare.
Notarul de Stat poate face singur inventarierea sau sa delege pe secretarul biroului de Notariat de Stat.
În cazul cînd în localitatea unde a avut loc decesul nu exista Notariat de Stat, precum şi în cazuri urgente, inventarierea poate fi efectuatã, la cererea notarului de stat sau din oficiu, şi de un delegat al comitetului executiv al sfatului popular local.
Secretara biroului de Notariat de Stat sau delegatul comitetului executiv al sfatului popular local se vor conformã, în cazurile arãtate mai sus, dispoziţiilor art. 4, 5 şi 9.
Celelalte mãsuri de conservare se efectueazã numai de notarul de stat.
ART. 4
În cazurile prevãzute de art. 3 notarul de stat se transporta la ultimul domiciliu al celui decedat şi ia informaţii despre numele şi domiciliul moştenitorilor, despre bunurile succesorale şi locul unde se gãsesc, precum şi despre existenta vreunui testament.
ART. 5
Notarul de stat întocmeşte un inventar al bunurilor succesorale aflate la locuinta celui decedat sau în aceeaşi localitate. Inventarul va cuprinde enumerarea, descrierea şi preţuirea provizorie a bunurilor, la nevoie putindu-se cere pentru preţuire pãrerea unui expert.
Inventarul se semneazã de cel care îl întocmeşte, precum şi de rudele aflate la locuinta defunctului, iar în lipsa acestora sau dacã refuza a semna, de o alta persoana care locuieşte acolo, ori de un vecin.
În cazul în care au rãmas bunuri în alta localitate, întocmirea inventarului se face prin delegaţie de organul competent, potrivit art. 3.
Dacã s-a fãcut o inventariere de un alt organ al statului sau de administratorul de clãdire, notarul de stat verifica acest inventar, putindu-l menţine sau complecta.
Dacã la locuinta defunctului se gãseşte un testament, el este depus la Notariatul de Stat raional competent.
ART. 6
Dacã exista pericol de înstrãinare sau pierdere, bunurile succesorale sau parte dintre ele sînt date de notarul de stat în custodie, cu sau fãrã punere de sigilii, iar obiectele din metale preţioase, pietrele preţioase, valutele, sumele de bani, cecurile şi alte asemenea sînt depuse, dupã caz, la C.E.C. sau la Banca Republicii Populare Romane, Banca de Stat.
Din sumele de bani se lasa, dupã caz, moştenitorilor sau celor care locuiau cu defunctul, sumele necesare pentru:
a) acoperirea cheltuielilor fãcute cu îngrijirea în timpul bolii celui decedat şi cu inmormintarea lui;
b) întreţinerea persoanelor care erau în sarcina celui decedat;
c) plata sumelor datorate în temeiul contractelor de munca sau pentru plata asigurãrii sociale;
d) acoperirea cheltuielilor necesare pentru pãstrarea şi administrarea averii succesorale, survenite pînã la data facerii inventarului.
În cazul cînd ulterior, conservarea şi administrarea bunurilor succesorale necesita împlinirea anumitor operaţiuni şi cheltuieli, acestea vor fi fãcute de custodele, numit potrivit primului alineat, cu încuviinţarea prealabilã a notarului de stat, sau de un curator special, numit de notarul de stat în lipsa custodelui.
ART. 7
Dacã printre moştenitori se gãsesc persoane incapabile sau cu capacitate restrînsa, Notariatul de Stat va sesiza organul tutelar competent.
ART. 8
În cazul cînd exista un testament, notarul de stat va proceda la deschiderea lui şi va incunostiinta pe legatari; dacã a fost instituit un executor testamentar, va incunostinta şi pe acesta.
ART. 9
La întocmirea inventarului, notarul de stat încheie un proces-verbal, care va cuprinde toate operaţiunile efectuate potrivit articolelor precedente, precum şi toate obiectiunile ridicate de cei interesaţi. Procesul-verbal se întocmeşte în dublu exemplar, dintre care unul este lãsat persoanelor care locuiau cu defunctul, iar al doilea exemplar împreunã cu toate înscrisurile care intereseazã succesiunea se depune de îndatã la biroul de Notariat de Stat.
În cazul art. 7, o copie de pe procesul-verbal, certificatã de notarul de stat se înainteazã organului tutelar competent.
ART. 10
Notarul de stat este obligat sa încunoştiinţeze de îndatã pe moştenitorii şi legatarii care nu au fost fata la inventarire, despre deces şi mãsurile care au fost luate.
ART. 11
Oricine este vãtãmat prin inventarul întocmit sau prin mãsurile de conservare a bunurilor succesorale poate cere tribunalului popular al raionului, în raza cãruia defunctul şi-a avut ultimul domiciliu, ridicarea acestor mãsuri sau modificarea lor.
Tribunalul popular judeca cererea cu citarea celor interesaţi.

CAP. 3
Stabilirea drepturilor succesorale şi eliberarea certificatului de moştenitor

ART. 12
Notarul de stat, dupã ce a constatat ca de pe urma unei persoane decedate au rãmas bunuri, cheamã înaintea sa pe toţi moştenitorii presupusi şi pe legatari, pentru împãrţirea bunurilor succesiunii.
Totodatã notarul de stat înştiinţeazã organul financiar competent despre existenta succesiunii, în vederea impunerii.
ART. 13
La termenul fixat, notarul de stat stabileşte numãrul şi calitatea moştenitorilor, precum şi masa succesoralã.
Stabilirea numãrului şi calitãţii moştenitorilor se poate face prin declaraţii de martori date în fata notarului de stat.
ART. 14
Dacã toţi moştenitorii se prezintã, îşi dovedesc calitatea şi se învoiesc asupra împãrţelii, notarul de stat va redacta, potrivit învoielii lor, actul de imparteala.
ART. 15
Dacã moştenitorii îşi contesta calitatea sau nu se înţeleg asupra împãrţelii bunurilor, notarul de stat constata printr-o încheiere neînţelegerile ivite, indruma pãrţile sa ceara soluţionarea lor pe cale judecãtoreascã şi suspenda procedura succesoralã începutã.
ART. 16
Dacã la termenul fixat nu se prezintã toţi moştenitorii, notarul de stat consemneazã într-un proces-verbal declaraţiile moştenitorilor prezenţi şi suspenda procedura; aceasta poate fi reluatã la cererea oricãrei pãrţi interesate, pînã la expirarea termenului de 6 luni de la data deschideri succesiunii.
ART. 17
Dupã 6 luni de la deschiderea succesiunii moştenitorii care au acceptat-o în acest termen, pot cere Notariatului de Stat competent, potrivit art. 1, sa li se elibereze certificatul de moştenitor, chiar dacã notarul de stat nu a întocmit inventarul bunurilor.
ART. 18
În cazul în care exista testament sau dacã moştenitorii sînt cunoscuţi, dacã aceştia au acceptat moştenirea şi este neîndoielnic ca nu exista şi alţi moştenitori, notarul de stat poate elibera certificatul de moştenitor şi mai înainte de împlinirea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii.
În cazul testamentului, notarul de stat va verifica legalitatea acestuia atît sub raportul formei cît şi sub raportul cuprinsului sau.
ART. 19
În cazul art. 15, eliberarea certificatul de moştenitor se va face pe baza hotãrîrii judecãtoreşti rãmasã definitiva.
ART. 20
În toate cazurile, certificatul de moştenitor se va elibera numai dacã se constata ca organul financiar competent a fost înştiinţat despre existenta succesiunii.
ART. 21
Certificatul de moştenitor trebuie sa cuprindã data eliberãrii, arãtarea organului care îl elibereazã, numele şi ultimul domiciliu al defunctului, data decesului, menţiunea dacã moştenirea este legalã sau testamentarã, numele, calitatea moştenitorilor şi domiciliul lor, bunurile succesorale, cota sau bunurile ce revin fiecãruia dintre moştenitori, indicarea sumei percepute ca taxa de timbru, semnatura notarului de stat, precum şi ştampila biroului Notariatului de Stat. În cazul cînd inventarul bunurilor nu a fost întocmit se va face menţiunea de aceasta în certificat.
La cererea moştenitorilor, notarul de stat elibereazã fiecãruia cîte un exemplar de pe certificatul de moştenitor.
La cererea moştenitorilor, dacã exista testament numai pentru o parte a bunurilor defunctului, se elibereazã un certificat pentru aceste bunuri şi un altul pentru restul bunurilor.
În cazul în care moştenitorii şi-au împãrţit bunurile succesorale prin act notarial, certificatul de moştenitor va cuprinde pe lîngã menţiunile din alin. 1 şi menţiune despre actul de împãrţire a bunurilor.
ART. 22
În cazul în care prin testament a fost instituit un executor testamentar, notarul de stat elibereazã un certificat constatind aceasta calitate.
ART. 23
Dupã eliberarea certificatului de moştenitor nu se mai poate elibera alt certificat; cei care au pretenţiuni la succesiune, pot cere în justiţie anularea certificatului eliberat şi stabilirea drepturilor lor.
Pînã la anulare prin sentinta judecãtoreascã, certificatul de moştenitor face dovada în ce priveşte calitatea de moştenitor şi cota bunurilor ce revin fiecãrui moştenitor.
ART. 24
Dacã dupã trecerea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii notarul de stat nu constata existenta vreunui moştenitor care sa fi acceptat succesiunea, el elibereazã la cererea organului financiar certificat ca succesiunea este vacanta.
Dispoziţiunile art. 23 se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul certificatului eliberat potrivit prezentului articol.

CAP. 4
Dispoziţiuni finale şi tranzitorii

ART. 25
Pe data punerii în aplicare a prezentului Decret, articolele 620-642 inclusiv din codul de procedura civilã, art. 695 din codul civil, precum şi orice alte dispoziţiuni contrare, se abroga.
ART. 26
Dezbaterile succesorale care se gãsesc în fata instanţelor judecãtoreşti pe baza legii Nr. 478 din 1 octombrie 1938 , a legii Nr. 543 din 11 iunie 1946 şi a Decretului Nr. 109 din 23 iunie 1948 , vor fi trimise din oficiu Notariatului de Stat competent, potrivit Decretului de fata.
ART. 27
Modul de aplicare a prezentului Decret se va stabili pe cale de ordine şi instrucţiuni ale Ministerului Justiţiei.
ART. 28
Prezentul Decret intra în vigoare pe data publicãrii.
----------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016